Izvoare istorice propuse pentru proba de examen la Istorie, sesiunea 2013, clasa a IX-a

1.„…Războiul care de doi ani a încins tot mai strîns hotarele noastre a
zdruncinat adînc vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că pentru viitor
numai pe temeiul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor.
Pentru neamul nostru el a adus ziua aşteptată de veacuri de conştiinţă
naţională, ziua unirii lui.
După vremuri îndelungate de nenorociri şi de grele încercări, înaintaşii
noştri au reuşit să întemeieze statul român, prin Unirea Principatelor, prin
războiul independenţei, prin munca lor neobosită, prin renaşterea naţională.
Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna
ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă: Unirea românilor de
pe cele două părţi ale Carpaţilor.De noi atârnă astăzi să scăpăm de sub
stăpânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi şi din plaiurile Bucovinei,
unde Ştefan cel mare doarme somnul lui de veci.
În noi, în virtuţile, în vitejia noastră stă putinţa de a le reda dreptul ca într-
o Românie întregită şi liberă de al Tisa şi până la mare, să propăşească în pace
potrivit datinilor şi aspiraţiilor ginitei noastre. ”
(Manifestul regelui Ferdinand I şi a Guvernului către poporul român, 15 august 1916)

2. „…În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică

Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi
vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul
vechii Moldave, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului
ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se
uneşte cu Mama sa România. ”
(Din Declaraţia de unire a Basarabiei cu România, 27 martie 1918)

3. „Semnat pe 28 iunie 1919 în galeria Oglinzilor, Tratatul de la Versailles

hotărăşte soarta duşmanului principal Germania.
Art.428 Ca o garanţie pentru executarea tratatului de faţă Germania, teritoriul
german, situat la Vest de Rin, împreună cu capetele de pod, va fi ocupat de trupele
aliate şi asociate, pentru o perioadă de 15 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de
faţă.
Art. 434 Germania se angajează să recunoască forţa deplină a tratatelor de pace şi
a convenţiilor suplimentare, care pot fi încheiate de Puterile Aliate şi Asociate cu
statele care au luptat alături de Germania şi se dă a recunoaşte orice dispoziţii făcută
cu privire la teritoriile fostei monarhii Austro - Ungare, a Regatului Bulgariei şi a
Imperiului Otoman şi să recunoască noile state în limitele frontierelor lor, deoarece
există stabilitate.
Art. 440. Germania acceptă şi recunoaşte ca fiind valabile şi obligatorii toate
decretele şi ordinele privind navele germane şi a bunurilor cu toate ordinile cu privire
la plata cheltuielilor efectuate de către Puterile Aliate şi Asociate.”
(Tratatul de la Versailles)

4. „…Pentru cauza de unitate publică şi naţională se expropriază proprietăţile

imobiliare din cuprinsul Basarabiei, în condiţiunile şi măsura prevăzute în legea de
faţă.
Art. 2(…) proprietăţile ce sunt supuse exproprierii trec asupra statului, libere de
orice obligaţiuni sau orice sarcini de orice natură (…)
Art. 5 Se vor expropria pămînturile mănăstirilor locale, lăsîndu- se fiecărei
mănăstiri cîte 50 ha pămînt cultivabil, vitele şi grădini de pomi roditori.
Art. 7 Se vor expropria pămînturile din proprietăţile particulare, lăsîndu-se pentru
fiecare proprietate cîte 100 ha pămînt cultivabil, viile, gradinele de pomi şi
pepinieriile existente pînă la 22 decembrie 1918(…).
Art. 8 Trec în proprietatea statului pădurile în afară de cele ce fac parte din
proprietatea ţărănească sau răzăşească. (…).
Art. 9 Trec în proprietatea statului pădurile apele, lacurile, bălţile şi stuhăriile în
afară de cele aparţin obştilor sau comunelor. (…).
(Legea reformei agrare pentru Basarabia, votată de Parlamentul României la 11 martie 1920)

5. „1. Noi cerem unirea tuturor germanilor într-o Germanie Mare, conform cu
dreptul popoarelor de a dispune de ei înşişi. 2. Noi cerem egalitatea de drepturi
pentru poporul german faţă de alte naţiuni şi anularea tratatului de la Versailles şi de
la SaintGermain. 3. Noi pretindem pământuri şi un spaţiu [colonii] pentru a ne hrăni
poporul şi a răspunde excedentului nostru de populaţie. Nu pot fi cetăţeni decât fraţii
de rasă. Nu pot fi fraţi de rasă decât aceia care sunt din sânge german, fără deosebire
de confesiune. Nici un evreu, deci, nu poate fi un frate de rasă. [...] 5. Cine nu este
cetăţean, nu poate trăi în Germania decât ca oaspete şi trebuie să fie supus
reglementărilor asupra străinilor.”
Programul Partidului naţional-socialist, 1920

6.„Titlul I. Despre teritoriul României

Art. 1 Regatul României este un stat naţional, unitar şi indivizibil.
Art. 2 Teritoriul României este nealiniabil.
Titlul I. Despre drepturile
 Art. 5 Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură
de libertatea conştiinţei, învăţămînt, libertatea presei, întrunirilor, de libera asociaţie
şi de toate… drepturile stabilite prin legi
Art. 8 Nu se admite în Senat nici o deosebire de naştere sau clase sociale.
Art. 11 Libertatea individuală este garantată.
Art. 14 Nici o pedeapsă nu poate fi înfiinţată sau aplicată decît în puterea unei
legi.”
(Constituţia de la 1923 din România)
7.„…Crearea acestei republici va genera o serie întreagă de consecinţe de ordin
intern (din punct de vedere al intereselor nemijlocite ale URSS) şi internaţional.
Republica Moldovenească ar putea juca acelaşi rol de factor politico -
propagandistic, pe care îl joacă Republica Belorusă faţă de Polonia şi cea Carelă – faţă
de Finlanda. Ea ar putea focaliza atenţia şi ar crea pretexte evidente în pretenţiile
alipirii la Republica Moldovenească a Basarabiei. Din acest punct de vedere devine
imperioasă necesitatea de a se crea anume o republică socialistă şi nu o regiune
autonomă în componenţa URSS. Unirea teritoriilor de pe ambele maluri ale Nistrului
ar servi drept breşă strategică a URSS faţă de Balcani, pe care URSS le-ar putea folosi
drept cap de pod în scopuri militare şi politice.”
(Memoriu cu privire la necesitatea creării RASSM, Moscova 4 februarie, 1924)
8.„Partea sovietică:…Guvernul sovietic insistă asupra soluţionării problemei
esenţialmente litigioase, adică a problemei Basarabiei, pe cale unui referendum al
populaţiei basarabene, organizat în mod legal şi în condiţiile care să garanteze
deplina libertate şi caracterul normal a voinţei sale.
Partea română: …Delegaţia sovietică prezintă propunerea de plebiscit ca conformă
politicii urmate în mod sistematic de guvernul Uniunii Sovietice care l-au precedat.
Delegaţia română nu a văzut totuşi ca guvernele acestea ar fi întrebuinţat
referendumul ca mijloc de rezolvare a dificultăţilor politice. Nu prin acest mijloc
guvernele sovietice şi-au instaurat puterea lor, şi această observaţie este hotărâtoare
pentru această problemă. ”
(Din documentele Conferinţei sovieto-române, Viena, 27 martie 1924)
9.„Art. 1. Înaltele Părţi Contractante declară solemn în numele popoarelor lor
respective că condamnă recursul la război pentru regularea diferendelor
internaţionale şi renunţă la el ca instrument de politică naţională în relaţiunile lor
mutuale.
Art. 2. Înaltele Părţi Contractante recunosc că regularea sau rezolvarea tuturor
diferendelor sau conflictelor de orice natură sau de orice origine ar fi ele care se vor
putea ivi între ele, nu va trebui niciodată urmărită decât prin mijloace pacifice.
Art. 3. Prezentul tratat va fi ratificat de Înaltele Părţi Contractante desemnate în
preambul, conform cerinţelor constituţiilor lor respective şi va lua efect de îndată ce
toate instrumentele de ratificare vor fi fost depuse la Washington. (...)”
 (Pactul Briand-Kellogg, Paris, 27 august 1928

10.„În decembrie 1929, dornic să accelereze procesul, Stalin anunţă „lichidarea

clasei chiaburilor”. Acum, ţăranii nu mai au de ales de cât între colhoz şi
„deschiaburire”. Or, criteriile care-l definesc pe chiabur sunt flexibile: faptul că cineva
recurge la mâna de lucru plătită refuză colectivizarea parcelei sale de pământ, chir şi
faptul că este credincios poate fi de ajuns pentru ca el să fie desemnat chiabur. În
ianuarie 1930, o comisie a Biroului Politic condusă de Molotov organizează
colectivizarea „pentru fiecare sat sunt fixate „cote de chiaburi” (curând, şi de
simpatizanţi ai lor), iar o troikă formată din secretarul organizaţiei locale de partid, un
membru al sovietului (primăriei) şi un ofiţer GPU nu mai are altceva de făcut decât să
întocmească listele cuprinzând numele acestor nenorociţi. „Chiaburii” sunt împărţiţi
în trei categorii: unii sunt executaţi (cca. 30 000) sau închişi, iar familiile lor sunt
deportate; alţii sunt doar deportaţi; ultimii, consideraţi „neduşmănoşi”, sunt afectaţi
pe lângă diferite şantiere din regiune. În total, au fost „deschiaburite” un milion de
cămine – aproximativ 4 % din totalul exploataţiilor agricole.”
Courtois Stefane. Dicţionarul comunismului. Iaşi, Polirom, 2008.
11.„Art. 1. Grecia, România, Turcia şi Iugoslavia îş-i garantează mutual securitatea
uturor fruntariilor lor balcanice.
Art. 2. Înaltele părţi contractante se angajează să se sfătuiască asupra măsurilor
de luat faţă de eventualitatea ce ar putea afecta interesele lor aşa cum sunt definite
prin prezentul acord.”
Pactul Înţelegeri Balcanice, semnat la 9 februarie 1934
12. „(…) Guvernul U.R.S.S. recunoaşte că în virtutea diferitelor sale obligaţii de
asistenţă trupe sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără cererea formală a
Guvernului regal al României în acest sens. La fel cum guvernul României recunoaşte
că trupele române nu vor putea niciodată trece Nistrul spre U.R.S:S. fără o cerere
formală a Guvernului U.R.S.S ”
(Tratatul de asistenţă mutuală româno-sovietic, 21 iulie 1936, Montreux)

13.„…De ce l-au ajutat Chamberlain şi Daladier pe Hitler să-şi atingă scopul?

Sperau să-l liniştească dându-i o parte din Cehoslovacia. Vroiau să direcţioneze
agresiunea Germaniei înspre Est, spre URSS… Drept rezultat, URSSS era singură în
faţa ameninţării naziste crescînde. În această situaţie, URSS a trebuit să încheie un
tratat de neagresiune cu Germania… care i-a oferit URSSS timp să-şi întărească
apărarea.”
(Citat în R. Rees, The Modern World, London, Heinemann,1996)
14.„Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reich-ul german şi
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste plenipotenţiarii semnatari din partea celor
două părţi au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale problema
delimitării sferelor lor respective de interes în Europa Răsăriteană. Aceste convorbiri
au avut următorul rezultat:
1. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale teritoriilor aparţinând statelor
baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va
reprezenta frontiera sferelor de interes atît ale Germaniei, cît şi ale URSS.
2. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale teritoriilor statului polonez,
sferele de interes, atît ale Germaniei, cît şi ale U.R.S.S., vor fi delimitate aproximativ
pe linia rîurilor Narew, Vistula şi San.
3. În privinţa Europei Sud - Estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l
manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă
de aceste teritorii.
4. Acest protocol va fi considerat de ambele părţi ca strict secret.”
(Protocol adiţional secret al Pactului de neagresiune dintre Germania şi Uniunea Sovietică, 23 august
1939)

15.„În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut

de la Uniunea Sovietică (Rusia), o parte din teritoriul ei Basarabia, călcând prin
aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal de ucraineni, cu
Republica Sovietică Ucraineană. (…)
Acum, cînd slăbiciunea militară a U.R.S.S. ţine de domeniul trecutului, iar situaţia
internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor din trecut pentru a
pune în fine bazele unei păci solide între ţări, U.R.S.S. consideră necesar şi oportun ca
în interesele restabilirii adevărului să procedeze împreună cu România la rezolvarea
imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.”
Guvernul Sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în
mod organic de chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părţi a Bucovinei, a
cărei populaţie este legată în marea sa majoritate de Ucraina Sovietică (… ).
Un astfel de act ar fi cu atît mai just, cu cît transmiterea părţii de nord a Bucovinei
către U.R.S.S ar reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un
mijloc de despăgubire a acelei pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. şi populaţiei
Basarabiei prin dominaţia de 22 de ani a României în Basarabia.
Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al României:
1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia;
2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu frontierele
potrivit cu harta alăturată.
Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul român va primi propunerile
de faţă ale U.R.S.S. şi că aceasta va da posibilitatea de a se rezolvare cale paşnică
conflictul prelungit dintre U.R.S.S. şi România.
(Nota ultimativă a Guvernului Sovietic adresată guvernului Român, 26 iunie 1940)
 16.„Venind în întimpinarea doleanţelor oamenilor muncii din Basarabia, ale
oamenilor muncii din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească
privind reunirea populaţiei moldoveneşti din Basarabia cu populaţia moldovenească
din R.A.S.S. Moldovenească şi călăuzindu-se de principiul dezvoltării libere a
naţionalităţilor, Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste hotărăşte:
1. Să formeze Republica Sovietică Socialistă Moldovenească unională.
2. În componenţa Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti unionale se includ
oraşele Tiraspol şi Grigoriopol, raioanele Dubăsari, Camenca, Rîbniţa, Slobozia şi
Tiraspol ale Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti, oraşul Chişinău şi
judeţele Bălţi, Bender, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca ale Basarabiei. (…)
4. Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainene şi Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneşti
vor prezenta spre examinare Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice
Socialiste proiectul privind stabilirea unei frontiere precise între Republica Sovietică
Socialistă Ucraineană şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească unională. ”
(Legea U.R.S.S. cu privire la formarea RSSM. Moscova, 2 august 1940)
17. „Ostaşi, V-am făgăduit din prima zi a noii domnii şi a luptei mele naţionale să
vă duc la biruinţă. Să şterg pata de dezonoare din cartea neamului şi umbra de
umilire de pe fruntea şi epoleţii voştri.
Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a bisericii,
lupta pentru vetrele şi altarele româneşti de totdeauna.
Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul. Zdrobiţi vrăjmaşul din Răsărit şi Miazănoapte.
Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii voştri cotropiţi. Reîmpliniri în trupul
ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile
voastre.
Ostaşi, Plecaţi azi pe drumul biruinţei lui Ştefan cel Mare, ca să cuprindeţi cu
jertfa voastră ceea ce au supus strămoşii noştri cu lupta lor. Înainte! Fiţi mândri că
veacurile ne-au lăsat aici straja dreptăţii şi zid de cetate creştină. Fiţi vrednici de
trecutul românesc.”
(Ordinul de zi către armată, semnat de generalul Ion Antonescu, 22 iunie 1941)
18.„(…) În bătălia de al Moscova Armata Roşie, pentru prima oară în decursul celor
şase luni de război, a cauzat cea mai mare înfrângere grupării principale a trupelor
hitleriste…
Zdrobirea trupelor hitleriste lîngă Moscova a avut o mare însemnătate
internaţională. În toate ţările Coaliţiei antihitleriste masele populare au întimpinat cu
mult entuziasm ştirea despre această remarcabilă victorie a armatelor sovietice.
Omenirea progresistă îşi lega de această victorie speranţele de izbăvire de robia
fascistă...”
(Din amintirile Mareşalului Jucov despre Bătălia de lîngă Moscova)
19. „Români, în ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit, în deplină
înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale pentru salvarea Ţării de la
o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu Puterile Axei şi imediata încetare a
războiului cu Naţiunile Unite. Români, un nou Guvern de Uniune Naţională a fost
însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a Ţării de a încheia pacea cu
Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea
Britanie şi Statele Unite ale Americii [...]. Români, dictatura a luat sfârşit şi cu ea toate
asupririle.”
(Din proclamaţia regelui României Mihai I către ţară la 23 august 1944.)

20.„… Stabilirea ordinii în Europa şi restructurarea vieţii economice trebuie atinse

prin intermediul unor procese care să permită popoarelor eliberate să distrugă
ultimele vestigii ale fascismului şi nazismului, să creeze crearea instituţii democratice
alese de ele însele.
Acesta este un principiu al cartei Atlanticului-dreptul tuturor popoarelor de aşi
alege forma de guvernămînt - restabilirea drepturilor suverane şi de autodeterminare
al popoarelor devenite victime ale naţiunilor agresoare. (…).”
(Declaraţia cu privire al Europa eliberată, Conferinţa de la Ialta, februarie 1945)

21.„1. Să menţină pacea şi securitatea internaţională şi, în acest scop, să ia măsuri

colective eficace pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor împotriva păcii şi
pentru reprimarea oricăror acte de agresiune sau altor violări ale păcii şi să
înfăptuiască, prin mijloace paşnice şi în conformitate cu principiile justiţiei şi
dreptului internaţional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situaţiilor cu
caracter internaţional care ar duce la o violare a păcii.
2. Să dezvolte relaţii prieteneşti între naţiuni, întemeiate pe respectarea
principiului egalităţii în drepturi a popoarelor şi dreptului lor de a dispune de ele
însele, şi să ia orice alte măsuri potrivite pentru consolidarea păcii mondiale.
3. Să realizeze cooperarea internaţională, rezolvând problemele internaţionale cu
caracter economic, social, cultural sau umanitar, promovând şi încurajând
respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără
deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.
4. Să fie un centru în care să se armonizeze eforturile naţiunilor către atingerea
acestor scopuri comune.”
(Carta ONU, semnată la San Francisco, 26 iunie 1945)

22. „…De la Stettin, pe malul Balticii, la Trieste, pe Adriatica, o cortină de fier a

coborît de-a lungul continentului european. În spatele acestei linii, toate capitalele
fostelor state ale Europei Centrale şi de Est sunt, de acum înainte, incluse în sfera de
influenţă sovietică şi toate sînt supuse, sub o formă sau alta, nu numai influenţei
sovietice, dar şi controlului foarte strîns şi în constantă creştere a Moscovei.”
Churchill, martie 1946
 23.„Îndată după al Doilea Război Mondial, (...), democraţia părea că avea să
triumfe în lume (...). Foarte rapid reculul se face simţit în Europa de Est o dată cu
apariţia democraţiilor populare (lovitura de stat de la Praga, din 1948) şi extinderea
comunismului pe celelalte continente. Regimurile marxist-leniniste se proclamă
democraţii reale, deoarece consideră că se întemeiază pe suveranitatea unui popor
omogen din punct de vedere sociologic (antagonismele de clasă sunt suprimate o
dată cu colectivizarea) şi ideologic (convingerea comună în privinţa organizării vieţii
colective). Dar, în fapt, aceste regimuri nu permit libera exprimare a poporului, nici
exercitarea drepturilor sale.”
B.Compagnon, A.Thévenin, O cronologie a secolului XX
24.„Art.1. Toate fiinţele se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt
înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în
spiritul fraternităţii.
(…) Art.3. Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea
persoanei sale.
(…) Art.7. Toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au, fără nici o deosebire, dreptul la
o protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta declaraţie şi
împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare.
(…) Art.15. Orice persoană are dreptul la o cetăţenie. Nimeni nu poate fi lipsit în
mod arbitrara de cetăţenia sa sau de dreptul de a-şi schimba cetăţenia.
(…) Art.18. Orice om are dreptul la libertatea de gîndire, de conştiinţă şi de religie,
… precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună
cu alţii, atît în mod public, cît şi prin învăţătură, practici religioase, cult şi îndeplinirea
riturilor.
(…) Art.19. Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept
include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a
căuta, de primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de
frontierele de stat.”

(Declaraţia universală a drepturilor omului, 1948)

25.„…1. A confirma listele chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi(…) în

număr total de 11342 de familii.(…)
2. Toţi chiaburii, foştii moşieri şi marii comercianţi(…) să fie deportaţi pe viaţă în
regiunile îndepărtate ale U.R.S.S.
3. A permite celor deportaţi să ia cu sine valori, bani,, îmbrăcăminte, inventar
agricol, meşteşugăresc şi casnic, precum şi o rezervă de produse alimentare în volum
total de 1500 kg de fiecare familie. ”
(Extras din Hotărîrea Consiliului de Miniştri al RSSM „Cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de
chiaburi, foştilor moşieri şi marilor comercianţi”, 28 iunie 1949, Chişinău )
 26. „Una din cauzele majore ale acestui succes a fost realizarea unui control sever
asupra calităţii producţiei, utilizarea tehnicilor de conducere şi a metodelor de
producţie din Occident. Japonia a ieşit învingătoare datorită gradului înalt de instruire
a populaţiei, numărului mare de ingineri în domeniul electronicii şi industriei
constructoare de maşini, întreprinderilor meşteşugăreşti rentabile şi celor gigante,
numite zaibatsu. Alt factor a fost dorinţa oamenilor de a munci din răsputeri, însoţită
de sentimentul loialităţii faţă de companie. Litigiile între muncitori şi patroni se
aplanau prin metoda compromisului, dominînd respectul reciproc.”
(Paul Kenedy)
27. „..Începând cu 1945, adversarii comunismului au fost închişi în lagăre şi obligaţi
să presteze cele mai grele munci (mai ales în mine). Geografia Gulagului est-
european ne este azi bine cunoscută: 19 lagăre şi închisori în Albania, 86 în Bulgaria,
422 în În fiecare ţară, cifrele condamnaţilor sunt considerabile: 187 000 în Bulgaria
(1944-1962), 200 000 în Cehoslovacia (1948-1954), între 700 000 şi 860 000 în
Ungaria (1948-1953). Pretutindeni viaţa deţinuţilor este îngrozitoare. În anumite
centre de detenţie tortura nu e doar fizică. La Piteşti, în România, aceasta “insulă de
oroare absolută” e un infern. În decembrie 1949 şi august 1952 gardienii îi îndeamnă
pe deţinuţi să devină “oameni noi” şi le ordonă “să-şi scoată măştile”: măştile
“exterioare”, mărturisind tot ce nu spusese securităţii; măştile “interioare”,
denunţânduşi colegii de celulă; măştile “intime”, renegându-şi familiile, prietenii şi
credinţele. După ce-i transformau în roboţi încercau să facă din ei călăi. […]
” Soulet, Jean-François. Istoria Europei de Est de la al doilea război mondial pînă în prezent.

28.„John F. Kennedy a murit. In Dallas, statul Texas, preşedintele Statelor Unite

este lovit de trei gloanţe de puşcă, trase de unul sau de mai mulţi atentatori.
[…].Uciderea preşedintelui John F. Kennedy reprezintă una dintre cele mai oribile
infracţiuni comise în secolul XX. Pentru întreaga lume apuseană, Kennedy este omul
care aduce speranţa într-un viitor mai bun. Motivele pentru care a fost comis
atentatul rămân învăluite în mister. Există, totuşi, speculaţii că ar fi existat mai mulţi
atentatori şi că ar fi fost vorba despre o crimă comisă din ordinul mafiei.”

Cronica ilustrată a omenirii vol. 14. De la războiul rece la coexistenţă (1961-1973). Bucureşti: Editura
Litera, 2011.

29. „Este logic ca Statele Unite ale Americii să facă tot ceea ce le stă în putere
pentru a ajuta lumea să-şi regăsească sănătatea economică normală fără de care
aceasta nu poate dobândi nici stabilitate politică, nici pace asigurată. Acţiunea
noastră nu este îndreptată împotriva nici unei ţări, nici unei doctrine, ci împotriva
foametei, sărăciei, disperării şi haosului. Scopul nostru trebuie să fie renaşterea unei
economii mondiale sănătoase pentru a permite stabilirea de condiţii politice şi
sociale propice instituţiilor libere. O asemenea asistenţă nu trebuie furnizată în
tranşe, pe măsură ce crizele izbucnesc […] Orice guvern care va fi dispus să ne ajute în
acest scop va găsi liderii americani dispuşi să colaboreze.
Orice guvern care va manevra pentru a paraliza redresarea altor state, nu se poate
aştepta la un ajutor din partea noastră[…]”

Extras din Planul Marshall prezentat la 5 iunie 1947

30. „… După victoria conservatorilor la alegerile din mai 1979, devine prima
femeie şef de guvern din Europa. Promovează o politică neoliberală care permite
relansarea creşterii economice, dar provoacă o amplă rată a şomajului şi o vie
nemulţămire socială. Guvernul condus de Margaret Thatcher respinge statutul –
providenţă şi acţiunea sindicală şi promovează iniţiativa individuală şi profitul:stricta
reglementare a dreptului la grevă, reducerea impozitelor pe veniturile mari, limitarea
cheltuielilor publice etc. Supranumită „Doamna de fier”, ea nu cedează în faţa
teroriştilor irlandezi ai IRA, care încearcă să o asasineze la Brighton (octombrie 1984),
nici în faţa minerilor, în ciuda unor greve ce au durat un an de zile (1984-1985).
Revenind de două ori în fruntea guvernului,după victoriile conservatorilor din 1982 şi
1987, devine o figură foarte nepopulară din cauza noului impozit local pe cap de
locuitor pe care îl introduce în aprilie 1990, iar în noiembrie 1990 demisionează.”
Din Anne Carol, Dicţionar de istorie a secolului XX-lea)
31. ,,Cunoscuta declaraţie a lui Mao Tse-tung despre Basarabia (ca teritoriu
ocupat de URSS), publicarea în românia a unei serii de cărţi..., intensificarea
propagandei burgheze au generat anumite tendinţe în jurul unei părţi a
intelectualităţii RSSM... Cel mai elocvent, acestea s-au manifestat în unele luări de
cuvînt la congresul scriitorilor din Moldova care a avut loc între 14-15 oct, a.c.Unii
participanţi ai congresului, scriitori, în special tovarăşi tineri, cum ar fi Busuioc,
Malarciuc, Druţă, Osmotescu, atingînd, în principiu corect, chestiunile despre
necesitatea dezvoltării limbii moldoveneşti, perfecţionarea manualelor, păstrarea
monumentelor de cultură şi altele, tratau intenţionat, în mod naţionalist, carenţele
acestei probleme...În acest scop, au fost menţionate exemple de predominare a
firmelor scrise doar în limba rusă...În acelaşi timp, se sublinia apartenenţa
moldovenilor la naţiunile de limbă română, iar în unele cuvîntări se simţeau
sentimente filoromâneşti.”
(Din declaraţia lui I. Bodiul, prim-secretar al CC al PCM adresată autorităţilor de la Moscova.1965)
32. „În momentul în care însăşi ideea de socialism, pentru care noi am luptat, este
discreditată de politica dumneavoastră şi cînd ţara nastră este izolată de Europa, noi
ne-am hotărît să luam poziţie. Ne dăm perfect seama că făcînd aceasta ne riscăm
libertatea şi poate chear vieţile noastre. Dar simţim că e datoria noastră să apelăm la
Dvs. pentru a schimba cursul actual înainte de a fi prea tîrziu.
 1. Comunitatea internaţională vă reproşează nerespectarea Actului final de la
Helsinki, pe care l-aţi semnat. Cetăţenii români vă reproşează nerecpectarea
Constituţiei pe care aţi jurat să o respectaţi. Iată faptele: (...)
2. Planificarea nu mai funcţionează în economia românească. (...)
3. Politica agricolă este de asemenea, în derută. (...)
4. Însuşi faptul că nemţii, ungurii şi evreii emigrează în masă arată că politica de
asimilare forţată trebuie să înceteze.
5. În sfârşit, sîntem îngrijoraţi profund că poziţia internaţională a României şi
prestigiul ei scad cu repeziciune. (...)”
(„Scrisoarea celor 6” adresată lui Nicolae Ceauşescu, martie 1989)
33.„…Şi totuşi, pe 25 decembrie 1991, abandonând preşedinţia unei U.R.S.S.
inexistente de – acum înainte, el a lăsat în urmă o ţară fărâmiţată, ruinată, sfâşiată de
conflicte şi nesigură de viitorul său. O ţară a cărei dezbinare poate fi o sursă de
ameninţare pentru pacea mondială. Pe scurt, un fel de Cernobîl la scara mondială. O
ţară naufragiată. Iar naufragiul U.R.S.S. l-a determinat pe cel al preşedintelui. Demisia
lui Gorbaciov înseamnă în acelaşi timp o înfrângere şi o tragedie: înfrânarea unui om
de sta, obligat să părăsească puterea de fără aşi termina misiunea pe care considera
că o are şi tragedia unei reformator, obligat să renunţe la proiectul său înainte ca
acesta să fi început să dea roade. În mod paradoxal, această plecare este un triumf.
Gorbaciov a făcut totul pentru a distruge puterea pe care i-o încredinţase
nomenclatura comunistă îmbătrânită şi închistată cu obstinaţie în ideile unei alte
epoci. Şi a reuşit. Sistemul partidului unic a dispărut, aproape fără ciocniri şi violenţă,
pentru a lăsa locul unei practici orientate spre principiile democraţiei. Demisia sa este
un rezultat legitim şi logic al acestei schimbări şi deci semnul cel mai pregnant al
reuşitei modelului său politic (…)”.
(Din A. Graciov. Naufragiul lui Gorbaciov. Adevărata istorie a destrămării U. R. S. S.)

34.Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere şi

democratice … proclamă Solemn, în virtutea dreptului la autodeterminare, în numele
întregii populaţiei a Republicii Moldova şi în faţa lumii întregi:
REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞUI DEMOCRATIC,
LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN
AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUIÎN
SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”
(Extras din Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, 27 august 1991)
 III. Competenţa specifică: înțelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de
specialitate.
a)Noţiuni istorice, reieşind din conţinutul surselor istorice propuse.

Doc.nr.1
Temei naţional - principiu de organizare a unei comunități, constituite în baza
unei entități culturale şi etnice, comune, care se autoidentifică în cadrul teritorial al
unui stat unitar în care se vorbeşte limba naţiunii respective.
Conştiinţă națională - ansamblu de reprezentări, mentalităţi, idei şi valori
comune, formate ca rezultat al unui complex de factori: stat centralizat, piață unică,
cultură şi limbă comună, care au conştientizarea unui individ sau a unui grup de
indivizi a apartenenţei la o anumită comunitate naţională, începând cu epoca
modernă.
Unirea Principatelor - denumirea actului politic istoric al unirii Moldovei cu
Tara Românească la 24 ianuarie 1959 în frunte cu domnitorul loan Alexandru Cuza. In
ianuarie 1862 s-a realizat unitatea constituţională şi administrativă a principatelor
sub numele de România cu o singură Adunare a deputaţilor şi un singur guvern.
Unirea din 1859 a fost prima etapă a formării statului naţional unitar român, care s-a
desăvârşit în anul 1918 prin unirea cu România a Basarabiei, Bucovinei şi a
Transilvaniei.
Doc.nr.2
Sfatul Țării- organul suprem legislativ reprezentativ şi efectiv al Basarabiei,
constituit la 20 octombrie 1917 prin delegarea reprezentanţilor partidelor, păturilor
sociale, a etniilor conlocuitoare etc. La 2 decembrie 1917 Sfatul Țării adoptă
Declaraţia de formare a Republicii Democratice Moldoveneşti autonome ca parte
componentă a unei federații de state, care urmau sa fie create pe teritoriul fostului
Imperiu Rus, iar la 24 ianuarie 1918 - Declaraţia de independenţă a Republicii
Democratice Moldoveneşti. La 27 martie 1918 Sfatul Țării a adoptat Declaraţia de
Unire a Basarabiei cu România, iar la 27 noiembrie 1918, după adoptarea Legii cu
privire la reforma agrară, renunţă la autonomia Basarabiei şi în urma votării este
dizolvat.
Dreptul istoric -dreptul la suveranitate şi independenţă a unui popor pe
teritoriul unde s-a constituit etnic şi a locuit neîntrerupt pe parcursul istoriei sale.
Doc.nr.3.
Tratatul de la Versailles- tratat de pace încheiat la 28 iunie 1919 in sala
oglinzilor a palatului Versailles între statele învingătoare din componenţa Antantei
(printre care şi România) şi Germania prin care se punea capăt primului război
mondial. Tratatul prevedea cedării teritoriale şi limitarea forţei militare a Germaniei.
Puteri Aliate şi Asociate -asa erau numite statele participante la alianța
militară şi politică din Tripla Intelegere (sau ANTANTA), încheiată între Franţa, Anglia
şi Rusia (In 1904 şi 1907) şi cele care au aderat la această alianță în timpul primului
război mondial - SUA, România ș.a. pentru a combate blocul agresiv al Triplei Aliante
Doc.nr.4
Unitate publică- unitatea unei colectivități mari de oameni, a maselor largi ale
populaţiei.
Expropriere- acţiune întreprinsă de o autoritate publică în vederea trecerii în
proprietatea statului pentru a fi folosit în interes obstesc, a unui teren ori a unei
construcţii, care fusese proprietatea unei persoane fizice sau juridice.
Proprietate particulară- stăpânirea deplină a cuiva asupra unui bun material
imobil sau pământ în baza unui drept recunoscut public sau impus.
Proprietatea statului - dreptul unui stat de a deţine şi de a folosi un bun material
(imobil, pământ) în interesul societăţii.
Reforma agrară din 1921- act economic şi social înfăptuit prin citeva Legi
adoptate de Parlamentul României referitoare la provinciile ţării, inclusiv la
Basarabia. S-a realizat prin exproprierea pămînturilor cultivabile care depăşeau 100
ha. Pentru pămîntul expropriat stăpînii primeau despăgubiri de la stat iar ţăranii
restituiau treptat statului sumele de răscumpărare. Au fost expropriate peste 6 mln
ha (66%) ce aparţinuseră marilor proprietăţi, iar mica proprietate a cuprins cca 90%
din pămînturile arabile.
Doc.nr.5
Frații de rasă- denumire dată de naziştii germani în frunte cu Hitler cetăţenilor de
etnie germană, care ar fi reprezentat o rasă superioară ariană pură şi care urma să
domine prin violenţă, rasism, genocidul popoarelor numite de nazişti, inferioare"
(evrei, rromi etc.).
Doc.nr.6
Libertatea conştiinţei- dreptul fiecărei persoane de a judeca și de a decide
conform propriilor convingeri.
Senat -camera superioară a parlamentului, corp lingvistic alcătuit în unele state
din membri aleşi, cooptaţi sau numiți.
Doc.nr.7
Republică socialistă-formațiune politico-teritorială cu statut de republică unională
sau autonomă în componenţa URSS, în care puterea executivă era exercitată de
organe alese formal în mod public şi dirijate de partidul comunist, în baza principiilor
socialismului.
Factor politico-propagandistic (referitor la RSSM) - utilizarea de către regimul
totalitar comunist sovietic a informaţiei despre succesele" RASSM pentru
destabilizarea situaţiei interne din Basarabia în perioada interbelică şi căutarea de
pretexte pentru anexarea ei la URSS.
Doc.nr.8
Partea sovietică - denumirea Uniunii Sovietice la convorbirile diplomatice de la
Conferinţa sovieto-română de la Viena din 27 martie 1924.
Partea română -denumirea României la convorbirile diplomatice de la Conferința
sovieto-română de la Viena din 27 martie 1924.
 Referendum consultare directă a cetățenilor, chemaţi să se pronunte prin vot
asupra unui proiect de lege de o deosebită importanță pentru stat sau asupra unei
probleme de interes general.
Doc.nr.9
Politică naţională - politică independentă promovată de către un stat in relaţiile
internaţionale în scopul asigurării intereselor sale politice şi economice.
Doc.nr.10
Chiaburi ("culaci")-termen prin care erau numiți țăranii înstăriți, considerați
duşmani de clasă, care urmau să fie, lichidați ca clasă exploatatoare burgheză prin
deportări, condamnări etc.
Deportare - acțiune de a trimite cu forța pe o persoană sau un grup intr-o regiune
îndepărtată ca măsură represivă, drept o pedeapsă faţă de statutul social, poziţia
economică sau viziunile politice încriminate.
Doc.nr.11
Acord - înţelegere cu caracter politic, economic, militar etc. intre două sau mai
multe state.
Doc.nr.12
Guvernul regal-denumirea guvernului României din perioada interbelică, instituit
de rege.
Doc.nr.13
Tratat de neagresiune- înţelegere încheiată între URSS şi Germania nazistă la 23
august 1939 prin care părțile se obligau reciproc pe un termen de zece ani să nu se
atace militar, iar printr-un protocol adițional secret işi împărțeau sferele de influenţă,
Basarabia revenindu-i Uniunii Sovietice.
Doc.nr.14
Reich german- imperiu. După venirea lui Hitler la putere in 1933, Germania este
proclamată Cel de al Treilea Reich. A luat sfârşit prin capitularea Germaniei naziste la
8 mai 1945.
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste- fost stat federativ, constituit in 1922 prin
unirea RSFS Ruse, RSS Ucrainene, RSS Bieloruse, RSFS Transcaucaziene (Georgia,
Armenia, Azerbaidjan). In 1936 o nouă constituție legalizează apartenenţa la URSS a
11 republici unionale, iar în 1940 la URSS au mai fost anexate 4 republici (ţările
Baltice şi RSS Moldovenească). Oficial şi-a încheiat existenţa la 25 decembrie 1991
când M.S.Gorbaciov şi-a anunţat demisia din funcţia de Preşedinte al URSS.
Transformări teritoriale expresie din protocolul adiţional secret al Pactului de
neagresiune dintre Germania şi URSS din 23 august 1939 prin care se avea în vedere
împărţirea sferelor de influenţă între aceste mari puteri, inclusiv anexarea Basarabiei
la URSS.
Protocol adiţional secret document diplomatic, semnat în scopul completării
unui tratat internaţional dintre două sau mai multe state care includea angajamente
de împărţire a unor sfere de influienţă şi teritorii, fiind ţinut in scret de opinia publică.
Doc.nr.15
Rezolvare pe cale paşnică a conflictului - formulă diplomatică a cererii ultimative
a URSS de a ceda necondiţionat Basarabia şi Bucovina de Nord prin ameninţarea cu
forța, inclusă în Nota ultimativă a Guvernului Sovietic adresată guvernului României
la 26 iunie 1940.
Notă ultimativă (vezi compartimentul VIII-Model de test, Item nr.6)
Doc.nr.16
Principiul dezvoltării libere a naționalităților- enunţ declarativ al conducerii
sovietice, care presupunea inglobarea popoarelor de pe teritoriile anexate în
componenţa URSS şi supunerea lor regimului totalitar comunist.
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească fostă republică unională în
componenţa URSS, constituită la 2 august 1940 de către Sovietul Suprem al URSS pe
teritoriul Basarabiei şi RASSM prin transmiterea arbitrară din componenţa Basarabiei
a judeţelor Hotin, Cetatea Albă şi Ismail, iar din componenţa RASSM a 6 raioane în
componenţa RSS Ucrainene.
Sovietul Suprem - organ reprezentativ suprem bicameral: Palata Uniunii şi Palata
Naţionalităţilor din fosta URSS. Fiecare republică unională avea un Soviet Suprem
unicameral. Era un organ cu atribuţii formale, deoarece toată puterea in stat
aparţinea partidului comunist.
Doc.nr.17
Pata de dezonoare din cartea neamului-aprecierea dată de lon Antonescu
deciziei Guvernului regal al României din 28 iunie 1940 de a evacua Basarabia şi
Bucovina de Nord fără a opune rezistenţă ocupației lor de către Armata Roşie.
Doc.nr.18
Coaliţie antihitleristă- alianță a statelor, care luptau cu agresiunea Germaniei
naziste în Al Doilea Război Mondial. Scopurile şi principiile creării coaliţiei
antihitleriste au fost stabilite în august 1941 prin semnarea de către SUA şi Marea
Britanie a "Cartei Atlanticului".
Doc.nr.19
Naţiunile Unite - coaliție antihitleristă a 26 de state, inclusiv URSS, iniţiată prin
"Carta Atlanticului". Coaliţia, numită Naţiunile Unite, a fost constituită în ianuarie
1942.
Doc.nr.20
Securitatea Internațională- drept egal la securitate a tuturor statelor, bazat pe
un complex de măsuri colective generale a ţărilor membre ale ONU, menite să
reprime amenințările împotriva pácii în lume. Principiul securității colective a fost
prima dată promovat de Legea Naţiunilor.
Probleme internaţionale- probleme de caracter economic, social, cultural şi
umanitar, rezolvarea cărora necesită cooperarea internațională a statelor lumil.
Doc.nr.21
Cortina de fier -denumire simbolică invocată de Churchill in discursul său de la
Fulton în 1946, care despărţea Europa Occidentală de statele din Europa Centrală şi
de Est, incluse in sfera de influenţă sovietică.
Sfera de influență sovietică - ţările din Europa Centrală şi de Est, unde Uniunea
Sovietică a impus la guvernare regimuri totalitare comuniste, care au constituit aşa
numitul lagăr socialist", condus de URSS.
Doc.nr.23
 Al Doilea Război Mondial- conflagraţie mondială, declanşată de Germania nazistă la
1 septembrie 1939 prin invazia în Polonia cu complicitatea URSS, care a semnat
Pactul Ribbentrop-Molotov. Războiul a parcurs în câteva etape: cucerirea Europei
Occidentale de către armata hitleristă, cu excepția Marii Britanii (1940), atacul asupra
URSS (22 iunie 1941) crearea coaliției antihitleriste (1942), bătăliile pe teritoriul URSS
(de la Moscova, Stalingrad, Kursk-1941-1943), debarcarea armatei anglo-americane
în Africa de Nord (1942), operaţiile militare în Pacific (1942-1945), deschiderea celui
de al doilea front în Normandia (1944). Războiul a luat sfârşit prin capitularea
Germaniei (8 mai 1945) şi a Japoniei (2 septembrie 1945). Războiul s-a soldat cu
pierderi umane colosale (60 mln. morţi, 35 mln.răniți, 3 mln. dispăruţi), a schimbat
corelația de forţe pe plan internaţional, Europa fiind împărţită în două zone de
influenţă: americană (în Occident) şi sovietică (în Est).
Democraţie populară- expresie inventată după Al Doilea Război Mondial de către
conducerea sovietică pentru a descrie ţările care au adoptat modelul sovietic de
orientare socialistă şi care, însă, încă nu puteau pretinde că au construit socialismul
ca atare.
Doc.nr.24
Libertatea de gândire - dreptul la libera expresie a opiniilor personale, a
propriilor gânduri şi a le face publice.
Doc.nr.25
Deportaţi (vezi noţiunea,,Deportare",la doc.nr.10).
Listele chiaburilor ("culacilor") -liste, care se alcătuiau de către organele
sovietice şi de partid în anul 1949 în toate localităţile din RSSM şi care includeau
persoane, considerate,duşmani de clasă" - chiaburi, foşti moşieri, maricomercianţi,
foşti membri ai partidelor politice româneşti din perioada interbelică. Listele erau
confirmate la nivelul conducerii raloanelor şi ale republicii (28 iunie 1949).
Doc.nr.26
Loialitate faţă de companie- ataşamentul muncitorilor japonezi şi a personalului
administrativ faţă de companiile în care activau, contribuind la sporirea eficacităţii
lor.
Doc.nr.27
„Oameni noi" - denumire dată de organele represive deţinuţilor politici din
lagărele şi închisorile din România şi alte ţări cu regim totalitar comunist, unde
deţinuţii erau torturați nu numai fizic ci şi psihic, fiind transformaţi în roboţi lipsiţi de
personalitate.
Gulag-instituţie creată în URSS în anii '30 ai secolului trecut sub denumirea
Direcţia Generală a lagărelor" (in l.rusă - „Glavnoe Upravlenie lagherei") care dirija
reţeaua de lagăre de muncă silnică. Termenul este folosit pentru denumirea
sistemului represiv din URSS şi sateliţii săi est-europeni.
Doc.nr.28
Mafie- organizație teroristă secretă, apărută iniţial în Sicilia, apoi răspândită în
SUA şi alte ţări. Are drept scop satisfacerea intereselor prin mijloace criminale,
extreme. Denumirea este dată şi unor grupuri de indivizi, preocupaţi cu relaţii
ascunse ce urmăresc aceleaşi scopuri ilegale de satisfacere a intereselor personale
sau de grup.
Doc.nr.29
Criză economică -perioadă în care are loc perturbarea echilibrului între cantitatea
de producţie, masa monetară, cerere și ofertă.
Doc.nr.30
Conservatorii (din Marea Britanie) - partid care îşi are obârşia în curentul politic
conservator, apărut în sec.al XVIII-lea, constituindu-se într-un partid politic
în sec.al XIX-lea. Sunt de orientare ideologică, politică şi economică tradiţionalistă,
acceptând cu prudență noul, optează pentru diminuarea rolului statului în viaţa
social-economică.
Doamna de Fier -supranumire dată premierului englez Margaret Thatcher în
anii 1979-1990 datorită tenacităţii şi neconformismului manifestat prin politica de
retragere masivă a statului din economie, paralel cu o privatizare accentuată (vezi şi
eseul biografic, Margaret Thatcher).
Doc.nr.31
"Propagandă burgheză" - denumire dată în URSS, inclusiv în RSSM,
informaţiei veridice din mass-media occidentală despre adevărul istoric și situația
reală actuală din viaţa politică, economia şi culturală sovietică.
Nationalism- ideologie pe care se bazează crearea şi afirmarea unei naţiuni,
sentiment, tendinţă, activitate politică, bazate pe promovarea ideii naționale și a
tradiţilor propriei naţiuni. In varianta sa extremistă naţionalismi tinde să aprecieze
exclusiv şi exagerat tot ce aparține propriei naţiuni, pe care contrapune altor naţiuni.
Doc.nr.32
Socialism - termen folosit de reprezentanți mai multor orientări politice
comunişti, socialişti, naţional-socialişti prin care se desenează o societate liberá de
exploatare, bazată pe dreptate socială, doctrine, care apără principiile de egalitate şi
solidaritate, combat individualismul.
Actul Final de la Helsinki - acord semnat la Helsinki de toate ţările europene (cu
excepția Albaniei şi Maltei) plus SUA şi Canada, în total 35 state, care prevedea
prevenirea confruntărilor dintre cele două blocuri de state, colaborarea economică şi
tehnologică, aprofundarea colaborării dintre naţiunile semnatare. Se impunea
blocului sovietic respectarea drepturilor omului, dar se recunoaşteau hotarele dintre
statele europene de după cel de Al Doilea Război Mondial. Este creată Organizaţia
pentru Securitate şi Cooperare în Europa (din 1995), iniţial (in 1975) era numită C
(Conferința) CSE. Oferă soluții pentru diferite conflicte regionale, inclusiv în Moldova,
dar nu are instrumentele necesare pentru Impunerea lor.
Doc.nr.33
Nomenclatură comunistă (In URSS) - ansamblul deţinătorilor posturilor de
conducere
ale organelor de partid şi stat; lista persoanelor recomandate spre ocuparea acestor
posturi, stabilită de Comitetul Central al PCUS şi de Comitetele Centrale din
republicile unionale (in RSSM şi de CC al PCM). În toate ţările cu regim comunist
nomenclatura a constituit o clasă privilegiată de partid şi în organele superioare ale
statului.
Sistemul partidului unic- element de bază a unei societăţi totalitare, care
presupune dominația unui singur partid de masă, devotat ideologiei oficiale,
organizat în mod strict ierarhic, după o formă oligarhică, având un conducător unic şi
aflându-se deasupra administraţiei de stat sau interpătrunzându-se cu ea.
Controlează şi dirijează mijloacele de comunicare în masă, economia şi toate
mijloacele efective de luptă armată, inclusiv puterea poliţienească represivă, care li
depistează şi represează pe duşmanii" regimului.
Doc.nr.34
Stat suveran, independent-independenţa unui stat faţă de alte state cu
dreptul de exercitare deplină a prerogativelor sale interne şi externe.
Spaţiul istoric şi etnic al devenirii poporului - spaţiul în care un popor s-a
constituit şi a locuit neîntrerupt pe parcursul istoriei, hotărându-şi singur soarta şi
realizându-se aspirațiile şi năzuinţele sale.
b) Exemple de enunţuri
 Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918 s-a bazat pe dreptul națiunilor
de a se reuni politic într-un stat naţional.
 In perioada interbelică Germania a încălcat majoritatea prevederilor Tratatului
de la Versailles, pregătindu-se de un nou razbol
 Regele Ferdinand 1 şi-a îndeplinit promisiunea dată ostaşilor - ţărani in timpul
Primului Război Mondial de a înfăptui Reforma agrard în caz dacă va fi respinsă
invazia armatei germane.
 Liga Națiunilor, Inființată în iunie 1919 a avut drept scop prevenirea războaielor
prin intermediul securității colective. După cel de Al Doilea Război Mondial s-a
produs o extindere a influenţel comunismului în lume, polarizarea țărilor în jurul
SUA ȘI URSS în baza unor principii ideologice.
 Anexarea Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a ținutului Herța la 28 iunie 1940 a
fost o urmare directă a Tratatului de neagresiune, semnat între Germania nazistă
şi URSS la 23 august 1939.
 Tratatul de la Paris din 1947, semnat de către Puterile Aliate şi Asociate cu
România şi reglementat frontierele ei, ca ţară învinsă în cel de Al Doilea Război
Mondial.
 În anii 1947-1991 s-a perpetuat o confruntare nonmilitară, numită Război rece
între statele occidentale, adepte ale democraţiei liberale în frunte cu SUA a
statele blocului răsăritean, condus de URSS, unde s-au instaurat regimuri
totalitare.
 Progresul economic fără precedent al Japoniel în anii 1950-1970, numit de
specialişti „Miracol economic, se caracteriza printr-o creştere a produsului intern
brut cu 11 la sută pe an.
 In 1960 Margaret Tatcher, supranumită „Doamno de Fier" a adoptat o fermă
împotriva separatiştilor din Irlanda de Nord. In primul deceniu de existenţă ca
stat suveran şi independent Republica poziţie
 Moldova a devenit membră a mai multor organisme internaţionale: a
Organizației Naţiunilor Unite (1992), a Consiliului Europei (1995), a Organizației
pentru Securitate şi Cooperare Europeană (OSCE, 1992) şi alte.
 IV.Competenţele specifice: înţelegerea şi repre. zentarea timpului şi a
spaţiului istoric; Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice.
a. Date cronologice referitoare la evenimente reflectate in documente
Doc.nr.1
1914-1916 -Perioada de neutralitate a României în Primul Război Mondial.
1916, august 14 -intrarea României în război în alianță cu Antanta, Impotriva
Puterilor Centrale.
Doc.nr.2
1917, noiembrie 21-inaugurarea Sfatului Ţării.
1917, decembrie 2-Proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti.
1918, ianuarie 24-Proclamarea independenţei Republici Democratice
Moldoveneşti.
1918, martie 27-Unirea Basarabiei cu România.
1918, noiembrie 27-Sfatul Ţării declară unirea necondiționată a Basarabiei cu
România.
Doc.nr.3
1918, noiembrie 11 -semnarea armistiţiului cu Germania în pădurea Compiegne.
1919, iulie 28-Germania semnează tratatul de Pace de la Versailles cu Puterile
Aliate şi Asociate.
1919-1920- Puterile Aliate şi România, în calitate de Putere Asociată, semnează
tratatele de la: Saint-Germain cu Austria (1919, septembrie); de la Neuilly sur Seine
cu Bulgaria (1919, noiembrie); de la Trianon cu Ungaria (1920, iunie); de la Severs cu
Turcia (1920, august).
Doc.nr.4
1920, martie 11-Parlamentul Româniel ratifică Legea de reformă agrară pentru
Basarabia.
1921, iulie 17-julie 20-Adoptarea Legilor de reformă agrară pentru toate celelalte
provincil ale României.
1921-Legiferarea reformel agrare în România.
Doc.nr.5
1920 Constituirea Partidului Naţional Socialist al Muncitorilor din Germania (nazy).
BMA
1925 Adolf Hitler publică cartea „Mein Kampf" (Lupta mea) In care propagă
principiile rasismulul, expansionismului şi ostilitatea față de democrație 1933,
Ianuarie 30 Numirea lul Adolf Hitler In postul de cancelar al Germaniel.
Doc.nr.6
1918, decembrie 1-Marea Adunare Națională de la Alba-lulla.
1922, octombrie 15-17 serbarea încoronării regelul Ferdinand I şi a
reginel Maria la Alba-lulla.
1923, martle 27- Adunarea Deputaţilor şi Senatulul votează noua Constitutie a
Romaniei
 1923, martie 28- Constituţia României este promulgată prin decret regal.
Doc.nr.7
1924, februarie 4- Memoriul celor 10° cu privire la necesitatea creăril Republicii
Sovietice Socialiste Moldoveneşti.
1924, lulle 29-Hotărârea Biroulul politic al PC (b) din Unlunea Sovietică cu privire
la formarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti.
1924, octombrie 1-2 Hotărârea Sesiunii a III-a a Comitetulul Executiv Central din
Ucraina cu privire la formarea RASSM In componenţa RSS Ucrainene.
Doc.nr.8
1924, martie 27-aprille 2-Conferința româno-sovietică de la Viena. 1924,
septembrie rebeliunea de la Tatarbunar cu forțe infiltrate de pe teritoriul sovietic.
1934, lunie 4-stabilirea relațiilor diplomatice româno-sovietice.
Doc.nr.9
1928, august 27 -semnarea Pactului Briand-Kellogg prin care era condamnat
războiul ca mijloc de rezolvare a litigiilor dintre state.
1929, februarie 9- România, URSS alături de alte state semnează Protocolul de
la Moscova, care prevedea punerea anticipată în vigoare a Pactului Brland-Kellogg.
Doc.nr.10
1918-1922-Razbolul civil din Rusia Sovietică.
1929-Adoptarea primulul Plan Cincinal.
1929-1933-colectivizarea forţată în masă în URSS sunt represați cca 9 min. de
ţărani înstăriţi, numiți culaci
1930-Comisia Biroului Politic al Partidului Comunist (bolşevic) din toată Uniunea,
în frunte cu V.M.Molotov fixează pentru fiecare localitate, unde era