Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania

nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-și asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică voia să câștige timp, să prevină temporar o invazie germană, întrucât Armata Roșie avea prea puțini ofițeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, în frunte cu mareșalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar. În realitate, ambele țări agresoare voiau să se asigure, cel puțin oficial, că vor avea spatele „acoperit” în procesul expansionist de împărțire în două a ceea ce rămasese neocupat și/sau neîmpărțit din Europa. Cruzimea și cinismul celor doi dictatori, Hitler și Stalin, s-au repercutat timp îndelungat, prelungind cel de-al Doilea Război Mondial cu Războiul Rece și cu scindarea Europei în două prin Cortina de fier între anii 1945-1989. În acești 45 de ani, Europa Occidentală a progresat prin practicarea democrației și a economiei libere în toate țările aflate la vest de Cortina de fier, în timp ce Europa de est, aflată la est de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puțin dure, dar toate aservite Kremlinului, și cu economii centralizate, de stat. Momentul semnării este descris de istoricul Paul Johnson astfel: „ Măcelarii Europei, amețiți de băutură, își jucau rolurile, îmbrățișându-se cu tandrețe și clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfățișau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră și înainte de împărțit ceva, și acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesioniști ai acelorași afaceri. ” Cu ocazia semnării tratatului de neagresiune din 1939 dintre Germania și URSS, semnatarii plenipotențiari au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor de interese în Europa răsăriteană. Convorbirile au dus la următorul rezultat: [modificare]Protocolul adițional secret (nepublicat) În cazul unor expansiuni teritoriale și / sau politice în teritoriile aparținând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, atât pentru Germania, cât și a Uniunii Sovietice. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei față de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părți. În cazul unor expansiuni teritoriale și/sau politice în teritoriilor aparținând Poloniei, sferele de interese, atât ale Germaniei, cât și ale Uniunii Sovietice, vor fi delimitate aproximativ pe linia râurilor Narev, Vistula și San. Problema dacă interesul ambelor părți face ca menținerea unui stat polonez independent să fie dorit și modul în care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi determinată în mod definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În orice caz, ambele guverne vor rezolva această problemă pe calea înțelegerii prietenești între Germania și Rusia (Uniunea Sovietică) .

Referitor la Europa de sud-est, partea sovietică își accentuează interesul pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres față de acest teritoriu, deci nu are obiecții față de eventuale schimbări de graniță în favoarea Uniunii Sovietice; Acest protocol va fi considerat de ambele părți ca strict secret. Teoria „spațiului vital” și cea a „revoluției mondiale” Semnarea Pactului și aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A început Al Doilea Război Mondial, cu un tribut de sânge nemaiîntâlnit în istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferințe inimaginabile, cu pârjolirea unor întinse teritorii din Europa, Asia și Africa, cu desființarea unor state și uciderea în masă a unor populații nevinovate. Hitler și-a dorit războiul pentru obținerea așa-zisului spațiu vital („Lebensraum”), a supremației în Europa și dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-a vrut și el pentru declanșarea utopicei revoluții comuniste mondiale, asemănător acelui spațiu vital german. Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol în calea apropierii celor două regimuri politice, deși anterior încheierii pactului, URSS și Germania nazistă se criticaseră reciproc cu vehemență. Între cei doi dictatori – Stalin și Hitler – a existat o stranie fascinație reciprocă, deși, la nivelul propagandei, regimurile lor s-au criticat cu înverșunare. Dacă însă regimul lui Hitler se manifesta direct față de obiectivele sale, Stalin avea asociată Internaționala a III-a Comunistă. Internaționala, deși obedientă față de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul de la Kremlin, era portița prin care încerca să-și ascundă reala sa politică externă. Stalin afirma mereu că politica guvernului este una și cea a Internaționalei este alta, când, în realitate, între cele două organisme nu era nici o deosebire privind intenția declanșării revoluției comuniste mondiale. Regimurile instaurate în Rusia sovietică și în Germania național-socialistă erau, în general, antidemocratice, dictatoriale și totodată erau în particular, ostile regimurilor democratice din Occident. O motivație a apropierii dintre cele două regimuri totalitare este însuși Tratatul de pace de la Versailles, atât Germania fascistă, cât și Rusia sovietică considerându-se victime ale tratatului. Documentele existente atestă că, în anii 1934–1936, Stalin sprijinea ideea unei apropieri și chiar a realizării unui acord cu Hitler. O cale pentru netezirea relațiilor bilaterale mai strânse a fost oferită de existența ca stat a Poloniei. Polonia renăscuse, în urma primului război mondial, după mai bine de 100 de ani de ocupație ruso-austro-germană. Din punct de vedere geografic, Polonia devenise stat tampon între Rusia și Germania. Inițiatorul unei apropieri germanosovietice a fost ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop. Propunerile lui, acceptate de Hitler, au avut ecou la Moscova. Ca urmare, puterile occidentale au fost criticate aspru și etichetate drept „instigatoare la și profitoare de război”. Apropierea sovieto-germană din 1939 era urmarea unei conjuncturi favorabile statelor totalitare. Pentru Stalin, orientarea spre Hitler nu a fost determinată de doctrină, ci de considerente de circumstanță. Stalin se vedea în postura de realizator al vechiului Imperiu Rus, fapt care i-a umplut toată viața. Duplicitatea a fost caracteristica dominantă a tratativelor sovieto-germane; sovieticii tratau și cu Franța și Anglia – o măsură de prevedere pentru a evita

dacă acest pact nu ar fi existat.S. prin crearea comisiilor de arbitraj. acestea vor participa în orice grupări de Puteri. În cazul în care disputele şi conflictele între Importantele Părţi Contractante vor creşte. care a propus la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Articolul III. Ambele Importante Părţi Contractante se obligă reciproc a evita orice forme de violenţă. Guvernele celor două Importante Părţi Contractante trebuie pe viitor să menţină contactul reciproc în scopul consultării pentru schimbul de informaţii pe subiecte ce afectează interesele lor comune.R. În cazul apariţiei disputelor sau conflictelor între Importantele Părţi Contractante asupra subiectelor de un fel sau altul. o nouă reîmpărțire a sferelor de influență în Europa. diplomația nazistă tatona constant posibilitatea unei înțelegeri separate cu Marea Britanie și o reușită ar fi contracarat eșecul lui Ribbentrop la Moscova. Urmări Consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin. Pe de altă parte. cel de-al doilea război ar fi fost terminat mult mai curând sau poate chiar nici nu ar fi avut loc. Adesea se susține că. orice acţiune violentă.R.. orientate spre îmbunătăţirea păcii dintre Germania şi U.S.S. cealaltă Importantă Părte Contractantă trebuie să se abţină de la oricare forme de ajutor pentru această a treia Putere.izolarea în fața unei eventuale agresiuni germane.[necesită citare] Conţinutul pactului Ribbentrop-Molotov (Ribbentrop-Stalin) Guvernul Reih-ului German şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (nota redacţiei: U. au elaborat prezentul Acord: Articolul I. Articolul II.S. care direct sau indirect ţintesc cealaltă parte.R. .S. în 1945. În cazul în care una dintre cele două Importante Părţi Contractante devine parte beligerantă cu o a treia Putere.. vestul urmând a se afla sub influența Statelor Unite ale Americii. Articolul IV. Articolul V. şi pornind de la Acordul de Neutralitate semnat în Aprilie 1926 între Germania şi U. atât individual cât şi în alianţă cu alte Puteri. ambele părţi vor aplana aceste dispute sau conflicte exclusiv în cadrul unor schimburi de opinii prieteneşti sau. dacă este necesar. şi orice atac una asupra celeilalte.).S. iar estul sub influența a Uniunii Sovietice.

Polonia Articolul II. Lituania). Estonia. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Statelor Baltice (Finlanda. Articolul VII. vor fi limitate conform liniei râurilor Narev. "Continuarea Pactului Ribbentrop-Molotov" din 28 septembrie 1939. Acordul va intra în viguare din momentul semnării. hotarul de nord al Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor de influenţă ale Germaniei şi U. consecinţă a Pactului Ribbentrop Molotov (Ribbentrop-Stalin) Articolul III. 8 septembrie 1939.Articolul VI. . În această privinţă interesul pentru Lituania în regiunea Vilna este recunoscut de ambele părţi. În orice caz. sferele de influenţă ale Germaniei şi ale U. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Poloniei. Harta Europei de Est. atenţia este atrasă de către partea Sovietică privitor la interesul acesteia în Basarabia. ambele Guverne vor rezolva această întrebare printr-un acord prietenesc. validitatea prezentului Acord automat se prelungeşte cu încă cinci ani. cu condiţia că. Prezentul acord este elaborat petru o perioadă de zece ani. care specifică hotarul Sovieto-German în umra invaziei comune Germano-Poloneze asupra Poloniei "Tributul Prusac la Moscova". Ratificarea va fi făcuta la Berlin. Harta Poloniei semnată de Stalin şi Ribbentrop. Privitor la Sud-estul Europei. Letonia.S. Protocolul Aadiţional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov. versiunea în germană Articolul referitor la Basarabia din Protocolul Aadiţional Secret al Pactului RibbentropMolotov. Chestiunea privind modul în care interesele ambelor părţi fac dorită păstrarea statului independent Polon şi cum acest stat trebuie demarcat poate fi determinat doar în cursul viitoarelor discuţii politice.S. versiunea în rusă Protocolul Adiţional Secret Articolul I. Modificările hotarelor 1938-1948. Partea Germană declară dezinteresul politic total în această regiune. Varşovia.S. Vistula şi San. (Nota redacţiei: Secţia de mai jos nu a fost făcută publică în momentul în care cea de asupa a fost anunţată).S. ziarul satiric "Mucha". Rezentul Acord va fi ratificat în cel mai scurt timp posibil.R. ulterior una din Importantele Părţi Contractante nu-l va denunţa cu un an înainte de expirarea perioadei de valabilitate.R.

când sovieticii au revendicat Basarabia.S. Prezentul Protocol trebuie tratat de ambele părţi ca unul strict secret. ecouri după 70 de ani VIDEO 23 august.Molotov a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial.Articolul IV. Molotov În urmă cu şapte decenii.S. în urmă cu 70 de ani. cealaltă trebuia să-şi proclame neutralitatea. Întregul sistem de alianţe la nivel european şi mondial pleca de la premisa că cele două regimuri totalitare nu ar putea fi niciodată aliate. propaganda de uz intern din cele două ţări arăta că cealaltă parte reprezintă principalul duşman care pune în discuţie existenţa statului. Pactul Ribbentrop .. Două regimuri totalitare. însă în realitate un pact între Hitler şi Stalin. Mai citeşte : Pactul Ribbentrop-Molotov. 23 August 1939. Semnarea tratatului la sfârşitul lunii august a fost o surpriză imensă pentru guvernele occidentale. Ribbentrop Plenipotenţiarul Guvernului U. Rămas în istorie sub denumirea de Pactul Ribbentrop – Molotov. Pentru Guvernul Reih-ului German. v. Informaţii false . în iunie 1940. Documentul pus la cale de Adolf Hitler şi Iosif Stalin. dacă una dintre cele două părţi semnatare era în război cu o a treia parte. Un alt punct important era acela că. niciuna dintre semnatare nu putea fi parte a unei alianţe ce era „îndreptată în mod direct sau indirect împotriva celeilalte“. reprezintă poate cea mai mare „surpriză“ geo-politică din istoria modernă. Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov conduceau la acel moment diplomaţia celor două state. care prevedea posibilitatea ca respectivele regimuri să se consulte în cazul în care apăreau disensiuni şi să nu se recurgă la forţă militară.R. Moscova. V. o sărbătoare cu semnificaţie incertă 23 August ’44. ziua răpită de comunişti Să ne amintim de 23 august 1944 ! Pactul de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. produce şi acum scântei în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. Totodată. după cum avea să noteze Carol al II-lea în jurnalul său. Actul semnat de cele două state era unul clasic de neagresiune. a căror existenţă se justifica prin înfrângerea celuilalt. documentul a fost. semnat la 23 august 1939. Până la 23 august 1939. îşi strângeau mâinile deasupra unei Europe pentru care vestea a căzut ca o „lovitură de măciucă“.

„În fiecare an trebuie să comemorăm acest . orice încercare de condamnare a pactului. un evreu prooccidental. preşedintele rus. cu toţi duşmanii Reichului. Documentul subliniază că. Evident. România. Între Carol al II-lea şi Adolf Hitler exista o antipatie vizibilă. în cazul în care Germania ar fi atacat în Vest. Relaţiile cu URSS erau de asemenea foarte proaste. un regim democratic. a constituit o comisiei specială care are rolul de a lupta împotriva „falsificatorilor“ istoriei Rusiei. după ce Varşovia a refuzat să accepte ca trupele sovietice să tranziteze teritoriul polonez. demonstrată la întâlnirea din iulie 1940. victimă a Pactului România era. acuzând o „jignire la adresa istoriei“. Rezoluţia susţine iniţiativa Parlamentului European de a proclama ziua de 23 august drept „Ziua memoriei victimelor stalinismului şi nazismului“.Moscova şi Berlinul anunţaseră încă din aprilie că negociază un tratat economic. Comisia îşi doreşte să combată „tentativele de falsificare a istoriei care aduc prejudicii intereselor Federaţiei Ruse“. cu Viaceslav Molotov. Negocierile politice au început abia la începutul lunii august. de la Berghof. într-o ţară occidentală. România avea relaţii foarte bune cu Marea Britanie şi cu Franţa. s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului. în ultimele două decenii. Punctul de plecare nu a fost identificarea unui element de coeziune. ţările Europei s-au confruntat cu două puternice regimuri totalitariste – nazist şi stalinist. însă foarte proaste cu Germania nazistă şi cu Uniunea Sovietică. în timpul cărora au avut loc genocide. ci a unui duşman comun: capitalismul. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a votat recent o rezoluţie prin care pune semnul egalităţii între regimul nazist şi cel comunist. ruşii au reacţionat dur. însă serviciile secrete occidentale aflaseră că în realitate cele două puteri antagonice nu duc niciun fel de negocieri. la sfârşitul anului 1939. Dmitri Medvedev. Decizie „conform firii românilor“ Majoritatea istoricilor români consideră că Pactul Ribbentrop-Molotov nu trebuie să iasă din conştiinţa publicului şi din dezbaterile publice. primeşte imediat o replică dură din partea Moscovei. însă au înaintat extrem de repede. însă discuţiile au fost întrerupte la 21 august. Pactul divide şi astăzi Europa Nici la 70 de ani de la semnarea documentului. În mai. Europa nu a reuşit să se împace cu trecutul. Germania acuza în acea perioadă România că întreţinuse relaţii foarte bune. Mai mulţi europarlamentari europeni au susţinut la sfârşitul legislaturii trecute un proiect care milita pentru stabilirea zilei de 23 august ca zi de comemorare a victimelor nazismului şi comunismului în Europa. măcar parţial. Sistemul politic din România se afla sub asaltul regelui Carol al II-lea. Ruşii negociau în paralel şi cu anglo-francezii. ruşii nerenunţând niciodată la ideea reanexării Basarabiei. Pe plan extern. au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii. Stalin l-a înlocuit pe Maxim Litvinov. un apropiat al liderului rus. care dorea să instaureze un regim autoritar. unul dintre puţinele state est-europene în care mai exista încă. în secolul XX. Astfel. În replică.

La 17 septembrie. România şi-a recuperat nord-vestul Transilvaniei. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova. Există voci care susţin că la decizia anglo-francezilor ar fi contribuit decisiv chiar ambasadorul român la Londra. ce consfinţeau încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. . Armata Roşie invada şi ea Polonia dinspre est. A deschis calea războiului Încheierea unui pact cu ruşii i-a permis lui Hitler să atace nestingherit Polonia. Anglia şi Franţa declarau război Germaniei naziste. Germania nazistă şi Uniunea Sovietică îşi împărţeau teritoriul polonez sub privile unei Europe şocate.pact şi să ne amintim de victimele nazismului şi ale comunismului“. Împărţirea sferelor de influenţă Conform înţelegerii. Asta. La 3 septembrie. Polonia a fost prima victimă a Tratatului Ribbentrop-Molotov. scria în testamentul său politic că Germania va putea fi învinsă doar dacă va deschide un război pe două fronturi. Tratatul avea însă şi clauze secrete. survenită în urma înţelegerii dintre Stalin şi Hitler. două state ale căror relaţie cu Germania nazistă era mult mai bună. cu doar câteva zile înainte. fiind împărţită între Germania. deci şi asupra României“. După destrămarea URSS. Liderul german a mizat până în ultima clipă că tratativele cu anglo-francezii vor reuşi. armata germană intra în Polonia. Carol al II-lea a acţionat conform cu firea poporului“. nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Era prima pierdere teritorială a României. din 1947. nu însă şi Basarabia. „Pactul dintre Hitler şi Stalin a reprezentat la acea vreme o alianţă a regimurilor totalitare împotriva democraţiilor. şi asta pentru că el cunoştea firea poporului român. La Tratatele de Pace de la Paris. este de părere Cioroianu. care este raion în regiunea Cernăuţi. România avea să mai piardă teritorii în favoarea Ungariei (Ardealul de Nord) şi a Bulgariei (Cadrilaterul). La 1 septembrie 1939. Viorel Tilea. Finlanda. după ce iniţial făcea parte din zona de care era interesată Germania. la fel şi Herţa. deşi Otto von Bismark. unde era aşteptată de unităţi de cavalerie. nordul Bucovinei face parte din Ucraina. Armata germană şi cea rusă au participat chiar la o paradă militară comună. „Nu cred că regele putea face atunci mai mult. În iunie 1940. URSS. dedicată „marii“ victorii. După ocuparea Poloniei. la numai o săptămână de la semnarea pactului. ruşii au adresat României un ultimatum în care solicitau înapoierea Basarabiei şi cedarea părţii de nord a Bucovinei. Unii istorici susţin că Hitler nu era conştient la acea vreme că dezmembrarea Poloniei va duce la un conflict global. În lunile următoare. În cel de-al Doilea Război Mondial au murit aproximativ 20 de milioane de militari şi aproximativ 40 de milioane de civili. În prezent. consideră istoricul Adrian Cioroianu. crede Cioroianu. Estonia şi Letonia erau plasate în sfera de influenţă sovietică. fost ministru de Externe. Înţelegerea dintre cele două regimuri totalitare a avut un efect nefast asupra întregii Europe. cancelarul prusac din secolul al XIX-lea care a realizat unificarea Germaniei. fără teama că ar putea fi implicat într-un război pe două fronturi. de a garanta independenţa unor state central şi est-europene. conform angajamentelor luate. şi Lituania a fost inclusă în sfera de influenţă rusă. mult inferioare. Lituania şi Slovacia.

relateaza AFP. războiul şi memoria europeană”. pe care le-a studiat. Participanţii au subliniat necesitatea ca lumea de azi să nu uite faptele care au facilitat semnarea de către Ribbentrop şi Molotov. După semnarea a acordului de la Munhen din 1938. ruşii au anexat şi nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. deşi nu poate fi comparată cu URSS-ul lui Stalin. guvernul german a explicat Bucureştiului că trebuie să se conformeze şi că nu va primi niciun fel de asistenţă din partea Berlinului. fără ca Germania să intervină. cănd actuala Federaţie Rusă . directorul Înstitutului Polonez din Varşovia pentru probleme înternaţionale. ca metodă a procedat similar. Prof. astfel că. Basarabia urma a fi anexată de ruşi. când Anglia şi Franţa au recunoscut anexarea de către Hitler a regiunii Sudecţilor din Cehoslovacia . Vladimir Putin. Hitler s-ar fi adresat mai întâi marilor puteri vesteuropene cu propunerea de împărţire a Europei pe sfere de înfluenţă. beneficiind de bunăvoinţa părţii germane. semnat in 1939. El a făcut şi o legatură. „din greşeală“. cu o situaţie recentă din zilele noastre. Prin acest pact au fost ocupate Polonia şi ţările baltice . 12:20 Actualitate | Esenţial Vladimir Putin Premierul Rusiei. El s-a referit la războiul ruso-georgian de anul trecut. acceptată de acesta . a condamnat luni Pactul Ribbentrop-Molotov. dar acuza Occidentul pentru incurajarea fascismului Luni.Stalin. care a menţionat aceasta ideie. când ruşii au revendicat teritoriile. s-a concretizat prin semnarea odiosului pact. să semneze nefastul document. iar România a pierdut Basarabia. armata celui de-al treilea Reich având nevoie de hidrocarburile din ţara noastră. Astfel.şi întreaga lume contemporană pare să se împace cu ideia că Abhazia şi Osetia de Sud . 31 august 2009. Iar U.ce au devenit publice după 1945. La 23 august anul acesta se împlinesc şapte decenii de la semnarea documentului care a dus la izbucnirea celui de-al doilea război mondial . Hitler era interesat ca România să nu devină un teatru de război. Hitler s-ar fi adresat şi lui Stalin cu o propunere similară care . în acest sens . acuzand totodata Occidentul pentru intelegerea semnata cu Hitler in 1938. Al Doilea Razboi Mondial Vladimir Putin condamna Pactul Ribbentrop-Molotov. la Munchen. a subliniat că dovezi există şi în documente de arhivă din Anglia . Institutul Polonez de la Berlin împreună cu Societatea Germană pentru Europa de Est şi Academia de Ştiinţe a Germaniei au organizat o conferinţă cu tema „Pactul Hitler. La începutul acestei luni.E. În iunie 1940. Slawomir Debsky. teritorii aparţinând de drept statului independent Georgia devin sferă de influenţă oficializată a Moscovei. . Împărţirea pe hartă a fost făcută cu un creion. miniştrii de externe ai dictatorilor de la Berlin şi Moscova.

"Adevarurile spuse pe jumatate au fost mereu pline de capcane si inselatoare. s-a intrebat el. "sentimentul de incrancenare" al polonezilor in legatura cu asasinarea in masa a militarilor polonezi in 1940. dupa Acordul de la Munchen si cu putin timp inainte de intrarea Germaniei in Polonia. criticandu-i vehement pe cei care "rescriu istoria sub impulsul conjuncturii politice de moment". . "Avem obligatia de a pastra impreuna un moment de reculegere in memoria victimelor acelor crime". in urma careia Hitler a decis ca "i se permite totul" si ca Franta si Anglia "nu vor misca niciun deget pentru a sari in apararea aliatilor lor". URSS s-a aflat in fata pericolului unui razboi pe doua fronturi (in acea perioada s-au intensificat luptele cu japonezii) si. SUA si-au pierdut interesul pentru Europa de Est Vizita la Gdansk a premierului Vladimir Putin. care genereaza confruntari intre popoare si state". poate deschide o noua pagina in relatiile reciproce ale Rusiei nu numai cu Polonia. Cu un interes deosebit este asteptat discursul lui Putin la ceremonia dedicata izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Tragediile trecutului – subapreciate sau eronat interpretate – conduc inevitabil la aparitia de noi fobii istorico-politice. Premierul a amintit ca. dar si cu Europa de Est in ansamblul ei. faimosul tratat cu Hitler. de asemenea. in situatia in care "evantualii aliati ai URSS din Occident acceptasera deja intelegeri similare cu nazistii si nu doreau sa colaboreze". nu au semnat Franta si Marea Britanie. in 1939."Fara nicio indolaia. Moscova a decis ca a refuza pactul de neagresiune ar fi fost un gest lipsit de ratiune. scrie cotidianul RBK Daily. "Dar. un an mai devreme. Putin indica si alte evenimente care au incurajat agresiuniea hitlerista: semnarea. In acelasi timp. Premierul Vladimir Putin a cerut ca Pactul Ribbentrop-Molotov sa nu mai fie considerat "singurul buton de lansare" a celui de-al Doilea Razboi Mondial. anexand teritorii ale Cehiei. scrie Putin. care fixeaza "umilirea Germaniei". a Tratatului de la Versaille. a declarat Putin. el a amintit despre "soarta tragica" a soldatilor rusi. aceasta din urma a participat ea insasi la impartirea Europei. ruinand orice speranta privind formarea unui front comun de lupta impotriva fascismului?". Pactul Ribbentrop-Molotov si Declaratia de la Munchen In opinia sa. intr-un articol publicat in cotidianul polonez Gazeta Wyborcza. la Munchen. putem condamna pe buna dreptate Pactul Ribbentrop-Molotov incheiat in august 1939". Putin: Inteleg sentimentul de incrancenare al polonezilor Putin si-a exprimat profunda recunostinta fata de Polonia pentru respectul manifestat pentru locurile de veci ale soldatilor sovietici. poporul Rusiei intelege. Putin argumenteaza ca. Potrivit spuselor sale. un rol similar l-a jucat Declaratia de la Munchen. scrie premierul rus. care va incepe marti. la incheierea primei conflagratii mondiale. cazuti prizonieri in Polonia in timpul razboiului din 1919-1921.

acestor teritorii li se va adauga si Tinutul Herta).Tactica de santajare a Rusiei cu ajutorul pretentiilor istorice s-a epuizat: privata de sprijinul Statelor Unite. directorului Instytut Geopolityki din Polonia. precizeaza RBK. Daca pana acum numarul acestora este estimat la un milion de oameni. Cu alte cuvinte. "Timpul". demonstreaza disponibilitate pentru o impacare cu Rusia si pentru construirea de relatii noi. In acelasi timp. Europa de Est manifesta disponibilitate pentru construirea unor relatii noi cu Moscova. prin urmare. ceremonia va fi dedicata exclusiv asaltului german asupra Poloniei. afirma publicatia citata. "America nu mai considera intimidarea Rusiei drept principala sarcina pe arena mondiala si. o noua hacuire a Poloniei de catre Berlin si Moscova. Donald Tusk. ocupatia germana in Olanda si Belgia. ca si in restul tarii. premierul polonez. la randul sau. acum aceasta cifra s-a redus aproape de trei ori. atacul sovietic asupra Romaniei de la 28 iunie 1940.000. Fara protectoratul SUA. in calitatea ei de succesor al URSS. ca lider regional incontestabil. incheierea. pana la 320. Este pregatita Moscova pentru impacare? In realitate. Petr Eberhart. Actiunile care amintesc de interventia sovietica au fost amanate pentru 17 septembrie. aveau prima lor pagina in chenar de doliu. dar era suficient de transparenta: URSS declara razboi Romaniei! Atitudinea lasa. pentru RBK. in urma unui ultimatum deosebit de insolent. Alternativa nu era explicit formulata in ultimatum. 28 iunie 1940: URSS declara razboi Romaniei! Romania Libera. cu al sau incendiar protocol secret. in ultima instanta. Urma sa se produca primul mare rapt teritorial al acelui an de cumpana . Discursul de maine al lui Putin va arata daca Moscova este pregatita pentru o impacare. Vineri 24 Iunie 2005 28 iunie 1940. Acesta din urma. Institutul polonez pentru memorie nationala a prezentat o noua evaluare a numarului de polonezi trimisi in Siberia dupa 1939. Saptamana trecuta. a Tratatului de neagresiune germano-sovietic. la 23 august 1939. crede presa rusa. lipsita de reactie a marilor puteri occidentale Marea Britanie si Franta. ocupatia sovietica in Tarile Baltice. a promis ca-i va aminti colegului sau rus "cine a fost in timpul celui de-al Doilea Razboi calau si cine a fost victima". de incheierea pactului sovieto-german din 1939 si de ocuparea de catre trupele sovietice a teritoriului Poloniei. "Universul" si celelalte mari cotidiane ale vremii care apareau la Bucuresti. Europa de Est in ansamblul ei si Polonia. . bazate pe egalitate si respect reciproc. care promisesera garantii dupa incheierea primei conflagratii mondiale. SUA pierd din interesul lor pentru aliati in lupta impotriva Moscovei". partea poloneza s-a straduit sa indulceasca la maximum toate aspectele preconizatei ceremonii care ar putea fi catalogate drept antirusesti. declansarea razboiului sovieto-finlandez. direct sau indirect. Dupa cum a subliniat unul dintre organizatori. a declarat. a generat.ocuparea prin forta a Basarabiei si a nordului Bucovinei. Imperiul sovietic cerea guvernului roman sa-i fie cedate Basarabia si nordul Bucovinei (in fapt. de catre Uniunea Sovietica. el a acuzat odata in plus Rusia. a determinat.

uitand ca a existat momentul iunie 1940. Uniunea Sovietica ataca si ea Polonia. Polonia a fost scoasa la mezat Studiul are ca punct de plecare data de 23 august 1939. Cum s-au desfasurat. Germania ataca Polonia. In dimineata de 1 septembrie 1939 Germania a atacat Polonia. Marea Britanie si Franta declara razboi Germaniei. Cat despre pericolul dinspre Urali. aliatii occidentali nu l-au inteles decat mult mai tarziu. in anii regimului comunist. Uniunea Sovietica este interesata in existenta puternicei Germanii". n-au facut-o). La 17 septembrie. Ar fi fost logic ca Marea Britanie si Franta sa-i declare razboi si acesteia. La impartirea Poloniei. se referea. Germania este destul de puternica pentru a se masura si cu Polonia. deschizand astfel cel de-al doilea razboi mondial. propriu-zis. drept agresor. Cum stim. Intamplator sau nu. Accentul a fost pus pe "pace". Ceva mai tarziu. In continuare. mai toti istoricii romani au acceptat sa culpabilizeze Bucurestiul. nu ca victima. el nu sosise la Moscova pentru a cere URSS ajutor militar impotriva Angliei. . iar Germania va fi infranta. nici Franta nu sunt gata sa acorde un ajutor imediat aliatului lor polonez. luand voievodatul Lublin. in aceeasi zi de 28 iunie 1940. impreuna cu Molotov. de fapt. cel care semnase. conform vrerii Moscovei. Stalin a cerut initial voievodatul Lublin. Protocolul secret. aldine: La 1 septembrie 1939. din care vom cita pasaje semnificative. Ca urmare. (n. considerandu-l singurul capabil sa organizeze o colaborare franco-britanica impotriva germanilor.Pentru a judeca mai corect situatia politica internationala a acelor ani Đ si poate din anii ce au urmat. sub semnatura istoricului rus Aleksandr Nekrici. Uniunea Sovietica intrase deja. Istoria oficiala care minte Manualele de istorie Đ nu doar cele aparute la Moscova sau la Bucuresti. Cand jocurile erau deja facute si au mai trebuit sa treaca inca vreo patru decenii si jumatate de cosmar comunist. puternica Germanie este o conditie obligatorie pentru pacea in Europa. Oficiosul sovietic "Pravda" a si numit tratatul "pactul pacii". intr-o declaratie de-a sa facuta la Moscova: spre deosebire de delegatiile militare engleza si franceza. pactul si protocolul secret. von Ribbentrop. ca in bancurile cu Radio Erevan. Londra i-a recunoscut generalului Charles de Gaulle calitatea de sef al "Frantei libere". La 3 septembrie. examina impartirea Europei rasaritene in sfere de influenta. Si. anexa la pact. evenimentele reprezinta tema studiului aparut in revista moscovita "Ogoniok". atunci Stalin. Mai mult decat atat. A facut-o din precautie: daca Anglia si Franta vor reactiona. Abia dupa terminarea celui deal doilea razboi mondial. o data ce s-a pus in practica ordinul maresalului Ion Antonescu Đ "Va ordon treceti Prutul!". Totusi. ministrul german al Afacerilor Externe. lucrurile au fost mai simple: totul era subordonat ideii apararii pacii. definindu-l. atunci s-a raliat ideii lichidarii totale a statului polonez. dar chiar si multe tiparite in tarile din Occident Đ au acreditat ideea ca Uniunea Sovietica ar fi intrat in cel de-al doilea razboi mondial numai dupa agresiunea asupra sa a Germaniei naziste la 22 iunie 1941. in acele zile de iunie 1940. Inca o data. s-a uitat ca. "La Moscova a fost semnat pactul de neagresiune dintre Germania si URSS. Cand s-a convins ca nici Anglia. In ceea ce priveste situatia Romaniei. ci ca stat agresor. si cu aliatii occidentali". in cel de-al doilea razboi mondial. ba chiar si din zilele noastre Đ Occidentul a inteles pericolul dinspre Berlin abia dupa caderea Frantei si dupa ce s-au produs primele atacuri aeriene peste Canalul Manecii. ar putea sustine ca nu vrea decat sa pastreze un sambure de statalitate poloneza. In arhivele germane s-a pastrat si reactia lui Stalin: "Punctul de vedere al Germaniei de a refuza orice ajutor militar este demn de respect.

. Molotov este pe deplin sincer. seful Statului Major al fortelor aeriene militare germane expediaza o telegrama la Moscova. atat timp cat se taie lemne. formulata de el inca din 1925. sa nu fim mocofani. Si sa ne implicam pentru a arunca pe talerul balantei greutatea decisiva.. (Din cuvantarea lui Stalin la plenara CC al PC (b) din 19 ianuarie 1925). Trebuie sa ne implicam. in aceasta privinta.. Acesta a fost inceputul "inghitirii" Statelor Baltice . (.. Stalin. politica externa sovietica decurgea din doctrina lui Stalin. a reiesit chiar peste cateva ore dupa agresiunea Germaniei asupra Poloniei. Armata Rosie a lovit de la est Polonia. statia de radio de la Minsk sa transmita semnale continui pentru aviatia germana. dar publicata doar la doi ani dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. In noiembrie 1940.) Stalin a cautat o formulare potrivita pentru un comunicat oficial. Teoria folosirii contradictiilor din cadrul imperialismului a fost binisor prelucrata. sa ne implicam insa ultimii. sa trecem prin padure si sa ne cerem plata pe buturuga. Stalin recomanda insistent ca noi.. firesc. Stalin se adreseaza germanilor: el este categoric impotriva pastrarii oricarui fel de statalitate poloneza..a. dar cere sa "nu se faca tapaj pentru asemenea fleacuri care mai apar in drumul nostru". rasete)". drapelul pacii.(. din ascunzatori legate de mecanica politicii internationale. Se exprima rugamintea ca. Molotov s-a inteles cu germanii ca motivarea initiala a amestecului militar al URSS sa contina o nota "ofensatoare pentru sentimentele germanilor". Si a urmat nota adresata guvernului polonez. Stalin da inapoi.) Colaborarea Invitat la Moscova. Aceasta glasuia: "Drapelul nostru va ramanea. ministrul estonian al Afacerilor Externe a fost silit de Molotov si de Stalin sa semneze un tratat de ajutor reciproc. nu trebuie sa ne prinda cu mainile incrucisate. in aprilie 1940.. care sa-i permita sa justifice agresiunea sovietica in Polonia. Dar daca razboiul va incepe. Stalin a dorit sa arunce responsabilitatea asupra germanilor.30 dimineata.) este ca. doar discuta cu un partener.. reprezentantii fortelor armate ale Germaniei si Uniunii Sovietice au semnat la Moscova un acord formal privind conducerea operatiunilor militare in Polonia. sa stim. Uniunea Sovietica nu a avut motive de neliniste in legatura cu minoritatile sale din Polonia". (Animatie in sala.. astfel incat. si nu la 22 iunie 1941. cum ca "guvernul sovietic nu poate sa lase fara aparare pe fratii de sange ucraineni si bielorusi". Una din consecintele tragice ale acestei decizii a fost si exterminarea ofiterilor polonezi in padurea de la Katyn. cat timp "pana acum. neintarziat. Unitatea de interese ale lui Stalin si Hitler..o vom adopta si pe viitor.Si in aceasta perioada. comunicatul convenit spunea: intrarea trupelor sovietice a fost dictata de grija fata de soarta populatiei bieloruse si ucrainene care traia in Polonia. s-au infuriat si au protestat ferm.. La 17 septembrie 1939.) Peste o zi doar. Jdanov spune intr-un cerc restrans: "Tov. Formularea initiala se prezenta astfel: Uniunea Sovietica intra in Polonia ca urmare a pericolului aparut din partea Germaniei pentru populatia bielorusa si ucraineana.. sa-i silim sa se lupte unul cu altul in beneficiul bolsevicilor si al socialismului.. ca si in trecut. Germanii. "corect" intelese de ei. cum spune tov. aplauze furtunoase. la ora 7. Documentele germane de arhiva ne-au adus la cunostinta nuantele acordurilor germano-sovietice. O asemenea pozitie . ursului (adica al Rusiei Đ n. de langa Smolensk. sa studiem. In cele din urma. ca si de situatia complicata de pe teritoriul Poloniei. La 1 septembrie. caruia-i explica ca guvernul sovietic nu vede vreun alt motiv. greutatea cu care ne-am putea impune". (. La 20 septembrie 1939. Atunci.. aratand ca formularea propusa de Molotov "este neconforma cu continutul acordului de la Moscova". Rolul. care bombarda teritoriul polonez. Dupa caderea Varsoviei. Uniunea Sovietica a devenit unul dintre participantii la cel de-al doilea razboi mondial. Teza sa principala era: sa-i asmutim pe capitalisti unii contra altora.

l-a determinat pe Stalin sa ia hotararea de a incorpora imediat Statele Baltice Đ Lituania. in care a suferit o rusinoasa infrangere. Si ca de fiecare data cand Uniunea Sovietica isi misca diviziile la atac Đ dupa Statele Baltice au urmat Basarabia si nordul Bucovinei Đ. afirmatiile conducatorilor sovietici. URSS a demonstrat in si mai mare masura loialitatea sa fata de Germania. Molotov a transmis ambasadorului von Schullenburg "cele mai calde felicitari" din partea guvernului sovietic cu ocazia "stralucitorului succes" al Wehrmachtului.. Molotov si-a exprimat totala adeziune fata de "masurile de aparare" ale Germaniei in nordul Europei si i-a urat (la 9 aprilie 1940) deplin succes. El a amintit. Molotov.. Castigand teritorial. in trecut. Inaltul comandament german a gasit imediat o iesire: propune ofensiva comuna cu transmiterea ulterioara a orasului in mainile comandamentului sovietic.. ca rezultat al pactelor cu Germania. in mai-iunie 1940. de asemenea. care pasa Statele Baltice in "sfera de influenta" a Uniunii Sovietice. slujesc "intereselor fundamentale de stat ale .. Slabita de razboiul finlandez. Sunt cel putin ciudate si aflate in totala contradictie cu faptele. Complicatiile aparute in relatiile cu germanii din cauza pretentiilor suplimentare ale URSS asupra unei parti din teritoriul lituanian au fost reglementate apoi pe calea platii catre Uniunea Sovietica a unei sume considerabile in aur. ca sa nelisteasca pe germani.din iunie 1940. Este vorba despre invazia in Danemarca si Norvegia. Totul era menit. unde aproape in fiecare punct URSS era deschisa pentru a fi atacata. cu sinceritatea sa cinica. Germania nu si-ar fi putut realiza planurile militare (". (. Dupa ocuparea teritoriilor acestor state de catre Germania reprezentantele diplomatice ale guvernelor lor la Moscova au fost inchise. guvernul nostru a asigurat Germaniei siguranta linistii in Rasarit"). Uniunea Sovietica a pierdut in securitate. declara la sedinta Sovietului Suprem al URSS din 1 august 1940 (adica dupa capitularea Frantei) ca. Totul s-a incheiat cu o parada comuna a armatelor sovietica si germana aflate la Lvov. el declara imediat ca aceste actiuni nu sunt indreptate impotriva Germaniei. care tocmai se incheiase cu infrangerea militara a Frantei. (. pe o distanta de 5. si ulterioara lor inglobare in URSS nu ar fi nici o legatura. Aceasta ar fi cea mai importanta consecinta a largirii teritoriului sovietic.. Stalin. a spus el.) Stalin pofteste si la Basarabia. Dar ei nu trebuie sa se astepte la nici un fel de actiuni dusmanoase din partea URSS. din contra. Si a mai oferit inca o dovada de prietenie: la 18 iunie 1940. s-a creat chiar pericolul unei confruntari dintre ele. acordand sprijin politic Germaniei. daca nu ar fi fost ajutorul Uniunii Sovietice. Acum aparuse o frontiera comuna cu Germania nazista si cu aliatii sai. acum unanim recunoscute. dar si la nordul Bucovinei Victoria obtinuta de Germania in Vest.. Letonia si Estonia Đ in componenta Uniunii Sovietice. Realizandu-si planul.000 de kilometri. nu a scapat nici un prilej de a-si mari propriul teritoriu. speriindu-se de o rapida incheiere a pacii in Vest (situatia Angliei parea pentru multi fara nici o speranta). Razboiul finlandez a demonstrat slabiciunea militara a URSS si l-a incurajat pe Hitler pentru un eventual razboi impotriva Uniunii Sovietice. pentru URSS drept "cordon sanitar" impotriva unui atac neasteptat dinspre apus. a dorit sa mareasca teritoriul URSS inainte de a se incepe negocierile de pace. Stalin a intrat intr-un razboi nefericit (pentru el) cu Finlanda.) Uniunea Sovietica. cum ca intre tratatul de neagresiune sovieto-german. In vara lui 1940. Polonia si Statele Baltice serveau. ci. atat timp cat URSS nu avea granita comuna cu cel mai periculos agresor potential Đ cu Germania. Cum s-a desfasurat colaborarea militara a aliatilor? Armata sovietica si cea germana au intrat in Lvov din doua directii. de incercarile presei britanice si probritanice de a speria URSS in legatura cu "perspectiva cresterii puterii Germaniei".

In septembrie-octombrie 1940. la gurile Nistrului. Abia pe timpul glasnosti-ului lui Gorbaciov. Intre acestea. un "pact de neagresiune" pe 10 ani cu URSS. Ea incepea din nord. Daca nu este posibila capitularea Angliei. impreuna cu Molotov.URSS si Germaniei". dat publicitatii. Sovieticii au respins. acel "pact" nu prevedea nimic care sa sperie. Dar despre acest document s-a aflat abia peste cinci ani. Japonia si Uniunea Sovietica? Intre altele. Atunci si Angliei nu-i va mai ramane decat sa accepte conditiile dictate de invingator. relatiile dintre Germania si URSS se inrautatesc in legatura cu tranzitarea trupelor germane pe teritoriul Romaniei. . data oficiala a declansarii celui de-al doilea razboi mondial. de la frontiera sovietonorvegiana. chiar si ideea existentei unui protocol secret. ci si pe speranta ca. Germanii au decis sa nu intre intr-un conflict cu URSS pe aceasta tema si chiar au sfatuit guvernul roman sa accepte cererile URSS. inceperea actiunilor militare s-a amanat de cateva ori. Hotararea Uniunii Sovietice de a ocupa Bucovina. in ciuda asteptarilor lui Hitler. de la inceput. inceputul anului 1940 La Bucuresti se stia ca Germania incheiase. va fi necesar sa se intoarca impotriva Rusiei. in Parlamentul ungar. ca textul sovietic. Semnale ingrijoratoare veneau spre Romania din toate punctele cardinale: la Budapesta. era si copia protocolului secret aditional al pactului Ribbentrop Đ Molotov (sau Hitler Đ Stalin). limitandu-si pretentiile "numai" la partea nordica a Bucovinei. In final s-a creat si coalitia militara germana. ca Tratatul de la Trianon e anulat si ca situatia trebuia modificata." Bucuresti. Ceea ce nu se stia la Bucuresti ar fi putut sa sperie: la Moscova. Uniunea Sovietica a insistat ca Bulgaria sa intre in sfera sa de interese. In acest timp. a trezit insa nemultumirea Berlinului. si un "protocol secret". in legatura cu agravarea situatiei in Balcani (Grecia. si se termina in sud. primul ministru P'l Teleki declara. Oficial. dupa 1 septembrie 1939. care fusese parte a monarhiei austroungare. Kremlinul a recunoscut ca descoperisera originalul. Hitler a dat ordin Statului Major General sa pregateasca planul de operatiuni impotriva Uniunii Sovietice. Lui Hitler i s-a confirmat ideea ca rezistenta Angliei se bazeaza nu doar pe forta SUA. era identic cu cel publicat de americani cu aproape cinci decenii in urma. se vorbea numai despre neutralitatea Uniunii Sovietice in acest caz. au admis acest fapt. guvernantii bulgari declarau ca vor recapata Dobrogea pe calea tratativelor. Data inceperii razboiului fusese stabilita pentru jumatatea lui mai 1941. Anglia nu numai ca n-a capitulat. prin impartirea sferelor de influenta intre cele doua puteri. trupele americane au capturat cele mai importante fonduri de documente germane. Italia. cu acel prilej. Mai tarziu. la Sofia. La sfarsitul anului 1992 Đ inceputul anului 1993. s-o distruga printr-o campanie rapida. la 23 august 1939. Stalin va fi convins sa ajunga la intelegere cu ei impotriva pericolului german. Dar au sustinut ca ar fi disparut originalul. Pentru inceput. Ribbentrop semnase. in preajma anilor 90. mai devreme sau mai tarziu. Iugoslavia). A aparut cunoscuta dilema a lui Hitler: sa porneasca razboi impotriva Uniunii Sovietice in primavara lui 1941 sau sa puna in aplicare planul de impartire a lumii in sfere de influenta intre Germania. La 31 iulie. Stalin a cedat. dar nici nu se gandea sa poarte negocieri de pace. S-a dovedit. Dupa cum am vazut. prima consecinta a protocolului secret a fost invadarea Poloniei. In perioada finala a celui de-al doilea razboi mondial. Aceste motive au rasunat destul de limpede in mai multe interventii facute la consfatuirile cu comandantii militari. Ribbentrop urmarea din ce in ce mai insistent transformarea "Pactului anticomintern" din 1936 intr-o alianta pentru reimpartirea imperiului britanic.

De-aici incolo. folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei.. nimic nu mai statea in calea urnirii spre Vest a masinii de razboi a "ursului" sovietic. ora 11 seara. Uniunii Sovietice. iar situatia internationala care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor mostenite din trecut. In consecinta. Basarabia. Acum. la 19 aprilie 1940. A urmat caderea Frantei (22 iunie 1940). adica. la care s-ar alatura maghiarii. In zadar. cand slabiciunea militara a URSS a trecut in domeniul trecutului.. Se cerea un raspuns in termen de 24 de ore. Cedarea imediata a nordului Bucovinei. 2. Soarta Romaniei era deja transata: Molotov a spus-o clar Đ cedare sau razboi! Prima nota ultimativa sovietica (26 iunie 1940) remisa guvernului roman "In anul 1918. Germania invadeaza Olanda si Belgia. 2. guvernul URSS pretinde: 1. cedarea acestei regiuni din Bucovina constituie o compensatie justa pentru repararea nedreptatii savarsite prin stapanirea abuziva a Basarabiei timp de 22 de ani. La 26 iunie 1940. ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o data si deschis in fata intregii lumi. de catre Romania. Insa evenimentele au continuat sa se deruleze: la 10 mai 1940. incalcand prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei. ora 12 (ora Moscovei)". cu Republica Sovietica Ucraina. profitand de slabiciunea momentana a Rusiei tariste. Regele a reunit un consiliu restrans. a desfacut de la Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei. populata in principal cu ucraineni. Necesitatea de a intretine bune relatii politice in aceasta parte a Europei si actuala situatie internationala cer o solutionare imediata a acestei probleme de litigiu. Gheorghe Davidescu. iar Đ pe de alta parte Đ cere sa i se cedeze Nordul Bucovinei. a Basarabiei si a nordului Bucovinei. compus doar din trei persoane: primul ministru Gheorghe Tatarescu. Romania a ocupat in mod injust si abuziv teritoriul Basarabiei. Davidescu a incercat sa explice situatia. pentru a pune. o agresiune din partea germanilor.La 6 martie 1940. in fine. etnografice si politice. o agresiune sovietica pentru ocuparea Basarabiei. aldine: "seculara". in timpul guvernarii Gh. mult mai cunoscuta: "In anul 1918. apeland la argumente istorice. 106 ani!) a acestei provincii cu restul Rusiei. ministrul Afacerilor Straine Grigore Gafencu si ministrul Palatului. Molotov a chemat la Kremlin pe ministrul roman la Moscova. Regele Carol al II-lea convoaca un Consiliu de Coroana. a acestui conflict. si i-a remis ultimatumul. URSS considera necesar si oportun . spre comparatie cu varianta de mai sus. Uniunea Sovietica nu a recunoscut niciodata si sub nici o forma aceasta rapire samavolnica. pentru a analiza situatia creata. si asteapta raspunsul cuvenit in cadrul zilei de 27 iunie 1940. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca Guvernul Regal Roman va gasi oportun sa se ajunga la o solutionare pasnica a problemei. In acelasi timp. Romania. si s-ar produce invadarea Transilvaniei. S-a convenit ca reactia Romaniei nu putea fi decat rezistenta armata. Tatarescu. Iat-o. Cedarea imediata a Basarabiei. Doua ipoteze au fost luate in calcul: 1. In presa sovietica (oficiosul Partidului Comunist bolsevic "Pravda") din 29 iunie 1940. Potrivit jurnalului lui Carol al II-lea. prima nota ultimativa apare intr-o alta varianta. spre a examina situatia creata si ce masuri se pot lua. Uniunea Sovietica nu s-a impacat niciodata cu faptul luarii cu forta a Basarabiei. care reprezinta o unitate organica cu restul teritoriilor locuite de ucraineni. distrugand astfel unitatea organica si seculara (n. Uniunea Sovietica considera oportun si necesar ca Basarabia sa fie restituita imediat. Ernest Urdareanu. prin care cerea cedarea. bazele unei paci solide intre tari.

un vot a fost rezervat. la rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice. ce-i drept Đ numai intr-o masura neinsemnata. teritoriul Basarabiei si al Bucovinei de Nord va fi evacuat de trupele si autoritatile romane. Din cei 26 de participanti. 2. Chisinau si Cetatea Alba. cu incepere de la 28 iunie 1940. dupa primirea celui de-al doilea ultimatum sovietic. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele conform hartii alaturate. 26 iunie 1940" Incercarile partii romane de a negocia s-au lovit de un refuz net. Guvernul URSS propune guvernului regal al Romaniei: 1. cat si prin comunitatea de limba si compozitie nationala. Regele a pus la vot acceptarea sau respingerea ultimatumului sovietic. orele 12. Carol al II-lea. sa paseasca impreuna cu Romania. 2. cel care doar cu cateva luni in urma. acelasi teritoriu va fi luat in stapanire de catre fortele Armatei Rosii. 11 s-au pronuntat pentru respingerea notei ultimative sovietice. declarase solemn la Chisinau . 4 Đ pentru discutii. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca guvernul regal al Romaniei va primi prezentele propuneri ale URSS si ca aceasta va da posibilitatea rezolvarii pe cale pasnica a conflictului prelungit dintre URSS si Romania. Un asemenea act ar fi cu atat mai just cu cat transmiterea partii de nord a Bucovinei catre URSS ar reprezenta.ca. ora 12 (ora Moscovei). fortele Armatei Rosii vor ocupa punctele Cernauti. Guvernul sovietic asteapta raspunsul Guvernul Regal Roman pana la 28 iunie 1940. 5. A doua nota ultimativa sovietica (27 iunie 1940) "Guvernul URSS ia act de dorinta Romaniei de a solutiona pasnic conflictul si cere: 1. intreprinderile industriale etc. Guvernul sovietic considera ca chestiunea intoarcerii Basarabiei este legata in mod organic de chestiunea transmiterii catre URSS a acelei parti a Bucovinei a carei populatie este legata in marea sa majoritate de Ucraina Sovietica prin comunitatea soartei istorice. 10 Đ pentru acceptarea ei. Se va constitui o comisie mixta plenipotentiara care va reglementa formalitatile predarii. Guvernul URSS asteapta raspunsul guvernului regal al Romaniei in decursul zilei de 27 iunie curent. In termen de patru zile. al doilea noaptea. in interesul restabilirii adevarului. In acea zi de 27 iunie 1940.00 (ora Moscovei). Pe de alta parte. La primul Consiliu. 4. depozitele de orice fel. Autoritatile romane vor trebui sa predea in perfecta stare si in intregime: caile ferate. in mod succesiv." Ziua cea mai lunga si mai neagra Sa ne reintoarcem in Bucuresti. Sa inapoieze Basarabia Uniunii Sovietice. Atunci. La 28 iunie 1940. s-au tinut doua Consilii de Coroana: unul la pranz. 3. un mijloc de despagubire a acelei enorme pierderi care a fost pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 ani a Romaniei in Basarabia. dupa dezbateri.

o veche provincie austriaca. au mai avut loc si alte consultari. oricum". Regele Mihai I va admite. contrarii votului din primul Consiliu de la 27 iunie 1940. Dintre tarile-membre ale Pactului Intelegerii Balcanice. pana la urma: cedam spre Rusia. iar seful Marelui Stat Major. Numai sase din cei prezenti s-au declarat pentru rezistenta.".S. Traian Pop. Nu pentru mult timp. a luat decizia inutila de a se consulta cu Consiliul de Coroana. dupa propagandistii moscoviti.. adica amarat si convins ca urmarile celor hotarate vor fi foarte grele pentru tara.." Guvernele de la Belgrad si Atena. fiind prezentat ca "o grava violare a vointei poporului moldovenesc". Germania si Bulgaria sau cedarea teritoriilor revendicate prin nota sovietica.. printr-o rezistenta militara. Stefan Ciobanu. primul ministru Gheorghe Tatarescu l-a vizitat pe suveran. doar Ankara a confirmat hotararea Turciei de a-si onora obligatiile asumate anterior. Consider ca se face o mare greseala de a ceda fara nici o rezistenta aproape un sfert din tara. Dupa discutiile avute. Raptul. care considerau ca "trebuie. a conchis.. chiar asa fiind. ocupat in mod vremelnic de "garzile albe" romane. rezultatul votului a fost pentru primirea ultimatumului" ("Insemnari zilnice"). sa se concerteze cu ceilalti aliati".S. "pacea in bazinul dunarean si in Balcani". Cercetarile recente au demonstrat ca datele expuse de generalul Tenescu au fost false. care ar fi fost in mod nejust cedata . Cat despre Bucovina.. In dupa-amiaza aceleiasi zile (27 iunie 1940). ne intelegem cu Bulgaria. extrase special pentru a convinge asistenta de neputinta militara a Romaniei de a rezista in fata invadatorului sovietic. aceasta ar fi fost. roaga Bucurestiul sa nu tulbure. Iar propria parere: ". locuita in mare majoritate de ucraineni. La cea de-a doua intrunire a Consiliului de Coroana (seara de 27 iulie 1940) au participat 28 de ministri si consilieri regali. a sfatuit Bucurestiul "sa se supuna cererii guvernului sovietic". vazut de la Moscova De fapt. Propaganda bolsevica prezenta Basarabia ca fiind un tinut rusesc. Victor Iamandi. prin Wilhelm Fabricius. din teama.. concluziile sale au fost ciudate. chiar o sinucidere. dar se putea rezista. Primul ministru Gheorghe Tatarescu a dat citire notei de raspuns adresate guvernului sovietic.R..S.. dar ma vad coplesit de avizul marii majoritati a acelora carora leam cerut sfatul. rezistam spre Ungaria.R. in mod ciudat. Ungaria.. in URSS nu s-a recunoscut niciodata in mod oficial actul istoric al Unirii Basarabiei cu Romania.ca "nu va ceda nici o brazda din trupul tarii". Carol al II-lea a tras concluzia ca Tatarescu "este pentru cedare".S. mi-am dat seama ca li se putea rezista. Astfel ca alternativele erau: rezistenta armata timp de maximum cateva saptamani. am facut greseala de a-mi apleca urechea celor fricosi". Formula adoptata a fost. A prevalat aceasta ultima solutie. Ernest Urdareanu. la care au fost adaugate fortele militare ungare si bulgare. a prezentat o informare ce aducea "date uluitoare" privind raportul de forte dintre Romania si URSS. in prealabil. urmata de impartirea Romaniei intre U. Fireste. poate. de asemenea: "Era periculos.. Silviu Dragomir. Mai tarziu. Datele trebuiau (scrie Carol al II-lea) "sa conduca (si au condus!) la intarirea concluziei celor prezenti ca Romania nu avea alta cale de urmat decat acceptarea pretentiilor teritoriale ale Kremlinului". Si noteaza Regele Carol al II-lea: "Numele lor merita sa fie inscrise cu litere de aur in cartea demnitatii romanesti: Nicolae Iorga. dar el insusi. Motivarea? Sa pastram astfel statul roman cu institutiile si fortele sale armate. Berlinul. ca". Am plecat fara a mai da mana cu nimeni. Insusi Carol al II-lea va recunoaste mai tarziu: ". sa ne opunem nemtilor si rusilor.. diminuate.". Roma a transmis ca este de un "interes european esential ca Romania sa evite un conflict armat cu U. generalul Florea Tenescu.

sprijinirea bandelor armate etc. Evitarea oricarui pretext de agresiune. Asigurarea inviolabilitatii teritoriului national. apoi au aderat la aceasta si Estonia. la acea data. din Basarabia Đ in comparatie cu starea de lucruri din URSS Đ acestea erau metodele folosite indeobste. presa sovietica (dirijata. Dupa intrarea URSS in Liga Natiunilor. Numai ca URSS a revenit la politica sa traditionala de intimidare si agresivitate: in septembrie 1939. altele din Polonia rasariteana si din interiorul Uniunii. URSS a gasit momentul potrivit pentru de a readuce in discutie problema Basarabiei. infrangand orice incercare de rezistenta a armatei romane". afirma undeva. economic. prezentarea sub o forma eronata a datelor de ordin statistic. pentru adormirea spiritelor. fara nici o justificare legala. cu toate ca niciodata nu s-a pus chestiunea inapoierii Basarabiei pe calea armelor. prin tratatul de la Saint-Germain. 3. In incheiere: "Nici o consideratiune de ordin politic. se hotarau urmatoarele: 1. Consolidarea relatiunilor politice intre tarile semnatare. dupa ce. a ocupat Tarile Baltice. in special. Polonia. de alta natura nu poate servi ca scuza sau justificare a unei agresiuni". respectiv blocada. Afganistan. afirma : "Dintre tarile vecine de la sud nu avem un pact de neagresiune cu Romania. Aceasta se datoreste unei probleme nerezolvate. Turcia. de catre inaltul comandament sovietic. care sunt locuite de ucraineni. la est de Nistru si in regiunea Galitiei Occidentale. Evitarea invaziei fortelor armate Đ cu sau fara declaratie de razboi Đ atac contra teritoriului. intr-un discurs radiodifuzat. unele provenind de pe teritoriul de operatii din Finlanda. adica problema Basarabiei. Pentru inceput. in Ucraina de vest: "Romania va trebui sa-si dea seama de situatia pe care o creeaza si sa admita revendicarile juste ale Rusiei. se produceau masive deplasari de trupe catre frontierele Romaniei. incep sa fie transportate. Miscari de trupe Documente scoase de sub obrocul clasificarii atesta ca. 4. inca din primavara anului 1939. in mai 1940. agitatorii Partidului Comunist si politrucii Armatei Rosii insistau asupra urmatoarelor teme: a) Romania va fi obligata sa retrocedeze atat Basarabia. Lituania. Molotov. caci in caz contrar trupele sovietice vor ocupa imediat prin forta Basarabia si Bucovina. s-a indus ideea ca schimbarile fundamentale ce au loc in Europa impun si Romaniei "sa lichideze problemele teritoriale pe care le are in suspensie cu URSS". conventia a fost semnata de Romania si URSS (Londra. un motiv pentru agravarea relatiilor dintre URSS si Romania". ministrul de Externe al URSS. In reuniunile politice din Ucraina. in iunie 1940. in aceeasi perioada. 3 iulie 1933). M. deci. trupele sovietice au invadat teritoriul polonez de la est de linia SuvalkiBrest si Litovsk-Prezemyal.Romaniei. b) Romania pregateste un razboi contra Uniunii Sovietice. la 20 martie 1939. iar doua luni mai tarziu le-a anexat definitiv. Galitia Occidentala si Republica Autonoma Moldoveneasca (Transnistria). cu care Sovietul Suprem semnase Đ numai cu 8 luni inainte Đ tratate de buna vecinatate si neagresiune. URSS a atacat Finlanda (de care era legata prin 5 tratate de neagresiune). Unul din comisarii politici. in noiembrie 1939. un atac al URSS asupra Romaniei nu mai putea conveni Germaniei. Falsificarea realitatilor istorice. Inca de la 1 aprilie 1940. Dar Moscova putea sa nu mai tina cont de opinia Berlinului si sa se prevaleze de . Desigur. Acest fapt nu constituie. mai belicos. 2. Prin conventie. Totusi. evident) a inceput sa intensifice campania antiromaneasca pe tema Basarabiei si a retrocedarii ei. cat si Bucovina. pe care Armata Rosie trebuie sa-l previna cat mai curand. Moscova a fost nevoita sa semneze conventia referitoare la "definirea agresiunii". a carei ocupare de catre Romania nu a fost niciodata recunoscuta de catre URSS. forte considerabile spre sud-vestul URSS. V. militar. descrierea tendentioasa a situatiei din Romania Đ si. Persia si Finlanda.

sa fie dirijate actiuni importante asupra Romaniei. zonele de unde ar putea. mijloace speciale. In interior. in caz de conflict armat. a instructiei trupelor. Din ansamblul informatiilor reiesea ca erau doua zone in care URSS a actionat mai mult: Stara Uzka-Horodenka-Kosov-Stanalovo-Kzorikov si Grigoriopol-TiraspolOdesa-Razdelnaia. la 23 august 1939. din aprilie 1940. Varianta a doua prevedea actiuni in cazul cand trupele romane urmau sa se retraga de buna voie la vest de Prut. Aceste regiuni corespundeau cu zonele probabile de concentrare a unor grupe de forte sovietice si. Echiparea sectoarelor de atac se completa cu graba printr-o concentrare masiva de mijloace si materiale. Prin directivele Comisarului Poporului pentru Aparare nr. Comandamentul sovietic a dispus ca forte importante sa fie transportate spre frontiera romana si a luat masuri pentru echiparea noului teatru de operatii sud-vest. mai ales in Bucovina. Potrivit marturiilor mai recente ale unor istorici militari rusi. aviatia sovietica a depasit teritoriul national. a celebrului protocol secret. satele din apropierea Nistrului erau evacuate. sa treaca la atac. iar unitatile militare motomecanizate sovietice s-au apropiat de Nistru. prin jonctiunea celor doua regiuni ale Armatei Sovietice a fost creat Frontul de Sud. erau construite aerodromuri si depozite pentru armament si munitii.asentimentul obtinut altadata si. aditional la Tratatul de neagresiune sovietogerman. Potrivit acestui plan. exercitiile militare intrunind formatiuni de tancuri. inca imediat dupa semnarea. care avea in componenta sa armatele 5. URSS a pus in practica strategia sa militara ofensiva. incorporari de noi recruti si continuarea. aviatie. precum si 30 de regimente si 4 divizioane de artilerie. din ce in ce mai frecvent. daca nu cumva chiar inainte de aceasta data. OV/583 si OV/584 unitatilor regiunii militare Odesa li s-a dat dispozitia sa se puna in stare de lupta. Catre sfarsitul lunii aprilie. zonele de la nordul Bucovinei si Tiraspol-Odesa. 2 divizii motorizate de tragatori si 6 divizii de cavalerie. 9 si 12. in special. in mod intens. cu si mai multa intensitate. fara a mai anunta Germania. aceasta activitate din preajma frontierelor a continuat in cursul lunilor mai si iunie. apoi. de-a lungul frontierei se faceau dese inspectii si alarme. se executau. recunoasteri aeriene si terestre. . iar recunoasterea terestra si aeriana acoperea toate frontierele URSS si. Agresiunea Documentele de arhiva se refera la intreg ansamblul de operatiuni desfasurate de URSS chiar inainte de remiterea ultimatumului. incepand chiar cu Romania. In zilele de 24 -27 iunie 1940 s-au executat noi transporturi de trupe. Documente dezvaluite de curand arata ca. Catre jumatatea lunii iunie 1940 activitatea trupelor sovietice din apropierea frontierei si transporturile dinspre sud-vest au ajuns la o intensitatea maxima. instructia devenea tot mai intensa. in directia orasului Iasi. La 26 iunie 1940 (cu doua zile inaintea termenului fixat de ultimatum!). Varianta de baza prevedea un plan de actiuni pentru cazul ca guvernul Romaniei nu va accepta evacuarea Basarabiei si Bucovinei. In calitate de comandant a fost numit generalul Gheorghi Jukov. spre Husi. deci. Planul militar prevedea incercuirea trupelor romane in regiunea Balti-Iasi. pentru a verifica situatia trupelor romanesti. Efectivul frontului era constituit din 32 de divizii de tragatori. iar Armata a 9-a urma sa declanseze ofensiva mai la sud de Chisinau. se semnalau chemari de noi rezervisti. Armata Sovietica urma sa execute o lovitura concentrica prin intermediul Armatei a 12-a de-a lungul Prutului. In scopul pregatirii si efectuarii operatiunii militare. Directivele cu privire la concentrarea trupelor sovietice pe linia de frontiera sovieto-romana au fost date in perioada 15 aprilie-10 iunie 1940. tinta fiind vestul Europei. 11 brigazi de tancuri si 3 brigazi de tancuri aeropurtate. deci. Ce se intampla? Se lucra la ameliorarea comunicatiilor rutiere si ferate. Pentru actiunile trupelor erau pregatite doua variante. Transporturile de trupe catre frontiera romana s-au facut pana in ultimele zile.

au inaintat pe unele directii pana la noua linie de demarcatie. razvratitii civili erau indemnati sa-si reia materialele si animalele presupuse rechizitionate din zona. mai mult decat tripla. a Frantei si imobilizarea trupelor engleze de pe continent. luand drept slabiciune ceea ce pentru trupele romane nu era decat un act de disciplina militara constienta. in special cele de vest. 6 cavalerie. ora 14 (ora Bucurestiului). In dupa-amiaza aceleiasi zile. trecerea frontierei s-a executat cu formatiuni motomecanizate dirijate spre Cernauti. nerespectand linia fixata pentru acea zi. inconjurandu-le in prealabil cu forte mecanizate. sub forma controlului rechizitiilor locale. pana in seara aceleiasi zile. cerand sa parlamenteze cu comandantul roman. In plus. subunitati de infanterie au trecut intreaga frontiera a Nistrului. coloanele sovietice au inceput trecerea inca din dimineata de 28 iunie 1940. guvernul Uniunii Sovietice a profitat de totala izolare internationala a Romaniei si a trecut la amenintarea cu forta. In ziua de 28 iunie 1940. fara sa tina cont de coloanele romane. inspirat dupa doctrina germana aplicata in Polonia si Franta. precum si din cauza restrictiei exprese a Guvernului roman de a nu provoca incidente cu fortele sovietice. Aceasta actiune a fortelor sovietice a fost executata dupa un plan bine stabilit: unitatile mecanizate sovietice depaseau coloanele romane si le opreau in momentul traversarii localitatilor. ocuparea Basarabiei si nordului Bucovinei trebuia sa se execute in termen de 4 zile. fixandu-se. fortele sovietice au adoptat un dispozitiv ofensiv. apoi. Romancauti). cand formatiuni de infanterie sovietice au incercat sa treaca Nistrul. Acest . Conform Notei ultimative remise de Guvernul sovietic in ziua de 26 iunie 1940 si acceptata de Guvernul roman in ziua de 27 iunie.n. fixata prin nota Molotov. opreau coloane romane.misiunea trupelor sovietice consta in iesirea rapida la Prut. cu incepere din ziua de 28 iunie 1940. Fara a se tine seama de textul Notei ultimative. Ismail si Reni. invitau soldatii basarabeni sa iasa din coloana spre a ramane pe loc. trupele sovietice s-au oprit. s-a executat in foarte grele conditii. de altfel. trecute pe podurile construite peste Nistru in noaptea anterioara. In Bucovina. de la Ungheni si Badragi. retragerea a fost ingreunata si de etapele lungi pe care trupele erau fortate sa le execute. servindu-se de megafoane. coloanele motorizate. In conditiile in care ostilitatile de pe Frontul de Vest conturasera dominatia Germaniei. pe care l-au ocupat spre ora 14 si. care. o parte din materialul de razboi fiind parasit in teritoriile ocupate. la 22 iunie 1940. orasele Chisinau si Cetatea Alba. format din unitati motomecanizate. ocupand. prin capitularea. Pentru ocuparea nordului Bucovinei si Basarabiei. ocupand institutiile si garile acestor orase si impiedicand evacuarea autoritatilor si materialelor armatei. Pe directiile principale ale ofensivei a fost asigurata o superioritate. indicand apoi bandelor instigate sa-si ridice ceea ce le-ar fi fost rechizitionat de catre trupele romane. au reluat inaintarea spre vest. unitatile de parasutisti au fost lansate in orasele Cahul. Primite cu focuri de elementele din sector ale reg. odata coloana dezorganizata prin indepartarea elementului basarabean. in cel mai scurt timp. in dreptul comunei Moldova (n.30. Trupele sovietice. forma majoritatea. pentru a lua sub control retragerea trupelor romane. au calcat stipularile din propriul ultimatum si. Un esalon inaintat. Retragerea armatei romane. de forte si mijloace. liniile ce nu trebuiau depasite de fortele sovietice. pentru fiecare zi. ora 6. la unele unitati. era dirijat pe directiile principale si avea ordin ca. depasita de formatiunile motomecanizate sovietice si continuu hartuita de comunisti razvratiti si de agitatorii sovietici. Drept baza a actiunilor a fost luata varianta intai. sa inainteze si sa ocupe podurile de peste Prut si punctele de trecere de pe liniile de demarcatie in nordul Bucovinei. In aceeasi zi. se barau iesirile satelor. catre podurile de peste Prut.

tipografiile. in special pentru copii. In noaptea de 13 iunie 1941. s-a dus o intensa propaganda ateista. Teritoriile ocupate. precum si farmaciile.000 de refugiati romani care au trecut noul hotar cu Romania. primele luni de dupa. c) au fost preluate de stat bancile. S-au instalat comitete executive orasenesti si satesti in toate localitatile din teritoriile ocupate. padurile si apele devenind astfel proprietatea statului. Chisinau. pentru a sterge orice urma a administratiei romane. adesea prin forta. casele de asigurare. numai in judetele Cernauti. Rezultatul nemijlocit al anexarii acestor teritorii a fost exodul considerabil de populatie autohtona. sa se repatrieze in Romania. g) concomitent cu inchiderea bisericilor. ca. copiii nu primeau mancare. e) invatamantul a fost organizat dupa sistemul sovietic. sovieticii au impins grosul fortelor. in timp ce situatia se schimba atunci cand ruga lor era adresata lui Stalin. sa procedeze cat mai neintarziat la dezorganizarea spatelui si hartuirea trupelor romane in retragere. In teritoriul ocupat au fost dislocate 15 divizii de tragatori. a fost precedat de lansari de parasutisti in centrele mai importante din sudul Basarabiei. precum si toate intreprinderile industriale cu peste 20 de salariati. 80. motorizate si cavalerie. comitete conduse de persoane straine. deportarile si executiile facandu-se in masa si numai pe baza unui simplu denunt Đ populatia din Basarabia si Bucovina era din ce in ce mai nemultumita. subsolul. foamete.000 lei anual. metodele acestei propagande erau foarte perverse: la rugaciunile ridicate catre Dumnezeu.4 iulie 1940. Din cauza acestor masuri. deportari. de exemplu. S-au legiferat: a) nationalizarea pamanturilor particulare: solul. Cetatea Alba si Balti au fost arestate 1122 de persoane. in legatura cu fortele aeriene. de asemenea. spitalele. h) s-a introdus alfabetul chirilic chiar in scrierea limbii romane. Inapoia acestui esalon prim. tinuta la Moscova in ziua de 1 august 1940. De asemenea. impreuna.000 de familii din Ucraina. Cetatea Alba si Ismail in Republica Ucraineana. s-a hotarat incorporarea Bucovinei si a judetelor Hotin. au fost trimisi la munca fortata 53. b) nationalizarea bunurilor materiale si imobiliare ale cetatenilor. instalatiile electrice. limba rusa fiind introdusa ca obiect obligatoriu.. corpul didactic a fost obligat sa urmeze cursuri speciale de limba rusa si de initiere in directivele invatamantului sovietic. In toamna anului 1940.esalon. In scopul introducerii cat mai neintarziate a regimului comunist in cele doua tinuturi ocupate. in locul populatiei germane evacuate au fost colonizate circa 10. sovieticii au luat urmatoarele masuri de ordin general: In sedinta Sovietului Suprem. noua frontiera pe Prut a fost inchisa. 7 brigazi de tancuri si trupe aeropurtate. Grupuri de sute de romani incercau. Odata cu instaurarea regimului sovietic stalinist a inceput un intreg lant de crime impotriva umanitatii: genocid. numite de la Centru si in care predominau elementele ucrainene si rusesti. tramvaiele. In august 1940. In perioada 28 iunie .000 din nordul Bucovinei au fost evacuati in Germania. iar restul Basarabiei in Republica Autonoma Moldoveneasca. f) majoritatea bisericilor au fost inchise: acolo insa unde mai exista slujba religioasa se oficia de preoti imbracati ca simpli civili. . La 3 iulie 1940.000 de germani din Basarabia si 30. hotelurile si marile restaurante. raurile navigabile. caile ferate. institutiile de credit.356 de tineri basarabeni.. format din mari unitati de toate armele si directiile principale in raport cu concentrarea anterioara. precum si a nesigurantei personale Đ arestarile. reprezentat de cei 300. in scopul de a instiga simpatizantii ideilor comuniste. autobuzele si toate intreprinderile comerciale ale caror cifra de afaceri era superioara sumei de 600. d) s-au preluat. au fost deportate circa 5000 de familii din Basarabia. iar cei care nu se bucurau de increderea regimului au fost mutati in interiorul Uniunii Sovietice si inlocuiti cu elemente aduse din Republica Autonoma Moldoveneasca si Ucraina.

Presedintele Sovietului Suprem al RSS Moldova or. grupuri compacte de romani au fost stramutate cu forta in regiunile indepartate ale Uralului si Donetkului cu intentia de a dezradacina pe moldoveni din teritoriile romanesti si a rusifica provinciile ocupate. Pe piata si in magazine nu se mai gaseau aproape deloc alimente. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova h o t a r a s t e: A aproba avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la aprecierea politicojuridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939. Bucovina.Autoritatile erau ingrijorate de aceasta stare de lucruri. deveniti deputati in vechea formula parlamentara denumita Sovietul Suprem. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Constatarile Comisiei: "Basarabia si Bucovina de Nord au fost dintotdeauna parti componente ale Statului Moldova.geto-daci. Tema: "Pactul MolotovRibbentrop si consecintele sale pentru Basarabia". Din punct de vedere economic. De aceea au si organizat numeroase intruniri. In paralel. Uneori. In urma razboiului ruso-turc din 1806-1812 si al unui indelungat targ diplomatic. creat in secolul al XIV-lea pe pamantul stramosilor romanilor . reprezentata de membrii Frontului Popular. dat fiind faptul ca o mare parte din produsul acestei recolte trebuia predata statului. in acelasi timp. Sub pretextul desfiintarii somajului si cunoasterii Uniunii Sovietice. Desi in 1939 recolta agricola fusese buna. Chisinau M. La 1775 Imperiul habsburgic rapeste Statului Moldova partea lui de nord. vechea administratie romaneasca. a initiat o larga dezbatere. "Eliberatii" isi condamna "eliberatorii" Cu mai mult de un an inainte de proclamarea independentei. SNEGUR 23 iunie 1990 Nr. anexand tinutul dintre Prut si Nistru. asupra caruia extinde in mod artificial numele de . in care oratorii cautau sa convinga populatia de avantajele regimului comunist. era necesar sa se predea autoritatilor cantitati mult mai mari decat recolta obtinuta. Hotararea Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSSMoldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a protocolului aditional secret din 23 august 1939. obiecte de imbracaminte si incaltaminte. Reproducem in extenso documentele respective. pe baza caruia s-a adoptat o hotarare corespunzatoare a forului legislativ de-atunci dintr-o republica (inca) unionala sovietica. Chisinaul politic. iar ceea ce mai exista se vindea clandestin si cu preturi foarte ridicate. totusi populatia era lipsita de alimentele necesare. o comisie a Sovietului Suprem a cercetat aceeasi problema si a elaborat un necesar aviz. 149 Đ XII AVIZ al Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939. aflat sub influenta tot mai accentuata a miscarii de renastere nationala. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord. situatia in Bucovina si Basarabia devenea tot mai grea. prin tratatul de pace de la Bucuresti (1812). cu participare internationala. Imperiul rus dezmembreaza Statul Moldova. criticand.

Congresul general al Bucovinei. in afacerile interne si in dezvoltarea fiecareia dintre ele. Protocolul aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune din 23 august 1919. cu Regatul Romaniei". Dupa proclamarea Ucrainei republica independenta. a relatiilor diplomatice intre aceste doua tari (parti). urma sa fie infaptuita numai prin mijloace pasnice. propuneri). a independentei Republicii Democratice Moldovenesti. cat si militara (organizarea de interventii. care niciodata nu a fost parte componenta a Imperiului rus si nici a Ucrainei. ce prevedea condamnarea recurgerii la razboi pentru reglementarea diferendelor internationale si renuntarea la el ca instrument de politica nationala in relatiile dintre statele contractante. Estonia. care puteau aparea intre puterile contractante. ce a culminat cu stabilirea. prin care semnatarii lui. luptand atat pe cale diplomatica (tratative. Ca rezultat al prabusirii Imperiului rus si al celui austro-ungar. Basarabia si Bucovina capata posibilitatea de a-si realiza dreptul lor firesc si legitim la autodeterminare. la 15 (28) noiembrie 1918. Protocolul de la Moscova din 9 februarie 1919. nu este mentionata in Protocolul aditional secret. straini intereselor vitale ale salvgardarii si prosperarii intregii natiuni romane. tinand cont de numeroasele adresari ale populatiei din tinut si de imposibilitatea pastrarii. In prima jumatate a anilor 30 s-a ajuns la o ameliorare a raporturilor dintre URSS si Romania.articolul 2 al aceluiasi tratat ce recunostea ca reglementarea sau solutionarea tuturor diferendelor sau conflictelor. La 2 decembrie 1917 a fost creata Republica Democratica Moldoveneasca. la 24 ianuarie 1918. chipurile. URSS. pentru ele aparte. Prin semnarea Protocolului aditional secret URSS a incalcat fata de Romania: articolul 1 al Pactului Briand-Kellogg. Puterea Sovietica. in acea conjunctura politica si militara. La 27 martie 1918. urgentau intrarea in vigoare. semnat la 23 august 1939. independenta Republicii Democratice Moldovenesti. Luptatorii pentru realizarea asa-ziselor intentii revolutionare ale bolsevicilor pe acest teritoriu. Polonia si Romania. au fost o plasmuire a aparatului diplomatic stalinist. Estoniei. in 1918. sabotaj). rebeliuni. a Pactului Briand-Kellogg. Lituaniei. proteste. Angajarea URSS in preajma celui de-al doilea razboi mondial in tranzactii stranse si reciproc avantajoase cu Germania hitlerista s-a soldat cu intelegerea mutuala a impartirii sferelor de influenta in Europa. Insistenta istoriografiei sovietice oficiale asupra afirmatiei false precum ca in Basarabia ar fi biruit.a declarat. care isi garantau "mutual plinul si intregul respect al suveranitatii fiecaruia din statele noastre si abtinerea de la orice imixtiune. Sfatul Tarii a decis prin vot unirea Basarabiei cu Romania. ea devenind. directa sau indirecta. Uniunea Sovietica si Germania isi asumau dreptul de a decide soarta Finlandei. isi are explicatia in tendinta de a justifica exportul de revolutie si reanexarea Basarabiei.SFATUL TARII . facand propaganda antinationala si chiar propunand rascumparare pe contul tezaurului de stat al Romaniei. confiscat in decembrie 1917. Colacin si Nistru. Bucovina. a votat "Uniunea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei. Pretentiile asupra Bucovinei. Punctul trei al Protocolului aditional secret mentiona cointeresarea URSS fata de Basarabia. Letonia. de orice natura sau origine. contravenea principiilor fundamentale .Basarabia. Conform prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovietogerman de neagresiune. erijati in revolutionari. la 9 iunie 1934. inaintate de URSS in 1940. Poloniei si a Romaniei. ca si alti militanti ai pastrarii imperiului. Guvernul URSS a cerut in repetate randuri sa i se recunoasca pretinsul drept de stapanire a Basarabiei. si in special a oricarei agitatiuni. in vechile hotare pana la Ceremus. parlamentul Republicii Democratice Moldovenesti . ce stabilea sferele de influenta in Europa de Est. in urma celui dintai razboi mondial si a revolutiei ruse din 1917. parte componenta a noului stat sovietic. propagande si oricarui fel de interventiuni sau de sprijin al acestora". Letoniei.

cu o populatie exclusiv romaneasca si care nu facuse niciodata parte din Imperiul rus sau din cel Habsburgic. ocuparea Hertei fusese determinata de calea ferata care trecea prin zona. S-a spus ca totul a fost batut in cuie prin Tratatul de Pace. ca si a Basarabiei a reprezentat un prim pas pentru dobandirea unei importante pozitii strategice. nu se incheiase nici un acord sovieto-roman. Decizia privind ocuparea Bucovinei de Nord e un exemplu elocvent al politicii expansioniste. juridice si politice expuse mai sus urmeaza ca in ziua de 28 iunie sa fie suspendate toate manifestarile cu caracter festiv. in primul rand. care este definita in articolul 2 al Tratatului de fata. foamete organizata. 1 se preciza: "Frontierele Romaniei. intre Natiunile Unite si Romania. au fost notele ultimative din 26 si 27 iunie 1940. la 28 iunie 1940. Frontiera sovieto-romana este astfel fixata in conformitate cu dispozitiile acordului sovieto-roman din 28 iunie 1940 si ale acordului sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. trimise de guvernul sovietic Romaniei. in aceste tinuturi au fost comise crime impotriva umanitatii: omoruri in masa. Comisia intregeste. Iar schimbul de note se referise doar la Basarabia si la nordul Bucovinei. ce a urmat dupa incheierea acestui pact. O consecinta logica a semnarii la 23 august 1939 a Protocolului aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune. la cel de-al doilea razboi mondial. Si pentru care a si participat. este nul si neavenit din momentul semnarii lui. din care Uniunea Sovietica putea controla Europa Centrala. Acolo. semnat la Paris.unanim recunoscute si normelor imperative ale dreptului international. nu si la Tinutul Herta. (iar) intrucat decidea soarta unor state terte fara participarea lor. art. Fusesera. doar notele ultimative ale guvernului sovietic si raspunsul celui roman. in Partea I. Adevarul istoric este ca ocuparea nordului Bucovinei. Trecerea arbitrara sub jurisdictia RSS Ucrainene a Bucovinei de Nord si a judetelor Hotin. cu exceptia frontierei romano-ungare. In conformitate cu argumentele istorice. Odata cu instaurarea in Basarabia si Bucovina de Nord a regimului sovietic stalinist. prin care guvernului roman i se cerea sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia si sa-i transmita partea de nord a Bucovinei "drept recompensa pentru uriasa dauna pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei in cei 22 de ani de guvernare a Romaniei in Basarabia". facand legatura dintre cele doua noi tinuturi rapite la 28 iunie 1940. contrar vointei populatiei acestor tinuturi. Frontiere. Tratatul de Pace din 1947 preia o minciuna Prevederile din protocolul secret semnat de von Ribbentrop si de Molotov la 23 august 1939 sunt si astazi o realitate geopolitica. a pregatirii militare sistematice. Notele ultimative ale guvernului sovietic trimise Romaniei la 26 si 27 iunie 1940 contravin normelor imperative ale dreptului international si sunt o mostra a politicii de dictat imperial. La 28 iunie 1940 URSS a ocupat prin forta armata Basarabia si Bucovina de Nord. la 10 februarie 1947. indicate in harta anexata Tratatului de fata (anexa I) vor fi cele care erau in fiinta la 1 ianuarie 1941. Mihai Ghimpu condamna Pactul Ribbentrop-Molotov . inca de la 17 septembrie 1939." Numai ca. promovate in permanenta de guvernul stalinist. Dupa toate probabilitatile. Proclamarea in mod neligitim la 2 august 1940 a RSS Moldovenesti a fost un act de dezmembrare a Basarabiei si Bucovinei. Ismail si Cetatea Alba contravenea adevarului istoric si realitatii etnice existente in acea vreme. Prin prezentul Aviz. sub toate aspectele. deportari. dupa cum am vazut. semnificatia profunda si ampla a Declaratiei suveranitatii RSS Moldova.

propusa de Lituania si Slovenia. Decretul prezidential semnat de Mihai Ghimpu la 24 iunie spunea ca ziua de 28 iunie a fost desemnata drept zi de comemorare a victimelor ocupatiei sovietice din 1940 si de condamnare a regimului totalitar comunist. in frunte cu maresalul Tuhacevski. prin care declara 28 iunie Zi a ocupatiei sovietice. a tinut sa mentioneze Ghimpu. Potrivit istoricului rus Aleksandr Subarian. 20 august. in afara de liberalii presedintelui. succesoare de drept a Uniunii Sovietice. acesta a parafat sfarsitul Cehoslovaciei ca stat independent. la emisiunea Fabrika. de la Publika TV. care a scindat Europa. Uniunea Sovietica voia sa castige timp. "Trebuie sa promovam adevarul si sa educam noua generatie prin adevar. In cele din urma. Un precedent decret semnat de Mihai Ghimpu. din care. pactul germano-sovietic este un exemplu de cinism politic. a explicat presedintele interimar. intrucat Armata Rosie avea prea putini ofiteri superiori. Scopul declarat al Pactului Stalin-Hitler era. Mihai Ghimpu. a trupelor si armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova. El a spus ca va semna mai multe decrete prin care va conferi distinctii de stat. sa-si asigure flancul estic in perspectiva iminentei invadari a Poloniei. petrecuta cu o saptamana mai tarziu. sa previna temporar o invazie germana. la 1 septembrie 1939. in timp ce Europa de Est a avut parte de regimuri totalitare dure.Presedintele interimar al R. aflata la guvernare la Chisinau. intre anii 1945-1989. aservite Kremlinului. decretul a fost declarat in justitie neconstitutional. ce a urmat acordului de la Munchen. dar ca lucreaza si la un nou decret de condamnare a pactului Stalin-Hitler. Anuntul a fost facut de Mihai Ghimpu vineri. condamna dintr-un foc nazismul si stalinismul: ea cere ca 23 august sa devina o zi dedicata memoriei victimelor acestor regimuri. a declarat ca lucreaza la un nou decret. impartind-o in sfera de influenta sovietica si cea occidentala. Nu poate exista o societate sanatoasa atunci cand politica adevarului este inlocuita cu o politica a minciunii si a nedreptatii". . dupa executarea multora dintre ei la ordinul lui Stalin. de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov. sub pretextul unui complot imaginar. In acesti 45 de ani. Pe de alta parte. de stat. Europa Occidentala a progresat prin practicarea democratiei si a economiei libere in toate tarile aflate la vest de Cortina de fier. Franta. Decretul se incheiea cu solicitarea retragerii de catre Federatia Rusa. incheiat in 1938 intre Germania. si de economii centralizate. Marea Britanie si Italia. Moldova. Acest Pact a determinat in cele din urma scindarea Europei prin Cortina de fier. a starnit profunda nemultumire a Moscovei si nu a fost agreat de colegii din Alianta pentru Integrare Europeana. OSCE vrea zi memoriala la 23 august O rezolutie recenta a OSCE. "Ceea ce s-a produs atunci trebuie condamnat". ambele tari vroiau sa se asigure reciproc in procesul de impartire in doua a ceea ce ramasese neocupat si neimpartit din Europa. In realitate. din punctul de vedere oficial al Germaniei. mai fac parte trei partide liberal-democrate. semnat la 23 august 1939.

.se gandeau la interesele lor nationale si au subestimat amenintarea fascismului pentru tarile lor si lumea intreaga". a subliniat el."Cred ca toti protagonistii .Marea Britanie. URSS si Franta .