Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania

nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-și asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică voia să câștige timp, să prevină temporar o invazie germană, întrucât Armata Roșie avea prea puțini ofițeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, în frunte cu mareșalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar. În realitate, ambele țări agresoare voiau să se asigure, cel puțin oficial, că vor avea spatele „acoperit” în procesul expansionist de împărțire în două a ceea ce rămasese neocupat și/sau neîmpărțit din Europa. Cruzimea și cinismul celor doi dictatori, Hitler și Stalin, s-au repercutat timp îndelungat, prelungind cel de-al Doilea Război Mondial cu Războiul Rece și cu scindarea Europei în două prin Cortina de fier între anii 1945-1989. În acești 45 de ani, Europa Occidentală a progresat prin practicarea democrației și a economiei libere în toate țările aflate la vest de Cortina de fier, în timp ce Europa de est, aflată la est de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puțin dure, dar toate aservite Kremlinului, și cu economii centralizate, de stat. Momentul semnării este descris de istoricul Paul Johnson astfel: „ Măcelarii Europei, amețiți de băutură, își jucau rolurile, îmbrățișându-se cu tandrețe și clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfățișau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră și înainte de împărțit ceva, și acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesioniști ai acelorași afaceri. ” Cu ocazia semnării tratatului de neagresiune din 1939 dintre Germania și URSS, semnatarii plenipotențiari au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor de interese în Europa răsăriteană. Convorbirile au dus la următorul rezultat: [modificare]Protocolul adițional secret (nepublicat) În cazul unor expansiuni teritoriale și / sau politice în teritoriile aparținând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, atât pentru Germania, cât și a Uniunii Sovietice. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei față de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părți. În cazul unor expansiuni teritoriale și/sau politice în teritoriilor aparținând Poloniei, sferele de interese, atât ale Germaniei, cât și ale Uniunii Sovietice, vor fi delimitate aproximativ pe linia râurilor Narev, Vistula și San. Problema dacă interesul ambelor părți face ca menținerea unui stat polonez independent să fie dorit și modul în care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi determinată în mod definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În orice caz, ambele guverne vor rezolva această problemă pe calea înțelegerii prietenești între Germania și Rusia (Uniunea Sovietică) .

Referitor la Europa de sud-est, partea sovietică își accentuează interesul pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres față de acest teritoriu, deci nu are obiecții față de eventuale schimbări de graniță în favoarea Uniunii Sovietice; Acest protocol va fi considerat de ambele părți ca strict secret. Teoria „spațiului vital” și cea a „revoluției mondiale” Semnarea Pactului și aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A început Al Doilea Război Mondial, cu un tribut de sânge nemaiîntâlnit în istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferințe inimaginabile, cu pârjolirea unor întinse teritorii din Europa, Asia și Africa, cu desființarea unor state și uciderea în masă a unor populații nevinovate. Hitler și-a dorit războiul pentru obținerea așa-zisului spațiu vital („Lebensraum”), a supremației în Europa și dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-a vrut și el pentru declanșarea utopicei revoluții comuniste mondiale, asemănător acelui spațiu vital german. Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol în calea apropierii celor două regimuri politice, deși anterior încheierii pactului, URSS și Germania nazistă se criticaseră reciproc cu vehemență. Între cei doi dictatori – Stalin și Hitler – a existat o stranie fascinație reciprocă, deși, la nivelul propagandei, regimurile lor s-au criticat cu înverșunare. Dacă însă regimul lui Hitler se manifesta direct față de obiectivele sale, Stalin avea asociată Internaționala a III-a Comunistă. Internaționala, deși obedientă față de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul de la Kremlin, era portița prin care încerca să-și ascundă reala sa politică externă. Stalin afirma mereu că politica guvernului este una și cea a Internaționalei este alta, când, în realitate, între cele două organisme nu era nici o deosebire privind intenția declanșării revoluției comuniste mondiale. Regimurile instaurate în Rusia sovietică și în Germania național-socialistă erau, în general, antidemocratice, dictatoriale și totodată erau în particular, ostile regimurilor democratice din Occident. O motivație a apropierii dintre cele două regimuri totalitare este însuși Tratatul de pace de la Versailles, atât Germania fascistă, cât și Rusia sovietică considerându-se victime ale tratatului. Documentele existente atestă că, în anii 1934–1936, Stalin sprijinea ideea unei apropieri și chiar a realizării unui acord cu Hitler. O cale pentru netezirea relațiilor bilaterale mai strânse a fost oferită de existența ca stat a Poloniei. Polonia renăscuse, în urma primului război mondial, după mai bine de 100 de ani de ocupație ruso-austro-germană. Din punct de vedere geografic, Polonia devenise stat tampon între Rusia și Germania. Inițiatorul unei apropieri germanosovietice a fost ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop. Propunerile lui, acceptate de Hitler, au avut ecou la Moscova. Ca urmare, puterile occidentale au fost criticate aspru și etichetate drept „instigatoare la și profitoare de război”. Apropierea sovieto-germană din 1939 era urmarea unei conjuncturi favorabile statelor totalitare. Pentru Stalin, orientarea spre Hitler nu a fost determinată de doctrină, ci de considerente de circumstanță. Stalin se vedea în postura de realizator al vechiului Imperiu Rus, fapt care i-a umplut toată viața. Duplicitatea a fost caracteristica dominantă a tratativelor sovieto-germane; sovieticii tratau și cu Franța și Anglia – o măsură de prevedere pentru a evita

R. În cazul apariţiei disputelor sau conflictelor între Importantele Părţi Contractante asupra subiectelor de un fel sau altul. cel de-al doilea război ar fi fost terminat mult mai curând sau poate chiar nici nu ar fi avut loc. În cazul în care disputele şi conflictele între Importantele Părţi Contractante vor creşte. În cazul în care una dintre cele două Importante Părţi Contractante devine parte beligerantă cu o a treia Putere. atât individual cât şi în alianţă cu alte Puteri. dacă acest pact nu ar fi existat. Ambele Importante Părţi Contractante se obligă reciproc a evita orice forme de violenţă. vestul urmând a se afla sub influența Statelor Unite ale Americii. ambele părţi vor aplana aceste dispute sau conflicte exclusiv în cadrul unor schimburi de opinii prieteneşti sau.. diplomația nazistă tatona constant posibilitatea unei înțelegeri separate cu Marea Britanie și o reușită ar fi contracarat eșecul lui Ribbentrop la Moscova.S. care a propus la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. şi orice atac una asupra celeilalte.S. Articolul II. acestea vor participa în orice grupări de Puteri. iar estul sub influența a Uniunii Sovietice. prin crearea comisiilor de arbitraj. Articolul III. care direct sau indirect ţintesc cealaltă parte. Adesea se susține că. Articolul V.R. o nouă reîmpărțire a sferelor de influență în Europa.S.R.. Articolul IV.). orice acţiune violentă. cealaltă Importantă Părte Contractantă trebuie să se abţină de la oricare forme de ajutor pentru această a treia Putere. orientate spre îmbunătăţirea păcii dintre Germania şi U.S. . în 1945. dacă este necesar. Pe de altă parte. şi pornind de la Acordul de Neutralitate semnat în Aprilie 1926 între Germania şi U. Urmări Consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin.[necesită citare] Conţinutul pactului Ribbentrop-Molotov (Ribbentrop-Stalin) Guvernul Reih-ului German şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (nota redacţiei: U.izolarea în fața unei eventuale agresiuni germane. Guvernele celor două Importante Părţi Contractante trebuie pe viitor să menţină contactul reciproc în scopul consultării pentru schimbul de informaţii pe subiecte ce afectează interesele lor comune.S. au elaborat prezentul Acord: Articolul I.S.

Lituania). validitatea prezentului Acord automat se prelungeşte cu încă cinci ani. care specifică hotarul Sovieto-German în umra invaziei comune Germano-Poloneze asupra Poloniei "Tributul Prusac la Moscova". Prezentul acord este elaborat petru o perioadă de zece ani. Protocolul Aadiţional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov. vor fi limitate conform liniei râurilor Narev. ambele Guverne vor rezolva această întrebare printr-un acord prietenesc.S. Modificările hotarelor 1938-1948. sferele de influenţă ale Germaniei şi ale U.R. Vistula şi San. consecinţă a Pactului Ribbentrop Molotov (Ribbentrop-Stalin) Articolul III. hotarul de nord al Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor de influenţă ale Germaniei şi U. Chestiunea privind modul în care interesele ambelor părţi fac dorită păstrarea statului independent Polon şi cum acest stat trebuie demarcat poate fi determinat doar în cursul viitoarelor discuţii politice.S. atenţia este atrasă de către partea Sovietică privitor la interesul acesteia în Basarabia. Acordul va intra în viguare din momentul semnării.R. ulterior una din Importantele Părţi Contractante nu-l va denunţa cu un an înainte de expirarea perioadei de valabilitate. versiunea în rusă Protocolul Adiţional Secret Articolul I. Articolul VII.S. ziarul satiric "Mucha". Polonia Articolul II. (Nota redacţiei: Secţia de mai jos nu a fost făcută publică în momentul în care cea de asupa a fost anunţată). Ratificarea va fi făcuta la Berlin. 8 septembrie 1939. "Continuarea Pactului Ribbentrop-Molotov" din 28 septembrie 1939. Partea Germană declară dezinteresul politic total în această regiune. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Poloniei.S. Estonia.Articolul VI. În orice caz. Harta Poloniei semnată de Stalin şi Ribbentrop. În această privinţă interesul pentru Lituania în regiunea Vilna este recunoscut de ambele părţi. Letonia. Rezentul Acord va fi ratificat în cel mai scurt timp posibil. Privitor la Sud-estul Europei. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Statelor Baltice (Finlanda. cu condiţia că. versiunea în germană Articolul referitor la Basarabia din Protocolul Aadiţional Secret al Pactului RibbentropMolotov. Varşovia. . Harta Europei de Est.

Molotov a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial. dacă una dintre cele două părţi semnatare era în război cu o a treia parte. Documentul pus la cale de Adolf Hitler şi Iosif Stalin. 23 August 1939. ziua răpită de comunişti Să ne amintim de 23 august 1944 ! Pactul de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. Până la 23 august 1939. documentul a fost. Mai citeşte : Pactul Ribbentrop-Molotov. Semnarea tratatului la sfârşitul lunii august a fost o surpriză imensă pentru guvernele occidentale. ecouri după 70 de ani VIDEO 23 august. a căror existenţă se justifica prin înfrângerea celuilalt. în urmă cu 70 de ani. semnat la 23 august 1939. Moscova. cealaltă trebuia să-şi proclame neutralitatea. Totodată. niciuna dintre semnatare nu putea fi parte a unei alianţe ce era „îndreptată în mod direct sau indirect împotriva celeilalte“. îşi strângeau mâinile deasupra unei Europe pentru care vestea a căzut ca o „lovitură de măciucă“. Informaţii false .. reprezintă poate cea mai mare „surpriză“ geo-politică din istoria modernă. Un alt punct important era acela că. Pactul Ribbentrop .Articolul IV. însă în realitate un pact între Hitler şi Stalin. care prevedea posibilitatea ca respectivele regimuri să se consulte în cazul în care apăreau disensiuni şi să nu se recurgă la forţă militară. Actul semnat de cele două state era unul clasic de neagresiune. Molotov În urmă cu şapte decenii. Întregul sistem de alianţe la nivel european şi mondial pleca de la premisa că cele două regimuri totalitare nu ar putea fi niciodată aliate.S. în iunie 1940. Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov conduceau la acel moment diplomaţia celor două state. Două regimuri totalitare. v. Prezentul Protocol trebuie tratat de ambele părţi ca unul strict secret. produce şi acum scântei în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. după cum avea să noteze Carol al II-lea în jurnalul său. Ribbentrop Plenipotenţiarul Guvernului U. o sărbătoare cu semnificaţie incertă 23 August ’44.R.S. V. propaganda de uz intern din cele două ţări arăta că cealaltă parte reprezintă principalul duşman care pune în discuţie existenţa statului. când sovieticii au revendicat Basarabia. Rămas în istorie sub denumirea de Pactul Ribbentrop – Molotov. Pentru Guvernul Reih-ului German.

însă foarte proaste cu Germania nazistă şi cu Uniunea Sovietică. Comisia îşi doreşte să combată „tentativele de falsificare a istoriei care aduc prejudicii intereselor Federaţiei Ruse“. un regim democratic. Europa nu a reuşit să se împace cu trecutul. după ce Varşovia a refuzat să accepte ca trupele sovietice să tranziteze teritoriul polonez. cu Viaceslav Molotov. s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului. În mai. „În fiecare an trebuie să comemorăm acest . În replică. Germania acuza în acea perioadă România că întreţinuse relaţii foarte bune. Ruşii negociau în paralel şi cu anglo-francezii. la sfârşitul anului 1939.Moscova şi Berlinul anunţaseră încă din aprilie că negociază un tratat economic. care dorea să instaureze un regim autoritar. preşedintele rus. acuzând o „jignire la adresa istoriei“. Stalin l-a înlocuit pe Maxim Litvinov. un apropiat al liderului rus. Pe plan extern. în secolul XX. Sistemul politic din România se afla sub asaltul regelui Carol al II-lea. Negocierile politice au început abia la începutul lunii august. de la Berghof. ruşii au reacţionat dur. însă au înaintat extrem de repede. Documentul subliniază că. orice încercare de condamnare a pactului. demonstrată la întâlnirea din iulie 1940. într-o ţară occidentală. cu toţi duşmanii Reichului. Evident. Între Carol al II-lea şi Adolf Hitler exista o antipatie vizibilă. în ultimele două decenii. ţările Europei s-au confruntat cu două puternice regimuri totalitariste – nazist şi stalinist. primeşte imediat o replică dură din partea Moscovei. Relaţiile cu URSS erau de asemenea foarte proaste. victimă a Pactului România era. în timpul cărora au avut loc genocide. a constituit o comisiei specială care are rolul de a lupta împotriva „falsificatorilor“ istoriei Rusiei. ruşii nerenunţând niciodată la ideea reanexării Basarabiei. România avea relaţii foarte bune cu Marea Britanie şi cu Franţa. unul dintre puţinele state est-europene în care mai exista încă. Dmitri Medvedev. Astfel. Decizie „conform firii românilor“ Majoritatea istoricilor români consideră că Pactul Ribbentrop-Molotov nu trebuie să iasă din conştiinţa publicului şi din dezbaterile publice. România. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a votat recent o rezoluţie prin care pune semnul egalităţii între regimul nazist şi cel comunist. în cazul în care Germania ar fi atacat în Vest. însă serviciile secrete occidentale aflaseră că în realitate cele două puteri antagonice nu duc niciun fel de negocieri. ci a unui duşman comun: capitalismul. au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii. însă discuţiile au fost întrerupte la 21 august. un evreu prooccidental. Punctul de plecare nu a fost identificarea unui element de coeziune. Pactul divide şi astăzi Europa Nici la 70 de ani de la semnarea documentului. Mai mulţi europarlamentari europeni au susţinut la sfârşitul legislaturii trecute un proiect care milita pentru stabilirea zilei de 23 august ca zi de comemorare a victimelor nazismului şi comunismului în Europa. măcar parţial. Rezoluţia susţine iniţiativa Parlamentului European de a proclama ziua de 23 august drept „Ziua memoriei victimelor stalinismului şi nazismului“.

crede Cioroianu. şi Lituania a fost inclusă în sfera de influenţă rusă. Tratatul avea însă şi clauze secrete. La 17 septembrie. ruşii au adresat României un ultimatum în care solicitau înapoierea Basarabiei şi cedarea părţii de nord a Bucovinei. deşi Otto von Bismark. Liderul german a mizat până în ultima clipă că tratativele cu anglo-francezii vor reuşi. la numai o săptămână de la semnarea pactului. A deschis calea războiului Încheierea unui pact cu ruşii i-a permis lui Hitler să atace nestingherit Polonia. deci şi asupra României“. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova.pact şi să ne amintim de victimele nazismului şi ale comunismului“. După ocuparea Poloniei. Carol al II-lea a acţionat conform cu firea poporului“. două state ale căror relaţie cu Germania nazistă era mult mai bună. unde era aşteptată de unităţi de cavalerie. care este raion în regiunea Cernăuţi. scria în testamentul său politic că Germania va putea fi învinsă doar dacă va deschide un război pe două fronturi. „Pactul dintre Hitler şi Stalin a reprezentat la acea vreme o alianţă a regimurilor totalitare împotriva democraţiilor. consideră istoricul Adrian Cioroianu. Împărţirea sferelor de influenţă Conform înţelegerii. survenită în urma înţelegerii dintre Stalin şi Hitler. URSS. În lunile următoare. Armata germană şi cea rusă au participat chiar la o paradă militară comună. fost ministru de Externe. La Tratatele de Pace de la Paris. România şi-a recuperat nord-vestul Transilvaniei. ce consfinţeau încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Unii istorici susţin că Hitler nu era conştient la acea vreme că dezmembrarea Poloniei va duce la un conflict global. Există voci care susţin că la decizia anglo-francezilor ar fi contribuit decisiv chiar ambasadorul român la Londra. nu însă şi Basarabia. Anglia şi Franţa declarau război Germaniei naziste. Polonia a fost prima victimă a Tratatului Ribbentrop-Molotov. nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. cancelarul prusac din secolul al XIX-lea care a realizat unificarea Germaniei. Armata Roşie invada şi ea Polonia dinspre est. În iunie 1940. România avea să mai piardă teritorii în favoarea Ungariei (Ardealul de Nord) şi a Bulgariei (Cadrilaterul). nordul Bucovinei face parte din Ucraina. La 3 septembrie. . după ce iniţial făcea parte din zona de care era interesată Germania. şi asta pentru că el cunoştea firea poporului român. După destrămarea URSS. dedicată „marii“ victorii. Finlanda. Asta. la fel şi Herţa. Era prima pierdere teritorială a României. armata germană intra în Polonia. din 1947. Înţelegerea dintre cele două regimuri totalitare a avut un efect nefast asupra întregii Europe. conform angajamentelor luate. mult inferioare. cu doar câteva zile înainte. fiind împărţită între Germania. este de părere Cioroianu. Germania nazistă şi Uniunea Sovietică îşi împărţeau teritoriul polonez sub privile unei Europe şocate. La 1 septembrie 1939. fără teama că ar putea fi implicat într-un război pe două fronturi. În cel de-al Doilea Război Mondial au murit aproximativ 20 de milioane de militari şi aproximativ 40 de milioane de civili. În prezent. de a garanta independenţa unor state central şi est-europene. „Nu cred că regele putea face atunci mai mult. Viorel Tilea. Lituania şi Slovacia. Estonia şi Letonia erau plasate în sfera de influenţă sovietică.

cănd actuala Federaţie Rusă . deşi nu poate fi comparată cu URSS-ul lui Stalin. când ruşii au revendicat teritoriile. În iunie 1940. 12:20 Actualitate | Esenţial Vladimir Putin Premierul Rusiei. Hitler era interesat ca România să nu devină un teatru de război.ce au devenit publice după 1945. Basarabia urma a fi anexată de ruşi. . Al Doilea Razboi Mondial Vladimir Putin condamna Pactul Ribbentrop-Molotov. Hitler s-ar fi adresat şi lui Stalin cu o propunere similară care . „din greşeală“. armata celui de-al treilea Reich având nevoie de hidrocarburile din ţara noastră. La începutul acestei luni. la Munchen. să semneze nefastul document.şi întreaga lume contemporană pare să se împace cu ideia că Abhazia şi Osetia de Sud . La 23 august anul acesta se împlinesc şapte decenii de la semnarea documentului care a dus la izbucnirea celui de-al doilea război mondial . care a menţionat aceasta ideie. El s-a referit la războiul ruso-georgian de anul trecut. ca metodă a procedat similar. semnat in 1939. iar România a pierdut Basarabia. Astfel. beneficiind de bunăvoinţa părţii germane. Prin acest pact au fost ocupate Polonia şi ţările baltice . Vladimir Putin. Iar U. fără ca Germania să intervină. După semnarea a acordului de la Munhen din 1938. când Anglia şi Franţa au recunoscut anexarea de către Hitler a regiunii Sudecţilor din Cehoslovacia . Hitler s-ar fi adresat mai întâi marilor puteri vesteuropene cu propunerea de împărţire a Europei pe sfere de înfluenţă. dar acuza Occidentul pentru incurajarea fascismului Luni. miniştrii de externe ai dictatorilor de la Berlin şi Moscova. Slawomir Debsky. teritorii aparţinând de drept statului independent Georgia devin sferă de influenţă oficializată a Moscovei. cu o situaţie recentă din zilele noastre. guvernul german a explicat Bucureştiului că trebuie să se conformeze şi că nu va primi niciun fel de asistenţă din partea Berlinului. relateaza AFP. ruşii au anexat şi nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. acuzand totodata Occidentul pentru intelegerea semnata cu Hitler in 1938. Împărţirea pe hartă a fost făcută cu un creion. Prof. directorul Înstitutului Polonez din Varşovia pentru probleme înternaţionale. pe care le-a studiat. a condamnat luni Pactul Ribbentrop-Molotov. războiul şi memoria europeană”. acceptată de acesta . Institutul Polonez de la Berlin împreună cu Societatea Germană pentru Europa de Est şi Academia de Ştiinţe a Germaniei au organizat o conferinţă cu tema „Pactul Hitler. în acest sens . a subliniat că dovezi există şi în documente de arhivă din Anglia .Stalin. Participanţii au subliniat necesitatea ca lumea de azi să nu uite faptele care au facilitat semnarea de către Ribbentrop şi Molotov. 31 august 2009. astfel că. El a făcut şi o legatură.E. s-a concretizat prin semnarea odiosului pact.

In acelasi timp. ruinand orice speranta privind formarea unui front comun de lupta impotriva fascismului?". un an mai devreme. Cu un interes deosebit este asteptat discursul lui Putin la ceremonia dedicata izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Putin argumenteaza ca. Tragediile trecutului – subapreciate sau eronat interpretate – conduc inevitabil la aparitia de noi fobii istorico-politice. Premierul a amintit ca. poate deschide o noua pagina in relatiile reciproce ale Rusiei nu numai cu Polonia. "sentimentul de incrancenare" al polonezilor in legatura cu asasinarea in masa a militarilor polonezi in 1940. criticandu-i vehement pe cei care "rescriu istoria sub impulsul conjuncturii politice de moment". un rol similar l-a jucat Declaratia de la Munchen. a Tratatului de la Versaille. Moscova a decis ca a refuza pactul de neagresiune ar fi fost un gest lipsit de ratiune. URSS s-a aflat in fata pericolului unui razboi pe doua fronturi (in acea perioada s-au intensificat luptele cu japonezii) si. scrie premierul rus. Pactul Ribbentrop-Molotov si Declaratia de la Munchen In opinia sa. de asemenea. in urma careia Hitler a decis ca "i se permite totul" si ca Franta si Anglia "nu vor misca niciun deget pentru a sari in apararea aliatilor lor". "Adevarurile spuse pe jumatate au fost mereu pline de capcane si inselatoare. in 1939. . aceasta din urma a participat ea insasi la impartirea Europei. cazuti prizonieri in Polonia in timpul razboiului din 1919-1921. scrie cotidianul RBK Daily. "Dar. la incheierea primei conflagratii mondiale. care va incepe marti."Fara nicio indolaia. a declarat Putin. dar si cu Europa de Est in ansamblul ei. Putin indica si alte evenimente care au incurajat agresiuniea hitlerista: semnarea. scrie Putin. nu au semnat Franta si Marea Britanie. care genereaza confruntari intre popoare si state". care fixeaza "umilirea Germaniei". s-a intrebat el. intr-un articol publicat in cotidianul polonez Gazeta Wyborcza. dupa Acordul de la Munchen si cu putin timp inainte de intrarea Germaniei in Polonia. el a amintit despre "soarta tragica" a soldatilor rusi. la Munchen. putem condamna pe buna dreptate Pactul Ribbentrop-Molotov incheiat in august 1939". "Avem obligatia de a pastra impreuna un moment de reculegere in memoria victimelor acelor crime". Potrivit spuselor sale. in situatia in care "evantualii aliati ai URSS din Occident acceptasera deja intelegeri similare cu nazistii si nu doreau sa colaboreze". Putin: Inteleg sentimentul de incrancenare al polonezilor Putin si-a exprimat profunda recunostinta fata de Polonia pentru respectul manifestat pentru locurile de veci ale soldatilor sovietici. SUA si-au pierdut interesul pentru Europa de Est Vizita la Gdansk a premierului Vladimir Putin. anexand teritorii ale Cehiei. Premierul Vladimir Putin a cerut ca Pactul Ribbentrop-Molotov sa nu mai fie considerat "singurul buton de lansare" a celui de-al Doilea Razboi Mondial. poporul Rusiei intelege. faimosul tratat cu Hitler.

Tactica de santajare a Rusiei cu ajutorul pretentiilor istorice s-a epuizat: privata de sprijinul Statelor Unite. a determinat. in calitatea ei de succesor al URSS. atacul sovietic asupra Romaniei de la 28 iunie 1940. a Tratatului de neagresiune germano-sovietic. 28 iunie 1940: URSS declara razboi Romaniei! Romania Libera. Petr Eberhart. cu al sau incendiar protocol secret. dar era suficient de transparenta: URSS declara razboi Romaniei! Atitudinea lasa. bazate pe egalitate si respect reciproc. o noua hacuire a Poloniei de catre Berlin si Moscova. Imperiul sovietic cerea guvernului roman sa-i fie cedate Basarabia si nordul Bucovinei (in fapt. "Timpul". "America nu mai considera intimidarea Rusiei drept principala sarcina pe arena mondiala si. ocupatia sovietica in Tarile Baltice. declansarea razboiului sovieto-finlandez. Saptamana trecuta. SUA pierd din interesul lor pentru aliati in lupta impotriva Moscovei". premierul polonez. ceremonia va fi dedicata exclusiv asaltului german asupra Poloniei. "Universul" si celelalte mari cotidiane ale vremii care apareau la Bucuresti. care promisesera garantii dupa incheierea primei conflagratii mondiale.000. Daca pana acum numarul acestora este estimat la un milion de oameni. In acelasi timp. prin urmare. Institutul polonez pentru memorie nationala a prezentat o noua evaluare a numarului de polonezi trimisi in Siberia dupa 1939. Vineri 24 Iunie 2005 28 iunie 1940. Acesta din urma. direct sau indirect. afirma publicatia citata. aveau prima lor pagina in chenar de doliu. Cu alte cuvinte. directorului Instytut Geopolityki din Polonia. acum aceasta cifra s-a redus aproape de trei ori. crede presa rusa. ocupatia germana in Olanda si Belgia. demonstreaza disponibilitate pentru o impacare cu Rusia si pentru construirea de relatii noi. la 23 august 1939. Este pregatita Moscova pentru impacare? In realitate. . ca lider regional incontestabil. el a acuzat odata in plus Rusia. de catre Uniunea Sovietica. incheierea. de incheierea pactului sovieto-german din 1939 si de ocuparea de catre trupele sovietice a teritoriului Poloniei. Dupa cum a subliniat unul dintre organizatori. a promis ca-i va aminti colegului sau rus "cine a fost in timpul celui de-al Doilea Razboi calau si cine a fost victima". precizeaza RBK. Urma sa se produca primul mare rapt teritorial al acelui an de cumpana . Donald Tusk. la randul sau. ca si in restul tarii. lipsita de reactie a marilor puteri occidentale Marea Britanie si Franta. pentru RBK. acestor teritorii li se va adauga si Tinutul Herta). Europa de Est manifesta disponibilitate pentru construirea unor relatii noi cu Moscova. Discursul de maine al lui Putin va arata daca Moscova este pregatita pentru o impacare. in urma unui ultimatum deosebit de insolent. partea poloneza s-a straduit sa indulceasca la maximum toate aspectele preconizatei ceremonii care ar putea fi catalogate drept antirusesti.ocuparea prin forta a Basarabiei si a nordului Bucovinei. in ultima instanta. a declarat. Europa de Est in ansamblul ei si Polonia. Alternativa nu era explicit formulata in ultimatum. Actiunile care amintesc de interventia sovietica au fost amanate pentru 17 septembrie. a generat. Fara protectoratul SUA. pana la 320.

propriu-zis. in aceeasi zi de 28 iunie 1940. lucrurile au fost mai simple: totul era subordonat ideii apararii pacii. Germania ataca Polonia. Accentul a fost pus pe "pace". Protocolul secret. cel care semnase. s-a uitat ca. La 3 septembrie. aldine: La 1 septembrie 1939. luand voievodatul Lublin. (n. n-au facut-o). uitand ca a existat momentul iunie 1940. Ca urmare. iar Germania va fi infranta. . dar chiar si multe tiparite in tarile din Occident Đ au acreditat ideea ca Uniunea Sovietica ar fi intrat in cel de-al doilea razboi mondial numai dupa agresiunea asupra sa a Germaniei naziste la 22 iunie 1941. In ceea ce priveste situatia Romaniei. atunci Stalin. conform vrerii Moscovei. Uniunea Sovietica ataca si ea Polonia. Abia dupa terminarea celui deal doilea razboi mondial. drept agresor. Marea Britanie si Franta declara razboi Germaniei. ministrul german al Afacerilor Externe. considerandu-l singurul capabil sa organizeze o colaborare franco-britanica impotriva germanilor. intr-o declaratie de-a sa facuta la Moscova: spre deosebire de delegatiile militare engleza si franceza. in cel de-al doilea razboi mondial. impreuna cu Molotov. examina impartirea Europei rasaritene in sfere de influenta. Cat despre pericolul dinspre Urali. in anii regimului comunist. evenimentele reprezinta tema studiului aparut in revista moscovita "Ogoniok". ci ca stat agresor. Ceva mai tarziu. In dimineata de 1 septembrie 1939 Germania a atacat Polonia. Cum s-au desfasurat. ba chiar si din zilele noastre Đ Occidentul a inteles pericolul dinspre Berlin abia dupa caderea Frantei si dupa ce s-au produs primele atacuri aeriene peste Canalul Manecii. Londra i-a recunoscut generalului Charles de Gaulle calitatea de sef al "Frantei libere". aliatii occidentali nu l-au inteles decat mult mai tarziu. Cand s-a convins ca nici Anglia. ar putea sustine ca nu vrea decat sa pastreze un sambure de statalitate poloneza. von Ribbentrop. Intamplator sau nu. Ar fi fost logic ca Marea Britanie si Franta sa-i declare razboi si acesteia. din care vom cita pasaje semnificative. A facut-o din precautie: daca Anglia si Franta vor reactiona. definindu-l. mai toti istoricii romani au acceptat sa culpabilizeze Bucurestiul. puternica Germanie este o conditie obligatorie pentru pacea in Europa.Pentru a judeca mai corect situatia politica internationala a acelor ani Đ si poate din anii ce au urmat. deschizand astfel cel de-al doilea razboi mondial. Si. Mai mult decat atat. Uniunea Sovietica intrase deja. Stalin a cerut initial voievodatul Lublin. La impartirea Poloniei. Istoria oficiala care minte Manualele de istorie Đ nu doar cele aparute la Moscova sau la Bucuresti. Uniunea Sovietica este interesata in existenta puternicei Germanii". Oficiosul sovietic "Pravda" a si numit tratatul "pactul pacii". in acele zile de iunie 1940. La 17 septembrie. ca in bancurile cu Radio Erevan. pactul si protocolul secret. nici Franta nu sunt gata sa acorde un ajutor imediat aliatului lor polonez. o data ce s-a pus in practica ordinul maresalului Ion Antonescu Đ "Va ordon treceti Prutul!". In continuare. Polonia a fost scoasa la mezat Studiul are ca punct de plecare data de 23 august 1939. Cand jocurile erau deja facute si au mai trebuit sa treaca inca vreo patru decenii si jumatate de cosmar comunist. Totusi. "La Moscova a fost semnat pactul de neagresiune dintre Germania si URSS. Cum stim. sub semnatura istoricului rus Aleksandr Nekrici. de fapt. In arhivele germane s-a pastrat si reactia lui Stalin: "Punctul de vedere al Germaniei de a refuza orice ajutor militar este demn de respect. nu ca victima. anexa la pact. si cu aliatii occidentali". el nu sosise la Moscova pentru a cere URSS ajutor militar impotriva Angliei. Inca o data. se referea. atunci s-a raliat ideii lichidarii totale a statului polonez. Germania este destul de puternica pentru a se masura si cu Polonia.

Si sa ne implicam pentru a arunca pe talerul balantei greutatea decisiva.) Peste o zi doar.. dar publicata doar la doi ani dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. aplauze furtunoase. Teoria folosirii contradictiilor din cadrul imperialismului a fost binisor prelucrata. la ora 7. nu trebuie sa ne prinda cu mainile incrucisate. Molotov s-a inteles cu germanii ca motivarea initiala a amestecului militar al URSS sa contina o nota "ofensatoare pentru sentimentele germanilor".. Uniunea Sovietica nu a avut motive de neliniste in legatura cu minoritatile sale din Polonia". (. drapelul pacii. care bombarda teritoriul polonez. sa-i silim sa se lupte unul cu altul in beneficiul bolsevicilor si al socialismului. Stalin da inapoi. Formularea initiala se prezenta astfel: Uniunea Sovietica intra in Polonia ca urmare a pericolului aparut din partea Germaniei pentru populatia bielorusa si ucraineana. ca si de situatia complicata de pe teritoriul Poloniei. Acesta a fost inceputul "inghitirii" Statelor Baltice . Atunci. politica externa sovietica decurgea din doctrina lui Stalin. greutatea cu care ne-am putea impune". Jdanov spune intr-un cerc restrans: "Tov. cum ca "guvernul sovietic nu poate sa lase fara aparare pe fratii de sange ucraineni si bielorusi". "corect" intelese de ei. Stalin recomanda insistent ca noi. Stalin a dorit sa arunce responsabilitatea asupra germanilor. reprezentantii fortelor armate ale Germaniei si Uniunii Sovietice au semnat la Moscova un acord formal privind conducerea operatiunilor militare in Polonia.. doar discuta cu un partener. rasete)". formulata de el inca din 1925.. Molotov este pe deplin sincer. ursului (adica al Rusiei Đ n. La 1 septembrie.. Una din consecintele tragice ale acestei decizii a fost si exterminarea ofiterilor polonezi in padurea de la Katyn. Unitatea de interese ale lui Stalin si Hitler. s-au infuriat si au protestat ferm. statia de radio de la Minsk sa transmita semnale continui pentru aviatia germana. sa studiem. Dupa caderea Varsoviei.. dar cere sa "nu se faca tapaj pentru asemenea fleacuri care mai apar in drumul nostru". La 20 septembrie 1939.) Colaborarea Invitat la Moscova. ca si in trecut. firesc. Aceasta glasuia: "Drapelul nostru va ramanea. Stalin se adreseaza germanilor: el este categoric impotriva pastrarii oricarui fel de statalitate poloneza. Armata Rosie a lovit de la est Polonia... (Animatie in sala. (. de langa Smolensk. cum spune tov.. Trebuie sa ne implicam. in aprilie 1940. aratand ca formularea propusa de Molotov "este neconforma cu continutul acordului de la Moscova". comunicatul convenit spunea: intrarea trupelor sovietice a fost dictata de grija fata de soarta populatiei bieloruse si ucrainene care traia in Polonia.. La 17 septembrie 1939. sa trecem prin padure si sa ne cerem plata pe buturuga.30 dimineata.Si in aceasta perioada. neintarziat. Teza sa principala era: sa-i asmutim pe capitalisti unii contra altora. Si a urmat nota adresata guvernului polonez. O asemenea pozitie . Germanii. sa stim. seful Statului Major al fortelor aeriene militare germane expediaza o telegrama la Moscova. Uniunea Sovietica a devenit unul dintre participantii la cel de-al doilea razboi mondial. din ascunzatori legate de mecanica politicii internationale. In cele din urma. atat timp cat se taie lemne. cat timp "pana acum. sa nu fim mocofani.) Stalin a cautat o formulare potrivita pentru un comunicat oficial. Documentele germane de arhiva ne-au adus la cunostinta nuantele acordurilor germano-sovietice. Stalin. in aceasta privinta. In noiembrie 1940.. a reiesit chiar peste cateva ore dupa agresiunea Germaniei asupra Poloniei.. caruia-i explica ca guvernul sovietic nu vede vreun alt motiv. astfel incat. Rolul.. ministrul estonian al Afacerilor Externe a fost silit de Molotov si de Stalin sa semneze un tratat de ajutor reciproc. si nu la 22 iunie 1941. Dar daca razboiul va incepe. Se exprima rugamintea ca. (Din cuvantarea lui Stalin la plenara CC al PC (b) din 19 ianuarie 1925).) este ca.(. care sa-i permita sa justifice agresiunea sovietica in Polonia.o vom adopta si pe viitor. sa ne implicam insa ultimii.a..

El a amintit. in care a suferit o rusinoasa infrangere.din iunie 1940. a spus el. s-a creat chiar pericolul unei confruntari dintre ele. In vara lui 1940. Inaltul comandament german a gasit imediat o iesire: propune ofensiva comuna cu transmiterea ulterioara a orasului in mainile comandamentului sovietic. Aceasta ar fi cea mai importanta consecinta a largirii teritoriului sovietic.. Letonia si Estonia Đ in componenta Uniunii Sovietice. ca rezultat al pactelor cu Germania. Totul s-a incheiat cu o parada comuna a armatelor sovietica si germana aflate la Lvov. Molotov si-a exprimat totala adeziune fata de "masurile de aparare" ale Germaniei in nordul Europei si i-a urat (la 9 aprilie 1940) deplin succes. Germania nu si-ar fi putut realiza planurile militare (". afirmatiile conducatorilor sovietici.. Castigand teritorial. de asemenea. din contra. atat timp cat URSS nu avea granita comuna cu cel mai periculos agresor potential Đ cu Germania. a dorit sa mareasca teritoriul URSS inainte de a se incepe negocierile de pace.) Stalin pofteste si la Basarabia.. Stalin a intrat intr-un razboi nefericit (pentru el) cu Finlanda. Cum s-a desfasurat colaborarea militara a aliatilor? Armata sovietica si cea germana au intrat in Lvov din doua directii. slujesc "intereselor fundamentale de stat ale . dar si la nordul Bucovinei Victoria obtinuta de Germania in Vest. Si a mai oferit inca o dovada de prietenie: la 18 iunie 1940. Totul era menit. care pasa Statele Baltice in "sfera de influenta" a Uniunii Sovietice.) Uniunea Sovietica. URSS a demonstrat in si mai mare masura loialitatea sa fata de Germania. Este vorba despre invazia in Danemarca si Norvegia. Si ca de fiecare data cand Uniunea Sovietica isi misca diviziile la atac Đ dupa Statele Baltice au urmat Basarabia si nordul Bucovinei Đ. Polonia si Statele Baltice serveau. Stalin. guvernul nostru a asigurat Germaniei siguranta linistii in Rasarit").000 de kilometri. Complicatiile aparute in relatiile cu germanii din cauza pretentiilor suplimentare ale URSS asupra unei parti din teritoriul lituanian au fost reglementate apoi pe calea platii catre Uniunea Sovietica a unei sume considerabile in aur. in mai-iunie 1940. el declara imediat ca aceste actiuni nu sunt indreptate impotriva Germaniei. Uniunea Sovietica a pierdut in securitate. Realizandu-si planul. daca nu ar fi fost ajutorul Uniunii Sovietice. Razboiul finlandez a demonstrat slabiciunea militara a URSS si l-a incurajat pe Hitler pentru un eventual razboi impotriva Uniunii Sovietice. in trecut. unde aproape in fiecare punct URSS era deschisa pentru a fi atacata. care tocmai se incheiase cu infrangerea militara a Frantei. pentru URSS drept "cordon sanitar" impotriva unui atac neasteptat dinspre apus. Acum aparuse o frontiera comuna cu Germania nazista si cu aliatii sai... nu a scapat nici un prilej de a-si mari propriul teritoriu.. (. ca sa nelisteasca pe germani. Molotov. acum unanim recunoscute. speriindu-se de o rapida incheiere a pacii in Vest (situatia Angliei parea pentru multi fara nici o speranta). de incercarile presei britanice si probritanice de a speria URSS in legatura cu "perspectiva cresterii puterii Germaniei". cu sinceritatea sa cinica. Sunt cel putin ciudate si aflate in totala contradictie cu faptele. cum ca intre tratatul de neagresiune sovieto-german. Dupa ocuparea teritoriilor acestor state de catre Germania reprezentantele diplomatice ale guvernelor lor la Moscova au fost inchise. ci. acordand sprijin politic Germaniei. declara la sedinta Sovietului Suprem al URSS din 1 august 1940 (adica dupa capitularea Frantei) ca. pe o distanta de 5. Slabita de razboiul finlandez. (. l-a determinat pe Stalin sa ia hotararea de a incorpora imediat Statele Baltice Đ Lituania. si ulterioara lor inglobare in URSS nu ar fi nici o legatura. Molotov a transmis ambasadorului von Schullenburg "cele mai calde felicitari" din partea guvernului sovietic cu ocazia "stralucitorului succes" al Wehrmachtului. Dar ei nu trebuie sa se astepte la nici un fel de actiuni dusmanoase din partea URSS.

Daca nu este posibila capitularea Angliei. In septembrie-octombrie 1940. Semnale ingrijoratoare veneau spre Romania din toate punctele cardinale: la Budapesta. in legatura cu agravarea situatiei in Balcani (Grecia. se vorbea numai despre neutralitatea Uniunii Sovietice in acest caz. dat publicitatii. Uniunea Sovietica a insistat ca Bulgaria sa intre in sfera sa de interese. chiar si ideea existentei unui protocol secret. Anglia nu numai ca n-a capitulat. relatiile dintre Germania si URSS se inrautatesc in legatura cu tranzitarea trupelor germane pe teritoriul Romaniei. inceputul anului 1940 La Bucuresti se stia ca Germania incheiase. si un "protocol secret". in preajma anilor 90. Dar au sustinut ca ar fi disparut originalul. Hotararea Uniunii Sovietice de a ocupa Bucovina. Italia. era identic cu cel publicat de americani cu aproape cinci decenii in urma. Oficial. au admis acest fapt. guvernantii bulgari declarau ca vor recapata Dobrogea pe calea tratativelor. de la frontiera sovietonorvegiana. Lui Hitler i s-a confirmat ideea ca rezistenta Angliei se bazeaza nu doar pe forta SUA. Abia pe timpul glasnosti-ului lui Gorbaciov. si se termina in sud. Ceea ce nu se stia la Bucuresti ar fi putut sa sperie: la Moscova. s-o distruga printr-o campanie rapida. la 23 august 1939. un "pact de neagresiune" pe 10 ani cu URSS. de la inceput. ca textul sovietic. dar nici nu se gandea sa poarte negocieri de pace. Dupa cum am vazut. Ribbentrop semnase. Ea incepea din nord. Data inceperii razboiului fusese stabilita pentru jumatatea lui mai 1941. prima consecinta a protocolului secret a fost invadarea Poloniei. trupele americane au capturat cele mai importante fonduri de documente germane. a trezit insa nemultumirea Berlinului. prin impartirea sferelor de influenta intre cele doua puteri. Japonia si Uniunea Sovietica? Intre altele. la Sofia. . In perioada finala a celui de-al doilea razboi mondial. Stalin a cedat. Stalin va fi convins sa ajunga la intelegere cu ei impotriva pericolului german. impreuna cu Molotov. In final s-a creat si coalitia militara germana. Pentru inceput. Dar despre acest document s-a aflat abia peste cinci ani. cu acel prilej. Kremlinul a recunoscut ca descoperisera originalul. Atunci si Angliei nu-i va mai ramane decat sa accepte conditiile dictate de invingator. era si copia protocolului secret aditional al pactului Ribbentrop Đ Molotov (sau Hitler Đ Stalin)." Bucuresti. care fusese parte a monarhiei austroungare. limitandu-si pretentiile "numai" la partea nordica a Bucovinei. Aceste motive au rasunat destul de limpede in mai multe interventii facute la consfatuirile cu comandantii militari. Sovieticii au respins. Hitler a dat ordin Statului Major General sa pregateasca planul de operatiuni impotriva Uniunii Sovietice. la gurile Nistrului. ca Tratatul de la Trianon e anulat si ca situatia trebuia modificata. primul ministru P'l Teleki declara. In acest timp. in Parlamentul ungar. mai devreme sau mai tarziu. acel "pact" nu prevedea nimic care sa sperie. Ribbentrop urmarea din ce in ce mai insistent transformarea "Pactului anticomintern" din 1936 intr-o alianta pentru reimpartirea imperiului britanic. A aparut cunoscuta dilema a lui Hitler: sa porneasca razboi impotriva Uniunii Sovietice in primavara lui 1941 sau sa puna in aplicare planul de impartire a lumii in sfere de influenta intre Germania. va fi necesar sa se intoarca impotriva Rusiei. ci si pe speranta ca. La 31 iulie. data oficiala a declansarii celui de-al doilea razboi mondial. inceperea actiunilor militare s-a amanat de cateva ori. Mai tarziu. in ciuda asteptarilor lui Hitler.URSS si Germaniei". dupa 1 septembrie 1939. Iugoslavia). S-a dovedit. Intre acestea. Germanii au decis sa nu intre intr-un conflict cu URSS pe aceasta tema si chiar au sfatuit guvernul roman sa accepte cererile URSS. La sfarsitul anului 1992 Đ inceputul anului 1993.

profitand de slabiciunea momentana a Rusiei tariste. cedarea acestei regiuni din Bucovina constituie o compensatie justa pentru repararea nedreptatii savarsite prin stapanirea abuziva a Basarabiei timp de 22 de ani. adica. prima nota ultimativa apare intr-o alta varianta. Molotov a chemat la Kremlin pe ministrul roman la Moscova. iar situatia internationala care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor mostenite din trecut. Cedarea imediata a Basarabiei. a Basarabiei si a nordului Bucovinei. distrugand astfel unitatea organica si seculara (n. in timpul guvernarii Gh. Uniunea Sovietica nu a recunoscut niciodata si sub nici o forma aceasta rapire samavolnica. o agresiune sovietica pentru ocuparea Basarabiei. Romania. URSS considera necesar si oportun . Potrivit jurnalului lui Carol al II-lea. guvernul URSS pretinde: 1. etnografice si politice. cu Republica Sovietica Ucraina. Cedarea imediata a nordului Bucovinei. prin care cerea cedarea. Se cerea un raspuns in termen de 24 de ore. apeland la argumente istorice. Acum. Germania invadeaza Olanda si Belgia. Regele Carol al II-lea convoaca un Consiliu de Coroana. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca Guvernul Regal Roman va gasi oportun sa se ajunga la o solutionare pasnica a problemei. Soarta Romaniei era deja transata: Molotov a spus-o clar Đ cedare sau razboi! Prima nota ultimativa sovietica (26 iunie 1940) remisa guvernului roman "In anul 1918. 2. si s-ar produce invadarea Transilvaniei. ora 12 (ora Moscovei)". ministrul Afacerilor Straine Grigore Gafencu si ministrul Palatului. incalcand prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei. 2. nimic nu mai statea in calea urnirii spre Vest a masinii de razboi a "ursului" sovietic. populata in principal cu ucraineni. pentru a pune.. Romania a ocupat in mod injust si abuziv teritoriul Basarabiei. si i-a remis ultimatumul. folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei. o agresiune din partea germanilor. Doua ipoteze au fost luate in calcul: 1. Insa evenimentele au continuat sa se deruleze: la 10 mai 1940. Regele a reunit un consiliu restrans. Ernest Urdareanu. ora 11 seara. In presa sovietica (oficiosul Partidului Comunist bolsevic "Pravda") din 29 iunie 1940. la care s-ar alatura maghiarii. compus doar din trei persoane: primul ministru Gheorghe Tatarescu. Davidescu a incercat sa explice situatia. Necesitatea de a intretine bune relatii politice in aceasta parte a Europei si actuala situatie internationala cer o solutionare imediata a acestei probleme de litigiu. In zadar. spre a examina situatia creata si ce masuri se pot lua. La 26 iunie 1940. cand slabiciunea militara a URSS a trecut in domeniul trecutului. la 19 aprilie 1940. ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o data si deschis in fata intregii lumi. Uniunii Sovietice. A urmat caderea Frantei (22 iunie 1940). In consecinta. Uniunea Sovietica considera oportun si necesar ca Basarabia sa fie restituita imediat. Tatarescu. a acestui conflict. si asteapta raspunsul cuvenit in cadrul zilei de 27 iunie 1940. In acelasi timp. de catre Romania. care reprezinta o unitate organica cu restul teritoriilor locuite de ucraineni. De-aici incolo. spre comparatie cu varianta de mai sus. Iat-o. in fine. bazele unei paci solide intre tari. Basarabia. Uniunea Sovietica nu s-a impacat niciodata cu faptul luarii cu forta a Basarabiei. aldine: "seculara". 106 ani!) a acestei provincii cu restul Rusiei. pentru a analiza situatia creata. a desfacut de la Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei. mult mai cunoscuta: "In anul 1918. Gheorghe Davidescu. iar Đ pe de alta parte Đ cere sa i se cedeze Nordul Bucovinei.La 6 martie 1940.. S-a convenit ca reactia Romaniei nu putea fi decat rezistenta armata.

Se va constitui o comisie mixta plenipotentiara care va reglementa formalitatile predarii. Guvernul URSS propune guvernului regal al Romaniei: 1. Regele a pus la vot acceptarea sau respingerea ultimatumului sovietic.ca. intreprinderile industriale etc. in interesul restabilirii adevarului. al doilea noaptea. Sa inapoieze Basarabia Uniunii Sovietice. 10 Đ pentru acceptarea ei. sa paseasca impreuna cu Romania. Guvernul sovietic considera ca chestiunea intoarcerii Basarabiei este legata in mod organic de chestiunea transmiterii catre URSS a acelei parti a Bucovinei a carei populatie este legata in marea sa majoritate de Ucraina Sovietica prin comunitatea soartei istorice. Guvernul sovietic asteapta raspunsul Guvernul Regal Roman pana la 28 iunie 1940. 4 Đ pentru discutii. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca guvernul regal al Romaniei va primi prezentele propuneri ale URSS si ca aceasta va da posibilitatea rezolvarii pe cale pasnica a conflictului prelungit dintre URSS si Romania.00 (ora Moscovei). cu incepere de la 28 iunie 1940. 5. Chisinau si Cetatea Alba. Atunci. Guvernul URSS asteapta raspunsul guvernului regal al Romaniei in decursul zilei de 27 iunie curent. Carol al II-lea. in mod succesiv. Autoritatile romane vor trebui sa predea in perfecta stare si in intregime: caile ferate. teritoriul Basarabiei si al Bucovinei de Nord va fi evacuat de trupele si autoritatile romane. fortele Armatei Rosii vor ocupa punctele Cernauti." Ziua cea mai lunga si mai neagra Sa ne reintoarcem in Bucuresti. un mijloc de despagubire a acelei enorme pierderi care a fost pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 ani a Romaniei in Basarabia. la rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice. 3. acelasi teritoriu va fi luat in stapanire de catre fortele Armatei Rosii. 26 iunie 1940" Incercarile partii romane de a negocia s-au lovit de un refuz net. Din cei 26 de participanti. dupa primirea celui de-al doilea ultimatum sovietic. 4. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele conform hartii alaturate. cat si prin comunitatea de limba si compozitie nationala. un vot a fost rezervat. Un asemenea act ar fi cu atat mai just cu cat transmiterea partii de nord a Bucovinei catre URSS ar reprezenta. declarase solemn la Chisinau . La primul Consiliu. Pe de alta parte. 2. In termen de patru zile. 11 s-au pronuntat pentru respingerea notei ultimative sovietice. ce-i drept Đ numai intr-o masura neinsemnata. depozitele de orice fel. La 28 iunie 1940. orele 12. In acea zi de 27 iunie 1940. cel care doar cu cateva luni in urma. dupa dezbateri. ora 12 (ora Moscovei). A doua nota ultimativa sovietica (27 iunie 1940) "Guvernul URSS ia act de dorinta Romaniei de a solutiona pasnic conflictul si cere: 1. 2. s-au tinut doua Consilii de Coroana: unul la pranz.

roaga Bucurestiul sa nu tulbure. aceasta ar fi fost. Si noteaza Regele Carol al II-lea: "Numele lor merita sa fie inscrise cu litere de aur in cartea demnitatii romanesti: Nicolae Iorga. in URSS nu s-a recunoscut niciodata in mod oficial actul istoric al Unirii Basarabiei cu Romania.". generalul Florea Tenescu. contrarii votului din primul Consiliu de la 27 iunie 1940. "pacea in bazinul dunarean si in Balcani". ocupat in mod vremelnic de "garzile albe" romane.. ne intelegem cu Bulgaria. a luat decizia inutila de a se consulta cu Consiliul de Coroana. Dintre tarile-membre ale Pactului Intelegerii Balcanice.R. Insusi Carol al II-lea va recunoaste mai tarziu: ". Cat despre Bucovina... dupa propagandistii moscoviti. a conchis. Germania si Bulgaria sau cedarea teritoriilor revendicate prin nota sovietica. urmata de impartirea Romaniei intre U. Ernest Urdareanu. Silviu Dragomir. care ar fi fost in mod nejust cedata . sa ne opunem nemtilor si rusilor. Propaganda bolsevica prezenta Basarabia ca fiind un tinut rusesc. prin Wilhelm Fabricius. Mai tarziu. Iar propria parere: ". printr-o rezistenta militara. Cercetarile recente au demonstrat ca datele expuse de generalul Tenescu au fost false.S... care considerau ca "trebuie. Numai sase din cei prezenti s-au declarat pentru rezistenta. dar ma vad coplesit de avizul marii majoritati a acelora carora leam cerut sfatul. locuita in mare majoritate de ucraineni. mi-am dat seama ca li se putea rezista.. Astfel ca alternativele erau: rezistenta armata timp de maximum cateva saptamani. au mai avut loc si alte consultari.R. oricum". vazut de la Moscova De fapt. Traian Pop. a prezentat o informare ce aducea "date uluitoare" privind raportul de forte dintre Romania si URSS. iar seful Marelui Stat Major. extrase special pentru a convinge asistenta de neputinta militara a Romaniei de a rezista in fata invadatorului sovietic. Ungaria. pana la urma: cedam spre Rusia.. Regele Mihai I va admite. dar el insusi. diminuate. Motivarea? Sa pastram astfel statul roman cu institutiile si fortele sale armate. La cea de-a doua intrunire a Consiliului de Coroana (seara de 27 iulie 1940) au participat 28 de ministri si consilieri regali. de asemenea: "Era periculos. primul ministru Gheorghe Tatarescu l-a vizitat pe suveran. Stefan Ciobanu.. sa se concerteze cu ceilalti aliati". a sfatuit Bucurestiul "sa se supuna cererii guvernului sovietic". Berlinul. In dupa-amiaza aceleiasi zile (27 iunie 1940). concluziile sale au fost ciudate. rezultatul votului a fost pentru primirea ultimatumului" ("Insemnari zilnice")." Guvernele de la Belgrad si Atena. Roma a transmis ca este de un "interes european esential ca Romania sa evite un conflict armat cu U.S. Fireste. ca". fiind prezentat ca "o grava violare a vointei poporului moldovenesc". Carol al II-lea a tras concluzia ca Tatarescu "este pentru cedare". chiar asa fiind. Primul ministru Gheorghe Tatarescu a dat citire notei de raspuns adresate guvernului sovietic. Nu pentru mult timp.. Raptul. Datele trebuiau (scrie Carol al II-lea) "sa conduca (si au condus!) la intarirea concluziei celor prezenti ca Romania nu avea alta cale de urmat decat acceptarea pretentiilor teritoriale ale Kremlinului". Formula adoptata a fost.S.S. din teama. Victor Iamandi. in mod ciudat. adica amarat si convins ca urmarile celor hotarate vor fi foarte grele pentru tara.. poate. A prevalat aceasta ultima solutie. la care au fost adaugate fortele militare ungare si bulgare.ca "nu va ceda nici o brazda din trupul tarii". chiar o sinucidere. am facut greseala de a-mi apleca urechea celor fricosi". in prealabil. doar Ankara a confirmat hotararea Turciei de a-si onora obligatiile asumate anterior. Consider ca se face o mare greseala de a ceda fara nici o rezistenta aproape un sfert din tara. rezistam spre Ungaria.". o veche provincie austriaca. Am plecat fara a mai da mana cu nimeni. dar se putea rezista.. Dupa discutiile avute.

Desigur. se hotarau urmatoarele: 1. a ocupat Tarile Baltice. Dupa intrarea URSS in Liga Natiunilor. de catre inaltul comandament sovietic. incep sa fie transportate. M. Persia si Finlanda. conventia a fost semnata de Romania si URSS (Londra. cat si Bucovina. Polonia. 4. cu toate ca niciodata nu s-a pus chestiunea inapoierii Basarabiei pe calea armelor. caci in caz contrar trupele sovietice vor ocupa imediat prin forta Basarabia si Bucovina. iar doua luni mai tarziu le-a anexat definitiv. fara nici o justificare legala. un motiv pentru agravarea relatiilor dintre URSS si Romania". Totusi. mai belicos. Asigurarea inviolabilitatii teritoriului national. Moscova a fost nevoita sa semneze conventia referitoare la "definirea agresiunii". in aceeasi perioada. adica problema Basarabiei. dupa ce. in Ucraina de vest: "Romania va trebui sa-si dea seama de situatia pe care o creeaza si sa admita revendicarile juste ale Rusiei. din Basarabia Đ in comparatie cu starea de lucruri din URSS Đ acestea erau metodele folosite indeobste. economic. de alta natura nu poate servi ca scuza sau justificare a unei agresiuni". Galitia Occidentala si Republica Autonoma Moldoveneasca (Transnistria).Romaniei. agitatorii Partidului Comunist si politrucii Armatei Rosii insistau asupra urmatoarelor teme: a) Romania va fi obligata sa retrocedeze atat Basarabia. evident) a inceput sa intensifice campania antiromaneasca pe tema Basarabiei si a retrocedarii ei. ministrul de Externe al URSS. Consolidarea relatiunilor politice intre tarile semnatare. in noiembrie 1939. presa sovietica (dirijata. 2. pe care Armata Rosie trebuie sa-l previna cat mai curand. Molotov. inca din primavara anului 1939. in mai 1940. In incheiere: "Nici o consideratiune de ordin politic. forte considerabile spre sud-vestul URSS. Dar Moscova putea sa nu mai tina cont de opinia Berlinului si sa se prevaleze de . a carei ocupare de catre Romania nu a fost niciodata recunoscuta de catre URSS. URSS a gasit momentul potrivit pentru de a readuce in discutie problema Basarabiei. altele din Polonia rasariteana si din interiorul Uniunii. intr-un discurs radiodifuzat. la 20 martie 1939. Inca de la 1 aprilie 1940. deci. Lituania. Evitarea oricarui pretext de agresiune. sprijinirea bandelor armate etc. unele provenind de pe teritoriul de operatii din Finlanda. Afganistan. prezentarea sub o forma eronata a datelor de ordin statistic. in iunie 1940. Miscari de trupe Documente scoase de sub obrocul clasificarii atesta ca. Unul din comisarii politici. Aceasta se datoreste unei probleme nerezolvate. descrierea tendentioasa a situatiei din Romania Đ si. afirma undeva. la est de Nistru si in regiunea Galitiei Occidentale. V. Turcia. care sunt locuite de ucraineni. Prin conventie. URSS a atacat Finlanda (de care era legata prin 5 tratate de neagresiune). 3 iulie 1933). Numai ca URSS a revenit la politica sa traditionala de intimidare si agresivitate: in septembrie 1939. cu care Sovietul Suprem semnase Đ numai cu 8 luni inainte Đ tratate de buna vecinatate si neagresiune. prin tratatul de la Saint-Germain. Falsificarea realitatilor istorice. infrangand orice incercare de rezistenta a armatei romane". militar. la acea data. in special. Pentru inceput. b) Romania pregateste un razboi contra Uniunii Sovietice. Evitarea invaziei fortelor armate Đ cu sau fara declaratie de razboi Đ atac contra teritoriului. un atac al URSS asupra Romaniei nu mai putea conveni Germaniei. Acest fapt nu constituie. In reuniunile politice din Ucraina. 3. trupele sovietice au invadat teritoriul polonez de la est de linia SuvalkiBrest si Litovsk-Prezemyal. afirma : "Dintre tarile vecine de la sud nu avem un pact de neagresiune cu Romania. s-a indus ideea ca schimbarile fundamentale ce au loc in Europa impun si Romaniei "sa lichideze problemele teritoriale pe care le are in suspensie cu URSS". pentru adormirea spiritelor. se produceau masive deplasari de trupe catre frontierele Romaniei. respectiv blocada. apoi au aderat la aceasta si Estonia.

Aceste regiuni corespundeau cu zonele probabile de concentrare a unor grupe de forte sovietice si. In zilele de 24 -27 iunie 1940 s-au executat noi transporturi de trupe. La 26 iunie 1940 (cu doua zile inaintea termenului fixat de ultimatum!).asentimentul obtinut altadata si. se executau. In scopul pregatirii si efectuarii operatiunii militare. sa fie dirijate actiuni importante asupra Romaniei. Directivele cu privire la concentrarea trupelor sovietice pe linia de frontiera sovieto-romana au fost date in perioada 15 aprilie-10 iunie 1940. aviatia sovietica a depasit teritoriul national. zonele de unde ar putea. . sa treaca la atac. mijloace speciale. iar unitatile militare motomecanizate sovietice s-au apropiat de Nistru. prin jonctiunea celor doua regiuni ale Armatei Sovietice a fost creat Frontul de Sud. daca nu cumva chiar inainte de aceasta data. care avea in componenta sa armatele 5. Armata Sovietica urma sa execute o lovitura concentrica prin intermediul Armatei a 12-a de-a lungul Prutului. aditional la Tratatul de neagresiune sovietogerman. incepand chiar cu Romania. Echiparea sectoarelor de atac se completa cu graba printr-o concentrare masiva de mijloace si materiale. Transporturile de trupe catre frontiera romana s-au facut pana in ultimele zile. Planul militar prevedea incercuirea trupelor romane in regiunea Balti-Iasi. Pentru actiunile trupelor erau pregatite doua variante. apoi. tinta fiind vestul Europei. iar Armata a 9-a urma sa declanseze ofensiva mai la sud de Chisinau. Efectivul frontului era constituit din 32 de divizii de tragatori. Potrivit marturiilor mai recente ale unor istorici militari rusi. fara a mai anunta Germania. in special. inca imediat dupa semnarea. pentru a verifica situatia trupelor romanesti. In calitate de comandant a fost numit generalul Gheorghi Jukov. la 23 august 1939. Catre sfarsitul lunii aprilie. a celebrului protocol secret. cu si mai multa intensitate. aceasta activitate din preajma frontierelor a continuat in cursul lunilor mai si iunie. aviatie. se semnalau chemari de noi rezervisti. In interior. mai ales in Bucovina. erau construite aerodromuri si depozite pentru armament si munitii. precum si 30 de regimente si 4 divizioane de artilerie. a instructiei trupelor. satele din apropierea Nistrului erau evacuate. iar recunoasterea terestra si aeriana acoperea toate frontierele URSS si. de-a lungul frontierei se faceau dese inspectii si alarme. in caz de conflict armat. Varianta a doua prevedea actiuni in cazul cand trupele romane urmau sa se retraga de buna voie la vest de Prut. 9 si 12. in mod intens. Prin directivele Comisarului Poporului pentru Aparare nr. exercitiile militare intrunind formatiuni de tancuri. Potrivit acestui plan. din ce in ce mai frecvent. Comandamentul sovietic a dispus ca forte importante sa fie transportate spre frontiera romana si a luat masuri pentru echiparea noului teatru de operatii sud-vest. recunoasteri aeriene si terestre. Agresiunea Documentele de arhiva se refera la intreg ansamblul de operatiuni desfasurate de URSS chiar inainte de remiterea ultimatumului. in directia orasului Iasi. spre Husi. din aprilie 1940. zonele de la nordul Bucovinei si Tiraspol-Odesa. Documente dezvaluite de curand arata ca. URSS a pus in practica strategia sa militara ofensiva. Din ansamblul informatiilor reiesea ca erau doua zone in care URSS a actionat mai mult: Stara Uzka-Horodenka-Kosov-Stanalovo-Kzorikov si Grigoriopol-TiraspolOdesa-Razdelnaia. instructia devenea tot mai intensa. OV/583 si OV/584 unitatilor regiunii militare Odesa li s-a dat dispozitia sa se puna in stare de lupta. Ce se intampla? Se lucra la ameliorarea comunicatiilor rutiere si ferate. deci. 2 divizii motorizate de tragatori si 6 divizii de cavalerie. Varianta de baza prevedea un plan de actiuni pentru cazul ca guvernul Romaniei nu va accepta evacuarea Basarabiei si Bucovinei. incorporari de noi recruti si continuarea. deci. 11 brigazi de tancuri si 3 brigazi de tancuri aeropurtate. Catre jumatatea lunii iunie 1940 activitatea trupelor sovietice din apropierea frontierei si transporturile dinspre sud-vest au ajuns la o intensitatea maxima.

s-a executat in foarte grele conditii. a Frantei si imobilizarea trupelor engleze de pe continent. fara sa tina cont de coloanele romane. pana in seara aceleiasi zile. sa inainteze si sa ocupe podurile de peste Prut si punctele de trecere de pe liniile de demarcatie in nordul Bucovinei. retragerea a fost ingreunata si de etapele lungi pe care trupele erau fortate sa le execute. Pentru ocuparea nordului Bucovinei si Basarabiei. ora 6. pentru a lua sub control retragerea trupelor romane. cerand sa parlamenteze cu comandantul roman. apoi. era dirijat pe directiile principale si avea ordin ca. subunitati de infanterie au trecut intreaga frontiera a Nistrului. cand formatiuni de infanterie sovietice au incercat sa treaca Nistrul. prin capitularea. de la Ungheni si Badragi. ora 14 (ora Bucurestiului). servindu-se de megafoane. in dreptul comunei Moldova (n. Retragerea armatei romane. Pe directiile principale ale ofensivei a fost asigurata o superioritate. depasita de formatiunile motomecanizate sovietice si continuu hartuita de comunisti razvratiti si de agitatorii sovietici.misiunea trupelor sovietice consta in iesirea rapida la Prut. trecerea frontierei s-a executat cu formatiuni motomecanizate dirijate spre Cernauti. In aceeasi zi. au reluat inaintarea spre vest. orasele Chisinau si Cetatea Alba. indicand apoi bandelor instigate sa-si ridice ceea ce le-ar fi fost rechizitionat de catre trupele romane. se barau iesirile satelor. In dupa-amiaza aceleiasi zile. in special cele de vest. Primite cu focuri de elementele din sector ale reg. 6 cavalerie. In Bucovina. Aceasta actiune a fortelor sovietice a fost executata dupa un plan bine stabilit: unitatile mecanizate sovietice depaseau coloanele romane si le opreau in momentul traversarii localitatilor.n. format din unitati motomecanizate. unitatile de parasutisti au fost lansate in orasele Cahul. sub forma controlului rechizitiilor locale. in cel mai scurt timp. ocupand. In conditiile in care ostilitatile de pe Frontul de Vest conturasera dominatia Germaniei. guvernul Uniunii Sovietice a profitat de totala izolare internationala a Romaniei si a trecut la amenintarea cu forta. cu incepere din ziua de 28 iunie 1940. nerespectand linia fixata pentru acea zi. razvratitii civili erau indemnati sa-si reia materialele si animalele presupuse rechizitionate din zona. Drept baza a actiunilor a fost luata varianta intai. forma majoritatea.30. catre podurile de peste Prut. pe care l-au ocupat spre ora 14 si. care. Un esalon inaintat. Acest . invitau soldatii basarabeni sa iasa din coloana spre a ramane pe loc. Ismail si Reni. Romancauti). inspirat dupa doctrina germana aplicata in Polonia si Franta. mai mult decat tripla. de altfel. precum si din cauza restrictiei exprese a Guvernului roman de a nu provoca incidente cu fortele sovietice. In ziua de 28 iunie 1940. de forte si mijloace. ocupand institutiile si garile acestor orase si impiedicand evacuarea autoritatilor si materialelor armatei. trecute pe podurile construite peste Nistru in noaptea anterioara. opreau coloane romane. Fara a se tine seama de textul Notei ultimative. Trupele sovietice. fixandu-se. la 22 iunie 1940. odata coloana dezorganizata prin indepartarea elementului basarabean. coloanele sovietice au inceput trecerea inca din dimineata de 28 iunie 1940. liniile ce nu trebuiau depasite de fortele sovietice. coloanele motorizate. au calcat stipularile din propriul ultimatum si. la unele unitati. au inaintat pe unele directii pana la noua linie de demarcatie. trupele sovietice s-au oprit. fixata prin nota Molotov. o parte din materialul de razboi fiind parasit in teritoriile ocupate. fortele sovietice au adoptat un dispozitiv ofensiv. pentru fiecare zi. ocuparea Basarabiei si nordului Bucovinei trebuia sa se execute in termen de 4 zile. Conform Notei ultimative remise de Guvernul sovietic in ziua de 26 iunie 1940 si acceptata de Guvernul roman in ziua de 27 iunie. In plus. inconjurandu-le in prealabil cu forte mecanizate. luand drept slabiciune ceea ce pentru trupele romane nu era decat un act de disciplina militara constienta.

In teritoriul ocupat au fost dislocate 15 divizii de tragatori. Inapoia acestui esalon prim. precum si a nesigurantei personale Đ arestarile. metodele acestei propagande erau foarte perverse: la rugaciunile ridicate catre Dumnezeu.. motorizate si cavalerie. raurile navigabile. reprezentat de cei 300. numite de la Centru si in care predominau elementele ucrainene si rusesti. in special pentru copii.4 iulie 1940. hotelurile si marile restaurante. In scopul introducerii cat mai neintarziate a regimului comunist in cele doua tinuturi ocupate. s-a hotarat incorporarea Bucovinei si a judetelor Hotin. d) s-au preluat.356 de tineri basarabeni. tinuta la Moscova in ziua de 1 august 1940. 80. f) majoritatea bisericilor au fost inchise: acolo insa unde mai exista slujba religioasa se oficia de preoti imbracati ca simpli civili..esalon. sa procedeze cat mai neintarziat la dezorganizarea spatelui si hartuirea trupelor romane in retragere. Grupuri de sute de romani incercau. copiii nu primeau mancare. La 3 iulie 1940. tipografiile. limba rusa fiind introdusa ca obiect obligatoriu.000 de germani din Basarabia si 30. primele luni de dupa. pentru a sterge orice urma a administratiei romane. in legatura cu fortele aeriene.000 de familii din Ucraina. in scopul de a instiga simpatizantii ideilor comuniste.000 din nordul Bucovinei au fost evacuati in Germania. deportarile si executiile facandu-se in masa si numai pe baza unui simplu denunt Đ populatia din Basarabia si Bucovina era din ce in ce mai nemultumita. In toamna anului 1940. sa se repatrieze in Romania. in locul populatiei germane evacuate au fost colonizate circa 10. au fost trimisi la munca fortata 53. Chisinau. iar restul Basarabiei in Republica Autonoma Moldoveneasca. iar cei care nu se bucurau de increderea regimului au fost mutati in interiorul Uniunii Sovietice si inlocuiti cu elemente aduse din Republica Autonoma Moldoveneasca si Ucraina. precum si farmaciile. c) au fost preluate de stat bancile. instalatiile electrice. De asemenea. 7 brigazi de tancuri si trupe aeropurtate. deportari. In perioada 28 iunie .000 de refugiati romani care au trecut noul hotar cu Romania. tramvaiele. Rezultatul nemijlocit al anexarii acestor teritorii a fost exodul considerabil de populatie autohtona. In noaptea de 13 iunie 1941. adesea prin forta. precum si toate intreprinderile industriale cu peste 20 de salariati.000 lei anual. b) nationalizarea bunurilor materiale si imobiliare ale cetatenilor. Teritoriile ocupate. au fost deportate circa 5000 de familii din Basarabia. caile ferate. spitalele. subsolul. casele de asigurare. padurile si apele devenind astfel proprietatea statului. corpul didactic a fost obligat sa urmeze cursuri speciale de limba rusa si de initiere in directivele invatamantului sovietic. ca. In august 1940. g) concomitent cu inchiderea bisericilor. in timp ce situatia se schimba atunci cand ruga lor era adresata lui Stalin. sovieticii au impins grosul fortelor. de asemenea. format din mari unitati de toate armele si directiile principale in raport cu concentrarea anterioara. de exemplu. a fost precedat de lansari de parasutisti in centrele mai importante din sudul Basarabiei. Odata cu instaurarea regimului sovietic stalinist a inceput un intreg lant de crime impotriva umanitatii: genocid. noua frontiera pe Prut a fost inchisa. Cetatea Alba si Balti au fost arestate 1122 de persoane. impreuna. s-a dus o intensa propaganda ateista. Cetatea Alba si Ismail in Republica Ucraineana. institutiile de credit. S-au legiferat: a) nationalizarea pamanturilor particulare: solul. Din cauza acestor masuri. comitete conduse de persoane straine. h) s-a introdus alfabetul chirilic chiar in scrierea limbii romane. sovieticii au luat urmatoarele masuri de ordin general: In sedinta Sovietului Suprem. . numai in judetele Cernauti. foamete. autobuzele si toate intreprinderile comerciale ale caror cifra de afaceri era superioara sumei de 600. S-au instalat comitete executive orasenesti si satesti in toate localitatile din teritoriile ocupate. e) invatamantul a fost organizat dupa sistemul sovietic.

Bucovina. in care oratorii cautau sa convinga populatia de avantajele regimului comunist. situatia in Bucovina si Basarabia devenea tot mai grea. grupuri compacte de romani au fost stramutate cu forta in regiunile indepartate ale Uralului si Donetkului cu intentia de a dezradacina pe moldoveni din teritoriile romanesti si a rusifica provinciile ocupate. Pe piata si in magazine nu se mai gaseau aproape deloc alimente. iar ceea ce mai exista se vindea clandestin si cu preturi foarte ridicate. Chisinaul politic. vechea administratie romaneasca. dat fiind faptul ca o mare parte din produsul acestei recolte trebuia predata statului. anexand tinutul dintre Prut si Nistru. pe baza caruia s-a adoptat o hotarare corespunzatoare a forului legislativ de-atunci dintr-o republica (inca) unionala sovietica. cu participare internationala. Desi in 1939 recolta agricola fusese buna. Tema: "Pactul MolotovRibbentrop si consecintele sale pentru Basarabia". precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova h o t a r a s t e: A aproba avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la aprecierea politicojuridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939. Din punct de vedere economic. Chisinau M. In urma razboiului ruso-turc din 1806-1812 si al unui indelungat targ diplomatic. creat in secolul al XIV-lea pe pamantul stramosilor romanilor . SNEGUR 23 iunie 1990 Nr. deveniti deputati in vechea formula parlamentara denumita Sovietul Suprem. In paralel. 149 Đ XII AVIZ al Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939. criticand. Uneori. Hotararea Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSSMoldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a protocolului aditional secret din 23 august 1939. totusi populatia era lipsita de alimentele necesare. aflat sub influenta tot mai accentuata a miscarii de renastere nationala. Reproducem in extenso documentele respective. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord. era necesar sa se predea autoritatilor cantitati mult mai mari decat recolta obtinuta. in acelasi timp. Presedintele Sovietului Suprem al RSS Moldova or. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Constatarile Comisiei: "Basarabia si Bucovina de Nord au fost dintotdeauna parti componente ale Statului Moldova.Autoritatile erau ingrijorate de aceasta stare de lucruri. Sub pretextul desfiintarii somajului si cunoasterii Uniunii Sovietice. a initiat o larga dezbatere. reprezentata de membrii Frontului Popular.geto-daci. obiecte de imbracaminte si incaltaminte. "Eliberatii" isi condamna "eliberatorii" Cu mai mult de un an inainte de proclamarea independentei. asupra caruia extinde in mod artificial numele de . prin tratatul de pace de la Bucuresti (1812). De aceea au si organizat numeroase intruniri. o comisie a Sovietului Suprem a cercetat aceeasi problema si a elaborat un necesar aviz. Imperiul rus dezmembreaza Statul Moldova. La 1775 Imperiul habsburgic rapeste Statului Moldova partea lui de nord.

in acea conjunctura politica si militara. cu Regatul Romaniei". a votat "Uniunea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei. urma sa fie infaptuita numai prin mijloace pasnice. proteste. tinand cont de numeroasele adresari ale populatiei din tinut si de imposibilitatea pastrarii. in afacerile interne si in dezvoltarea fiecareia dintre ele. erijati in revolutionari. nu este mentionata in Protocolul aditional secret. La 2 decembrie 1917 a fost creata Republica Democratica Moldoveneasca. Pretentiile asupra Bucovinei. URSS. propuneri).Basarabia. cat si militara (organizarea de interventii. facand propaganda antinationala si chiar propunand rascumparare pe contul tezaurului de stat al Romaniei. La 27 martie 1918. a relatiilor diplomatice intre aceste doua tari (parti). pentru ele aparte. propagande si oricarui fel de interventiuni sau de sprijin al acestora". Guvernul URSS a cerut in repetate randuri sa i se recunoasca pretinsul drept de stapanire a Basarabiei. Congresul general al Bucovinei. Estonia.articolul 2 al aceluiasi tratat ce recunostea ca reglementarea sau solutionarea tuturor diferendelor sau conflictelor. directa sau indirecta. Puterea Sovietica. de orice natura sau origine. Colacin si Nistru. in vechile hotare pana la Ceremus. Lituaniei. Basarabia si Bucovina capata posibilitatea de a-si realiza dreptul lor firesc si legitim la autodeterminare. sabotaj). Punctul trei al Protocolului aditional secret mentiona cointeresarea URSS fata de Basarabia. Ca rezultat al prabusirii Imperiului rus si al celui austro-ungar. confiscat in decembrie 1917. Insistenta istoriografiei sovietice oficiale asupra afirmatiei false precum ca in Basarabia ar fi biruit. Sfatul Tarii a decis prin vot unirea Basarabiei cu Romania. ce a culminat cu stabilirea. contravenea principiilor fundamentale . si in special a oricarei agitatiuni. Letoniei. luptand atat pe cale diplomatica (tratative. Protocolul de la Moscova din 9 februarie 1919. prin care semnatarii lui. care puteau aparea intre puterile contractante. semnat la 23 august 1939. rebeliuni. Polonia si Romania. ca si alti militanti ai pastrarii imperiului. Letonia. la 9 iunie 1934. In prima jumatate a anilor 30 s-a ajuns la o ameliorare a raporturilor dintre URSS si Romania. Protocolul aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune din 23 august 1919. in urma celui dintai razboi mondial si a revolutiei ruse din 1917. a independentei Republicii Democratice Moldovenesti. care isi garantau "mutual plinul si intregul respect al suveranitatii fiecaruia din statele noastre si abtinerea de la orice imixtiune. Bucovina. Dupa proclamarea Ucrainei republica independenta. in 1918.SFATUL TARII . la 15 (28) noiembrie 1918. parte componenta a noului stat sovietic. care niciodata nu a fost parte componenta a Imperiului rus si nici a Ucrainei. Prin semnarea Protocolului aditional secret URSS a incalcat fata de Romania: articolul 1 al Pactului Briand-Kellogg. au fost o plasmuire a aparatului diplomatic stalinist. urgentau intrarea in vigoare. parlamentul Republicii Democratice Moldovenesti . straini intereselor vitale ale salvgardarii si prosperarii intregii natiuni romane. independenta Republicii Democratice Moldovenesti. la 24 ianuarie 1918. ce prevedea condamnarea recurgerii la razboi pentru reglementarea diferendelor internationale si renuntarea la el ca instrument de politica nationala in relatiile dintre statele contractante.a declarat. Luptatorii pentru realizarea asa-ziselor intentii revolutionare ale bolsevicilor pe acest teritoriu. chipurile. Uniunea Sovietica si Germania isi asumau dreptul de a decide soarta Finlandei. isi are explicatia in tendinta de a justifica exportul de revolutie si reanexarea Basarabiei. Angajarea URSS in preajma celui de-al doilea razboi mondial in tranzactii stranse si reciproc avantajoase cu Germania hitlerista s-a soldat cu intelegerea mutuala a impartirii sferelor de influenta in Europa. ea devenind. ce stabilea sferele de influenta in Europa de Est. Conform prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovietogerman de neagresiune. a Pactului Briand-Kellogg. inaintate de URSS in 1940. Estoniei. Poloniei si a Romaniei.

Notele ultimative ale guvernului sovietic trimise Romaniei la 26 si 27 iunie 1940 contravin normelor imperative ale dreptului international si sunt o mostra a politicii de dictat imperial. juridice si politice expuse mai sus urmeaza ca in ziua de 28 iunie sa fie suspendate toate manifestarile cu caracter festiv. Dupa toate probabilitatile. nu se incheiase nici un acord sovieto-roman. In conformitate cu argumentele istorice. la cel de-al doilea razboi mondial. la 28 iunie 1940. La 28 iunie 1940 URSS a ocupat prin forta armata Basarabia si Bucovina de Nord. Acolo. in primul rand. Frontiera sovieto-romana este astfel fixata in conformitate cu dispozitiile acordului sovieto-roman din 28 iunie 1940 si ale acordului sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Adevarul istoric este ca ocuparea nordului Bucovinei. Comisia intregeste. contrar vointei populatiei acestor tinuturi. ce a urmat dupa incheierea acestui pact. Si pentru care a si participat. 1 se preciza: "Frontierele Romaniei. inca de la 17 septembrie 1939. indicate in harta anexata Tratatului de fata (anexa I) vor fi cele care erau in fiinta la 1 ianuarie 1941.unanim recunoscute si normelor imperative ale dreptului international. semnat la Paris. Prin prezentul Aviz. Proclamarea in mod neligitim la 2 august 1940 a RSS Moldovenesti a fost un act de dezmembrare a Basarabiei si Bucovinei." Numai ca. doar notele ultimative ale guvernului sovietic si raspunsul celui roman. Trecerea arbitrara sub jurisdictia RSS Ucrainene a Bucovinei de Nord si a judetelor Hotin. ca si a Basarabiei a reprezentat un prim pas pentru dobandirea unei importante pozitii strategice. care este definita in articolul 2 al Tratatului de fata. facand legatura dintre cele doua noi tinuturi rapite la 28 iunie 1940. art. prin care guvernului roman i se cerea sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia si sa-i transmita partea de nord a Bucovinei "drept recompensa pentru uriasa dauna pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei in cei 22 de ani de guvernare a Romaniei in Basarabia". Tratatul de Pace din 1947 preia o minciuna Prevederile din protocolul secret semnat de von Ribbentrop si de Molotov la 23 august 1939 sunt si astazi o realitate geopolitica. Ismail si Cetatea Alba contravenea adevarului istoric si realitatii etnice existente in acea vreme. Mihai Ghimpu condamna Pactul Ribbentrop-Molotov . (iar) intrucat decidea soarta unor state terte fara participarea lor. promovate in permanenta de guvernul stalinist. la 10 februarie 1947. cu o populatie exclusiv romaneasca si care nu facuse niciodata parte din Imperiul rus sau din cel Habsburgic. este nul si neavenit din momentul semnarii lui. au fost notele ultimative din 26 si 27 iunie 1940. in aceste tinuturi au fost comise crime impotriva umanitatii: omoruri in masa. S-a spus ca totul a fost batut in cuie prin Tratatul de Pace. semnificatia profunda si ampla a Declaratiei suveranitatii RSS Moldova. trimise de guvernul sovietic Romaniei. nu si la Tinutul Herta. cu exceptia frontierei romano-ungare. a pregatirii militare sistematice. intre Natiunile Unite si Romania. O consecinta logica a semnarii la 23 august 1939 a Protocolului aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune. Fusesera. Odata cu instaurarea in Basarabia si Bucovina de Nord a regimului sovietic stalinist. Iar schimbul de note se referise doar la Basarabia si la nordul Bucovinei. dupa cum am vazut. in Partea I. din care Uniunea Sovietica putea controla Europa Centrala. foamete organizata. Decizia privind ocuparea Bucovinei de Nord e un exemplu elocvent al politicii expansioniste. Frontiere. sub toate aspectele. ocuparea Hertei fusese determinata de calea ferata care trecea prin zona. deportari.

ambele tari vroiau sa se asigure reciproc in procesul de impartire in doua a ceea ce ramasese neocupat si neimpartit din Europa. OSCE vrea zi memoriala la 23 august O rezolutie recenta a OSCE. Decretul prezidential semnat de Mihai Ghimpu la 24 iunie spunea ca ziua de 28 iunie a fost desemnata drept zi de comemorare a victimelor ocupatiei sovietice din 1940 si de condamnare a regimului totalitar comunist. la emisiunea Fabrika. de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov. condamna dintr-un foc nazismul si stalinismul: ea cere ca 23 august sa devina o zi dedicata memoriei victimelor acestor regimuri. sa-si asigure flancul estic in perspectiva iminentei invadari a Poloniei. si de economii centralizate. Nu poate exista o societate sanatoasa atunci cand politica adevarului este inlocuita cu o politica a minciunii si a nedreptatii". dar ca lucreaza si la un nou decret de condamnare a pactului Stalin-Hitler. "Ceea ce s-a produs atunci trebuie condamnat".Presedintele interimar al R. a declarat ca lucreaza la un nou decret. intrucat Armata Rosie avea prea putini ofiteri superiori. dupa executarea multora dintre ei la ordinul lui Stalin. In realitate. "Trebuie sa promovam adevarul si sa educam noua generatie prin adevar. pactul germano-sovietic este un exemplu de cinism politic. Decretul se incheiea cu solicitarea retragerii de catre Federatia Rusa. Europa Occidentala a progresat prin practicarea democratiei si a economiei libere in toate tarile aflate la vest de Cortina de fier. din care. impartind-o in sfera de influenta sovietica si cea occidentala. succesoare de drept a Uniunii Sovietice. In acesti 45 de ani. intre anii 1945-1989. 20 august. de la Publika TV. Potrivit istoricului rus Aleksandr Subarian. Moldova. la 1 septembrie 1939. a trupelor si armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova. sub pretextul unui complot imaginar. Scopul declarat al Pactului Stalin-Hitler era. Pe de alta parte. acesta a parafat sfarsitul Cehoslovaciei ca stat independent. decretul a fost declarat in justitie neconstitutional. sa previna temporar o invazie germana. aservite Kremlinului. semnat la 23 august 1939. Franta. incheiat in 1938 intre Germania. prin care declara 28 iunie Zi a ocupatiei sovietice. in timp ce Europa de Est a avut parte de regimuri totalitare dure. propusa de Lituania si Slovenia. petrecuta cu o saptamana mai tarziu. . Marea Britanie si Italia. in frunte cu maresalul Tuhacevski. in afara de liberalii presedintelui. a starnit profunda nemultumire a Moscovei si nu a fost agreat de colegii din Alianta pentru Integrare Europeana. aflata la guvernare la Chisinau. Acest Pact a determinat in cele din urma scindarea Europei prin Cortina de fier. care a scindat Europa. a tinut sa mentioneze Ghimpu. Un precedent decret semnat de Mihai Ghimpu. a explicat presedintele interimar. Anuntul a fost facut de Mihai Ghimpu vineri. mai fac parte trei partide liberal-democrate. de stat. din punctul de vedere oficial al Germaniei. In cele din urma. ce a urmat acordului de la Munchen. Uniunea Sovietica voia sa castige timp. Mihai Ghimpu. El a spus ca va semna mai multe decrete prin care va conferi distinctii de stat.

Marea Britanie. . URSS si Franta .se gandeau la interesele lor nationale si au subestimat amenintarea fascismului pentru tarile lor si lumea intreaga". a subliniat el."Cred ca toti protagonistii .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful