Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania

nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-și asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică voia să câștige timp, să prevină temporar o invazie germană, întrucât Armata Roșie avea prea puțini ofițeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, în frunte cu mareșalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar. În realitate, ambele țări agresoare voiau să se asigure, cel puțin oficial, că vor avea spatele „acoperit” în procesul expansionist de împărțire în două a ceea ce rămasese neocupat și/sau neîmpărțit din Europa. Cruzimea și cinismul celor doi dictatori, Hitler și Stalin, s-au repercutat timp îndelungat, prelungind cel de-al Doilea Război Mondial cu Războiul Rece și cu scindarea Europei în două prin Cortina de fier între anii 1945-1989. În acești 45 de ani, Europa Occidentală a progresat prin practicarea democrației și a economiei libere în toate țările aflate la vest de Cortina de fier, în timp ce Europa de est, aflată la est de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puțin dure, dar toate aservite Kremlinului, și cu economii centralizate, de stat. Momentul semnării este descris de istoricul Paul Johnson astfel: „ Măcelarii Europei, amețiți de băutură, își jucau rolurile, îmbrățișându-se cu tandrețe și clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfățișau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră și înainte de împărțit ceva, și acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesioniști ai acelorași afaceri. ” Cu ocazia semnării tratatului de neagresiune din 1939 dintre Germania și URSS, semnatarii plenipotențiari au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor de interese în Europa răsăriteană. Convorbirile au dus la următorul rezultat: [modificare]Protocolul adițional secret (nepublicat) În cazul unor expansiuni teritoriale și / sau politice în teritoriile aparținând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, atât pentru Germania, cât și a Uniunii Sovietice. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei față de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părți. În cazul unor expansiuni teritoriale și/sau politice în teritoriilor aparținând Poloniei, sferele de interese, atât ale Germaniei, cât și ale Uniunii Sovietice, vor fi delimitate aproximativ pe linia râurilor Narev, Vistula și San. Problema dacă interesul ambelor părți face ca menținerea unui stat polonez independent să fie dorit și modul în care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi determinată în mod definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În orice caz, ambele guverne vor rezolva această problemă pe calea înțelegerii prietenești între Germania și Rusia (Uniunea Sovietică) .

Referitor la Europa de sud-est, partea sovietică își accentuează interesul pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres față de acest teritoriu, deci nu are obiecții față de eventuale schimbări de graniță în favoarea Uniunii Sovietice; Acest protocol va fi considerat de ambele părți ca strict secret. Teoria „spațiului vital” și cea a „revoluției mondiale” Semnarea Pactului și aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A început Al Doilea Război Mondial, cu un tribut de sânge nemaiîntâlnit în istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferințe inimaginabile, cu pârjolirea unor întinse teritorii din Europa, Asia și Africa, cu desființarea unor state și uciderea în masă a unor populații nevinovate. Hitler și-a dorit războiul pentru obținerea așa-zisului spațiu vital („Lebensraum”), a supremației în Europa și dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-a vrut și el pentru declanșarea utopicei revoluții comuniste mondiale, asemănător acelui spațiu vital german. Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol în calea apropierii celor două regimuri politice, deși anterior încheierii pactului, URSS și Germania nazistă se criticaseră reciproc cu vehemență. Între cei doi dictatori – Stalin și Hitler – a existat o stranie fascinație reciprocă, deși, la nivelul propagandei, regimurile lor s-au criticat cu înverșunare. Dacă însă regimul lui Hitler se manifesta direct față de obiectivele sale, Stalin avea asociată Internaționala a III-a Comunistă. Internaționala, deși obedientă față de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul de la Kremlin, era portița prin care încerca să-și ascundă reala sa politică externă. Stalin afirma mereu că politica guvernului este una și cea a Internaționalei este alta, când, în realitate, între cele două organisme nu era nici o deosebire privind intenția declanșării revoluției comuniste mondiale. Regimurile instaurate în Rusia sovietică și în Germania național-socialistă erau, în general, antidemocratice, dictatoriale și totodată erau în particular, ostile regimurilor democratice din Occident. O motivație a apropierii dintre cele două regimuri totalitare este însuși Tratatul de pace de la Versailles, atât Germania fascistă, cât și Rusia sovietică considerându-se victime ale tratatului. Documentele existente atestă că, în anii 1934–1936, Stalin sprijinea ideea unei apropieri și chiar a realizării unui acord cu Hitler. O cale pentru netezirea relațiilor bilaterale mai strânse a fost oferită de existența ca stat a Poloniei. Polonia renăscuse, în urma primului război mondial, după mai bine de 100 de ani de ocupație ruso-austro-germană. Din punct de vedere geografic, Polonia devenise stat tampon între Rusia și Germania. Inițiatorul unei apropieri germanosovietice a fost ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop. Propunerile lui, acceptate de Hitler, au avut ecou la Moscova. Ca urmare, puterile occidentale au fost criticate aspru și etichetate drept „instigatoare la și profitoare de război”. Apropierea sovieto-germană din 1939 era urmarea unei conjuncturi favorabile statelor totalitare. Pentru Stalin, orientarea spre Hitler nu a fost determinată de doctrină, ci de considerente de circumstanță. Stalin se vedea în postura de realizator al vechiului Imperiu Rus, fapt care i-a umplut toată viața. Duplicitatea a fost caracteristica dominantă a tratativelor sovieto-germane; sovieticii tratau și cu Franța și Anglia – o măsură de prevedere pentru a evita

prin crearea comisiilor de arbitraj. şi orice atac una asupra celeilalte. care a propus la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. diplomația nazistă tatona constant posibilitatea unei înțelegeri separate cu Marea Britanie și o reușită ar fi contracarat eșecul lui Ribbentrop la Moscova.[necesită citare] Conţinutul pactului Ribbentrop-Molotov (Ribbentrop-Stalin) Guvernul Reih-ului German şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (nota redacţiei: U. Articolul II.S. în 1945. cealaltă Importantă Părte Contractantă trebuie să se abţină de la oricare forme de ajutor pentru această a treia Putere. Articolul V. Ambele Importante Părţi Contractante se obligă reciproc a evita orice forme de violenţă. orice acţiune violentă. care direct sau indirect ţintesc cealaltă parte. dacă este necesar.R.).. Guvernele celor două Importante Părţi Contractante trebuie pe viitor să menţină contactul reciproc în scopul consultării pentru schimbul de informaţii pe subiecte ce afectează interesele lor comune. orientate spre îmbunătăţirea păcii dintre Germania şi U.izolarea în fața unei eventuale agresiuni germane.S. Adesea se susține că.R. şi pornind de la Acordul de Neutralitate semnat în Aprilie 1926 între Germania şi U. cel de-al doilea război ar fi fost terminat mult mai curând sau poate chiar nici nu ar fi avut loc. În cazul în care una dintre cele două Importante Părţi Contractante devine parte beligerantă cu o a treia Putere. Articolul IV. iar estul sub influența a Uniunii Sovietice. o nouă reîmpărțire a sferelor de influență în Europa. au elaborat prezentul Acord: Articolul I. În cazul în care disputele şi conflictele între Importantele Părţi Contractante vor creşte. acestea vor participa în orice grupări de Puteri. dacă acest pact nu ar fi existat. Articolul III..S. atât individual cât şi în alianţă cu alte Puteri. ambele părţi vor aplana aceste dispute sau conflicte exclusiv în cadrul unor schimburi de opinii prieteneşti sau.S.R. . Pe de altă parte.S.S. vestul urmând a se afla sub influența Statelor Unite ale Americii. Urmări Consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin. În cazul apariţiei disputelor sau conflictelor între Importantele Părţi Contractante asupra subiectelor de un fel sau altul.

vor fi limitate conform liniei râurilor Narev.S. Estonia. ambele Guverne vor rezolva această întrebare printr-un acord prietenesc. Vistula şi San. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Poloniei. În această privinţă interesul pentru Lituania în regiunea Vilna este recunoscut de ambele părţi. Lituania).R. Partea Germană declară dezinteresul politic total în această regiune. Acordul va intra în viguare din momentul semnării.R. Harta Poloniei semnată de Stalin şi Ribbentrop. versiunea în rusă Protocolul Adiţional Secret Articolul I. Articolul VII. ziarul satiric "Mucha". Ratificarea va fi făcuta la Berlin. Modificările hotarelor 1938-1948.S. (Nota redacţiei: Secţia de mai jos nu a fost făcută publică în momentul în care cea de asupa a fost anunţată). Protocolul Aadiţional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov. Varşovia. Harta Europei de Est. Rezentul Acord va fi ratificat în cel mai scurt timp posibil. Prezentul acord este elaborat petru o perioadă de zece ani. care specifică hotarul Sovieto-German în umra invaziei comune Germano-Poloneze asupra Poloniei "Tributul Prusac la Moscova". Polonia Articolul II.S. consecinţă a Pactului Ribbentrop Molotov (Ribbentrop-Stalin) Articolul III. . În orice caz. Letonia. ulterior una din Importantele Părţi Contractante nu-l va denunţa cu un an înainte de expirarea perioadei de valabilitate. Chestiunea privind modul în care interesele ambelor părţi fac dorită păstrarea statului independent Polon şi cum acest stat trebuie demarcat poate fi determinat doar în cursul viitoarelor discuţii politice. Privitor la Sud-estul Europei. cu condiţia că.Articolul VI. 8 septembrie 1939. atenţia este atrasă de către partea Sovietică privitor la interesul acesteia în Basarabia.S. sferele de influenţă ale Germaniei şi ale U. versiunea în germană Articolul referitor la Basarabia din Protocolul Aadiţional Secret al Pactului RibbentropMolotov. validitatea prezentului Acord automat se prelungeşte cu încă cinci ani. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Statelor Baltice (Finlanda. hotarul de nord al Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor de influenţă ale Germaniei şi U. "Continuarea Pactului Ribbentrop-Molotov" din 28 septembrie 1939.

Informaţii false . V. Prezentul Protocol trebuie tratat de ambele părţi ca unul strict secret. Un alt punct important era acela că. Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov conduceau la acel moment diplomaţia celor două state. însă în realitate un pact între Hitler şi Stalin.Molotov a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial. Rămas în istorie sub denumirea de Pactul Ribbentrop – Molotov. ecouri după 70 de ani VIDEO 23 august. după cum avea să noteze Carol al II-lea în jurnalul său.Articolul IV. Totodată. ziua răpită de comunişti Să ne amintim de 23 august 1944 ! Pactul de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. Documentul pus la cale de Adolf Hitler şi Iosif Stalin. Întregul sistem de alianţe la nivel european şi mondial pleca de la premisa că cele două regimuri totalitare nu ar putea fi niciodată aliate. care prevedea posibilitatea ca respectivele regimuri să se consulte în cazul în care apăreau disensiuni şi să nu se recurgă la forţă militară. produce şi acum scântei în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. Actul semnat de cele două state era unul clasic de neagresiune. a căror existenţă se justifica prin înfrângerea celuilalt. când sovieticii au revendicat Basarabia. documentul a fost. propaganda de uz intern din cele două ţări arăta că cealaltă parte reprezintă principalul duşman care pune în discuţie existenţa statului. Ribbentrop Plenipotenţiarul Guvernului U. 23 August 1939. Molotov În urmă cu şapte decenii. cealaltă trebuia să-şi proclame neutralitatea. Două regimuri totalitare. o sărbătoare cu semnificaţie incertă 23 August ’44. în urmă cu 70 de ani. Semnarea tratatului la sfârşitul lunii august a fost o surpriză imensă pentru guvernele occidentale. semnat la 23 august 1939. niciuna dintre semnatare nu putea fi parte a unei alianţe ce era „îndreptată în mod direct sau indirect împotriva celeilalte“. reprezintă poate cea mai mare „surpriză“ geo-politică din istoria modernă. îşi strângeau mâinile deasupra unei Europe pentru care vestea a căzut ca o „lovitură de măciucă“. Moscova. Pactul Ribbentrop . dacă una dintre cele două părţi semnatare era în război cu o a treia parte.R. în iunie 1940. v. Pentru Guvernul Reih-ului German.S. Mai citeşte : Pactul Ribbentrop-Molotov..S. Până la 23 august 1939.

victimă a Pactului România era. Stalin l-a înlocuit pe Maxim Litvinov. ruşii au reacţionat dur. În mai. în ultimele două decenii. preşedintele rus. după ce Varşovia a refuzat să accepte ca trupele sovietice să tranziteze teritoriul polonez. orice încercare de condamnare a pactului. ţările Europei s-au confruntat cu două puternice regimuri totalitariste – nazist şi stalinist. însă serviciile secrete occidentale aflaseră că în realitate cele două puteri antagonice nu duc niciun fel de negocieri. în secolul XX. Punctul de plecare nu a fost identificarea unui element de coeziune. unul dintre puţinele state est-europene în care mai exista încă. Sistemul politic din România se afla sub asaltul regelui Carol al II-lea. Comisia îşi doreşte să combată „tentativele de falsificare a istoriei care aduc prejudicii intereselor Federaţiei Ruse“. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a votat recent o rezoluţie prin care pune semnul egalităţii între regimul nazist şi cel comunist. Rezoluţia susţine iniţiativa Parlamentului European de a proclama ziua de 23 august drept „Ziua memoriei victimelor stalinismului şi nazismului“. Astfel. ci a unui duşman comun: capitalismul. Mai mulţi europarlamentari europeni au susţinut la sfârşitul legislaturii trecute un proiect care milita pentru stabilirea zilei de 23 august ca zi de comemorare a victimelor nazismului şi comunismului în Europa. un apropiat al liderului rus. demonstrată la întâlnirea din iulie 1940. primeşte imediat o replică dură din partea Moscovei. Germania acuza în acea perioadă România că întreţinuse relaţii foarte bune. Decizie „conform firii românilor“ Majoritatea istoricilor români consideră că Pactul Ribbentrop-Molotov nu trebuie să iasă din conştiinţa publicului şi din dezbaterile publice. ruşii nerenunţând niciodată la ideea reanexării Basarabiei.Moscova şi Berlinul anunţaseră încă din aprilie că negociază un tratat economic. măcar parţial. România. Relaţiile cu URSS erau de asemenea foarte proaste. cu Viaceslav Molotov. Între Carol al II-lea şi Adolf Hitler exista o antipatie vizibilă. Europa nu a reuşit să se împace cu trecutul. s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului. Negocierile politice au început abia la începutul lunii august. Pe plan extern. a constituit o comisiei specială care are rolul de a lupta împotriva „falsificatorilor“ istoriei Rusiei. România avea relaţii foarte bune cu Marea Britanie şi cu Franţa. Pactul divide şi astăzi Europa Nici la 70 de ani de la semnarea documentului. un evreu prooccidental. „În fiecare an trebuie să comemorăm acest . cu toţi duşmanii Reichului. Evident. într-o ţară occidentală. Dmitri Medvedev. au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii. un regim democratic. însă discuţiile au fost întrerupte la 21 august. în cazul în care Germania ar fi atacat în Vest. acuzând o „jignire la adresa istoriei“. în timpul cărora au avut loc genocide. la sfârşitul anului 1939. Ruşii negociau în paralel şi cu anglo-francezii. Documentul subliniază că. însă au înaintat extrem de repede. care dorea să instaureze un regim autoritar. În replică. însă foarte proaste cu Germania nazistă şi cu Uniunea Sovietică. de la Berghof.

ruşii au adresat României un ultimatum în care solicitau înapoierea Basarabiei şi cedarea părţii de nord a Bucovinei. Tratatul avea însă şi clauze secrete. fiind împărţită între Germania. conform angajamentelor luate. România avea să mai piardă teritorii în favoarea Ungariei (Ardealul de Nord) şi a Bulgariei (Cadrilaterul). România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova. Armata Roşie invada şi ea Polonia dinspre est. fost ministru de Externe. Există voci care susţin că la decizia anglo-francezilor ar fi contribuit decisiv chiar ambasadorul român la Londra. după ce iniţial făcea parte din zona de care era interesată Germania. În prezent. La 1 septembrie 1939. Liderul german a mizat până în ultima clipă că tratativele cu anglo-francezii vor reuşi. După ocuparea Poloniei. armata germană intra în Polonia. URSS. unde era aşteptată de unităţi de cavalerie. la fel şi Herţa. După destrămarea URSS. cu doar câteva zile înainte. consideră istoricul Adrian Cioroianu. Armata germană şi cea rusă au participat chiar la o paradă militară comună. Înţelegerea dintre cele două regimuri totalitare a avut un efect nefast asupra întregii Europe. Împărţirea sferelor de influenţă Conform înţelegerii. A deschis calea războiului Încheierea unui pact cu ruşii i-a permis lui Hitler să atace nestingherit Polonia. dedicată „marii“ victorii. şi Lituania a fost inclusă în sfera de influenţă rusă. Germania nazistă şi Uniunea Sovietică îşi împărţeau teritoriul polonez sub privile unei Europe şocate. mult inferioare. survenită în urma înţelegerii dintre Stalin şi Hitler. scria în testamentul său politic că Germania va putea fi învinsă doar dacă va deschide un război pe două fronturi. deci şi asupra României“. deşi Otto von Bismark. Lituania şi Slovacia. două state ale căror relaţie cu Germania nazistă era mult mai bună. Finlanda. ce consfinţeau încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. este de părere Cioroianu. „Pactul dintre Hitler şi Stalin a reprezentat la acea vreme o alianţă a regimurilor totalitare împotriva democraţiilor. „Nu cred că regele putea face atunci mai mult. crede Cioroianu. Unii istorici susţin că Hitler nu era conştient la acea vreme că dezmembrarea Poloniei va duce la un conflict global. Anglia şi Franţa declarau război Germaniei naziste. Carol al II-lea a acţionat conform cu firea poporului“. România şi-a recuperat nord-vestul Transilvaniei.pact şi să ne amintim de victimele nazismului şi ale comunismului“. nu însă şi Basarabia. La 3 septembrie. şi asta pentru că el cunoştea firea poporului român. Polonia a fost prima victimă a Tratatului Ribbentrop-Molotov. La Tratatele de Pace de la Paris. La 17 septembrie. de a garanta independenţa unor state central şi est-europene. Viorel Tilea. nordul Bucovinei face parte din Ucraina. În iunie 1940. Asta. fără teama că ar putea fi implicat într-un război pe două fronturi. care este raion în regiunea Cernăuţi. cancelarul prusac din secolul al XIX-lea care a realizat unificarea Germaniei. În lunile următoare. din 1947. . nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Estonia şi Letonia erau plasate în sfera de influenţă sovietică. În cel de-al Doilea Război Mondial au murit aproximativ 20 de milioane de militari şi aproximativ 40 de milioane de civili. Era prima pierdere teritorială a României. la numai o săptămână de la semnarea pactului.

astfel că.Stalin. Basarabia urma a fi anexată de ruşi. Împărţirea pe hartă a fost făcută cu un creion. În iunie 1940. La începutul acestei luni. teritorii aparţinând de drept statului independent Georgia devin sferă de influenţă oficializată a Moscovei. semnat in 1939. Prin acest pact au fost ocupate Polonia şi ţările baltice . Astfel. El a făcut şi o legatură. El s-a referit la războiul ruso-georgian de anul trecut. când Anglia şi Franţa au recunoscut anexarea de către Hitler a regiunii Sudecţilor din Cehoslovacia . deşi nu poate fi comparată cu URSS-ul lui Stalin. la Munchen. ruşii au anexat şi nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa.şi întreaga lume contemporană pare să se împace cu ideia că Abhazia şi Osetia de Sud . Prof. să semneze nefastul document. armata celui de-al treilea Reich având nevoie de hidrocarburile din ţara noastră.ce au devenit publice după 1945. când ruşii au revendicat teritoriile. cănd actuala Federaţie Rusă . Hitler era interesat ca România să nu devină un teatru de război. 31 august 2009. acuzand totodata Occidentul pentru intelegerea semnata cu Hitler in 1938. iar România a pierdut Basarabia. Al Doilea Razboi Mondial Vladimir Putin condamna Pactul Ribbentrop-Molotov. Participanţii au subliniat necesitatea ca lumea de azi să nu uite faptele care au facilitat semnarea de către Ribbentrop şi Molotov. fără ca Germania să intervină. războiul şi memoria europeană”. care a menţionat aceasta ideie. „din greşeală“. . acceptată de acesta . dar acuza Occidentul pentru incurajarea fascismului Luni. La 23 august anul acesta se împlinesc şapte decenii de la semnarea documentului care a dus la izbucnirea celui de-al doilea război mondial . ca metodă a procedat similar. 12:20 Actualitate | Esenţial Vladimir Putin Premierul Rusiei. Iar U. directorul Înstitutului Polonez din Varşovia pentru probleme înternaţionale. Vladimir Putin. După semnarea a acordului de la Munhen din 1938. în acest sens . a condamnat luni Pactul Ribbentrop-Molotov. Institutul Polonez de la Berlin împreună cu Societatea Germană pentru Europa de Est şi Academia de Ştiinţe a Germaniei au organizat o conferinţă cu tema „Pactul Hitler. Hitler s-ar fi adresat mai întâi marilor puteri vesteuropene cu propunerea de împărţire a Europei pe sfere de înfluenţă. guvernul german a explicat Bucureştiului că trebuie să se conformeze şi că nu va primi niciun fel de asistenţă din partea Berlinului. miniştrii de externe ai dictatorilor de la Berlin şi Moscova.E. a subliniat că dovezi există şi în documente de arhivă din Anglia . Hitler s-ar fi adresat şi lui Stalin cu o propunere similară care . beneficiind de bunăvoinţa părţii germane. cu o situaţie recentă din zilele noastre. Slawomir Debsky. pe care le-a studiat. s-a concretizat prin semnarea odiosului pact. relateaza AFP.

Moscova a decis ca a refuza pactul de neagresiune ar fi fost un gest lipsit de ratiune. criticandu-i vehement pe cei care "rescriu istoria sub impulsul conjuncturii politice de moment". "Dar. la incheierea primei conflagratii mondiale. Putin: Inteleg sentimentul de incrancenare al polonezilor Putin si-a exprimat profunda recunostinta fata de Polonia pentru respectul manifestat pentru locurile de veci ale soldatilor sovietici. Premierul a amintit ca. ruinand orice speranta privind formarea unui front comun de lupta impotriva fascismului?". scrie premierul rus. nu au semnat Franta si Marea Britanie. in urma careia Hitler a decis ca "i se permite totul" si ca Franta si Anglia "nu vor misca niciun deget pentru a sari in apararea aliatilor lor". un rol similar l-a jucat Declaratia de la Munchen. "Avem obligatia de a pastra impreuna un moment de reculegere in memoria victimelor acelor crime". a Tratatului de la Versaille. poporul Rusiei intelege. in 1939. Pactul Ribbentrop-Molotov si Declaratia de la Munchen In opinia sa. In acelasi timp. scrie Putin. poate deschide o noua pagina in relatiile reciproce ale Rusiei nu numai cu Polonia. care genereaza confruntari intre popoare si state". un an mai devreme. Tragediile trecutului – subapreciate sau eronat interpretate – conduc inevitabil la aparitia de noi fobii istorico-politice. SUA si-au pierdut interesul pentru Europa de Est Vizita la Gdansk a premierului Vladimir Putin. Potrivit spuselor sale. "Adevarurile spuse pe jumatate au fost mereu pline de capcane si inselatoare. intr-un articol publicat in cotidianul polonez Gazeta Wyborcza. Putin argumenteaza ca. s-a intrebat el. . faimosul tratat cu Hitler. Cu un interes deosebit este asteptat discursul lui Putin la ceremonia dedicata izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. scrie cotidianul RBK Daily."Fara nicio indolaia. cazuti prizonieri in Polonia in timpul razboiului din 1919-1921. anexand teritorii ale Cehiei. care va incepe marti. el a amintit despre "soarta tragica" a soldatilor rusi. care fixeaza "umilirea Germaniei". dupa Acordul de la Munchen si cu putin timp inainte de intrarea Germaniei in Polonia. la Munchen. in situatia in care "evantualii aliati ai URSS din Occident acceptasera deja intelegeri similare cu nazistii si nu doreau sa colaboreze". putem condamna pe buna dreptate Pactul Ribbentrop-Molotov incheiat in august 1939". URSS s-a aflat in fata pericolului unui razboi pe doua fronturi (in acea perioada s-au intensificat luptele cu japonezii) si. a declarat Putin. Premierul Vladimir Putin a cerut ca Pactul Ribbentrop-Molotov sa nu mai fie considerat "singurul buton de lansare" a celui de-al Doilea Razboi Mondial. aceasta din urma a participat ea insasi la impartirea Europei. dar si cu Europa de Est in ansamblul ei. Putin indica si alte evenimente care au incurajat agresiuniea hitlerista: semnarea. "sentimentul de incrancenare" al polonezilor in legatura cu asasinarea in masa a militarilor polonezi in 1940. de asemenea.

pana la 320. demonstreaza disponibilitate pentru o impacare cu Rusia si pentru construirea de relatii noi. a Tratatului de neagresiune germano-sovietic. ocupatia sovietica in Tarile Baltice. in urma unui ultimatum deosebit de insolent. in ultima instanta. In acelasi timp. direct sau indirect. ocupatia germana in Olanda si Belgia. de catre Uniunea Sovietica. "America nu mai considera intimidarea Rusiei drept principala sarcina pe arena mondiala si. Actiunile care amintesc de interventia sovietica au fost amanate pentru 17 septembrie. dar era suficient de transparenta: URSS declara razboi Romaniei! Atitudinea lasa. de incheierea pactului sovieto-german din 1939 si de ocuparea de catre trupele sovietice a teritoriului Poloniei. crede presa rusa. directorului Instytut Geopolityki din Polonia. precizeaza RBK. Este pregatita Moscova pentru impacare? In realitate. atacul sovietic asupra Romaniei de la 28 iunie 1940. a promis ca-i va aminti colegului sau rus "cine a fost in timpul celui de-al Doilea Razboi calau si cine a fost victima".000. lipsita de reactie a marilor puteri occidentale Marea Britanie si Franta. premierul polonez. Dupa cum a subliniat unul dintre organizatori. afirma publicatia citata. Discursul de maine al lui Putin va arata daca Moscova este pregatita pentru o impacare. . in calitatea ei de succesor al URSS. Vineri 24 Iunie 2005 28 iunie 1940. a declarat. Urma sa se produca primul mare rapt teritorial al acelui an de cumpana . a determinat. la 23 august 1939. SUA pierd din interesul lor pentru aliati in lupta impotriva Moscovei". Europa de Est in ansamblul ei si Polonia. o noua hacuire a Poloniei de catre Berlin si Moscova. care promisesera garantii dupa incheierea primei conflagratii mondiale. pentru RBK. Donald Tusk. la randul sau.ocuparea prin forta a Basarabiei si a nordului Bucovinei. Europa de Est manifesta disponibilitate pentru construirea unor relatii noi cu Moscova.Tactica de santajare a Rusiei cu ajutorul pretentiilor istorice s-a epuizat: privata de sprijinul Statelor Unite. acum aceasta cifra s-a redus aproape de trei ori. partea poloneza s-a straduit sa indulceasca la maximum toate aspectele preconizatei ceremonii care ar putea fi catalogate drept antirusesti. a generat. Daca pana acum numarul acestora este estimat la un milion de oameni. "Universul" si celelalte mari cotidiane ale vremii care apareau la Bucuresti. "Timpul". declansarea razboiului sovieto-finlandez. bazate pe egalitate si respect reciproc. Alternativa nu era explicit formulata in ultimatum. acestor teritorii li se va adauga si Tinutul Herta). ca lider regional incontestabil. Imperiul sovietic cerea guvernului roman sa-i fie cedate Basarabia si nordul Bucovinei (in fapt. el a acuzat odata in plus Rusia. cu al sau incendiar protocol secret. Acesta din urma. ceremonia va fi dedicata exclusiv asaltului german asupra Poloniei. Fara protectoratul SUA. prin urmare. Institutul polonez pentru memorie nationala a prezentat o noua evaluare a numarului de polonezi trimisi in Siberia dupa 1939. aveau prima lor pagina in chenar de doliu. Cu alte cuvinte. incheierea. 28 iunie 1940: URSS declara razboi Romaniei! Romania Libera. ca si in restul tarii. Saptamana trecuta. Petr Eberhart.

Inca o data. lucrurile au fost mai simple: totul era subordonat ideii apararii pacii. Ceva mai tarziu. Intamplator sau nu. Uniunea Sovietica intrase deja. Cum s-au desfasurat. Polonia a fost scoasa la mezat Studiul are ca punct de plecare data de 23 august 1939. Uniunea Sovietica ataca si ea Polonia. von Ribbentrop. in cel de-al doilea razboi mondial. Cat despre pericolul dinspre Urali. Protocolul secret. n-au facut-o). (n. definindu-l. "La Moscova a fost semnat pactul de neagresiune dintre Germania si URSS. in acele zile de iunie 1940. ministrul german al Afacerilor Externe. Uniunea Sovietica este interesata in existenta puternicei Germanii". Accentul a fost pus pe "pace". drept agresor. pactul si protocolul secret. Si. cel care semnase. el nu sosise la Moscova pentru a cere URSS ajutor militar impotriva Angliei. mai toti istoricii romani au acceptat sa culpabilizeze Bucurestiul. intr-o declaratie de-a sa facuta la Moscova: spre deosebire de delegatiile militare engleza si franceza. In continuare. sub semnatura istoricului rus Aleksandr Nekrici. . La impartirea Poloniei. evenimentele reprezinta tema studiului aparut in revista moscovita "Ogoniok". Cand s-a convins ca nici Anglia.Pentru a judeca mai corect situatia politica internationala a acelor ani Đ si poate din anii ce au urmat. propriu-zis. atunci s-a raliat ideii lichidarii totale a statului polonez. Londra i-a recunoscut generalului Charles de Gaulle calitatea de sef al "Frantei libere". uitand ca a existat momentul iunie 1940. aldine: La 1 septembrie 1939. atunci Stalin. A facut-o din precautie: daca Anglia si Franta vor reactiona. nici Franta nu sunt gata sa acorde un ajutor imediat aliatului lor polonez. Istoria oficiala care minte Manualele de istorie Đ nu doar cele aparute la Moscova sau la Bucuresti. In dimineata de 1 septembrie 1939 Germania a atacat Polonia. Oficiosul sovietic "Pravda" a si numit tratatul "pactul pacii". La 17 septembrie. de fapt. se referea. puternica Germanie este o conditie obligatorie pentru pacea in Europa. Ca urmare. ca in bancurile cu Radio Erevan. luand voievodatul Lublin. ar putea sustine ca nu vrea decat sa pastreze un sambure de statalitate poloneza. in aceeasi zi de 28 iunie 1940. s-a uitat ca. La 3 septembrie. Germania este destul de puternica pentru a se masura si cu Polonia. Germania ataca Polonia. dar chiar si multe tiparite in tarile din Occident Đ au acreditat ideea ca Uniunea Sovietica ar fi intrat in cel de-al doilea razboi mondial numai dupa agresiunea asupra sa a Germaniei naziste la 22 iunie 1941. Stalin a cerut initial voievodatul Lublin. din care vom cita pasaje semnificative. Cum stim. Ar fi fost logic ca Marea Britanie si Franta sa-i declare razboi si acesteia. Marea Britanie si Franta declara razboi Germaniei. deschizand astfel cel de-al doilea razboi mondial. anexa la pact. impreuna cu Molotov. in anii regimului comunist. nu ca victima. Abia dupa terminarea celui deal doilea razboi mondial. Cand jocurile erau deja facute si au mai trebuit sa treaca inca vreo patru decenii si jumatate de cosmar comunist. iar Germania va fi infranta. considerandu-l singurul capabil sa organizeze o colaborare franco-britanica impotriva germanilor. Mai mult decat atat. ci ca stat agresor. o data ce s-a pus in practica ordinul maresalului Ion Antonescu Đ "Va ordon treceti Prutul!". si cu aliatii occidentali". ba chiar si din zilele noastre Đ Occidentul a inteles pericolul dinspre Berlin abia dupa caderea Frantei si dupa ce s-au produs primele atacuri aeriene peste Canalul Manecii. Totusi. In arhivele germane s-a pastrat si reactia lui Stalin: "Punctul de vedere al Germaniei de a refuza orice ajutor militar este demn de respect. conform vrerii Moscovei. examina impartirea Europei rasaritene in sfere de influenta. aliatii occidentali nu l-au inteles decat mult mai tarziu. In ceea ce priveste situatia Romaniei.

care sa-i permita sa justifice agresiunea sovietica in Polonia. seful Statului Major al fortelor aeriene militare germane expediaza o telegrama la Moscova. cat timp "pana acum. statia de radio de la Minsk sa transmita semnale continui pentru aviatia germana. ca si de situatia complicata de pe teritoriul Poloniei. Rolul. Teza sa principala era: sa-i asmutim pe capitalisti unii contra altora. sa studiem.Si in aceasta perioada. Si a urmat nota adresata guvernului polonez.. s-au infuriat si au protestat ferm. Molotov s-a inteles cu germanii ca motivarea initiala a amestecului militar al URSS sa contina o nota "ofensatoare pentru sentimentele germanilor".. Dupa caderea Varsoviei.) Peste o zi doar. O asemenea pozitie . Stalin recomanda insistent ca noi. sa ne implicam insa ultimii. Uniunea Sovietica a devenit unul dintre participantii la cel de-al doilea razboi mondial. din ascunzatori legate de mecanica politicii internationale.) este ca. Germanii. comunicatul convenit spunea: intrarea trupelor sovietice a fost dictata de grija fata de soarta populatiei bieloruse si ucrainene care traia in Polonia. La 20 septembrie 1939. Armata Rosie a lovit de la est Polonia. a reiesit chiar peste cateva ore dupa agresiunea Germaniei asupra Poloniei. sa stim. ursului (adica al Rusiei Đ n. formulata de el inca din 1925. (Din cuvantarea lui Stalin la plenara CC al PC (b) din 19 ianuarie 1925).o vom adopta si pe viitor. de langa Smolensk. care bombarda teritoriul polonez.) Stalin a cautat o formulare potrivita pentru un comunicat oficial. caruia-i explica ca guvernul sovietic nu vede vreun alt motiv. atat timp cat se taie lemne. ministrul estonian al Afacerilor Externe a fost silit de Molotov si de Stalin sa semneze un tratat de ajutor reciproc.. in aceasta privinta.) Colaborarea Invitat la Moscova.a. cum spune tov.. (. Formularea initiala se prezenta astfel: Uniunea Sovietica intra in Polonia ca urmare a pericolului aparut din partea Germaniei pentru populatia bielorusa si ucraineana.. (Animatie in sala. la ora 7. dar cere sa "nu se faca tapaj pentru asemenea fleacuri care mai apar in drumul nostru". Unitatea de interese ale lui Stalin si Hitler.. Uniunea Sovietica nu a avut motive de neliniste in legatura cu minoritatile sale din Polonia". sa-i silim sa se lupte unul cu altul in beneficiul bolsevicilor si al socialismului. firesc. in aprilie 1940. Teoria folosirii contradictiilor din cadrul imperialismului a fost binisor prelucrata. Jdanov spune intr-un cerc restrans: "Tov. nu trebuie sa ne prinda cu mainile incrucisate. Stalin.30 dimineata. In noiembrie 1940. rasete)".. astfel incat. (.. Se exprima rugamintea ca. reprezentantii fortelor armate ale Germaniei si Uniunii Sovietice au semnat la Moscova un acord formal privind conducerea operatiunilor militare in Polonia. politica externa sovietica decurgea din doctrina lui Stalin.. Una din consecintele tragice ale acestei decizii a fost si exterminarea ofiterilor polonezi in padurea de la Katyn. cum ca "guvernul sovietic nu poate sa lase fara aparare pe fratii de sange ucraineni si bielorusi"... drapelul pacii. Documentele germane de arhiva ne-au adus la cunostinta nuantele acordurilor germano-sovietice. Molotov este pe deplin sincer. dar publicata doar la doi ani dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. ca si in trecut. aratand ca formularea propusa de Molotov "este neconforma cu continutul acordului de la Moscova". Trebuie sa ne implicam..(. aplauze furtunoase.. Acesta a fost inceputul "inghitirii" Statelor Baltice .. greutatea cu care ne-am putea impune". La 17 septembrie 1939. La 1 septembrie. Stalin se adreseaza germanilor: el este categoric impotriva pastrarii oricarui fel de statalitate poloneza. sa nu fim mocofani. In cele din urma. Atunci. neintarziat. doar discuta cu un partener. Stalin a dorit sa arunce responsabilitatea asupra germanilor. Aceasta glasuia: "Drapelul nostru va ramanea. si nu la 22 iunie 1941. Stalin da inapoi. Dar daca razboiul va incepe. "corect" intelese de ei. Si sa ne implicam pentru a arunca pe talerul balantei greutatea decisiva. sa trecem prin padure si sa ne cerem plata pe buturuga.

care pasa Statele Baltice in "sfera de influenta" a Uniunii Sovietice. daca nu ar fi fost ajutorul Uniunii Sovietice. Aceasta ar fi cea mai importanta consecinta a largirii teritoriului sovietic. Molotov. s-a creat chiar pericolul unei confruntari dintre ele. nu a scapat nici un prilej de a-si mari propriul teritoriu. speriindu-se de o rapida incheiere a pacii in Vest (situatia Angliei parea pentru multi fara nici o speranta). cum ca intre tratatul de neagresiune sovieto-german. in trecut. Sunt cel putin ciudate si aflate in totala contradictie cu faptele. Stalin a intrat intr-un razboi nefericit (pentru el) cu Finlanda. de asemenea.. care tocmai se incheiase cu infrangerea militara a Frantei. ca sa nelisteasca pe germani. Slabita de razboiul finlandez. Si ca de fiecare data cand Uniunea Sovietica isi misca diviziile la atac Đ dupa Statele Baltice au urmat Basarabia si nordul Bucovinei Đ.000 de kilometri. acordand sprijin politic Germaniei. (. Realizandu-si planul. dar si la nordul Bucovinei Victoria obtinuta de Germania in Vest. guvernul nostru a asigurat Germaniei siguranta linistii in Rasarit"). Cum s-a desfasurat colaborarea militara a aliatilor? Armata sovietica si cea germana au intrat in Lvov din doua directii. Totul era menit. si ulterioara lor inglobare in URSS nu ar fi nici o legatura. Uniunea Sovietica a pierdut in securitate. Germania nu si-ar fi putut realiza planurile militare (". atat timp cat URSS nu avea granita comuna cu cel mai periculos agresor potential Đ cu Germania. Dar ei nu trebuie sa se astepte la nici un fel de actiuni dusmanoase din partea URSS. in mai-iunie 1940. Acum aparuse o frontiera comuna cu Germania nazista si cu aliatii sai. a dorit sa mareasca teritoriul URSS inainte de a se incepe negocierile de pace. acum unanim recunoscute. URSS a demonstrat in si mai mare masura loialitatea sa fata de Germania. Si a mai oferit inca o dovada de prietenie: la 18 iunie 1940.) Stalin pofteste si la Basarabia. unde aproape in fiecare punct URSS era deschisa pentru a fi atacata. de incercarile presei britanice si probritanice de a speria URSS in legatura cu "perspectiva cresterii puterii Germaniei". Totul s-a incheiat cu o parada comuna a armatelor sovietica si germana aflate la Lvov. in care a suferit o rusinoasa infrangere.. ca rezultat al pactelor cu Germania. Razboiul finlandez a demonstrat slabiciunea militara a URSS si l-a incurajat pe Hitler pentru un eventual razboi impotriva Uniunii Sovietice. El a amintit. Stalin. el declara imediat ca aceste actiuni nu sunt indreptate impotriva Germaniei. ci.) Uniunea Sovietica. Este vorba despre invazia in Danemarca si Norvegia. Molotov a transmis ambasadorului von Schullenburg "cele mai calde felicitari" din partea guvernului sovietic cu ocazia "stralucitorului succes" al Wehrmachtului. pe o distanta de 5.din iunie 1940. declara la sedinta Sovietului Suprem al URSS din 1 august 1940 (adica dupa capitularea Frantei) ca. cu sinceritatea sa cinica. l-a determinat pe Stalin sa ia hotararea de a incorpora imediat Statele Baltice Đ Lituania. afirmatiile conducatorilor sovietici. In vara lui 1940. din contra.. slujesc "intereselor fundamentale de stat ale .. Molotov si-a exprimat totala adeziune fata de "masurile de aparare" ale Germaniei in nordul Europei si i-a urat (la 9 aprilie 1940) deplin succes. Complicatiile aparute in relatiile cu germanii din cauza pretentiilor suplimentare ale URSS asupra unei parti din teritoriul lituanian au fost reglementate apoi pe calea platii catre Uniunea Sovietica a unei sume considerabile in aur. (. Polonia si Statele Baltice serveau. Castigand teritorial.. Inaltul comandament german a gasit imediat o iesire: propune ofensiva comuna cu transmiterea ulterioara a orasului in mainile comandamentului sovietic. Letonia si Estonia Đ in componenta Uniunii Sovietice.. a spus el. pentru URSS drept "cordon sanitar" impotriva unui atac neasteptat dinspre apus. Dupa ocuparea teritoriilor acestor state de catre Germania reprezentantele diplomatice ale guvernelor lor la Moscova au fost inchise.

Uniunea Sovietica a insistat ca Bulgaria sa intre in sfera sa de interese. ca Tratatul de la Trianon e anulat si ca situatia trebuia modificata. va fi necesar sa se intoarca impotriva Rusiei. Dupa cum am vazut. Pentru inceput. dupa 1 septembrie 1939. Stalin a cedat." Bucuresti. data oficiala a declansarii celui de-al doilea razboi mondial. mai devreme sau mai tarziu. la Sofia. Mai tarziu. Data inceperii razboiului fusese stabilita pentru jumatatea lui mai 1941. Ea incepea din nord. Hotararea Uniunii Sovietice de a ocupa Bucovina. Lui Hitler i s-a confirmat ideea ca rezistenta Angliei se bazeaza nu doar pe forta SUA. a trezit insa nemultumirea Berlinului. ci si pe speranta ca. Anglia nu numai ca n-a capitulat. trupele americane au capturat cele mai importante fonduri de documente germane. relatiile dintre Germania si URSS se inrautatesc in legatura cu tranzitarea trupelor germane pe teritoriul Romaniei. Aceste motive au rasunat destul de limpede in mai multe interventii facute la consfatuirile cu comandantii militari. Japonia si Uniunea Sovietica? Intre altele. au admis acest fapt. chiar si ideea existentei unui protocol secret. ca textul sovietic. la gurile Nistrului. In septembrie-octombrie 1940. Italia. la 23 august 1939. se vorbea numai despre neutralitatea Uniunii Sovietice in acest caz. Daca nu este posibila capitularea Angliei. care fusese parte a monarhiei austroungare. S-a dovedit. in ciuda asteptarilor lui Hitler. Ribbentrop urmarea din ce in ce mai insistent transformarea "Pactului anticomintern" din 1936 intr-o alianta pentru reimpartirea imperiului britanic. Atunci si Angliei nu-i va mai ramane decat sa accepte conditiile dictate de invingator. si un "protocol secret". Hitler a dat ordin Statului Major General sa pregateasca planul de operatiuni impotriva Uniunii Sovietice. prin impartirea sferelor de influenta intre cele doua puteri. Sovieticii au respins. La 31 iulie. prima consecinta a protocolului secret a fost invadarea Poloniei. In perioada finala a celui de-al doilea razboi mondial. inceputul anului 1940 La Bucuresti se stia ca Germania incheiase. Germanii au decis sa nu intre intr-un conflict cu URSS pe aceasta tema si chiar au sfatuit guvernul roman sa accepte cererile URSS. in Parlamentul ungar. Dar au sustinut ca ar fi disparut originalul. s-o distruga printr-o campanie rapida. Ribbentrop semnase. Oficial. Intre acestea. primul ministru P'l Teleki declara. Stalin va fi convins sa ajunga la intelegere cu ei impotriva pericolului german. era identic cu cel publicat de americani cu aproape cinci decenii in urma. Ceea ce nu se stia la Bucuresti ar fi putut sa sperie: la Moscova. Dar despre acest document s-a aflat abia peste cinci ani.URSS si Germaniei". Kremlinul a recunoscut ca descoperisera originalul. un "pact de neagresiune" pe 10 ani cu URSS. La sfarsitul anului 1992 Đ inceputul anului 1993. de la frontiera sovietonorvegiana. si se termina in sud. Abia pe timpul glasnosti-ului lui Gorbaciov. cu acel prilej. in preajma anilor 90. In final s-a creat si coalitia militara germana. impreuna cu Molotov. acel "pact" nu prevedea nimic care sa sperie. in legatura cu agravarea situatiei in Balcani (Grecia. . Iugoslavia). dat publicitatii. In acest timp. guvernantii bulgari declarau ca vor recapata Dobrogea pe calea tratativelor. era si copia protocolului secret aditional al pactului Ribbentrop Đ Molotov (sau Hitler Đ Stalin). dar nici nu se gandea sa poarte negocieri de pace. A aparut cunoscuta dilema a lui Hitler: sa porneasca razboi impotriva Uniunii Sovietice in primavara lui 1941 sau sa puna in aplicare planul de impartire a lumii in sfere de influenta intre Germania. Semnale ingrijoratoare veneau spre Romania din toate punctele cardinale: la Budapesta. inceperea actiunilor militare s-a amanat de cateva ori. limitandu-si pretentiile "numai" la partea nordica a Bucovinei. de la inceput.

Germania invadeaza Olanda si Belgia. Iat-o. pentru a pune. Insa evenimentele au continuat sa se deruleze: la 10 mai 1940. In consecinta. nimic nu mai statea in calea urnirii spre Vest a masinii de razboi a "ursului" sovietic. 2. 106 ani!) a acestei provincii cu restul Rusiei. cu Republica Sovietica Ucraina. URSS considera necesar si oportun . guvernul URSS pretinde: 1. adica. Potrivit jurnalului lui Carol al II-lea. De-aici incolo. incalcand prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei. Uniunea Sovietica nu s-a impacat niciodata cu faptul luarii cu forta a Basarabiei. pentru a analiza situatia creata. la care s-ar alatura maghiarii. si s-ar produce invadarea Transilvaniei. Cedarea imediata a Basarabiei. la 19 aprilie 1940. Molotov a chemat la Kremlin pe ministrul roman la Moscova. ora 11 seara. Romania a ocupat in mod injust si abuziv teritoriul Basarabiei. ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o data si deschis in fata intregii lumi. Uniunea Sovietica considera oportun si necesar ca Basarabia sa fie restituita imediat. o agresiune sovietica pentru ocuparea Basarabiei. Basarabia. ora 12 (ora Moscovei)". folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei. profitand de slabiciunea momentana a Rusiei tariste. in timpul guvernarii Gh. Necesitatea de a intretine bune relatii politice in aceasta parte a Europei si actuala situatie internationala cer o solutionare imediata a acestei probleme de litigiu. etnografice si politice. compus doar din trei persoane: primul ministru Gheorghe Tatarescu. populata in principal cu ucraineni. Acum. si i-a remis ultimatumul. si asteapta raspunsul cuvenit in cadrul zilei de 27 iunie 1940. Cedarea imediata a nordului Bucovinei. iar Đ pe de alta parte Đ cere sa i se cedeze Nordul Bucovinei. bazele unei paci solide intre tari. care reprezinta o unitate organica cu restul teritoriilor locuite de ucraineni. S-a convenit ca reactia Romaniei nu putea fi decat rezistenta armata. mult mai cunoscuta: "In anul 1918. in fine. prima nota ultimativa apare intr-o alta varianta..La 6 martie 1940. Doua ipoteze au fost luate in calcul: 1. In acelasi timp. o agresiune din partea germanilor.. spre comparatie cu varianta de mai sus. apeland la argumente istorice. A urmat caderea Frantei (22 iunie 1940). Romania. Uniunea Sovietica nu a recunoscut niciodata si sub nici o forma aceasta rapire samavolnica. Ernest Urdareanu. cand slabiciunea militara a URSS a trecut in domeniul trecutului. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca Guvernul Regal Roman va gasi oportun sa se ajunga la o solutionare pasnica a problemei. Davidescu a incercat sa explice situatia. La 26 iunie 1940. Soarta Romaniei era deja transata: Molotov a spus-o clar Đ cedare sau razboi! Prima nota ultimativa sovietica (26 iunie 1940) remisa guvernului roman "In anul 1918. In presa sovietica (oficiosul Partidului Comunist bolsevic "Pravda") din 29 iunie 1940. spre a examina situatia creata si ce masuri se pot lua. cedarea acestei regiuni din Bucovina constituie o compensatie justa pentru repararea nedreptatii savarsite prin stapanirea abuziva a Basarabiei timp de 22 de ani. a Basarabiei si a nordului Bucovinei. ministrul Afacerilor Straine Grigore Gafencu si ministrul Palatului. Se cerea un raspuns in termen de 24 de ore. aldine: "seculara". Gheorghe Davidescu. Tatarescu. Uniunii Sovietice. 2. Regele Carol al II-lea convoaca un Consiliu de Coroana. prin care cerea cedarea. distrugand astfel unitatea organica si seculara (n. a desfacut de la Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei. iar situatia internationala care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor mostenite din trecut. Regele a reunit un consiliu restrans. In zadar. de catre Romania. a acestui conflict.

3. 5. al doilea noaptea. Din cei 26 de participanti. cel care doar cu cateva luni in urma. un vot a fost rezervat. Carol al II-lea. Chisinau si Cetatea Alba. Se va constitui o comisie mixta plenipotentiara care va reglementa formalitatile predarii. Regele a pus la vot acceptarea sau respingerea ultimatumului sovietic. 10 Đ pentru acceptarea ei. 26 iunie 1940" Incercarile partii romane de a negocia s-au lovit de un refuz net. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele conform hartii alaturate. Pe de alta parte.00 (ora Moscovei). In acea zi de 27 iunie 1940. In termen de patru zile. 2. Guvernul sovietic asteapta raspunsul Guvernul Regal Roman pana la 28 iunie 1940." Ziua cea mai lunga si mai neagra Sa ne reintoarcem in Bucuresti. acelasi teritoriu va fi luat in stapanire de catre fortele Armatei Rosii. cu incepere de la 28 iunie 1940. un mijloc de despagubire a acelei enorme pierderi care a fost pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 ani a Romaniei in Basarabia. s-au tinut doua Consilii de Coroana: unul la pranz. 4. La 28 iunie 1940. depozitele de orice fel. dupa primirea celui de-al doilea ultimatum sovietic. cat si prin comunitatea de limba si compozitie nationala. fortele Armatei Rosii vor ocupa punctele Cernauti. Un asemenea act ar fi cu atat mai just cu cat transmiterea partii de nord a Bucovinei catre URSS ar reprezenta. Guvernul URSS asteapta raspunsul guvernului regal al Romaniei in decursul zilei de 27 iunie curent. ce-i drept Đ numai intr-o masura neinsemnata. declarase solemn la Chisinau . sa paseasca impreuna cu Romania. in mod succesiv. intreprinderile industriale etc. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca guvernul regal al Romaniei va primi prezentele propuneri ale URSS si ca aceasta va da posibilitatea rezolvarii pe cale pasnica a conflictului prelungit dintre URSS si Romania. in interesul restabilirii adevarului. ora 12 (ora Moscovei). Guvernul sovietic considera ca chestiunea intoarcerii Basarabiei este legata in mod organic de chestiunea transmiterii catre URSS a acelei parti a Bucovinei a carei populatie este legata in marea sa majoritate de Ucraina Sovietica prin comunitatea soartei istorice. Atunci. dupa dezbateri. Autoritatile romane vor trebui sa predea in perfecta stare si in intregime: caile ferate. teritoriul Basarabiei si al Bucovinei de Nord va fi evacuat de trupele si autoritatile romane. 11 s-au pronuntat pentru respingerea notei ultimative sovietice.ca. orele 12. 2. A doua nota ultimativa sovietica (27 iunie 1940) "Guvernul URSS ia act de dorinta Romaniei de a solutiona pasnic conflictul si cere: 1. Guvernul URSS propune guvernului regal al Romaniei: 1. Sa inapoieze Basarabia Uniunii Sovietice. 4 Đ pentru discutii. La primul Consiliu. la rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.

Regele Mihai I va admite. dupa propagandistii moscoviti.ca "nu va ceda nici o brazda din trupul tarii". Ernest Urdareanu.. Germania si Bulgaria sau cedarea teritoriilor revendicate prin nota sovietica. generalul Florea Tenescu. Berlinul. care ar fi fost in mod nejust cedata ." Guvernele de la Belgrad si Atena. de asemenea: "Era periculos. ca". vazut de la Moscova De fapt. Cat despre Bucovina. rezistam spre Ungaria. Ungaria.. "pacea in bazinul dunarean si in Balcani". pana la urma: cedam spre Rusia. Dupa discutiile avute. diminuate. Fireste. Si noteaza Regele Carol al II-lea: "Numele lor merita sa fie inscrise cu litere de aur in cartea demnitatii romanesti: Nicolae Iorga. care considerau ca "trebuie.R. oricum". contrarii votului din primul Consiliu de la 27 iunie 1940. doar Ankara a confirmat hotararea Turciei de a-si onora obligatiile asumate anterior. Numai sase din cei prezenti s-au declarat pentru rezistenta. Traian Pop. A prevalat aceasta ultima solutie. Carol al II-lea a tras concluzia ca Tatarescu "este pentru cedare". a conchis. din teama. In dupa-amiaza aceleiasi zile (27 iunie 1940). au mai avut loc si alte consultari.. chiar o sinucidere. ne intelegem cu Bulgaria. ocupat in mod vremelnic de "garzile albe" romane. extrase special pentru a convinge asistenta de neputinta militara a Romaniei de a rezista in fata invadatorului sovietic. rezultatul votului a fost pentru primirea ultimatumului" ("Insemnari zilnice"). Primul ministru Gheorghe Tatarescu a dat citire notei de raspuns adresate guvernului sovietic. Motivarea? Sa pastram astfel statul roman cu institutiile si fortele sale armate. poate.. Roma a transmis ca este de un "interes european esential ca Romania sa evite un conflict armat cu U. Mai tarziu. fiind prezentat ca "o grava violare a vointei poporului moldovenesc". La cea de-a doua intrunire a Consiliului de Coroana (seara de 27 iulie 1940) au participat 28 de ministri si consilieri regali. in mod ciudat. iar seful Marelui Stat Major.. in URSS nu s-a recunoscut niciodata in mod oficial actul istoric al Unirii Basarabiei cu Romania. Victor Iamandi. prin Wilhelm Fabricius.. dar ma vad coplesit de avizul marii majoritati a acelora carora leam cerut sfatul. a sfatuit Bucurestiul "sa se supuna cererii guvernului sovietic". in prealabil. Cercetarile recente au demonstrat ca datele expuse de generalul Tenescu au fost false. printr-o rezistenta militara... Consider ca se face o mare greseala de a ceda fara nici o rezistenta aproape un sfert din tara. Iar propria parere: ". la care au fost adaugate fortele militare ungare si bulgare.S. a luat decizia inutila de a se consulta cu Consiliul de Coroana.R. sa se concerteze cu ceilalti aliati".. Silviu Dragomir. Propaganda bolsevica prezenta Basarabia ca fiind un tinut rusesc. Nu pentru mult timp. aceasta ar fi fost. concluziile sale au fost ciudate.S.. Formula adoptata a fost. Datele trebuiau (scrie Carol al II-lea) "sa conduca (si au condus!) la intarirea concluziei celor prezenti ca Romania nu avea alta cale de urmat decat acceptarea pretentiilor teritoriale ale Kremlinului"..". Dintre tarile-membre ale Pactului Intelegerii Balcanice. a prezentat o informare ce aducea "date uluitoare" privind raportul de forte dintre Romania si URSS. Stefan Ciobanu. dar el insusi. mi-am dat seama ca li se putea rezista. locuita in mare majoritate de ucraineni. dar se putea rezista. Am plecat fara a mai da mana cu nimeni. sa ne opunem nemtilor si rusilor. Astfel ca alternativele erau: rezistenta armata timp de maximum cateva saptamani. am facut greseala de a-mi apleca urechea celor fricosi". chiar asa fiind.". Insusi Carol al II-lea va recunoaste mai tarziu: ".S.S. urmata de impartirea Romaniei intre U. primul ministru Gheorghe Tatarescu l-a vizitat pe suveran. roaga Bucurestiul sa nu tulbure. o veche provincie austriaca. adica amarat si convins ca urmarile celor hotarate vor fi foarte grele pentru tara. Raptul.

agitatorii Partidului Comunist si politrucii Armatei Rosii insistau asupra urmatoarelor teme: a) Romania va fi obligata sa retrocedeze atat Basarabia. unele provenind de pe teritoriul de operatii din Finlanda. se hotarau urmatoarele: 1.Romaniei. Consolidarea relatiunilor politice intre tarile semnatare. un atac al URSS asupra Romaniei nu mai putea conveni Germaniei. afirma : "Dintre tarile vecine de la sud nu avem un pact de neagresiune cu Romania. Pentru inceput. dupa ce. in Ucraina de vest: "Romania va trebui sa-si dea seama de situatia pe care o creeaza si sa admita revendicarile juste ale Rusiei. cu care Sovietul Suprem semnase Đ numai cu 8 luni inainte Đ tratate de buna vecinatate si neagresiune. Inca de la 1 aprilie 1940. din Basarabia Đ in comparatie cu starea de lucruri din URSS Đ acestea erau metodele folosite indeobste. mai belicos. V. forte considerabile spre sud-vestul URSS. intr-un discurs radiodifuzat. apoi au aderat la aceasta si Estonia. Totusi. Desigur. URSS a gasit momentul potrivit pentru de a readuce in discutie problema Basarabiei. un motiv pentru agravarea relatiilor dintre URSS si Romania". pentru adormirea spiritelor. in special. altele din Polonia rasariteana si din interiorul Uniunii. caci in caz contrar trupele sovietice vor ocupa imediat prin forta Basarabia si Bucovina. in mai 1940. prezentarea sub o forma eronata a datelor de ordin statistic. la 20 martie 1939. Lituania. Asigurarea inviolabilitatii teritoriului national. cu toate ca niciodata nu s-a pus chestiunea inapoierii Basarabiei pe calea armelor. evident) a inceput sa intensifice campania antiromaneasca pe tema Basarabiei si a retrocedarii ei. b) Romania pregateste un razboi contra Uniunii Sovietice. Galitia Occidentala si Republica Autonoma Moldoveneasca (Transnistria). de alta natura nu poate servi ca scuza sau justificare a unei agresiuni". Unul din comisarii politici. in iunie 1940. Dupa intrarea URSS in Liga Natiunilor. conventia a fost semnata de Romania si URSS (Londra. In incheiere: "Nici o consideratiune de ordin politic. descrierea tendentioasa a situatiei din Romania Đ si. la acea data. Moscova a fost nevoita sa semneze conventia referitoare la "definirea agresiunii". deci. Evitarea oricarui pretext de agresiune. respectiv blocada. 4. in noiembrie 1939. adica problema Basarabiei. M. iar doua luni mai tarziu le-a anexat definitiv. pe care Armata Rosie trebuie sa-l previna cat mai curand. 3 iulie 1933). Afganistan. presa sovietica (dirijata. Numai ca URSS a revenit la politica sa traditionala de intimidare si agresivitate: in septembrie 1939. URSS a atacat Finlanda (de care era legata prin 5 tratate de neagresiune). fara nici o justificare legala. de catre inaltul comandament sovietic. 2. infrangand orice incercare de rezistenta a armatei romane". In reuniunile politice din Ucraina. se produceau masive deplasari de trupe catre frontierele Romaniei. militar. Persia si Finlanda. Aceasta se datoreste unei probleme nerezolvate. prin tratatul de la Saint-Germain. Evitarea invaziei fortelor armate Đ cu sau fara declaratie de razboi Đ atac contra teritoriului. inca din primavara anului 1939. incep sa fie transportate. Dar Moscova putea sa nu mai tina cont de opinia Berlinului si sa se prevaleze de . a carei ocupare de catre Romania nu a fost niciodata recunoscuta de catre URSS. Turcia. trupele sovietice au invadat teritoriul polonez de la est de linia SuvalkiBrest si Litovsk-Prezemyal. sprijinirea bandelor armate etc. economic. in aceeasi perioada. a ocupat Tarile Baltice. cat si Bucovina. Falsificarea realitatilor istorice. afirma undeva. 3. Molotov. ministrul de Externe al URSS. Miscari de trupe Documente scoase de sub obrocul clasificarii atesta ca. Polonia. s-a indus ideea ca schimbarile fundamentale ce au loc in Europa impun si Romaniei "sa lichideze problemele teritoriale pe care le are in suspensie cu URSS". Acest fapt nu constituie. care sunt locuite de ucraineni. Prin conventie. la est de Nistru si in regiunea Galitiei Occidentale.

La 26 iunie 1940 (cu doua zile inaintea termenului fixat de ultimatum!). erau construite aerodromuri si depozite pentru armament si munitii.asentimentul obtinut altadata si. a celebrului protocol secret. sa fie dirijate actiuni importante asupra Romaniei. a instructiei trupelor. Documente dezvaluite de curand arata ca. de-a lungul frontierei se faceau dese inspectii si alarme. Potrivit acestui plan. incepand chiar cu Romania. mai ales in Bucovina. tinta fiind vestul Europei. OV/583 si OV/584 unitatilor regiunii militare Odesa li s-a dat dispozitia sa se puna in stare de lupta. Varianta de baza prevedea un plan de actiuni pentru cazul ca guvernul Romaniei nu va accepta evacuarea Basarabiei si Bucovinei. Aceste regiuni corespundeau cu zonele probabile de concentrare a unor grupe de forte sovietice si. URSS a pus in practica strategia sa militara ofensiva. se semnalau chemari de noi rezervisti. exercitiile militare intrunind formatiuni de tancuri. in special. iar unitatile militare motomecanizate sovietice s-au apropiat de Nistru. care avea in componenta sa armatele 5. deci. mijloace speciale. Prin directivele Comisarului Poporului pentru Aparare nr. Din ansamblul informatiilor reiesea ca erau doua zone in care URSS a actionat mai mult: Stara Uzka-Horodenka-Kosov-Stanalovo-Kzorikov si Grigoriopol-TiraspolOdesa-Razdelnaia. pentru a verifica situatia trupelor romanesti. Planul militar prevedea incercuirea trupelor romane in regiunea Balti-Iasi. iar Armata a 9-a urma sa declanseze ofensiva mai la sud de Chisinau. Armata Sovietica urma sa execute o lovitura concentrica prin intermediul Armatei a 12-a de-a lungul Prutului. precum si 30 de regimente si 4 divizioane de artilerie. iar recunoasterea terestra si aeriana acoperea toate frontierele URSS si. se executau. satele din apropierea Nistrului erau evacuate. spre Husi. prin jonctiunea celor doua regiuni ale Armatei Sovietice a fost creat Frontul de Sud. Efectivul frontului era constituit din 32 de divizii de tragatori. In scopul pregatirii si efectuarii operatiunii militare. Catre jumatatea lunii iunie 1940 activitatea trupelor sovietice din apropierea frontierei si transporturile dinspre sud-vest au ajuns la o intensitatea maxima. Comandamentul sovietic a dispus ca forte importante sa fie transportate spre frontiera romana si a luat masuri pentru echiparea noului teatru de operatii sud-vest. aditional la Tratatul de neagresiune sovietogerman. in caz de conflict armat. Catre sfarsitul lunii aprilie. zonele de unde ar putea. 9 si 12. Transporturile de trupe catre frontiera romana s-au facut pana in ultimele zile. Potrivit marturiilor mai recente ale unor istorici militari rusi. fara a mai anunta Germania. Agresiunea Documentele de arhiva se refera la intreg ansamblul de operatiuni desfasurate de URSS chiar inainte de remiterea ultimatumului. aceasta activitate din preajma frontierelor a continuat in cursul lunilor mai si iunie. in mod intens. instructia devenea tot mai intensa. apoi. 2 divizii motorizate de tragatori si 6 divizii de cavalerie. cu si mai multa intensitate. in directia orasului Iasi. daca nu cumva chiar inainte de aceasta data. la 23 august 1939. inca imediat dupa semnarea. In calitate de comandant a fost numit generalul Gheorghi Jukov. aviatia sovietica a depasit teritoriul national. deci. Echiparea sectoarelor de atac se completa cu graba printr-o concentrare masiva de mijloace si materiale. In interior. Varianta a doua prevedea actiuni in cazul cand trupele romane urmau sa se retraga de buna voie la vest de Prut. 11 brigazi de tancuri si 3 brigazi de tancuri aeropurtate. zonele de la nordul Bucovinei si Tiraspol-Odesa. din aprilie 1940. . incorporari de noi recruti si continuarea. Directivele cu privire la concentrarea trupelor sovietice pe linia de frontiera sovieto-romana au fost date in perioada 15 aprilie-10 iunie 1940. din ce in ce mai frecvent. Pentru actiunile trupelor erau pregatite doua variante. recunoasteri aeriene si terestre. aviatie. sa treaca la atac. In zilele de 24 -27 iunie 1940 s-au executat noi transporturi de trupe. Ce se intampla? Se lucra la ameliorarea comunicatiilor rutiere si ferate.

de altfel. Primite cu focuri de elementele din sector ale reg. cerand sa parlamenteze cu comandantul roman. de la Ungheni si Badragi. care. Trupele sovietice. 6 cavalerie. format din unitati motomecanizate. guvernul Uniunii Sovietice a profitat de totala izolare internationala a Romaniei si a trecut la amenintarea cu forta. catre podurile de peste Prut. s-a executat in foarte grele conditii. Ismail si Reni. In aceeasi zi. precum si din cauza restrictiei exprese a Guvernului roman de a nu provoca incidente cu fortele sovietice. sub forma controlului rechizitiilor locale. apoi. Pe directiile principale ale ofensivei a fost asigurata o superioritate. ora 14 (ora Bucurestiului). au calcat stipularile din propriul ultimatum si. pana in seara aceleiasi zile.n. orasele Chisinau si Cetatea Alba. Fara a se tine seama de textul Notei ultimative. In plus. nerespectand linia fixata pentru acea zi. fortele sovietice au adoptat un dispozitiv ofensiv. a Frantei si imobilizarea trupelor engleze de pe continent. inspirat dupa doctrina germana aplicata in Polonia si Franta. luand drept slabiciune ceea ce pentru trupele romane nu era decat un act de disciplina militara constienta. unitatile de parasutisti au fost lansate in orasele Cahul. liniile ce nu trebuiau depasite de fortele sovietice. odata coloana dezorganizata prin indepartarea elementului basarabean. fixata prin nota Molotov. la unele unitati. depasita de formatiunile motomecanizate sovietice si continuu hartuita de comunisti razvratiti si de agitatorii sovietici. era dirijat pe directiile principale si avea ordin ca. pentru fiecare zi. se barau iesirile satelor. trecute pe podurile construite peste Nistru in noaptea anterioara. mai mult decat tripla. trupele sovietice s-au oprit. trecerea frontierei s-a executat cu formatiuni motomecanizate dirijate spre Cernauti. au reluat inaintarea spre vest. in special cele de vest. coloanele motorizate. Aceasta actiune a fortelor sovietice a fost executata dupa un plan bine stabilit: unitatile mecanizate sovietice depaseau coloanele romane si le opreau in momentul traversarii localitatilor. ocupand institutiile si garile acestor orase si impiedicand evacuarea autoritatilor si materialelor armatei. forma majoritatea. ocuparea Basarabiei si nordului Bucovinei trebuia sa se execute in termen de 4 zile. pe care l-au ocupat spre ora 14 si. Un esalon inaintat. cand formatiuni de infanterie sovietice au incercat sa treaca Nistrul. servindu-se de megafoane. Romancauti). indicand apoi bandelor instigate sa-si ridice ceea ce le-ar fi fost rechizitionat de catre trupele romane. in cel mai scurt timp. in dreptul comunei Moldova (n. au inaintat pe unele directii pana la noua linie de demarcatie. inconjurandu-le in prealabil cu forte mecanizate. In conditiile in care ostilitatile de pe Frontul de Vest conturasera dominatia Germaniei. coloanele sovietice au inceput trecerea inca din dimineata de 28 iunie 1940. In Bucovina. o parte din materialul de razboi fiind parasit in teritoriile ocupate. Retragerea armatei romane. opreau coloane romane. invitau soldatii basarabeni sa iasa din coloana spre a ramane pe loc. Conform Notei ultimative remise de Guvernul sovietic in ziua de 26 iunie 1940 si acceptata de Guvernul roman in ziua de 27 iunie. ora 6. Drept baza a actiunilor a fost luata varianta intai. razvratitii civili erau indemnati sa-si reia materialele si animalele presupuse rechizitionate din zona. pentru a lua sub control retragerea trupelor romane. la 22 iunie 1940. In ziua de 28 iunie 1940.misiunea trupelor sovietice consta in iesirea rapida la Prut. prin capitularea. sa inainteze si sa ocupe podurile de peste Prut si punctele de trecere de pe liniile de demarcatie in nordul Bucovinei. Pentru ocuparea nordului Bucovinei si Basarabiei. In dupa-amiaza aceleiasi zile. retragerea a fost ingreunata si de etapele lungi pe care trupele erau fortate sa le execute. Acest . cu incepere din ziua de 28 iunie 1940. ocupand. fixandu-se. de forte si mijloace. subunitati de infanterie au trecut intreaga frontiera a Nistrului. fara sa tina cont de coloanele romane.30.

In august 1940.. Cetatea Alba si Balti au fost arestate 1122 de persoane. iar restul Basarabiei in Republica Autonoma Moldoveneasca. g) concomitent cu inchiderea bisericilor. numai in judetele Cernauti. S-au legiferat: a) nationalizarea pamanturilor particulare: solul. adesea prin forta. casele de asigurare. in special pentru copii. primele luni de dupa. d) s-au preluat. au fost deportate circa 5000 de familii din Basarabia. sovieticii au luat urmatoarele masuri de ordin general: In sedinta Sovietului Suprem. Inapoia acestui esalon prim. padurile si apele devenind astfel proprietatea statului. In teritoriul ocupat au fost dislocate 15 divizii de tragatori.000 din nordul Bucovinei au fost evacuati in Germania. f) majoritatea bisericilor au fost inchise: acolo insa unde mai exista slujba religioasa se oficia de preoti imbracati ca simpli civili. ca. corpul didactic a fost obligat sa urmeze cursuri speciale de limba rusa si de initiere in directivele invatamantului sovietic. In scopul introducerii cat mai neintarziate a regimului comunist in cele doua tinuturi ocupate. S-au instalat comitete executive orasenesti si satesti in toate localitatile din teritoriile ocupate. sa se repatrieze in Romania. foamete. e) invatamantul a fost organizat dupa sistemul sovietic.000 de familii din Ucraina. motorizate si cavalerie. tramvaiele. sovieticii au impins grosul fortelor. pentru a sterge orice urma a administratiei romane. Grupuri de sute de romani incercau. noua frontiera pe Prut a fost inchisa. s-a dus o intensa propaganda ateista. De asemenea. metodele acestei propagande erau foarte perverse: la rugaciunile ridicate catre Dumnezeu.000 de refugiati romani care au trecut noul hotar cu Romania. precum si toate intreprinderile industriale cu peste 20 de salariati. institutiile de credit. deportarile si executiile facandu-se in masa si numai pe baza unui simplu denunt Đ populatia din Basarabia si Bucovina era din ce in ce mai nemultumita. a fost precedat de lansari de parasutisti in centrele mai importante din sudul Basarabiei. Chisinau. Cetatea Alba si Ismail in Republica Ucraineana. La 3 iulie 1940. Din cauza acestor masuri.. in locul populatiei germane evacuate au fost colonizate circa 10. numite de la Centru si in care predominau elementele ucrainene si rusesti. comitete conduse de persoane straine. precum si farmaciile. tinuta la Moscova in ziua de 1 august 1940. . au fost trimisi la munca fortata 53. limba rusa fiind introdusa ca obiect obligatoriu. iar cei care nu se bucurau de increderea regimului au fost mutati in interiorul Uniunii Sovietice si inlocuiti cu elemente aduse din Republica Autonoma Moldoveneasca si Ucraina. b) nationalizarea bunurilor materiale si imobiliare ale cetatenilor. in legatura cu fortele aeriene. tipografiile. In noaptea de 13 iunie 1941. c) au fost preluate de stat bancile. de asemenea. hotelurile si marile restaurante. subsolul. spitalele. h) s-a introdus alfabetul chirilic chiar in scrierea limbii romane. precum si a nesigurantei personale Đ arestarile. Odata cu instaurarea regimului sovietic stalinist a inceput un intreg lant de crime impotriva umanitatii: genocid. impreuna. sa procedeze cat mai neintarziat la dezorganizarea spatelui si hartuirea trupelor romane in retragere. caile ferate. in scopul de a instiga simpatizantii ideilor comuniste. copiii nu primeau mancare. in timp ce situatia se schimba atunci cand ruga lor era adresata lui Stalin. raurile navigabile. In toamna anului 1940. format din mari unitati de toate armele si directiile principale in raport cu concentrarea anterioara.356 de tineri basarabeni. instalatiile electrice.000 de germani din Basarabia si 30.esalon.4 iulie 1940. Teritoriile ocupate. autobuzele si toate intreprinderile comerciale ale caror cifra de afaceri era superioara sumei de 600. Rezultatul nemijlocit al anexarii acestor teritorii a fost exodul considerabil de populatie autohtona. 80. In perioada 28 iunie .000 lei anual. reprezentat de cei 300. 7 brigazi de tancuri si trupe aeropurtate. deportari. s-a hotarat incorporarea Bucovinei si a judetelor Hotin. de exemplu.

Chisinaul politic. a initiat o larga dezbatere. SNEGUR 23 iunie 1990 Nr. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Constatarile Comisiei: "Basarabia si Bucovina de Nord au fost dintotdeauna parti componente ale Statului Moldova. anexand tinutul dintre Prut si Nistru. aflat sub influenta tot mai accentuata a miscarii de renastere nationala. grupuri compacte de romani au fost stramutate cu forta in regiunile indepartate ale Uralului si Donetkului cu intentia de a dezradacina pe moldoveni din teritoriile romanesti si a rusifica provinciile ocupate. Chisinau M. Hotararea Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSSMoldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a protocolului aditional secret din 23 august 1939. Pe piata si in magazine nu se mai gaseau aproape deloc alimente. in acelasi timp. In paralel. Reproducem in extenso documentele respective. deveniti deputati in vechea formula parlamentara denumita Sovietul Suprem. in care oratorii cautau sa convinga populatia de avantajele regimului comunist. iar ceea ce mai exista se vindea clandestin si cu preturi foarte ridicate. pe baza caruia s-a adoptat o hotarare corespunzatoare a forului legislativ de-atunci dintr-o republica (inca) unionala sovietica. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova h o t a r a s t e: A aproba avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la aprecierea politicojuridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939.Autoritatile erau ingrijorate de aceasta stare de lucruri. creat in secolul al XIV-lea pe pamantul stramosilor romanilor . "Eliberatii" isi condamna "eliberatorii" Cu mai mult de un an inainte de proclamarea independentei. 149 Đ XII AVIZ al Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939. La 1775 Imperiul habsburgic rapeste Statului Moldova partea lui de nord. Desi in 1939 recolta agricola fusese buna. Uneori. Tema: "Pactul MolotovRibbentrop si consecintele sale pentru Basarabia". De aceea au si organizat numeroase intruniri. o comisie a Sovietului Suprem a cercetat aceeasi problema si a elaborat un necesar aviz. reprezentata de membrii Frontului Popular. Imperiul rus dezmembreaza Statul Moldova. Presedintele Sovietului Suprem al RSS Moldova or. asupra caruia extinde in mod artificial numele de . totusi populatia era lipsita de alimentele necesare. era necesar sa se predea autoritatilor cantitati mult mai mari decat recolta obtinuta. situatia in Bucovina si Basarabia devenea tot mai grea. In urma razboiului ruso-turc din 1806-1812 si al unui indelungat targ diplomatic.geto-daci. Sub pretextul desfiintarii somajului si cunoasterii Uniunii Sovietice. criticand. prin tratatul de pace de la Bucuresti (1812). dat fiind faptul ca o mare parte din produsul acestei recolte trebuia predata statului. vechea administratie romaneasca. obiecte de imbracaminte si incaltaminte. Din punct de vedere economic. cu participare internationala. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord. Bucovina.

pentru ele aparte. Lituaniei. in urma celui dintai razboi mondial si a revolutiei ruse din 1917. ce a culminat cu stabilirea. la 9 iunie 1934. Conform prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovietogerman de neagresiune. Luptatorii pentru realizarea asa-ziselor intentii revolutionare ale bolsevicilor pe acest teritoriu. nu este mentionata in Protocolul aditional secret. Protocolul aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune din 23 august 1919. Basarabia si Bucovina capata posibilitatea de a-si realiza dreptul lor firesc si legitim la autodeterminare. care isi garantau "mutual plinul si intregul respect al suveranitatii fiecaruia din statele noastre si abtinerea de la orice imixtiune. in afacerile interne si in dezvoltarea fiecareia dintre ele. urgentau intrarea in vigoare. parlamentul Republicii Democratice Moldovenesti . Congresul general al Bucovinei. ce prevedea condamnarea recurgerii la razboi pentru reglementarea diferendelor internationale si renuntarea la el ca instrument de politica nationala in relatiile dintre statele contractante. facand propaganda antinationala si chiar propunand rascumparare pe contul tezaurului de stat al Romaniei. Angajarea URSS in preajma celui de-al doilea razboi mondial in tranzactii stranse si reciproc avantajoase cu Germania hitlerista s-a soldat cu intelegerea mutuala a impartirii sferelor de influenta in Europa. Protocolul de la Moscova din 9 februarie 1919. Colacin si Nistru. independenta Republicii Democratice Moldovenesti. isi are explicatia in tendinta de a justifica exportul de revolutie si reanexarea Basarabiei. Pretentiile asupra Bucovinei. Sfatul Tarii a decis prin vot unirea Basarabiei cu Romania. contravenea principiilor fundamentale . ce stabilea sferele de influenta in Europa de Est. Letoniei. parte componenta a noului stat sovietic. Estonia. Letonia. Uniunea Sovietica si Germania isi asumau dreptul de a decide soarta Finlandei. in 1918. la 24 ianuarie 1918. de orice natura sau origine. care niciodata nu a fost parte componenta a Imperiului rus si nici a Ucrainei. Dupa proclamarea Ucrainei republica independenta. prin care semnatarii lui. tinand cont de numeroasele adresari ale populatiei din tinut si de imposibilitatea pastrarii.Basarabia. a independentei Republicii Democratice Moldovenesti. Ca rezultat al prabusirii Imperiului rus si al celui austro-ungar. Puterea Sovietica. au fost o plasmuire a aparatului diplomatic stalinist. a votat "Uniunea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei. ea devenind. sabotaj). care puteau aparea intre puterile contractante.SFATUL TARII . straini intereselor vitale ale salvgardarii si prosperarii intregii natiuni romane. Polonia si Romania. Guvernul URSS a cerut in repetate randuri sa i se recunoasca pretinsul drept de stapanire a Basarabiei. luptand atat pe cale diplomatica (tratative. Punctul trei al Protocolului aditional secret mentiona cointeresarea URSS fata de Basarabia.a declarat. chipurile. a relatiilor diplomatice intre aceste doua tari (parti). propuneri).articolul 2 al aceluiasi tratat ce recunostea ca reglementarea sau solutionarea tuturor diferendelor sau conflictelor. rebeliuni. proteste. in vechile hotare pana la Ceremus. semnat la 23 august 1939. in acea conjunctura politica si militara. La 2 decembrie 1917 a fost creata Republica Democratica Moldoveneasca. erijati in revolutionari. In prima jumatate a anilor 30 s-a ajuns la o ameliorare a raporturilor dintre URSS si Romania. cat si militara (organizarea de interventii. directa sau indirecta. confiscat in decembrie 1917. ca si alti militanti ai pastrarii imperiului. Prin semnarea Protocolului aditional secret URSS a incalcat fata de Romania: articolul 1 al Pactului Briand-Kellogg. a Pactului Briand-Kellogg. propagande si oricarui fel de interventiuni sau de sprijin al acestora". Insistenta istoriografiei sovietice oficiale asupra afirmatiei false precum ca in Basarabia ar fi biruit. cu Regatul Romaniei". si in special a oricarei agitatiuni. La 27 martie 1918. Estoniei. inaintate de URSS in 1940. Poloniei si a Romaniei. Bucovina. la 15 (28) noiembrie 1918. urma sa fie infaptuita numai prin mijloace pasnice. URSS.

la 28 iunie 1940. art. semnificatia profunda si ampla a Declaratiei suveranitatii RSS Moldova. trimise de guvernul sovietic Romaniei. Dupa toate probabilitatile. ocuparea Hertei fusese determinata de calea ferata care trecea prin zona. semnat la Paris. Mihai Ghimpu condamna Pactul Ribbentrop-Molotov . Odata cu instaurarea in Basarabia si Bucovina de Nord a regimului sovietic stalinist. ca si a Basarabiei a reprezentat un prim pas pentru dobandirea unei importante pozitii strategice. promovate in permanenta de guvernul stalinist. Fusesera. facand legatura dintre cele doua noi tinuturi rapite la 28 iunie 1940. ce a urmat dupa incheierea acestui pact. Prin prezentul Aviz. din care Uniunea Sovietica putea controla Europa Centrala. este nul si neavenit din momentul semnarii lui. care este definita in articolul 2 al Tratatului de fata. (iar) intrucat decidea soarta unor state terte fara participarea lor. juridice si politice expuse mai sus urmeaza ca in ziua de 28 iunie sa fie suspendate toate manifestarile cu caracter festiv.unanim recunoscute si normelor imperative ale dreptului international. 1 se preciza: "Frontierele Romaniei. in Partea I. in aceste tinuturi au fost comise crime impotriva umanitatii: omoruri in masa. Frontiere. Frontiera sovieto-romana este astfel fixata in conformitate cu dispozitiile acordului sovieto-roman din 28 iunie 1940 si ale acordului sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Trecerea arbitrara sub jurisdictia RSS Ucrainene a Bucovinei de Nord si a judetelor Hotin. Acolo. Comisia intregeste. au fost notele ultimative din 26 si 27 iunie 1940. Notele ultimative ale guvernului sovietic trimise Romaniei la 26 si 27 iunie 1940 contravin normelor imperative ale dreptului international si sunt o mostra a politicii de dictat imperial. deportari. Tratatul de Pace din 1947 preia o minciuna Prevederile din protocolul secret semnat de von Ribbentrop si de Molotov la 23 august 1939 sunt si astazi o realitate geopolitica. Ismail si Cetatea Alba contravenea adevarului istoric si realitatii etnice existente in acea vreme. doar notele ultimative ale guvernului sovietic si raspunsul celui roman. la 10 februarie 1947. la cel de-al doilea razboi mondial. Iar schimbul de note se referise doar la Basarabia si la nordul Bucovinei. cu exceptia frontierei romano-ungare. indicate in harta anexata Tratatului de fata (anexa I) vor fi cele care erau in fiinta la 1 ianuarie 1941. Decizia privind ocuparea Bucovinei de Nord e un exemplu elocvent al politicii expansioniste. inca de la 17 septembrie 1939. intre Natiunile Unite si Romania. Proclamarea in mod neligitim la 2 august 1940 a RSS Moldovenesti a fost un act de dezmembrare a Basarabiei si Bucovinei." Numai ca. dupa cum am vazut. In conformitate cu argumentele istorice. sub toate aspectele. prin care guvernului roman i se cerea sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia si sa-i transmita partea de nord a Bucovinei "drept recompensa pentru uriasa dauna pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei in cei 22 de ani de guvernare a Romaniei in Basarabia". O consecinta logica a semnarii la 23 august 1939 a Protocolului aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune. in primul rand. nu se incheiase nici un acord sovieto-roman. La 28 iunie 1940 URSS a ocupat prin forta armata Basarabia si Bucovina de Nord. a pregatirii militare sistematice. Si pentru care a si participat. S-a spus ca totul a fost batut in cuie prin Tratatul de Pace. nu si la Tinutul Herta. cu o populatie exclusiv romaneasca si care nu facuse niciodata parte din Imperiul rus sau din cel Habsburgic. Adevarul istoric este ca ocuparea nordului Bucovinei. contrar vointei populatiei acestor tinuturi. foamete organizata.

succesoare de drept a Uniunii Sovietice. in afara de liberalii presedintelui. in timp ce Europa de Est a avut parte de regimuri totalitare dure. de la Publika TV. in frunte cu maresalul Tuhacevski. Anuntul a fost facut de Mihai Ghimpu vineri. Pe de alta parte. de stat. ce a urmat acordului de la Munchen. El a spus ca va semna mai multe decrete prin care va conferi distinctii de stat. din punctul de vedere oficial al Germaniei. In acesti 45 de ani. condamna dintr-un foc nazismul si stalinismul: ea cere ca 23 august sa devina o zi dedicata memoriei victimelor acestor regimuri. decretul a fost declarat in justitie neconstitutional. Franta.Presedintele interimar al R. In realitate. Decretul se incheiea cu solicitarea retragerii de catre Federatia Rusa. la emisiunea Fabrika. sa previna temporar o invazie germana. intre anii 1945-1989. "Ceea ce s-a produs atunci trebuie condamnat". la 1 septembrie 1939. a starnit profunda nemultumire a Moscovei si nu a fost agreat de colegii din Alianta pentru Integrare Europeana. Europa Occidentala a progresat prin practicarea democratiei si a economiei libere in toate tarile aflate la vest de Cortina de fier. . dar ca lucreaza si la un nou decret de condamnare a pactului Stalin-Hitler. de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov. OSCE vrea zi memoriala la 23 august O rezolutie recenta a OSCE. care a scindat Europa. Moldova. Uniunea Sovietica voia sa castige timp. si de economii centralizate. Un precedent decret semnat de Mihai Ghimpu. petrecuta cu o saptamana mai tarziu. semnat la 23 august 1939. sa-si asigure flancul estic in perspectiva iminentei invadari a Poloniei. impartind-o in sfera de influenta sovietica si cea occidentala. a trupelor si armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova. propusa de Lituania si Slovenia. aservite Kremlinului. Potrivit istoricului rus Aleksandr Subarian. ambele tari vroiau sa se asigure reciproc in procesul de impartire in doua a ceea ce ramasese neocupat si neimpartit din Europa. aflata la guvernare la Chisinau. intrucat Armata Rosie avea prea putini ofiteri superiori. 20 august. acesta a parafat sfarsitul Cehoslovaciei ca stat independent. incheiat in 1938 intre Germania. prin care declara 28 iunie Zi a ocupatiei sovietice. a explicat presedintele interimar. Mihai Ghimpu. pactul germano-sovietic este un exemplu de cinism politic. Acest Pact a determinat in cele din urma scindarea Europei prin Cortina de fier. mai fac parte trei partide liberal-democrate. a tinut sa mentioneze Ghimpu. a declarat ca lucreaza la un nou decret. Nu poate exista o societate sanatoasa atunci cand politica adevarului este inlocuita cu o politica a minciunii si a nedreptatii". sub pretextul unui complot imaginar. In cele din urma. dupa executarea multora dintre ei la ordinul lui Stalin. Scopul declarat al Pactului Stalin-Hitler era. din care. Decretul prezidential semnat de Mihai Ghimpu la 24 iunie spunea ca ziua de 28 iunie a fost desemnata drept zi de comemorare a victimelor ocupatiei sovietice din 1940 si de condamnare a regimului totalitar comunist. "Trebuie sa promovam adevarul si sa educam noua generatie prin adevar. Marea Britanie si Italia.

se gandeau la interesele lor nationale si au subestimat amenintarea fascismului pentru tarile lor si lumea intreaga". URSS si Franta . . a subliniat el.Marea Britanie."Cred ca toti protagonistii .