Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania

nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-și asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică voia să câștige timp, să prevină temporar o invazie germană, întrucât Armata Roșie avea prea puțini ofițeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, în frunte cu mareșalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar. În realitate, ambele țări agresoare voiau să se asigure, cel puțin oficial, că vor avea spatele „acoperit” în procesul expansionist de împărțire în două a ceea ce rămasese neocupat și/sau neîmpărțit din Europa. Cruzimea și cinismul celor doi dictatori, Hitler și Stalin, s-au repercutat timp îndelungat, prelungind cel de-al Doilea Război Mondial cu Războiul Rece și cu scindarea Europei în două prin Cortina de fier între anii 1945-1989. În acești 45 de ani, Europa Occidentală a progresat prin practicarea democrației și a economiei libere în toate țările aflate la vest de Cortina de fier, în timp ce Europa de est, aflată la est de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puțin dure, dar toate aservite Kremlinului, și cu economii centralizate, de stat. Momentul semnării este descris de istoricul Paul Johnson astfel: „ Măcelarii Europei, amețiți de băutură, își jucau rolurile, îmbrățișându-se cu tandrețe și clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfățișau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră și înainte de împărțit ceva, și acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesioniști ai acelorași afaceri. ” Cu ocazia semnării tratatului de neagresiune din 1939 dintre Germania și URSS, semnatarii plenipotențiari au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor de interese în Europa răsăriteană. Convorbirile au dus la următorul rezultat: [modificare]Protocolul adițional secret (nepublicat) În cazul unor expansiuni teritoriale și / sau politice în teritoriile aparținând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, atât pentru Germania, cât și a Uniunii Sovietice. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei față de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părți. În cazul unor expansiuni teritoriale și/sau politice în teritoriilor aparținând Poloniei, sferele de interese, atât ale Germaniei, cât și ale Uniunii Sovietice, vor fi delimitate aproximativ pe linia râurilor Narev, Vistula și San. Problema dacă interesul ambelor părți face ca menținerea unui stat polonez independent să fie dorit și modul în care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi determinată în mod definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În orice caz, ambele guverne vor rezolva această problemă pe calea înțelegerii prietenești între Germania și Rusia (Uniunea Sovietică) .

Referitor la Europa de sud-est, partea sovietică își accentuează interesul pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres față de acest teritoriu, deci nu are obiecții față de eventuale schimbări de graniță în favoarea Uniunii Sovietice; Acest protocol va fi considerat de ambele părți ca strict secret. Teoria „spațiului vital” și cea a „revoluției mondiale” Semnarea Pactului și aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A început Al Doilea Război Mondial, cu un tribut de sânge nemaiîntâlnit în istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferințe inimaginabile, cu pârjolirea unor întinse teritorii din Europa, Asia și Africa, cu desființarea unor state și uciderea în masă a unor populații nevinovate. Hitler și-a dorit războiul pentru obținerea așa-zisului spațiu vital („Lebensraum”), a supremației în Europa și dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-a vrut și el pentru declanșarea utopicei revoluții comuniste mondiale, asemănător acelui spațiu vital german. Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol în calea apropierii celor două regimuri politice, deși anterior încheierii pactului, URSS și Germania nazistă se criticaseră reciproc cu vehemență. Între cei doi dictatori – Stalin și Hitler – a existat o stranie fascinație reciprocă, deși, la nivelul propagandei, regimurile lor s-au criticat cu înverșunare. Dacă însă regimul lui Hitler se manifesta direct față de obiectivele sale, Stalin avea asociată Internaționala a III-a Comunistă. Internaționala, deși obedientă față de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul de la Kremlin, era portița prin care încerca să-și ascundă reala sa politică externă. Stalin afirma mereu că politica guvernului este una și cea a Internaționalei este alta, când, în realitate, între cele două organisme nu era nici o deosebire privind intenția declanșării revoluției comuniste mondiale. Regimurile instaurate în Rusia sovietică și în Germania național-socialistă erau, în general, antidemocratice, dictatoriale și totodată erau în particular, ostile regimurilor democratice din Occident. O motivație a apropierii dintre cele două regimuri totalitare este însuși Tratatul de pace de la Versailles, atât Germania fascistă, cât și Rusia sovietică considerându-se victime ale tratatului. Documentele existente atestă că, în anii 1934–1936, Stalin sprijinea ideea unei apropieri și chiar a realizării unui acord cu Hitler. O cale pentru netezirea relațiilor bilaterale mai strânse a fost oferită de existența ca stat a Poloniei. Polonia renăscuse, în urma primului război mondial, după mai bine de 100 de ani de ocupație ruso-austro-germană. Din punct de vedere geografic, Polonia devenise stat tampon între Rusia și Germania. Inițiatorul unei apropieri germanosovietice a fost ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop. Propunerile lui, acceptate de Hitler, au avut ecou la Moscova. Ca urmare, puterile occidentale au fost criticate aspru și etichetate drept „instigatoare la și profitoare de război”. Apropierea sovieto-germană din 1939 era urmarea unei conjuncturi favorabile statelor totalitare. Pentru Stalin, orientarea spre Hitler nu a fost determinată de doctrină, ci de considerente de circumstanță. Stalin se vedea în postura de realizator al vechiului Imperiu Rus, fapt care i-a umplut toată viața. Duplicitatea a fost caracteristica dominantă a tratativelor sovieto-germane; sovieticii tratau și cu Franța și Anglia – o măsură de prevedere pentru a evita

cel de-al doilea război ar fi fost terminat mult mai curând sau poate chiar nici nu ar fi avut loc.[necesită citare] Conţinutul pactului Ribbentrop-Molotov (Ribbentrop-Stalin) Guvernul Reih-ului German şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (nota redacţiei: U. prin crearea comisiilor de arbitraj. În cazul în care disputele şi conflictele între Importantele Părţi Contractante vor creşte. şi pornind de la Acordul de Neutralitate semnat în Aprilie 1926 între Germania şi U. orice acţiune violentă.R. Articolul V. Articolul IV.. în 1945. dacă acest pact nu ar fi existat. Adesea se susține că. atât individual cât şi în alianţă cu alte Puteri.S.R.S. Articolul II.izolarea în fața unei eventuale agresiuni germane. În cazul în care una dintre cele două Importante Părţi Contractante devine parte beligerantă cu o a treia Putere. Guvernele celor două Importante Părţi Contractante trebuie pe viitor să menţină contactul reciproc în scopul consultării pentru schimbul de informaţii pe subiecte ce afectează interesele lor comune. care a propus la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. iar estul sub influența a Uniunii Sovietice. vestul urmând a se afla sub influența Statelor Unite ale Americii.S. acestea vor participa în orice grupări de Puteri. Urmări Consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin.S. diplomația nazistă tatona constant posibilitatea unei înțelegeri separate cu Marea Britanie și o reușită ar fi contracarat eșecul lui Ribbentrop la Moscova. dacă este necesar..S.). Ambele Importante Părţi Contractante se obligă reciproc a evita orice forme de violenţă.R. şi orice atac una asupra celeilalte. o nouă reîmpărțire a sferelor de influență în Europa. care direct sau indirect ţintesc cealaltă parte. Articolul III. orientate spre îmbunătăţirea păcii dintre Germania şi U. .S. Pe de altă parte. ambele părţi vor aplana aceste dispute sau conflicte exclusiv în cadrul unor schimburi de opinii prieteneşti sau. În cazul apariţiei disputelor sau conflictelor între Importantele Părţi Contractante asupra subiectelor de un fel sau altul. au elaborat prezentul Acord: Articolul I. cealaltă Importantă Părte Contractantă trebuie să se abţină de la oricare forme de ajutor pentru această a treia Putere.

sferele de influenţă ale Germaniei şi ale U. Chestiunea privind modul în care interesele ambelor părţi fac dorită păstrarea statului independent Polon şi cum acest stat trebuie demarcat poate fi determinat doar în cursul viitoarelor discuţii politice. 8 septembrie 1939. Rezentul Acord va fi ratificat în cel mai scurt timp posibil. Ratificarea va fi făcuta la Berlin. hotarul de nord al Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor de influenţă ale Germaniei şi U. Protocolul Aadiţional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov.S. Estonia. Articolul VII. . consecinţă a Pactului Ribbentrop Molotov (Ribbentrop-Stalin) Articolul III. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Poloniei. Harta Poloniei semnată de Stalin şi Ribbentrop.R. cu condiţia că.Articolul VI.R. Harta Europei de Est. care specifică hotarul Sovieto-German în umra invaziei comune Germano-Poloneze asupra Poloniei "Tributul Prusac la Moscova".S. În această privinţă interesul pentru Lituania în regiunea Vilna este recunoscut de ambele părţi. Privitor la Sud-estul Europei.S.S. Modificările hotarelor 1938-1948. ambele Guverne vor rezolva această întrebare printr-un acord prietenesc. validitatea prezentului Acord automat se prelungeşte cu încă cinci ani. Varşovia. Vistula şi San. ziarul satiric "Mucha". ulterior una din Importantele Părţi Contractante nu-l va denunţa cu un an înainte de expirarea perioadei de valabilitate. atenţia este atrasă de către partea Sovietică privitor la interesul acesteia în Basarabia. Acordul va intra în viguare din momentul semnării. versiunea în rusă Protocolul Adiţional Secret Articolul I. Prezentul acord este elaborat petru o perioadă de zece ani. Letonia. (Nota redacţiei: Secţia de mai jos nu a fost făcută publică în momentul în care cea de asupa a fost anunţată). "Continuarea Pactului Ribbentrop-Molotov" din 28 septembrie 1939. Polonia Articolul II. vor fi limitate conform liniei râurilor Narev. Lituania). versiunea în germană Articolul referitor la Basarabia din Protocolul Aadiţional Secret al Pactului RibbentropMolotov. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Statelor Baltice (Finlanda. În orice caz. Partea Germană declară dezinteresul politic total în această regiune.

dacă una dintre cele două părţi semnatare era în război cu o a treia parte. Actul semnat de cele două state era unul clasic de neagresiune. care prevedea posibilitatea ca respectivele regimuri să se consulte în cazul în care apăreau disensiuni şi să nu se recurgă la forţă militară. v. Mai citeşte : Pactul Ribbentrop-Molotov. Informaţii false . Totodată.S. Rămas în istorie sub denumirea de Pactul Ribbentrop – Molotov. Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov conduceau la acel moment diplomaţia celor două state. ziua răpită de comunişti Să ne amintim de 23 august 1944 ! Pactul de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică.. în iunie 1940. Documentul pus la cale de Adolf Hitler şi Iosif Stalin. Un alt punct important era acela că. produce şi acum scântei în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. documentul a fost. după cum avea să noteze Carol al II-lea în jurnalul său. propaganda de uz intern din cele două ţări arăta că cealaltă parte reprezintă principalul duşman care pune în discuţie existenţa statului. îşi strângeau mâinile deasupra unei Europe pentru care vestea a căzut ca o „lovitură de măciucă“. Două regimuri totalitare. Ribbentrop Plenipotenţiarul Guvernului U. când sovieticii au revendicat Basarabia. Molotov În urmă cu şapte decenii. reprezintă poate cea mai mare „surpriză“ geo-politică din istoria modernă. 23 August 1939. Prezentul Protocol trebuie tratat de ambele părţi ca unul strict secret. Pactul Ribbentrop . o sărbătoare cu semnificaţie incertă 23 August ’44. niciuna dintre semnatare nu putea fi parte a unei alianţe ce era „îndreptată în mod direct sau indirect împotriva celeilalte“.Articolul IV.R. Pentru Guvernul Reih-ului German. Moscova. ecouri după 70 de ani VIDEO 23 august. Semnarea tratatului la sfârşitul lunii august a fost o surpriză imensă pentru guvernele occidentale. în urmă cu 70 de ani. Întregul sistem de alianţe la nivel european şi mondial pleca de la premisa că cele două regimuri totalitare nu ar putea fi niciodată aliate. Până la 23 august 1939. însă în realitate un pact între Hitler şi Stalin.S. V. cealaltă trebuia să-şi proclame neutralitatea. semnat la 23 august 1939.Molotov a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial. a căror existenţă se justifica prin înfrângerea celuilalt.

Dmitri Medvedev. ruşii nerenunţând niciodată la ideea reanexării Basarabiei. Mai mulţi europarlamentari europeni au susţinut la sfârşitul legislaturii trecute un proiect care milita pentru stabilirea zilei de 23 august ca zi de comemorare a victimelor nazismului şi comunismului în Europa. în ultimele două decenii. Relaţiile cu URSS erau de asemenea foarte proaste. un evreu prooccidental. Rezoluţia susţine iniţiativa Parlamentului European de a proclama ziua de 23 august drept „Ziua memoriei victimelor stalinismului şi nazismului“. au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii. însă discuţiile au fost întrerupte la 21 august. de la Berghof. În replică. în timpul cărora au avut loc genocide. primeşte imediat o replică dură din partea Moscovei. cu Viaceslav Molotov. acuzând o „jignire la adresa istoriei“. s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului. după ce Varşovia a refuzat să accepte ca trupele sovietice să tranziteze teritoriul polonez. Sistemul politic din România se afla sub asaltul regelui Carol al II-lea. Comisia îşi doreşte să combată „tentativele de falsificare a istoriei care aduc prejudicii intereselor Federaţiei Ruse“. în secolul XX. Pactul divide şi astăzi Europa Nici la 70 de ani de la semnarea documentului. într-o ţară occidentală. Ruşii negociau în paralel şi cu anglo-francezii. Punctul de plecare nu a fost identificarea unui element de coeziune. Negocierile politice au început abia la începutul lunii august. ci a unui duşman comun: capitalismul. preşedintele rus. însă foarte proaste cu Germania nazistă şi cu Uniunea Sovietică. unul dintre puţinele state est-europene în care mai exista încă. orice încercare de condamnare a pactului. Astfel. măcar parţial. în cazul în care Germania ar fi atacat în Vest. Germania acuza în acea perioadă România că întreţinuse relaţii foarte bune. În mai. Evident. „În fiecare an trebuie să comemorăm acest . cu toţi duşmanii Reichului. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a votat recent o rezoluţie prin care pune semnul egalităţii între regimul nazist şi cel comunist. victimă a Pactului România era. ţările Europei s-au confruntat cu două puternice regimuri totalitariste – nazist şi stalinist. Documentul subliniază că. la sfârşitul anului 1939.Moscova şi Berlinul anunţaseră încă din aprilie că negociază un tratat economic. Europa nu a reuşit să se împace cu trecutul. însă au înaintat extrem de repede. Stalin l-a înlocuit pe Maxim Litvinov. ruşii au reacţionat dur. Pe plan extern. demonstrată la întâlnirea din iulie 1940. un regim democratic. însă serviciile secrete occidentale aflaseră că în realitate cele două puteri antagonice nu duc niciun fel de negocieri. Decizie „conform firii românilor“ Majoritatea istoricilor români consideră că Pactul Ribbentrop-Molotov nu trebuie să iasă din conştiinţa publicului şi din dezbaterile publice. România avea relaţii foarte bune cu Marea Britanie şi cu Franţa. care dorea să instaureze un regim autoritar. un apropiat al liderului rus. România. Între Carol al II-lea şi Adolf Hitler exista o antipatie vizibilă. a constituit o comisiei specială care are rolul de a lupta împotriva „falsificatorilor“ istoriei Rusiei.

deci şi asupra României“. care este raion în regiunea Cernăuţi. survenită în urma înţelegerii dintre Stalin şi Hitler. La 3 septembrie. După destrămarea URSS. Armata Roşie invada şi ea Polonia dinspre est. din 1947. În iunie 1940. La 1 septembrie 1939. În cel de-al Doilea Război Mondial au murit aproximativ 20 de milioane de militari şi aproximativ 40 de milioane de civili. „Nu cred că regele putea face atunci mai mult. Liderul german a mizat până în ultima clipă că tratativele cu anglo-francezii vor reuşi. deşi Otto von Bismark. Carol al II-lea a acţionat conform cu firea poporului“. Era prima pierdere teritorială a României. scria în testamentul său politic că Germania va putea fi învinsă doar dacă va deschide un război pe două fronturi. În prezent. „Pactul dintre Hitler şi Stalin a reprezentat la acea vreme o alianţă a regimurilor totalitare împotriva democraţiilor. Unii istorici susţin că Hitler nu era conştient la acea vreme că dezmembrarea Poloniei va duce la un conflict global. La Tratatele de Pace de la Paris. este de părere Cioroianu. după ce iniţial făcea parte din zona de care era interesată Germania. unde era aşteptată de unităţi de cavalerie. A deschis calea războiului Încheierea unui pact cu ruşii i-a permis lui Hitler să atace nestingherit Polonia. nordul Bucovinei face parte din Ucraina. dedicată „marii“ victorii. Polonia a fost prima victimă a Tratatului Ribbentrop-Molotov. . conform angajamentelor luate. fiind împărţită între Germania. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova.pact şi să ne amintim de victimele nazismului şi ale comunismului“. În lunile următoare. nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. fost ministru de Externe. URSS. la fel şi Herţa. Asta. consideră istoricul Adrian Cioroianu. Finlanda. la numai o săptămână de la semnarea pactului. Tratatul avea însă şi clauze secrete. Viorel Tilea. armata germană intra în Polonia. Înţelegerea dintre cele două regimuri totalitare a avut un efect nefast asupra întregii Europe. Estonia şi Letonia erau plasate în sfera de influenţă sovietică. Lituania şi Slovacia. Există voci care susţin că la decizia anglo-francezilor ar fi contribuit decisiv chiar ambasadorul român la Londra. Armata germană şi cea rusă au participat chiar la o paradă militară comună. două state ale căror relaţie cu Germania nazistă era mult mai bună. nu însă şi Basarabia. şi Lituania a fost inclusă în sfera de influenţă rusă. Germania nazistă şi Uniunea Sovietică îşi împărţeau teritoriul polonez sub privile unei Europe şocate. România avea să mai piardă teritorii în favoarea Ungariei (Ardealul de Nord) şi a Bulgariei (Cadrilaterul). ce consfinţeau încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. fără teama că ar putea fi implicat într-un război pe două fronturi. şi asta pentru că el cunoştea firea poporului român. România şi-a recuperat nord-vestul Transilvaniei. La 17 septembrie. Împărţirea sferelor de influenţă Conform înţelegerii. cu doar câteva zile înainte. crede Cioroianu. cancelarul prusac din secolul al XIX-lea care a realizat unificarea Germaniei. mult inferioare. După ocuparea Poloniei. ruşii au adresat României un ultimatum în care solicitau înapoierea Basarabiei şi cedarea părţii de nord a Bucovinei. Anglia şi Franţa declarau război Germaniei naziste. de a garanta independenţa unor state central şi est-europene.

fără ca Germania să intervină.E. războiul şi memoria europeană”. La 23 august anul acesta se împlinesc şapte decenii de la semnarea documentului care a dus la izbucnirea celui de-al doilea război mondial . Hitler s-ar fi adresat mai întâi marilor puteri vesteuropene cu propunerea de împărţire a Europei pe sfere de înfluenţă. Institutul Polonez de la Berlin împreună cu Societatea Germană pentru Europa de Est şi Academia de Ştiinţe a Germaniei au organizat o conferinţă cu tema „Pactul Hitler. Prof. Hitler era interesat ca România să nu devină un teatru de război. armata celui de-al treilea Reich având nevoie de hidrocarburile din ţara noastră. Împărţirea pe hartă a fost făcută cu un creion. acuzand totodata Occidentul pentru intelegerea semnata cu Hitler in 1938.ce au devenit publice după 1945. „din greşeală“. Participanţii au subliniat necesitatea ca lumea de azi să nu uite faptele care au facilitat semnarea de către Ribbentrop şi Molotov. iar România a pierdut Basarabia. Iar U. Slawomir Debsky. ruşii au anexat şi nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. să semneze nefastul document. a subliniat că dovezi există şi în documente de arhivă din Anglia . s-a concretizat prin semnarea odiosului pact. beneficiind de bunăvoinţa părţii germane. care a menţionat aceasta ideie. În iunie 1940. La începutul acestei luni. în acest sens . Hitler s-ar fi adresat şi lui Stalin cu o propunere similară care . la Munchen. Vladimir Putin. Astfel. ca metodă a procedat similar. directorul Înstitutului Polonez din Varşovia pentru probleme înternaţionale. astfel că. Al Doilea Razboi Mondial Vladimir Putin condamna Pactul Ribbentrop-Molotov. teritorii aparţinând de drept statului independent Georgia devin sferă de influenţă oficializată a Moscovei. deşi nu poate fi comparată cu URSS-ul lui Stalin. acceptată de acesta . După semnarea a acordului de la Munhen din 1938. . Prin acest pact au fost ocupate Polonia şi ţările baltice . semnat in 1939. miniştrii de externe ai dictatorilor de la Berlin şi Moscova. 12:20 Actualitate | Esenţial Vladimir Putin Premierul Rusiei. guvernul german a explicat Bucureştiului că trebuie să se conformeze şi că nu va primi niciun fel de asistenţă din partea Berlinului. El a făcut şi o legatură. El s-a referit la războiul ruso-georgian de anul trecut. relateaza AFP. când ruşii au revendicat teritoriile. Basarabia urma a fi anexată de ruşi.şi întreaga lume contemporană pare să se împace cu ideia că Abhazia şi Osetia de Sud . când Anglia şi Franţa au recunoscut anexarea de către Hitler a regiunii Sudecţilor din Cehoslovacia . dar acuza Occidentul pentru incurajarea fascismului Luni. cănd actuala Federaţie Rusă . cu o situaţie recentă din zilele noastre.Stalin. pe care le-a studiat. 31 august 2009. a condamnat luni Pactul Ribbentrop-Molotov.

in 1939. SUA si-au pierdut interesul pentru Europa de Est Vizita la Gdansk a premierului Vladimir Putin. dar si cu Europa de Est in ansamblul ei. Moscova a decis ca a refuza pactul de neagresiune ar fi fost un gest lipsit de ratiune. In acelasi timp. Pactul Ribbentrop-Molotov si Declaratia de la Munchen In opinia sa. anexand teritorii ale Cehiei. "Adevarurile spuse pe jumatate au fost mereu pline de capcane si inselatoare. Putin argumenteaza ca. intr-un articol publicat in cotidianul polonez Gazeta Wyborcza. poate deschide o noua pagina in relatiile reciproce ale Rusiei nu numai cu Polonia. la incheierea primei conflagratii mondiale. un rol similar l-a jucat Declaratia de la Munchen. dupa Acordul de la Munchen si cu putin timp inainte de intrarea Germaniei in Polonia. scrie cotidianul RBK Daily. un an mai devreme. scrie Putin. Cu un interes deosebit este asteptat discursul lui Putin la ceremonia dedicata izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. "Avem obligatia de a pastra impreuna un moment de reculegere in memoria victimelor acelor crime". scrie premierul rus. Tragediile trecutului – subapreciate sau eronat interpretate – conduc inevitabil la aparitia de noi fobii istorico-politice. s-a intrebat el."Fara nicio indolaia. criticandu-i vehement pe cei care "rescriu istoria sub impulsul conjuncturii politice de moment". in urma careia Hitler a decis ca "i se permite totul" si ca Franta si Anglia "nu vor misca niciun deget pentru a sari in apararea aliatilor lor". a Tratatului de la Versaille. poporul Rusiei intelege. ruinand orice speranta privind formarea unui front comun de lupta impotriva fascismului?". la Munchen. Premierul a amintit ca. care fixeaza "umilirea Germaniei". Premierul Vladimir Putin a cerut ca Pactul Ribbentrop-Molotov sa nu mai fie considerat "singurul buton de lansare" a celui de-al Doilea Razboi Mondial. Putin: Inteleg sentimentul de incrancenare al polonezilor Putin si-a exprimat profunda recunostinta fata de Polonia pentru respectul manifestat pentru locurile de veci ale soldatilor sovietici. de asemenea. nu au semnat Franta si Marea Britanie. URSS s-a aflat in fata pericolului unui razboi pe doua fronturi (in acea perioada s-au intensificat luptele cu japonezii) si. Potrivit spuselor sale. faimosul tratat cu Hitler. cazuti prizonieri in Polonia in timpul razboiului din 1919-1921. aceasta din urma a participat ea insasi la impartirea Europei. care genereaza confruntari intre popoare si state". in situatia in care "evantualii aliati ai URSS din Occident acceptasera deja intelegeri similare cu nazistii si nu doreau sa colaboreze". putem condamna pe buna dreptate Pactul Ribbentrop-Molotov incheiat in august 1939". "Dar. Putin indica si alte evenimente care au incurajat agresiuniea hitlerista: semnarea. care va incepe marti. "sentimentul de incrancenare" al polonezilor in legatura cu asasinarea in masa a militarilor polonezi in 1940. el a amintit despre "soarta tragica" a soldatilor rusi. a declarat Putin. .

Alternativa nu era explicit formulata in ultimatum. ca lider regional incontestabil. Europa de Est manifesta disponibilitate pentru construirea unor relatii noi cu Moscova. Acesta din urma. Daca pana acum numarul acestora este estimat la un milion de oameni. ocupatia germana in Olanda si Belgia.Tactica de santajare a Rusiei cu ajutorul pretentiilor istorice s-a epuizat: privata de sprijinul Statelor Unite. Saptamana trecuta. Cu alte cuvinte.000. in ultima instanta. SUA pierd din interesul lor pentru aliati in lupta impotriva Moscovei". Este pregatita Moscova pentru impacare? In realitate. Discursul de maine al lui Putin va arata daca Moscova este pregatita pentru o impacare. de incheierea pactului sovieto-german din 1939 si de ocuparea de catre trupele sovietice a teritoriului Poloniei. a determinat. declansarea razboiului sovieto-finlandez. "Universul" si celelalte mari cotidiane ale vremii care apareau la Bucuresti. . cu al sau incendiar protocol secret. acestor teritorii li se va adauga si Tinutul Herta). Urma sa se produca primul mare rapt teritorial al acelui an de cumpana . in urma unui ultimatum deosebit de insolent. demonstreaza disponibilitate pentru o impacare cu Rusia si pentru construirea de relatii noi. "Timpul".ocuparea prin forta a Basarabiei si a nordului Bucovinei. In acelasi timp. la randul sau. 28 iunie 1940: URSS declara razboi Romaniei! Romania Libera. afirma publicatia citata. ocupatia sovietica in Tarile Baltice. Fara protectoratul SUA. ceremonia va fi dedicata exclusiv asaltului german asupra Poloniei. a generat. Vineri 24 Iunie 2005 28 iunie 1940. Imperiul sovietic cerea guvernului roman sa-i fie cedate Basarabia si nordul Bucovinei (in fapt. atacul sovietic asupra Romaniei de la 28 iunie 1940. bazate pe egalitate si respect reciproc. in calitatea ei de succesor al URSS. Europa de Est in ansamblul ei si Polonia. "America nu mai considera intimidarea Rusiei drept principala sarcina pe arena mondiala si. care promisesera garantii dupa incheierea primei conflagratii mondiale. la 23 august 1939. Institutul polonez pentru memorie nationala a prezentat o noua evaluare a numarului de polonezi trimisi in Siberia dupa 1939. direct sau indirect. aveau prima lor pagina in chenar de doliu. a declarat. acum aceasta cifra s-a redus aproape de trei ori. a promis ca-i va aminti colegului sau rus "cine a fost in timpul celui de-al Doilea Razboi calau si cine a fost victima". Petr Eberhart. prin urmare. a Tratatului de neagresiune germano-sovietic. el a acuzat odata in plus Rusia. de catre Uniunea Sovietica. Donald Tusk. Actiunile care amintesc de interventia sovietica au fost amanate pentru 17 septembrie. lipsita de reactie a marilor puteri occidentale Marea Britanie si Franta. partea poloneza s-a straduit sa indulceasca la maximum toate aspectele preconizatei ceremonii care ar putea fi catalogate drept antirusesti. directorului Instytut Geopolityki din Polonia. precizeaza RBK. pentru RBK. crede presa rusa. premierul polonez. dar era suficient de transparenta: URSS declara razboi Romaniei! Atitudinea lasa. o noua hacuire a Poloniei de catre Berlin si Moscova. ca si in restul tarii. Dupa cum a subliniat unul dintre organizatori. incheierea. pana la 320.

Uniunea Sovietica este interesata in existenta puternicei Germanii". cel care semnase. Oficiosul sovietic "Pravda" a si numit tratatul "pactul pacii". considerandu-l singurul capabil sa organizeze o colaborare franco-britanica impotriva germanilor. Si. se referea. mai toti istoricii romani au acceptat sa culpabilizeze Bucurestiul. deschizand astfel cel de-al doilea razboi mondial. Mai mult decat atat. Marea Britanie si Franta declara razboi Germaniei.Pentru a judeca mai corect situatia politica internationala a acelor ani Đ si poate din anii ce au urmat. Cat despre pericolul dinspre Urali. impreuna cu Molotov. intr-o declaratie de-a sa facuta la Moscova: spre deosebire de delegatiile militare engleza si franceza. La 3 septembrie. de fapt. La impartirea Poloniei. propriu-zis. In ceea ce priveste situatia Romaniei. A facut-o din precautie: daca Anglia si Franta vor reactiona. Germania este destul de puternica pentru a se masura si cu Polonia. lucrurile au fost mai simple: totul era subordonat ideii apararii pacii. in acele zile de iunie 1940. ca in bancurile cu Radio Erevan. pactul si protocolul secret. Germania ataca Polonia. in cel de-al doilea razboi mondial. si cu aliatii occidentali". definindu-l. atunci Stalin. Protocolul secret. Londra i-a recunoscut generalului Charles de Gaulle calitatea de sef al "Frantei libere". Uniunea Sovietica intrase deja. n-au facut-o). dar chiar si multe tiparite in tarile din Occident Đ au acreditat ideea ca Uniunea Sovietica ar fi intrat in cel de-al doilea razboi mondial numai dupa agresiunea asupra sa a Germaniei naziste la 22 iunie 1941. anexa la pact. In dimineata de 1 septembrie 1939 Germania a atacat Polonia. Cand s-a convins ca nici Anglia. luand voievodatul Lublin. Stalin a cerut initial voievodatul Lublin. Ceva mai tarziu. examina impartirea Europei rasaritene in sfere de influenta. Ar fi fost logic ca Marea Britanie si Franta sa-i declare razboi si acesteia. atunci s-a raliat ideii lichidarii totale a statului polonez. uitand ca a existat momentul iunie 1940. Cum stim. aliatii occidentali nu l-au inteles decat mult mai tarziu. In continuare. . drept agresor. La 17 septembrie. ar putea sustine ca nu vrea decat sa pastreze un sambure de statalitate poloneza. Abia dupa terminarea celui deal doilea razboi mondial. iar Germania va fi infranta. "La Moscova a fost semnat pactul de neagresiune dintre Germania si URSS. aldine: La 1 septembrie 1939. nici Franta nu sunt gata sa acorde un ajutor imediat aliatului lor polonez. el nu sosise la Moscova pentru a cere URSS ajutor militar impotriva Angliei. Totusi. sub semnatura istoricului rus Aleksandr Nekrici. Intamplator sau nu. ministrul german al Afacerilor Externe. puternica Germanie este o conditie obligatorie pentru pacea in Europa. Istoria oficiala care minte Manualele de istorie Đ nu doar cele aparute la Moscova sau la Bucuresti. In arhivele germane s-a pastrat si reactia lui Stalin: "Punctul de vedere al Germaniei de a refuza orice ajutor militar este demn de respect. Cum s-au desfasurat. conform vrerii Moscovei. Ca urmare. von Ribbentrop. in aceeasi zi de 28 iunie 1940. Uniunea Sovietica ataca si ea Polonia. (n. ba chiar si din zilele noastre Đ Occidentul a inteles pericolul dinspre Berlin abia dupa caderea Frantei si dupa ce s-au produs primele atacuri aeriene peste Canalul Manecii. o data ce s-a pus in practica ordinul maresalului Ion Antonescu Đ "Va ordon treceti Prutul!". in anii regimului comunist. nu ca victima. ci ca stat agresor. evenimentele reprezinta tema studiului aparut in revista moscovita "Ogoniok". s-a uitat ca. Accentul a fost pus pe "pace". din care vom cita pasaje semnificative. Inca o data. Polonia a fost scoasa la mezat Studiul are ca punct de plecare data de 23 august 1939. Cand jocurile erau deja facute si au mai trebuit sa treaca inca vreo patru decenii si jumatate de cosmar comunist.

la ora 7.a. cum ca "guvernul sovietic nu poate sa lase fara aparare pe fratii de sange ucraineni si bielorusi".. Dar daca razboiul va incepe. politica externa sovietica decurgea din doctrina lui Stalin. dar cere sa "nu se faca tapaj pentru asemenea fleacuri care mai apar in drumul nostru". (Animatie in sala. drapelul pacii. dar publicata doar la doi ani dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. neintarziat. Stalin da inapoi.. greutatea cu care ne-am putea impune". aratand ca formularea propusa de Molotov "este neconforma cu continutul acordului de la Moscova". de langa Smolensk. Teza sa principala era: sa-i asmutim pe capitalisti unii contra altora. firesc. sa nu fim mocofani. In noiembrie 1940..) Peste o zi doar..) Colaborarea Invitat la Moscova.. La 17 septembrie 1939. Dupa caderea Varsoviei. Formularea initiala se prezenta astfel: Uniunea Sovietica intra in Polonia ca urmare a pericolului aparut din partea Germaniei pentru populatia bielorusa si ucraineana. Molotov este pe deplin sincer. Aceasta glasuia: "Drapelul nostru va ramanea.. Stalin. Stalin se adreseaza germanilor: el este categoric impotriva pastrarii oricarui fel de statalitate poloneza. seful Statului Major al fortelor aeriene militare germane expediaza o telegrama la Moscova. La 1 septembrie. nu trebuie sa ne prinda cu mainile incrucisate. care bombarda teritoriul polonez. caruia-i explica ca guvernul sovietic nu vede vreun alt motiv. In cele din urma. ursului (adica al Rusiei Đ n..) este ca. Una din consecintele tragice ale acestei decizii a fost si exterminarea ofiterilor polonezi in padurea de la Katyn. atat timp cat se taie lemne. Teoria folosirii contradictiilor din cadrul imperialismului a fost binisor prelucrata. din ascunzatori legate de mecanica politicii internationale. "corect" intelese de ei.) Stalin a cautat o formulare potrivita pentru un comunicat oficial. Unitatea de interese ale lui Stalin si Hitler. La 20 septembrie 1939. Uniunea Sovietica a devenit unul dintre participantii la cel de-al doilea razboi mondial.. Molotov s-a inteles cu germanii ca motivarea initiala a amestecului militar al URSS sa contina o nota "ofensatoare pentru sentimentele germanilor".(. astfel incat. doar discuta cu un partener. statia de radio de la Minsk sa transmita semnale continui pentru aviatia germana. sa trecem prin padure si sa ne cerem plata pe buturuga.30 dimineata.. O asemenea pozitie . cat timp "pana acum. ministrul estonian al Afacerilor Externe a fost silit de Molotov si de Stalin sa semneze un tratat de ajutor reciproc. a reiesit chiar peste cateva ore dupa agresiunea Germaniei asupra Poloniei. ca si de situatia complicata de pe teritoriul Poloniei. care sa-i permita sa justifice agresiunea sovietica in Polonia. aplauze furtunoase. sa-i silim sa se lupte unul cu altul in beneficiul bolsevicilor si al socialismului. Armata Rosie a lovit de la est Polonia. (. cum spune tov. Uniunea Sovietica nu a avut motive de neliniste in legatura cu minoritatile sale din Polonia".Si in aceasta perioada. Si a urmat nota adresata guvernului polonez. Si sa ne implicam pentru a arunca pe talerul balantei greutatea decisiva. Documentele germane de arhiva ne-au adus la cunostinta nuantele acordurilor germano-sovietice. Se exprima rugamintea ca. Trebuie sa ne implicam. Jdanov spune intr-un cerc restrans: "Tov. Rolul... in aceasta privinta.. (Din cuvantarea lui Stalin la plenara CC al PC (b) din 19 ianuarie 1925). Stalin a dorit sa arunce responsabilitatea asupra germanilor. in aprilie 1940. rasete)". si nu la 22 iunie 1941. Acesta a fost inceputul "inghitirii" Statelor Baltice . Atunci. Germanii. sa ne implicam insa ultimii.. reprezentantii fortelor armate ale Germaniei si Uniunii Sovietice au semnat la Moscova un acord formal privind conducerea operatiunilor militare in Polonia. ca si in trecut. formulata de el inca din 1925. Stalin recomanda insistent ca noi. (. s-au infuriat si au protestat ferm. sa studiem.. comunicatul convenit spunea: intrarea trupelor sovietice a fost dictata de grija fata de soarta populatiei bieloruse si ucrainene care traia in Polonia. sa stim.o vom adopta si pe viitor.

Letonia si Estonia Đ in componenta Uniunii Sovietice. Totul s-a incheiat cu o parada comuna a armatelor sovietica si germana aflate la Lvov.. Realizandu-si planul.) Stalin pofteste si la Basarabia. cum ca intre tratatul de neagresiune sovieto-german. Cum s-a desfasurat colaborarea militara a aliatilor? Armata sovietica si cea germana au intrat in Lvov din doua directii. Sunt cel putin ciudate si aflate in totala contradictie cu faptele. afirmatiile conducatorilor sovietici. Uniunea Sovietica a pierdut in securitate. care pasa Statele Baltice in "sfera de influenta" a Uniunii Sovietice. in care a suferit o rusinoasa infrangere. Castigand teritorial. Aceasta ar fi cea mai importanta consecinta a largirii teritoriului sovietic. El a amintit. Dar ei nu trebuie sa se astepte la nici un fel de actiuni dusmanoase din partea URSS. si ulterioara lor inglobare in URSS nu ar fi nici o legatura. URSS a demonstrat in si mai mare masura loialitatea sa fata de Germania.. Stalin. acordand sprijin politic Germaniei. Germania nu si-ar fi putut realiza planurile militare (". Stalin a intrat intr-un razboi nefericit (pentru el) cu Finlanda. slujesc "intereselor fundamentale de stat ale .din iunie 1940. s-a creat chiar pericolul unei confruntari dintre ele. Si a mai oferit inca o dovada de prietenie: la 18 iunie 1940. speriindu-se de o rapida incheiere a pacii in Vest (situatia Angliei parea pentru multi fara nici o speranta). l-a determinat pe Stalin sa ia hotararea de a incorpora imediat Statele Baltice Đ Lituania. Inaltul comandament german a gasit imediat o iesire: propune ofensiva comuna cu transmiterea ulterioara a orasului in mainile comandamentului sovietic.. ca rezultat al pactelor cu Germania. de incercarile presei britanice si probritanice de a speria URSS in legatura cu "perspectiva cresterii puterii Germaniei". ca sa nelisteasca pe germani. Complicatiile aparute in relatiile cu germanii din cauza pretentiilor suplimentare ale URSS asupra unei parti din teritoriul lituanian au fost reglementate apoi pe calea platii catre Uniunea Sovietica a unei sume considerabile in aur. Razboiul finlandez a demonstrat slabiciunea militara a URSS si l-a incurajat pe Hitler pentru un eventual razboi impotriva Uniunii Sovietice. pe o distanta de 5. ci. cu sinceritatea sa cinica. a dorit sa mareasca teritoriul URSS inainte de a se incepe negocierile de pace. Totul era menit. declara la sedinta Sovietului Suprem al URSS din 1 august 1940 (adica dupa capitularea Frantei) ca. Slabita de razboiul finlandez. Si ca de fiecare data cand Uniunea Sovietica isi misca diviziile la atac Đ dupa Statele Baltice au urmat Basarabia si nordul Bucovinei Đ.000 de kilometri. acum unanim recunoscute.. in trecut. atat timp cat URSS nu avea granita comuna cu cel mai periculos agresor potential Đ cu Germania. In vara lui 1940. Acum aparuse o frontiera comuna cu Germania nazista si cu aliatii sai. a spus el. care tocmai se incheiase cu infrangerea militara a Frantei. (. nu a scapat nici un prilej de a-si mari propriul teritoriu. din contra. el declara imediat ca aceste actiuni nu sunt indreptate impotriva Germaniei. pentru URSS drept "cordon sanitar" impotriva unui atac neasteptat dinspre apus.. daca nu ar fi fost ajutorul Uniunii Sovietice. de asemenea. in mai-iunie 1940. Este vorba despre invazia in Danemarca si Norvegia. Molotov a transmis ambasadorului von Schullenburg "cele mai calde felicitari" din partea guvernului sovietic cu ocazia "stralucitorului succes" al Wehrmachtului. unde aproape in fiecare punct URSS era deschisa pentru a fi atacata.) Uniunea Sovietica. dar si la nordul Bucovinei Victoria obtinuta de Germania in Vest. Molotov si-a exprimat totala adeziune fata de "masurile de aparare" ale Germaniei in nordul Europei si i-a urat (la 9 aprilie 1940) deplin succes. Molotov. Polonia si Statele Baltice serveau. (. guvernul nostru a asigurat Germaniei siguranta linistii in Rasarit").. Dupa ocuparea teritoriilor acestor state de catre Germania reprezentantele diplomatice ale guvernelor lor la Moscova au fost inchise.

La 31 iulie. Iugoslavia). A aparut cunoscuta dilema a lui Hitler: sa porneasca razboi impotriva Uniunii Sovietice in primavara lui 1941 sau sa puna in aplicare planul de impartire a lumii in sfere de influenta intre Germania. guvernantii bulgari declarau ca vor recapata Dobrogea pe calea tratativelor. si un "protocol secret". Stalin va fi convins sa ajunga la intelegere cu ei impotriva pericolului german. mai devreme sau mai tarziu. In septembrie-octombrie 1940. ca Tratatul de la Trianon e anulat si ca situatia trebuia modificata. era si copia protocolului secret aditional al pactului Ribbentrop Đ Molotov (sau Hitler Đ Stalin). Atunci si Angliei nu-i va mai ramane decat sa accepte conditiile dictate de invingator. se vorbea numai despre neutralitatea Uniunii Sovietice in acest caz. dat publicitatii. Semnale ingrijoratoare veneau spre Romania din toate punctele cardinale: la Budapesta.URSS si Germaniei". primul ministru P'l Teleki declara. care fusese parte a monarhiei austroungare. inceputul anului 1940 La Bucuresti se stia ca Germania incheiase. Abia pe timpul glasnosti-ului lui Gorbaciov. Stalin a cedat." Bucuresti. Aceste motive au rasunat destul de limpede in mai multe interventii facute la consfatuirile cu comandantii militari. Ceea ce nu se stia la Bucuresti ar fi putut sa sperie: la Moscova. In final s-a creat si coalitia militara germana. acel "pact" nu prevedea nimic care sa sperie. Anglia nu numai ca n-a capitulat. Intre acestea. a trezit insa nemultumirea Berlinului. va fi necesar sa se intoarca impotriva Rusiei. de la frontiera sovietonorvegiana. Ribbentrop semnase. la Sofia. s-o distruga printr-o campanie rapida. Kremlinul a recunoscut ca descoperisera originalul. Italia. impreuna cu Molotov. de la inceput. ci si pe speranta ca. dupa 1 septembrie 1939. chiar si ideea existentei unui protocol secret. Data inceperii razboiului fusese stabilita pentru jumatatea lui mai 1941. la 23 august 1939. relatiile dintre Germania si URSS se inrautatesc in legatura cu tranzitarea trupelor germane pe teritoriul Romaniei. prin impartirea sferelor de influenta intre cele doua puteri. limitandu-si pretentiile "numai" la partea nordica a Bucovinei. Mai tarziu. Ribbentrop urmarea din ce in ce mai insistent transformarea "Pactului anticomintern" din 1936 intr-o alianta pentru reimpartirea imperiului britanic. S-a dovedit. In acest timp. Japonia si Uniunea Sovietica? Intre altele. in Parlamentul ungar. Germanii au decis sa nu intre intr-un conflict cu URSS pe aceasta tema si chiar au sfatuit guvernul roman sa accepte cererile URSS. Lui Hitler i s-a confirmat ideea ca rezistenta Angliei se bazeaza nu doar pe forta SUA. ca textul sovietic. Ea incepea din nord. in legatura cu agravarea situatiei in Balcani (Grecia. Pentru inceput. Dupa cum am vazut. au admis acest fapt. dar nici nu se gandea sa poarte negocieri de pace. Daca nu este posibila capitularea Angliei. in preajma anilor 90. inceperea actiunilor militare s-a amanat de cateva ori. Hitler a dat ordin Statului Major General sa pregateasca planul de operatiuni impotriva Uniunii Sovietice. un "pact de neagresiune" pe 10 ani cu URSS. La sfarsitul anului 1992 Đ inceputul anului 1993. Uniunea Sovietica a insistat ca Bulgaria sa intre in sfera sa de interese. Sovieticii au respins. Dar au sustinut ca ar fi disparut originalul. In perioada finala a celui de-al doilea razboi mondial. era identic cu cel publicat de americani cu aproape cinci decenii in urma. data oficiala a declansarii celui de-al doilea razboi mondial. Dar despre acest document s-a aflat abia peste cinci ani. . la gurile Nistrului. Hotararea Uniunii Sovietice de a ocupa Bucovina. cu acel prilej. trupele americane au capturat cele mai importante fonduri de documente germane. prima consecinta a protocolului secret a fost invadarea Poloniei. in ciuda asteptarilor lui Hitler. Oficial. si se termina in sud.

Insa evenimentele au continuat sa se deruleze: la 10 mai 1940. a Basarabiei si a nordului Bucovinei.. In zadar. a acestui conflict. prima nota ultimativa apare intr-o alta varianta. si i-a remis ultimatumul. iar situatia internationala care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor mostenite din trecut. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca Guvernul Regal Roman va gasi oportun sa se ajunga la o solutionare pasnica a problemei. Molotov a chemat la Kremlin pe ministrul roman la Moscova. spre a examina situatia creata si ce masuri se pot lua. apeland la argumente istorice. si s-ar produce invadarea Transilvaniei. si asteapta raspunsul cuvenit in cadrul zilei de 27 iunie 1940. Romania a ocupat in mod injust si abuziv teritoriul Basarabiei. populata in principal cu ucraineni. compus doar din trei persoane: primul ministru Gheorghe Tatarescu. pentru a pune. cedarea acestei regiuni din Bucovina constituie o compensatie justa pentru repararea nedreptatii savarsite prin stapanirea abuziva a Basarabiei timp de 22 de ani. a desfacut de la Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei. ministrul Afacerilor Straine Grigore Gafencu si ministrul Palatului. in timpul guvernarii Gh. De-aici incolo. S-a convenit ca reactia Romaniei nu putea fi decat rezistenta armata. Tatarescu. 2. pentru a analiza situatia creata. La 26 iunie 1940. cu Republica Sovietica Ucraina. incalcand prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei. Regele Carol al II-lea convoaca un Consiliu de Coroana. ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o data si deschis in fata intregii lumi. Romania. care reprezinta o unitate organica cu restul teritoriilor locuite de ucraineni. iar Đ pe de alta parte Đ cere sa i se cedeze Nordul Bucovinei. adica. Cedarea imediata a Basarabiei.La 6 martie 1940. Ernest Urdareanu. o agresiune sovietica pentru ocuparea Basarabiei. Acum. prin care cerea cedarea. de catre Romania. mult mai cunoscuta: "In anul 1918. Germania invadeaza Olanda si Belgia. guvernul URSS pretinde: 1. Davidescu a incercat sa explice situatia. URSS considera necesar si oportun . etnografice si politice. Uniunii Sovietice. Se cerea un raspuns in termen de 24 de ore. bazele unei paci solide intre tari. la care s-ar alatura maghiarii. ora 11 seara. Basarabia. 2. In acelasi timp. Uniunea Sovietica nu a recunoscut niciodata si sub nici o forma aceasta rapire samavolnica. Regele a reunit un consiliu restrans. cand slabiciunea militara a URSS a trecut in domeniul trecutului. Necesitatea de a intretine bune relatii politice in aceasta parte a Europei si actuala situatie internationala cer o solutionare imediata a acestei probleme de litigiu. In presa sovietica (oficiosul Partidului Comunist bolsevic "Pravda") din 29 iunie 1940. ora 12 (ora Moscovei)". Iat-o. Soarta Romaniei era deja transata: Molotov a spus-o clar Đ cedare sau razboi! Prima nota ultimativa sovietica (26 iunie 1940) remisa guvernului roman "In anul 1918. A urmat caderea Frantei (22 iunie 1940). o agresiune din partea germanilor. nimic nu mai statea in calea urnirii spre Vest a masinii de razboi a "ursului" sovietic. la 19 aprilie 1940. folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei. Cedarea imediata a nordului Bucovinei. Potrivit jurnalului lui Carol al II-lea.. In consecinta. Gheorghe Davidescu. aldine: "seculara". spre comparatie cu varianta de mai sus. in fine. 106 ani!) a acestei provincii cu restul Rusiei. Doua ipoteze au fost luate in calcul: 1. Uniunea Sovietica considera oportun si necesar ca Basarabia sa fie restituita imediat. profitand de slabiciunea momentana a Rusiei tariste. Uniunea Sovietica nu s-a impacat niciodata cu faptul luarii cu forta a Basarabiei. distrugand astfel unitatea organica si seculara (n.

Atunci. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele conform hartii alaturate. Regele a pus la vot acceptarea sau respingerea ultimatumului sovietic. Guvernul URSS propune guvernului regal al Romaniei: 1. sa paseasca impreuna cu Romania. dupa dezbateri. Guvernul URSS asteapta raspunsul guvernului regal al Romaniei in decursul zilei de 27 iunie curent. cu incepere de la 28 iunie 1940. un mijloc de despagubire a acelei enorme pierderi care a fost pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 ani a Romaniei in Basarabia. 4. Chisinau si Cetatea Alba. Se va constitui o comisie mixta plenipotentiara care va reglementa formalitatile predarii.00 (ora Moscovei). fortele Armatei Rosii vor ocupa punctele Cernauti. Carol al II-lea. depozitele de orice fel. 2. La primul Consiliu. teritoriul Basarabiei si al Bucovinei de Nord va fi evacuat de trupele si autoritatile romane. un vot a fost rezervat. A doua nota ultimativa sovietica (27 iunie 1940) "Guvernul URSS ia act de dorinta Romaniei de a solutiona pasnic conflictul si cere: 1. in interesul restabilirii adevarului. Un asemenea act ar fi cu atat mai just cu cat transmiterea partii de nord a Bucovinei catre URSS ar reprezenta. cel care doar cu cateva luni in urma. Guvernul sovietic asteapta raspunsul Guvernul Regal Roman pana la 28 iunie 1940." Ziua cea mai lunga si mai neagra Sa ne reintoarcem in Bucuresti. La 28 iunie 1940.ca. acelasi teritoriu va fi luat in stapanire de catre fortele Armatei Rosii. 4 Đ pentru discutii. Autoritatile romane vor trebui sa predea in perfecta stare si in intregime: caile ferate. Pe de alta parte. Guvernul sovietic considera ca chestiunea intoarcerii Basarabiei este legata in mod organic de chestiunea transmiterii catre URSS a acelei parti a Bucovinei a carei populatie este legata in marea sa majoritate de Ucraina Sovietica prin comunitatea soartei istorice. s-au tinut doua Consilii de Coroana: unul la pranz. ora 12 (ora Moscovei). al doilea noaptea. Sa inapoieze Basarabia Uniunii Sovietice. 3. 2. in mod succesiv. dupa primirea celui de-al doilea ultimatum sovietic. Din cei 26 de participanti. declarase solemn la Chisinau . In acea zi de 27 iunie 1940. ce-i drept Đ numai intr-o masura neinsemnata. 10 Đ pentru acceptarea ei. 5. In termen de patru zile. cat si prin comunitatea de limba si compozitie nationala. intreprinderile industriale etc. la rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice. 26 iunie 1940" Incercarile partii romane de a negocia s-au lovit de un refuz net. 11 s-au pronuntat pentru respingerea notei ultimative sovietice. orele 12. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca guvernul regal al Romaniei va primi prezentele propuneri ale URSS si ca aceasta va da posibilitatea rezolvarii pe cale pasnica a conflictului prelungit dintre URSS si Romania.

Insusi Carol al II-lea va recunoaste mai tarziu: ". Datele trebuiau (scrie Carol al II-lea) "sa conduca (si au condus!) la intarirea concluziei celor prezenti ca Romania nu avea alta cale de urmat decat acceptarea pretentiilor teritoriale ale Kremlinului". Victor Iamandi.. diminuate.R. dar el insusi. Am plecat fara a mai da mana cu nimeni. La cea de-a doua intrunire a Consiliului de Coroana (seara de 27 iulie 1940) au participat 28 de ministri si consilieri regali. Cat despre Bucovina. generalul Florea Tenescu. oricum". Stefan Ciobanu. Silviu Dragomir. prin Wilhelm Fabricius. Fireste. ocupat in mod vremelnic de "garzile albe" romane. Propaganda bolsevica prezenta Basarabia ca fiind un tinut rusesc.S.. a conchis. a luat decizia inutila de a se consulta cu Consiliul de Coroana. Consider ca se face o mare greseala de a ceda fara nici o rezistenta aproape un sfert din tara. chiar asa fiind. Regele Mihai I va admite. chiar o sinucidere.. sa ne opunem nemtilor si rusilor. in prealabil. Si noteaza Regele Carol al II-lea: "Numele lor merita sa fie inscrise cu litere de aur in cartea demnitatii romanesti: Nicolae Iorga. a sfatuit Bucurestiul "sa se supuna cererii guvernului sovietic". locuita in mare majoritate de ucraineni. urmata de impartirea Romaniei intre U. Raptul.R. in URSS nu s-a recunoscut niciodata in mod oficial actul istoric al Unirii Basarabiei cu Romania. la care au fost adaugate fortele militare ungare si bulgare. primul ministru Gheorghe Tatarescu l-a vizitat pe suveran.S. ne intelegem cu Bulgaria. A prevalat aceasta ultima solutie. doar Ankara a confirmat hotararea Turciei de a-si onora obligatiile asumate anterior. am facut greseala de a-mi apleca urechea celor fricosi".. poate.. sa se concerteze cu ceilalti aliati". Roma a transmis ca este de un "interes european esential ca Romania sa evite un conflict armat cu U. Nu pentru mult timp. Ungaria. care considerau ca "trebuie. In dupa-amiaza aceleiasi zile (27 iunie 1940). contrarii votului din primul Consiliu de la 27 iunie 1940. Numai sase din cei prezenti s-au declarat pentru rezistenta.. adica amarat si convins ca urmarile celor hotarate vor fi foarte grele pentru tara.".. o veche provincie austriaca. Iar propria parere: ". dar ma vad coplesit de avizul marii majoritati a acelora carora leam cerut sfatul. Carol al II-lea a tras concluzia ca Tatarescu "este pentru cedare". rezultatul votului a fost pentru primirea ultimatumului" ("Insemnari zilnice"). Astfel ca alternativele erau: rezistenta armata timp de maximum cateva saptamani. Motivarea? Sa pastram astfel statul roman cu institutiile si fortele sale armate. Mai tarziu. dar se putea rezista. din teama.". aceasta ar fi fost." Guvernele de la Belgrad si Atena. Dupa discutiile avute. Germania si Bulgaria sau cedarea teritoriilor revendicate prin nota sovietica. Primul ministru Gheorghe Tatarescu a dat citire notei de raspuns adresate guvernului sovietic.. in mod ciudat. mi-am dat seama ca li se putea rezista. rezistam spre Ungaria. extrase special pentru a convinge asistenta de neputinta militara a Romaniei de a rezista in fata invadatorului sovietic. pana la urma: cedam spre Rusia. Berlinul. au mai avut loc si alte consultari. Cercetarile recente au demonstrat ca datele expuse de generalul Tenescu au fost false. dupa propagandistii moscoviti.S. fiind prezentat ca "o grava violare a vointei poporului moldovenesc". "pacea in bazinul dunarean si in Balcani".ca "nu va ceda nici o brazda din trupul tarii". iar seful Marelui Stat Major. roaga Bucurestiul sa nu tulbure. care ar fi fost in mod nejust cedata . ca". Ernest Urdareanu. de asemenea: "Era periculos.. a prezentat o informare ce aducea "date uluitoare" privind raportul de forte dintre Romania si URSS. vazut de la Moscova De fapt.S. printr-o rezistenta militara. Formula adoptata a fost. Traian Pop. concluziile sale au fost ciudate... Dintre tarile-membre ale Pactului Intelegerii Balcanice.

Acest fapt nu constituie. fara nici o justificare legala. Molotov. a carei ocupare de catre Romania nu a fost niciodata recunoscuta de catre URSS. Miscari de trupe Documente scoase de sub obrocul clasificarii atesta ca. 3 iulie 1933). Desigur. Persia si Finlanda. ministrul de Externe al URSS. respectiv blocada. mai belicos. dupa ce. Consolidarea relatiunilor politice intre tarile semnatare. In reuniunile politice din Ucraina. cu care Sovietul Suprem semnase Đ numai cu 8 luni inainte Đ tratate de buna vecinatate si neagresiune. Totusi. b) Romania pregateste un razboi contra Uniunii Sovietice. prin tratatul de la Saint-Germain. intr-un discurs radiodifuzat. Inca de la 1 aprilie 1940. cat si Bucovina. Evitarea invaziei fortelor armate Đ cu sau fara declaratie de razboi Đ atac contra teritoriului. in aceeasi perioada. conventia a fost semnata de Romania si URSS (Londra. Aceasta se datoreste unei probleme nerezolvate. se produceau masive deplasari de trupe catre frontierele Romaniei. in Ucraina de vest: "Romania va trebui sa-si dea seama de situatia pe care o creeaza si sa admita revendicarile juste ale Rusiei. economic. in iunie 1940. caci in caz contrar trupele sovietice vor ocupa imediat prin forta Basarabia si Bucovina. pe care Armata Rosie trebuie sa-l previna cat mai curand. in mai 1940. un atac al URSS asupra Romaniei nu mai putea conveni Germaniei. iar doua luni mai tarziu le-a anexat definitiv. descrierea tendentioasa a situatiei din Romania Đ si. in special. unele provenind de pe teritoriul de operatii din Finlanda. un motiv pentru agravarea relatiilor dintre URSS si Romania". URSS a atacat Finlanda (de care era legata prin 5 tratate de neagresiune). Prin conventie. 4. incep sa fie transportate. altele din Polonia rasariteana si din interiorul Uniunii. de alta natura nu poate servi ca scuza sau justificare a unei agresiuni". de catre inaltul comandament sovietic. cu toate ca niciodata nu s-a pus chestiunea inapoierii Basarabiei pe calea armelor. URSS a gasit momentul potrivit pentru de a readuce in discutie problema Basarabiei. evident) a inceput sa intensifice campania antiromaneasca pe tema Basarabiei si a retrocedarii ei. care sunt locuite de ucraineni. Dar Moscova putea sa nu mai tina cont de opinia Berlinului si sa se prevaleze de . 2. trupele sovietice au invadat teritoriul polonez de la est de linia SuvalkiBrest si Litovsk-Prezemyal. sprijinirea bandelor armate etc. Numai ca URSS a revenit la politica sa traditionala de intimidare si agresivitate: in septembrie 1939.Romaniei. militar. din Basarabia Đ in comparatie cu starea de lucruri din URSS Đ acestea erau metodele folosite indeobste. afirma : "Dintre tarile vecine de la sud nu avem un pact de neagresiune cu Romania. Unul din comisarii politici. pentru adormirea spiritelor. in noiembrie 1939. infrangand orice incercare de rezistenta a armatei romane". la acea data. Galitia Occidentala si Republica Autonoma Moldoveneasca (Transnistria). prezentarea sub o forma eronata a datelor de ordin statistic. V. Lituania. Afganistan. la est de Nistru si in regiunea Galitiei Occidentale. afirma undeva. Falsificarea realitatilor istorice. a ocupat Tarile Baltice. presa sovietica (dirijata. deci. la 20 martie 1939. inca din primavara anului 1939. Moscova a fost nevoita sa semneze conventia referitoare la "definirea agresiunii". apoi au aderat la aceasta si Estonia. In incheiere: "Nici o consideratiune de ordin politic. 3. agitatorii Partidului Comunist si politrucii Armatei Rosii insistau asupra urmatoarelor teme: a) Romania va fi obligata sa retrocedeze atat Basarabia. Polonia. Evitarea oricarui pretext de agresiune. Pentru inceput. Turcia. se hotarau urmatoarele: 1. s-a indus ideea ca schimbarile fundamentale ce au loc in Europa impun si Romaniei "sa lichideze problemele teritoriale pe care le are in suspensie cu URSS". forte considerabile spre sud-vestul URSS. M. Dupa intrarea URSS in Liga Natiunilor. adica problema Basarabiei. Asigurarea inviolabilitatii teritoriului national.

care avea in componenta sa armatele 5. In zilele de 24 -27 iunie 1940 s-au executat noi transporturi de trupe. iar recunoasterea terestra si aeriana acoperea toate frontierele URSS si. La 26 iunie 1940 (cu doua zile inaintea termenului fixat de ultimatum!). aviatie. Transporturile de trupe catre frontiera romana s-au facut pana in ultimele zile. 2 divizii motorizate de tragatori si 6 divizii de cavalerie. iar unitatile militare motomecanizate sovietice s-au apropiat de Nistru. Echiparea sectoarelor de atac se completa cu graba printr-o concentrare masiva de mijloace si materiale. Varianta de baza prevedea un plan de actiuni pentru cazul ca guvernul Romaniei nu va accepta evacuarea Basarabiei si Bucovinei. fara a mai anunta Germania. pentru a verifica situatia trupelor romanesti. zonele de unde ar putea. aceasta activitate din preajma frontierelor a continuat in cursul lunilor mai si iunie. Din ansamblul informatiilor reiesea ca erau doua zone in care URSS a actionat mai mult: Stara Uzka-Horodenka-Kosov-Stanalovo-Kzorikov si Grigoriopol-TiraspolOdesa-Razdelnaia. tinta fiind vestul Europei. Potrivit acestui plan. In calitate de comandant a fost numit generalul Gheorghi Jukov. aditional la Tratatul de neagresiune sovietogerman. instructia devenea tot mai intensa. Directivele cu privire la concentrarea trupelor sovietice pe linia de frontiera sovieto-romana au fost date in perioada 15 aprilie-10 iunie 1940. daca nu cumva chiar inainte de aceasta data. exercitiile militare intrunind formatiuni de tancuri. mai ales in Bucovina. satele din apropierea Nistrului erau evacuate. Prin directivele Comisarului Poporului pentru Aparare nr. OV/583 si OV/584 unitatilor regiunii militare Odesa li s-a dat dispozitia sa se puna in stare de lupta. Ce se intampla? Se lucra la ameliorarea comunicatiilor rutiere si ferate. Planul militar prevedea incercuirea trupelor romane in regiunea Balti-Iasi. Catre jumatatea lunii iunie 1940 activitatea trupelor sovietice din apropierea frontierei si transporturile dinspre sud-vest au ajuns la o intensitatea maxima. Efectivul frontului era constituit din 32 de divizii de tragatori.asentimentul obtinut altadata si. mijloace speciale. in mod intens. cu si mai multa intensitate. In interior. sa fie dirijate actiuni importante asupra Romaniei. iar Armata a 9-a urma sa declanseze ofensiva mai la sud de Chisinau. se semnalau chemari de noi rezervisti. incorporari de noi recruti si continuarea. Aceste regiuni corespundeau cu zonele probabile de concentrare a unor grupe de forte sovietice si. Varianta a doua prevedea actiuni in cazul cand trupele romane urmau sa se retraga de buna voie la vest de Prut. a celebrului protocol secret. la 23 august 1939. precum si 30 de regimente si 4 divizioane de artilerie. Documente dezvaluite de curand arata ca. de-a lungul frontierei se faceau dese inspectii si alarme. a instructiei trupelor. din ce in ce mai frecvent. URSS a pus in practica strategia sa militara ofensiva. Comandamentul sovietic a dispus ca forte importante sa fie transportate spre frontiera romana si a luat masuri pentru echiparea noului teatru de operatii sud-vest. aviatia sovietica a depasit teritoriul national. din aprilie 1940. in caz de conflict armat. inca imediat dupa semnarea. zonele de la nordul Bucovinei si Tiraspol-Odesa. erau construite aerodromuri si depozite pentru armament si munitii. se executau. Agresiunea Documentele de arhiva se refera la intreg ansamblul de operatiuni desfasurate de URSS chiar inainte de remiterea ultimatumului. 9 si 12. Catre sfarsitul lunii aprilie. spre Husi. deci. incepand chiar cu Romania. deci. Armata Sovietica urma sa execute o lovitura concentrica prin intermediul Armatei a 12-a de-a lungul Prutului. apoi. recunoasteri aeriene si terestre. Pentru actiunile trupelor erau pregatite doua variante. prin jonctiunea celor doua regiuni ale Armatei Sovietice a fost creat Frontul de Sud. In scopul pregatirii si efectuarii operatiunii militare. 11 brigazi de tancuri si 3 brigazi de tancuri aeropurtate. . sa treaca la atac. Potrivit marturiilor mai recente ale unor istorici militari rusi. in directia orasului Iasi. in special.

de altfel. precum si din cauza restrictiei exprese a Guvernului roman de a nu provoca incidente cu fortele sovietice. Fara a se tine seama de textul Notei ultimative. In Bucovina. inconjurandu-le in prealabil cu forte mecanizate. cand formatiuni de infanterie sovietice au incercat sa treaca Nistrul. pana in seara aceleiasi zile. au reluat inaintarea spre vest. Romancauti). forma majoritatea.n. prin capitularea. in dreptul comunei Moldova (n. in special cele de vest. de forte si mijloace. Acest . cerand sa parlamenteze cu comandantul roman. opreau coloane romane. au calcat stipularile din propriul ultimatum si. In conditiile in care ostilitatile de pe Frontul de Vest conturasera dominatia Germaniei. format din unitati motomecanizate. cu incepere din ziua de 28 iunie 1940. fara sa tina cont de coloanele romane. Retragerea armatei romane. Ismail si Reni. coloanele sovietice au inceput trecerea inca din dimineata de 28 iunie 1940. Conform Notei ultimative remise de Guvernul sovietic in ziua de 26 iunie 1940 si acceptata de Guvernul roman in ziua de 27 iunie. coloanele motorizate. Primite cu focuri de elementele din sector ale reg. catre podurile de peste Prut. luand drept slabiciune ceea ce pentru trupele romane nu era decat un act de disciplina militara constienta. guvernul Uniunii Sovietice a profitat de totala izolare internationala a Romaniei si a trecut la amenintarea cu forta. s-a executat in foarte grele conditii. in cel mai scurt timp. care. trecerea frontierei s-a executat cu formatiuni motomecanizate dirijate spre Cernauti. depasita de formatiunile motomecanizate sovietice si continuu hartuita de comunisti razvratiti si de agitatorii sovietici. Un esalon inaintat. sub forma controlului rechizitiilor locale. pentru a lua sub control retragerea trupelor romane. Aceasta actiune a fortelor sovietice a fost executata dupa un plan bine stabilit: unitatile mecanizate sovietice depaseau coloanele romane si le opreau in momentul traversarii localitatilor. o parte din materialul de razboi fiind parasit in teritoriile ocupate. fixata prin nota Molotov. mai mult decat tripla. Pentru ocuparea nordului Bucovinei si Basarabiei. trupele sovietice s-au oprit. Trupele sovietice. era dirijat pe directiile principale si avea ordin ca. subunitati de infanterie au trecut intreaga frontiera a Nistrului.30. orasele Chisinau si Cetatea Alba. servindu-se de megafoane. In ziua de 28 iunie 1940. trecute pe podurile construite peste Nistru in noaptea anterioara. a Frantei si imobilizarea trupelor engleze de pe continent. la 22 iunie 1940. ora 14 (ora Bucurestiului). au inaintat pe unele directii pana la noua linie de demarcatie. retragerea a fost ingreunata si de etapele lungi pe care trupele erau fortate sa le execute. ora 6. se barau iesirile satelor. Drept baza a actiunilor a fost luata varianta intai. Pe directiile principale ale ofensivei a fost asigurata o superioritate. invitau soldatii basarabeni sa iasa din coloana spre a ramane pe loc. ocupand. indicand apoi bandelor instigate sa-si ridice ceea ce le-ar fi fost rechizitionat de catre trupele romane. inspirat dupa doctrina germana aplicata in Polonia si Franta. ocuparea Basarabiei si nordului Bucovinei trebuia sa se execute in termen de 4 zile. odata coloana dezorganizata prin indepartarea elementului basarabean. unitatile de parasutisti au fost lansate in orasele Cahul. la unele unitati. sa inainteze si sa ocupe podurile de peste Prut si punctele de trecere de pe liniile de demarcatie in nordul Bucovinei. pe care l-au ocupat spre ora 14 si. In aceeasi zi.misiunea trupelor sovietice consta in iesirea rapida la Prut. ocupand institutiile si garile acestor orase si impiedicand evacuarea autoritatilor si materialelor armatei. apoi. razvratitii civili erau indemnati sa-si reia materialele si animalele presupuse rechizitionate din zona. 6 cavalerie. fixandu-se. de la Ungheni si Badragi. pentru fiecare zi. liniile ce nu trebuiau depasite de fortele sovietice. In dupa-amiaza aceleiasi zile. fortele sovietice au adoptat un dispozitiv ofensiv. nerespectand linia fixata pentru acea zi. In plus.

Chisinau. iar cei care nu se bucurau de increderea regimului au fost mutati in interiorul Uniunii Sovietice si inlocuiti cu elemente aduse din Republica Autonoma Moldoveneasca si Ucraina. sovieticii au luat urmatoarele masuri de ordin general: In sedinta Sovietului Suprem. spitalele. a fost precedat de lansari de parasutisti in centrele mai importante din sudul Basarabiei. In scopul introducerii cat mai neintarziate a regimului comunist in cele doua tinuturi ocupate. institutiile de credit. in locul populatiei germane evacuate au fost colonizate circa 10. hotelurile si marile restaurante. au fost deportate circa 5000 de familii din Basarabia. padurile si apele devenind astfel proprietatea statului.000 de refugiati romani care au trecut noul hotar cu Romania. corpul didactic a fost obligat sa urmeze cursuri speciale de limba rusa si de initiere in directivele invatamantului sovietic.000 din nordul Bucovinei au fost evacuati in Germania. c) au fost preluate de stat bancile. Din cauza acestor masuri. impreuna. casele de asigurare.000 de germani din Basarabia si 30. numai in judetele Cernauti. 7 brigazi de tancuri si trupe aeropurtate.esalon.4 iulie 1940. sa procedeze cat mai neintarziat la dezorganizarea spatelui si hartuirea trupelor romane in retragere. In toamna anului 1940. S-au instalat comitete executive orasenesti si satesti in toate localitatile din teritoriile ocupate. caile ferate. format din mari unitati de toate armele si directiile principale in raport cu concentrarea anterioara. in legatura cu fortele aeriene. in special pentru copii. g) concomitent cu inchiderea bisericilor. tinuta la Moscova in ziua de 1 august 1940. deportari.000 de familii din Ucraina. Rezultatul nemijlocit al anexarii acestor teritorii a fost exodul considerabil de populatie autohtona. au fost trimisi la munca fortata 53. deportarile si executiile facandu-se in masa si numai pe baza unui simplu denunt Đ populatia din Basarabia si Bucovina era din ce in ce mai nemultumita. Teritoriile ocupate. S-au legiferat: a) nationalizarea pamanturilor particulare: solul. In noaptea de 13 iunie 1941. Cetatea Alba si Balti au fost arestate 1122 de persoane. In teritoriul ocupat au fost dislocate 15 divizii de tragatori. limba rusa fiind introdusa ca obiect obligatoriu. . adesea prin forta. f) majoritatea bisericilor au fost inchise: acolo insa unde mai exista slujba religioasa se oficia de preoti imbracati ca simpli civili. precum si a nesigurantei personale Đ arestarile. primele luni de dupa. tramvaiele. e) invatamantul a fost organizat dupa sistemul sovietic. Inapoia acestui esalon prim. subsolul. in timp ce situatia se schimba atunci cand ruga lor era adresata lui Stalin. foamete. precum si toate intreprinderile industriale cu peste 20 de salariati. tipografiile. De asemenea. In august 1940. numite de la Centru si in care predominau elementele ucrainene si rusesti. iar restul Basarabiei in Republica Autonoma Moldoveneasca. de asemenea. h) s-a introdus alfabetul chirilic chiar in scrierea limbii romane. s-a dus o intensa propaganda ateista. Cetatea Alba si Ismail in Republica Ucraineana. ca. instalatiile electrice. sovieticii au impins grosul fortelor. In perioada 28 iunie . de exemplu. in scopul de a instiga simpatizantii ideilor comuniste. copiii nu primeau mancare. precum si farmaciile. sa se repatrieze in Romania. autobuzele si toate intreprinderile comerciale ale caror cifra de afaceri era superioara sumei de 600.356 de tineri basarabeni. comitete conduse de persoane straine. b) nationalizarea bunurilor materiale si imobiliare ale cetatenilor. reprezentat de cei 300. motorizate si cavalerie.. Grupuri de sute de romani incercau. raurile navigabile. Odata cu instaurarea regimului sovietic stalinist a inceput un intreg lant de crime impotriva umanitatii: genocid.. d) s-au preluat.000 lei anual. La 3 iulie 1940. noua frontiera pe Prut a fost inchisa. 80. pentru a sterge orice urma a administratiei romane. metodele acestei propagande erau foarte perverse: la rugaciunile ridicate catre Dumnezeu. s-a hotarat incorporarea Bucovinei si a judetelor Hotin.

Din punct de vedere economic. In urma razboiului ruso-turc din 1806-1812 si al unui indelungat targ diplomatic. deveniti deputati in vechea formula parlamentara denumita Sovietul Suprem. Sub pretextul desfiintarii somajului si cunoasterii Uniunii Sovietice. Chisinaul politic. era necesar sa se predea autoritatilor cantitati mult mai mari decat recolta obtinuta. Desi in 1939 recolta agricola fusese buna. Hotararea Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSSMoldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a protocolului aditional secret din 23 august 1939. Uneori. grupuri compacte de romani au fost stramutate cu forta in regiunile indepartate ale Uralului si Donetkului cu intentia de a dezradacina pe moldoveni din teritoriile romanesti si a rusifica provinciile ocupate. vechea administratie romaneasca. In paralel. asupra caruia extinde in mod artificial numele de . cu participare internationala. iar ceea ce mai exista se vindea clandestin si cu preturi foarte ridicate. Pe piata si in magazine nu se mai gaseau aproape deloc alimente. La 1775 Imperiul habsburgic rapeste Statului Moldova partea lui de nord. in care oratorii cautau sa convinga populatia de avantajele regimului comunist. totusi populatia era lipsita de alimentele necesare. obiecte de imbracaminte si incaltaminte. pe baza caruia s-a adoptat o hotarare corespunzatoare a forului legislativ de-atunci dintr-o republica (inca) unionala sovietica. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord. Bucovina. Tema: "Pactul MolotovRibbentrop si consecintele sale pentru Basarabia". 149 Đ XII AVIZ al Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939.geto-daci. "Eliberatii" isi condamna "eliberatorii" Cu mai mult de un an inainte de proclamarea independentei. Chisinau M. dat fiind faptul ca o mare parte din produsul acestei recolte trebuia predata statului. Reproducem in extenso documentele respective. aflat sub influenta tot mai accentuata a miscarii de renastere nationala. SNEGUR 23 iunie 1990 Nr. Imperiul rus dezmembreaza Statul Moldova. situatia in Bucovina si Basarabia devenea tot mai grea. anexand tinutul dintre Prut si Nistru. criticand. o comisie a Sovietului Suprem a cercetat aceeasi problema si a elaborat un necesar aviz. Presedintele Sovietului Suprem al RSS Moldova or. a initiat o larga dezbatere. prin tratatul de pace de la Bucuresti (1812).Autoritatile erau ingrijorate de aceasta stare de lucruri. reprezentata de membrii Frontului Popular. De aceea au si organizat numeroase intruniri. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Constatarile Comisiei: "Basarabia si Bucovina de Nord au fost dintotdeauna parti componente ale Statului Moldova. in acelasi timp. creat in secolul al XIV-lea pe pamantul stramosilor romanilor . precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova h o t a r a s t e: A aproba avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la aprecierea politicojuridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939.

confiscat in decembrie 1917. Puterea Sovietica. In prima jumatate a anilor 30 s-a ajuns la o ameliorare a raporturilor dintre URSS si Romania. ca si alti militanti ai pastrarii imperiului. la 9 iunie 1934. Ca rezultat al prabusirii Imperiului rus si al celui austro-ungar. luptand atat pe cale diplomatica (tratative. URSS. ce prevedea condamnarea recurgerii la razboi pentru reglementarea diferendelor internationale si renuntarea la el ca instrument de politica nationala in relatiile dintre statele contractante. parlamentul Republicii Democratice Moldovenesti . care niciodata nu a fost parte componenta a Imperiului rus si nici a Ucrainei. Letonia. contravenea principiilor fundamentale . a independentei Republicii Democratice Moldovenesti.Basarabia. in acea conjunctura politica si militara. ce stabilea sferele de influenta in Europa de Est. Colacin si Nistru. nu este mentionata in Protocolul aditional secret. propuneri). parte componenta a noului stat sovietic. urma sa fie infaptuita numai prin mijloace pasnice. a Pactului Briand-Kellogg. cu Regatul Romaniei".a declarat. Estoniei. Estonia. Bucovina. ea devenind. semnat la 23 august 1939. de orice natura sau origine. la 24 ianuarie 1918. straini intereselor vitale ale salvgardarii si prosperarii intregii natiuni romane. sabotaj).SFATUL TARII . independenta Republicii Democratice Moldovenesti. Polonia si Romania. La 2 decembrie 1917 a fost creata Republica Democratica Moldoveneasca. Sfatul Tarii a decis prin vot unirea Basarabiei cu Romania. facand propaganda antinationala si chiar propunand rascumparare pe contul tezaurului de stat al Romaniei. Basarabia si Bucovina capata posibilitatea de a-si realiza dreptul lor firesc si legitim la autodeterminare. care isi garantau "mutual plinul si intregul respect al suveranitatii fiecaruia din statele noastre si abtinerea de la orice imixtiune. Congresul general al Bucovinei. urgentau intrarea in vigoare. chipurile. in urma celui dintai razboi mondial si a revolutiei ruse din 1917. Punctul trei al Protocolului aditional secret mentiona cointeresarea URSS fata de Basarabia. inaintate de URSS in 1940. propagande si oricarui fel de interventiuni sau de sprijin al acestora". Luptatorii pentru realizarea asa-ziselor intentii revolutionare ale bolsevicilor pe acest teritoriu. in 1918. prin care semnatarii lui. Lituaniei. pentru ele aparte. cat si militara (organizarea de interventii. isi are explicatia in tendinta de a justifica exportul de revolutie si reanexarea Basarabiei. Poloniei si a Romaniei. Insistenta istoriografiei sovietice oficiale asupra afirmatiei false precum ca in Basarabia ar fi biruit. au fost o plasmuire a aparatului diplomatic stalinist. Letoniei. ce a culminat cu stabilirea. La 27 martie 1918. Protocolul aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune din 23 august 1919. Uniunea Sovietica si Germania isi asumau dreptul de a decide soarta Finlandei. in afacerile interne si in dezvoltarea fiecareia dintre ele. care puteau aparea intre puterile contractante. rebeliuni. Prin semnarea Protocolului aditional secret URSS a incalcat fata de Romania: articolul 1 al Pactului Briand-Kellogg. erijati in revolutionari. proteste. directa sau indirecta.articolul 2 al aceluiasi tratat ce recunostea ca reglementarea sau solutionarea tuturor diferendelor sau conflictelor. si in special a oricarei agitatiuni. in vechile hotare pana la Ceremus. Guvernul URSS a cerut in repetate randuri sa i se recunoasca pretinsul drept de stapanire a Basarabiei. a relatiilor diplomatice intre aceste doua tari (parti). a votat "Uniunea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei. Protocolul de la Moscova din 9 februarie 1919. la 15 (28) noiembrie 1918. Angajarea URSS in preajma celui de-al doilea razboi mondial in tranzactii stranse si reciproc avantajoase cu Germania hitlerista s-a soldat cu intelegerea mutuala a impartirii sferelor de influenta in Europa. tinand cont de numeroasele adresari ale populatiei din tinut si de imposibilitatea pastrarii. Dupa proclamarea Ucrainei republica independenta. Pretentiile asupra Bucovinei. Conform prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovietogerman de neagresiune.

deportari. cu o populatie exclusiv romaneasca si care nu facuse niciodata parte din Imperiul rus sau din cel Habsburgic. promovate in permanenta de guvernul stalinist. la 10 februarie 1947. Proclamarea in mod neligitim la 2 august 1940 a RSS Moldovenesti a fost un act de dezmembrare a Basarabiei si Bucovinei. Dupa toate probabilitatile. Notele ultimative ale guvernului sovietic trimise Romaniei la 26 si 27 iunie 1940 contravin normelor imperative ale dreptului international si sunt o mostra a politicii de dictat imperial. semnificatia profunda si ampla a Declaratiei suveranitatii RSS Moldova. este nul si neavenit din momentul semnarii lui. Comisia intregeste. facand legatura dintre cele doua noi tinuturi rapite la 28 iunie 1940. O consecinta logica a semnarii la 23 august 1939 a Protocolului aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune. prin care guvernului roman i se cerea sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia si sa-i transmita partea de nord a Bucovinei "drept recompensa pentru uriasa dauna pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei in cei 22 de ani de guvernare a Romaniei in Basarabia". Ismail si Cetatea Alba contravenea adevarului istoric si realitatii etnice existente in acea vreme. nu se incheiase nici un acord sovieto-roman. Fusesera. trimise de guvernul sovietic Romaniei. Decizia privind ocuparea Bucovinei de Nord e un exemplu elocvent al politicii expansioniste. din care Uniunea Sovietica putea controla Europa Centrala. la cel de-al doilea razboi mondial. ocuparea Hertei fusese determinata de calea ferata care trecea prin zona. care este definita in articolul 2 al Tratatului de fata. intre Natiunile Unite si Romania. Acolo. Adevarul istoric este ca ocuparea nordului Bucovinei. au fost notele ultimative din 26 si 27 iunie 1940. Trecerea arbitrara sub jurisdictia RSS Ucrainene a Bucovinei de Nord si a judetelor Hotin. Tratatul de Pace din 1947 preia o minciuna Prevederile din protocolul secret semnat de von Ribbentrop si de Molotov la 23 august 1939 sunt si astazi o realitate geopolitica. Odata cu instaurarea in Basarabia si Bucovina de Nord a regimului sovietic stalinist. dupa cum am vazut. (iar) intrucat decidea soarta unor state terte fara participarea lor. Si pentru care a si participat. Frontiere. Iar schimbul de note se referise doar la Basarabia si la nordul Bucovinei. La 28 iunie 1940 URSS a ocupat prin forta armata Basarabia si Bucovina de Nord. 1 se preciza: "Frontierele Romaniei. S-a spus ca totul a fost batut in cuie prin Tratatul de Pace. a pregatirii militare sistematice. foamete organizata. Prin prezentul Aviz. inca de la 17 septembrie 1939. ca si a Basarabiei a reprezentat un prim pas pentru dobandirea unei importante pozitii strategice. juridice si politice expuse mai sus urmeaza ca in ziua de 28 iunie sa fie suspendate toate manifestarile cu caracter festiv.unanim recunoscute si normelor imperative ale dreptului international. la 28 iunie 1940." Numai ca. in primul rand. art. In conformitate cu argumentele istorice. ce a urmat dupa incheierea acestui pact. sub toate aspectele. cu exceptia frontierei romano-ungare. semnat la Paris. indicate in harta anexata Tratatului de fata (anexa I) vor fi cele care erau in fiinta la 1 ianuarie 1941. Frontiera sovieto-romana este astfel fixata in conformitate cu dispozitiile acordului sovieto-roman din 28 iunie 1940 si ale acordului sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. in aceste tinuturi au fost comise crime impotriva umanitatii: omoruri in masa. in Partea I. doar notele ultimative ale guvernului sovietic si raspunsul celui roman. nu si la Tinutul Herta. Mihai Ghimpu condamna Pactul Ribbentrop-Molotov . contrar vointei populatiei acestor tinuturi.

propusa de Lituania si Slovenia. Potrivit istoricului rus Aleksandr Subarian. 20 august. Anuntul a fost facut de Mihai Ghimpu vineri. sub pretextul unui complot imaginar. mai fac parte trei partide liberal-democrate. prin care declara 28 iunie Zi a ocupatiei sovietice. aflata la guvernare la Chisinau. sa-si asigure flancul estic in perspectiva iminentei invadari a Poloniei. de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov. condamna dintr-un foc nazismul si stalinismul: ea cere ca 23 august sa devina o zi dedicata memoriei victimelor acestor regimuri. ce a urmat acordului de la Munchen. Mihai Ghimpu. aservite Kremlinului. "Ceea ce s-a produs atunci trebuie condamnat". de stat. la emisiunea Fabrika. "Trebuie sa promovam adevarul si sa educam noua generatie prin adevar. in afara de liberalii presedintelui. de la Publika TV. a tinut sa mentioneze Ghimpu. din punctul de vedere oficial al Germaniei. din care. a starnit profunda nemultumire a Moscovei si nu a fost agreat de colegii din Alianta pentru Integrare Europeana. OSCE vrea zi memoriala la 23 august O rezolutie recenta a OSCE. Scopul declarat al Pactului Stalin-Hitler era. in frunte cu maresalul Tuhacevski. Nu poate exista o societate sanatoasa atunci cand politica adevarului este inlocuita cu o politica a minciunii si a nedreptatii". impartind-o in sfera de influenta sovietica si cea occidentala. succesoare de drept a Uniunii Sovietice. la 1 septembrie 1939. intrucat Armata Rosie avea prea putini ofiteri superiori. Moldova. in timp ce Europa de Est a avut parte de regimuri totalitare dure. Decretul prezidential semnat de Mihai Ghimpu la 24 iunie spunea ca ziua de 28 iunie a fost desemnata drept zi de comemorare a victimelor ocupatiei sovietice din 1940 si de condamnare a regimului totalitar comunist. a explicat presedintele interimar. Uniunea Sovietica voia sa castige timp. acesta a parafat sfarsitul Cehoslovaciei ca stat independent. a trupelor si armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova. a declarat ca lucreaza la un nou decret. In cele din urma. Europa Occidentala a progresat prin practicarea democratiei si a economiei libere in toate tarile aflate la vest de Cortina de fier. Franta. ambele tari vroiau sa se asigure reciproc in procesul de impartire in doua a ceea ce ramasese neocupat si neimpartit din Europa.Presedintele interimar al R. pactul germano-sovietic este un exemplu de cinism politic. dar ca lucreaza si la un nou decret de condamnare a pactului Stalin-Hitler. In acesti 45 de ani. Marea Britanie si Italia. Un precedent decret semnat de Mihai Ghimpu. Decretul se incheiea cu solicitarea retragerii de catre Federatia Rusa. Pe de alta parte. Acest Pact a determinat in cele din urma scindarea Europei prin Cortina de fier. decretul a fost declarat in justitie neconstitutional. incheiat in 1938 intre Germania. El a spus ca va semna mai multe decrete prin care va conferi distinctii de stat. care a scindat Europa. petrecuta cu o saptamana mai tarziu. . In realitate. semnat la 23 august 1939. dupa executarea multora dintre ei la ordinul lui Stalin. sa previna temporar o invazie germana. intre anii 1945-1989. si de economii centralizate.

se gandeau la interesele lor nationale si au subestimat amenintarea fascismului pentru tarile lor si lumea intreaga". URSS si Franta . a subliniat el. .Marea Britanie."Cred ca toti protagonistii .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful