P. 1
Pactul Ribbentrop-molotov

Pactul Ribbentrop-molotov

|Views: 4,550|Likes:
Published by Radu Baciu

More info:

Published by: Radu Baciu on Jun 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/12/2013

pdf

text

original

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania

nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-și asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică voia să câștige timp, să prevină temporar o invazie germană, întrucât Armata Roșie avea prea puțini ofițeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, în frunte cu mareșalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar. În realitate, ambele țări agresoare voiau să se asigure, cel puțin oficial, că vor avea spatele „acoperit” în procesul expansionist de împărțire în două a ceea ce rămasese neocupat și/sau neîmpărțit din Europa. Cruzimea și cinismul celor doi dictatori, Hitler și Stalin, s-au repercutat timp îndelungat, prelungind cel de-al Doilea Război Mondial cu Războiul Rece și cu scindarea Europei în două prin Cortina de fier între anii 1945-1989. În acești 45 de ani, Europa Occidentală a progresat prin practicarea democrației și a economiei libere în toate țările aflate la vest de Cortina de fier, în timp ce Europa de est, aflată la est de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puțin dure, dar toate aservite Kremlinului, și cu economii centralizate, de stat. Momentul semnării este descris de istoricul Paul Johnson astfel: „ Măcelarii Europei, amețiți de băutură, își jucau rolurile, îmbrățișându-se cu tandrețe și clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfățișau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră și înainte de împărțit ceva, și acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesioniști ai acelorași afaceri. ” Cu ocazia semnării tratatului de neagresiune din 1939 dintre Germania și URSS, semnatarii plenipotențiari au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor de interese în Europa răsăriteană. Convorbirile au dus la următorul rezultat: [modificare]Protocolul adițional secret (nepublicat) În cazul unor expansiuni teritoriale și / sau politice în teritoriile aparținând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, atât pentru Germania, cât și a Uniunii Sovietice. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei față de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părți. În cazul unor expansiuni teritoriale și/sau politice în teritoriilor aparținând Poloniei, sferele de interese, atât ale Germaniei, cât și ale Uniunii Sovietice, vor fi delimitate aproximativ pe linia râurilor Narev, Vistula și San. Problema dacă interesul ambelor părți face ca menținerea unui stat polonez independent să fie dorit și modul în care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi determinată în mod definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În orice caz, ambele guverne vor rezolva această problemă pe calea înțelegerii prietenești între Germania și Rusia (Uniunea Sovietică) .

Referitor la Europa de sud-est, partea sovietică își accentuează interesul pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres față de acest teritoriu, deci nu are obiecții față de eventuale schimbări de graniță în favoarea Uniunii Sovietice; Acest protocol va fi considerat de ambele părți ca strict secret. Teoria „spațiului vital” și cea a „revoluției mondiale” Semnarea Pactului și aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A început Al Doilea Război Mondial, cu un tribut de sânge nemaiîntâlnit în istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferințe inimaginabile, cu pârjolirea unor întinse teritorii din Europa, Asia și Africa, cu desființarea unor state și uciderea în masă a unor populații nevinovate. Hitler și-a dorit războiul pentru obținerea așa-zisului spațiu vital („Lebensraum”), a supremației în Europa și dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-a vrut și el pentru declanșarea utopicei revoluții comuniste mondiale, asemănător acelui spațiu vital german. Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol în calea apropierii celor două regimuri politice, deși anterior încheierii pactului, URSS și Germania nazistă se criticaseră reciproc cu vehemență. Între cei doi dictatori – Stalin și Hitler – a existat o stranie fascinație reciprocă, deși, la nivelul propagandei, regimurile lor s-au criticat cu înverșunare. Dacă însă regimul lui Hitler se manifesta direct față de obiectivele sale, Stalin avea asociată Internaționala a III-a Comunistă. Internaționala, deși obedientă față de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul de la Kremlin, era portița prin care încerca să-și ascundă reala sa politică externă. Stalin afirma mereu că politica guvernului este una și cea a Internaționalei este alta, când, în realitate, între cele două organisme nu era nici o deosebire privind intenția declanșării revoluției comuniste mondiale. Regimurile instaurate în Rusia sovietică și în Germania național-socialistă erau, în general, antidemocratice, dictatoriale și totodată erau în particular, ostile regimurilor democratice din Occident. O motivație a apropierii dintre cele două regimuri totalitare este însuși Tratatul de pace de la Versailles, atât Germania fascistă, cât și Rusia sovietică considerându-se victime ale tratatului. Documentele existente atestă că, în anii 1934–1936, Stalin sprijinea ideea unei apropieri și chiar a realizării unui acord cu Hitler. O cale pentru netezirea relațiilor bilaterale mai strânse a fost oferită de existența ca stat a Poloniei. Polonia renăscuse, în urma primului război mondial, după mai bine de 100 de ani de ocupație ruso-austro-germană. Din punct de vedere geografic, Polonia devenise stat tampon între Rusia și Germania. Inițiatorul unei apropieri germanosovietice a fost ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop. Propunerile lui, acceptate de Hitler, au avut ecou la Moscova. Ca urmare, puterile occidentale au fost criticate aspru și etichetate drept „instigatoare la și profitoare de război”. Apropierea sovieto-germană din 1939 era urmarea unei conjuncturi favorabile statelor totalitare. Pentru Stalin, orientarea spre Hitler nu a fost determinată de doctrină, ci de considerente de circumstanță. Stalin se vedea în postura de realizator al vechiului Imperiu Rus, fapt care i-a umplut toată viața. Duplicitatea a fost caracteristica dominantă a tratativelor sovieto-germane; sovieticii tratau și cu Franța și Anglia – o măsură de prevedere pentru a evita

S. În cazul în care disputele şi conflictele între Importantele Părţi Contractante vor creşte. orice acţiune violentă. . Articolul III.). prin crearea comisiilor de arbitraj. Articolul II. o nouă reîmpărțire a sferelor de influență în Europa. dacă este necesar. care direct sau indirect ţintesc cealaltă parte. au elaborat prezentul Acord: Articolul I.S. şi orice atac una asupra celeilalte. vestul urmând a se afla sub influența Statelor Unite ale Americii. în 1945.S. Articolul V.S..R. cel de-al doilea război ar fi fost terminat mult mai curând sau poate chiar nici nu ar fi avut loc. orientate spre îmbunătăţirea păcii dintre Germania şi U. ambele părţi vor aplana aceste dispute sau conflicte exclusiv în cadrul unor schimburi de opinii prieteneşti sau. iar estul sub influența a Uniunii Sovietice. diplomația nazistă tatona constant posibilitatea unei înțelegeri separate cu Marea Britanie și o reușită ar fi contracarat eșecul lui Ribbentrop la Moscova.R..S. În cazul apariţiei disputelor sau conflictelor între Importantele Părţi Contractante asupra subiectelor de un fel sau altul. acestea vor participa în orice grupări de Puteri. dacă acest pact nu ar fi existat.S. Articolul IV.izolarea în fața unei eventuale agresiuni germane. Adesea se susține că. În cazul în care una dintre cele două Importante Părţi Contractante devine parte beligerantă cu o a treia Putere.[necesită citare] Conţinutul pactului Ribbentrop-Molotov (Ribbentrop-Stalin) Guvernul Reih-ului German şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (nota redacţiei: U. Ambele Importante Părţi Contractante se obligă reciproc a evita orice forme de violenţă. Guvernele celor două Importante Părţi Contractante trebuie pe viitor să menţină contactul reciproc în scopul consultării pentru schimbul de informaţii pe subiecte ce afectează interesele lor comune. atât individual cât şi în alianţă cu alte Puteri. Urmări Consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin.R. Pe de altă parte. care a propus la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. cealaltă Importantă Părte Contractantă trebuie să se abţină de la oricare forme de ajutor pentru această a treia Putere. şi pornind de la Acordul de Neutralitate semnat în Aprilie 1926 între Germania şi U.

(Nota redacţiei: Secţia de mai jos nu a fost făcută publică în momentul în care cea de asupa a fost anunţată).S. Partea Germană declară dezinteresul politic total în această regiune.R. Chestiunea privind modul în care interesele ambelor părţi fac dorită păstrarea statului independent Polon şi cum acest stat trebuie demarcat poate fi determinat doar în cursul viitoarelor discuţii politice. consecinţă a Pactului Ribbentrop Molotov (Ribbentrop-Stalin) Articolul III. sferele de influenţă ale Germaniei şi ale U. ulterior una din Importantele Părţi Contractante nu-l va denunţa cu un an înainte de expirarea perioadei de valabilitate. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Statelor Baltice (Finlanda. versiunea în rusă Protocolul Adiţional Secret Articolul I. Modificările hotarelor 1938-1948. În această privinţă interesul pentru Lituania în regiunea Vilna este recunoscut de ambele părţi.Articolul VI. . vor fi limitate conform liniei râurilor Narev. Prezentul acord este elaborat petru o perioadă de zece ani.S. cu condiţia că. Estonia. Articolul VII. Harta Poloniei semnată de Stalin şi Ribbentrop. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Poloniei. Ratificarea va fi făcuta la Berlin. hotarul de nord al Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor de influenţă ale Germaniei şi U. Polonia Articolul II. ambele Guverne vor rezolva această întrebare printr-un acord prietenesc. Vistula şi San. Protocolul Aadiţional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov. Varşovia. Lituania).S. Harta Europei de Est. În orice caz. care specifică hotarul Sovieto-German în umra invaziei comune Germano-Poloneze asupra Poloniei "Tributul Prusac la Moscova". "Continuarea Pactului Ribbentrop-Molotov" din 28 septembrie 1939. Privitor la Sud-estul Europei. versiunea în germană Articolul referitor la Basarabia din Protocolul Aadiţional Secret al Pactului RibbentropMolotov. atenţia este atrasă de către partea Sovietică privitor la interesul acesteia în Basarabia.R. validitatea prezentului Acord automat se prelungeşte cu încă cinci ani. Acordul va intra în viguare din momentul semnării. Letonia. 8 septembrie 1939. ziarul satiric "Mucha".S. Rezentul Acord va fi ratificat în cel mai scurt timp posibil.

R. Mai citeşte : Pactul Ribbentrop-Molotov. cealaltă trebuia să-şi proclame neutralitatea. Moscova. Informaţii false .Molotov a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial. produce şi acum scântei în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă.Articolul IV. Prezentul Protocol trebuie tratat de ambele părţi ca unul strict secret. Semnarea tratatului la sfârşitul lunii august a fost o surpriză imensă pentru guvernele occidentale. Întregul sistem de alianţe la nivel european şi mondial pleca de la premisa că cele două regimuri totalitare nu ar putea fi niciodată aliate. Rămas în istorie sub denumirea de Pactul Ribbentrop – Molotov. Actul semnat de cele două state era unul clasic de neagresiune. Documentul pus la cale de Adolf Hitler şi Iosif Stalin. Molotov În urmă cu şapte decenii. în iunie 1940. Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov conduceau la acel moment diplomaţia celor două state. ecouri după 70 de ani VIDEO 23 august.S. Două regimuri totalitare. v. în urmă cu 70 de ani. când sovieticii au revendicat Basarabia. 23 August 1939. îşi strângeau mâinile deasupra unei Europe pentru care vestea a căzut ca o „lovitură de măciucă“. Până la 23 august 1939. ziua răpită de comunişti Să ne amintim de 23 august 1944 ! Pactul de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. a căror existenţă se justifica prin înfrângerea celuilalt. reprezintă poate cea mai mare „surpriză“ geo-politică din istoria modernă. niciuna dintre semnatare nu putea fi parte a unei alianţe ce era „îndreptată în mod direct sau indirect împotriva celeilalte“.. Totodată. Un alt punct important era acela că. o sărbătoare cu semnificaţie incertă 23 August ’44. dacă una dintre cele două părţi semnatare era în război cu o a treia parte. Pactul Ribbentrop . care prevedea posibilitatea ca respectivele regimuri să se consulte în cazul în care apăreau disensiuni şi să nu se recurgă la forţă militară. semnat la 23 august 1939. Pentru Guvernul Reih-ului German. documentul a fost. propaganda de uz intern din cele două ţări arăta că cealaltă parte reprezintă principalul duşman care pune în discuţie existenţa statului.S. Ribbentrop Plenipotenţiarul Guvernului U. însă în realitate un pact între Hitler şi Stalin. după cum avea să noteze Carol al II-lea în jurnalul său. V.

Pactul divide şi astăzi Europa Nici la 70 de ani de la semnarea documentului. au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii. măcar parţial. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a votat recent o rezoluţie prin care pune semnul egalităţii între regimul nazist şi cel comunist. în ultimele două decenii. Documentul subliniază că. victimă a Pactului România era. În mai. Pe plan extern. Decizie „conform firii românilor“ Majoritatea istoricilor români consideră că Pactul Ribbentrop-Molotov nu trebuie să iasă din conştiinţa publicului şi din dezbaterile publice. ci a unui duşman comun: capitalismul. însă discuţiile au fost întrerupte la 21 august. Mai mulţi europarlamentari europeni au susţinut la sfârşitul legislaturii trecute un proiect care milita pentru stabilirea zilei de 23 august ca zi de comemorare a victimelor nazismului şi comunismului în Europa. Între Carol al II-lea şi Adolf Hitler exista o antipatie vizibilă. ruşii au reacţionat dur. Sistemul politic din România se afla sub asaltul regelui Carol al II-lea. însă serviciile secrete occidentale aflaseră că în realitate cele două puteri antagonice nu duc niciun fel de negocieri. România avea relaţii foarte bune cu Marea Britanie şi cu Franţa. Punctul de plecare nu a fost identificarea unui element de coeziune. România. primeşte imediat o replică dură din partea Moscovei. Rezoluţia susţine iniţiativa Parlamentului European de a proclama ziua de 23 august drept „Ziua memoriei victimelor stalinismului şi nazismului“. ruşii nerenunţând niciodată la ideea reanexării Basarabiei. a constituit o comisiei specială care are rolul de a lupta împotriva „falsificatorilor“ istoriei Rusiei. de la Berghof. demonstrată la întâlnirea din iulie 1940. În replică. cu Viaceslav Molotov. însă au înaintat extrem de repede. în secolul XX. un evreu prooccidental. un regim democratic. unul dintre puţinele state est-europene în care mai exista încă. s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului. cu toţi duşmanii Reichului. Dmitri Medvedev. în timpul cărora au avut loc genocide. Evident. preşedintele rus. într-o ţară occidentală. Comisia îşi doreşte să combată „tentativele de falsificare a istoriei care aduc prejudicii intereselor Federaţiei Ruse“. Astfel.Moscova şi Berlinul anunţaseră încă din aprilie că negociază un tratat economic. Europa nu a reuşit să se împace cu trecutul. însă foarte proaste cu Germania nazistă şi cu Uniunea Sovietică. orice încercare de condamnare a pactului. Ruşii negociau în paralel şi cu anglo-francezii. la sfârşitul anului 1939. un apropiat al liderului rus. după ce Varşovia a refuzat să accepte ca trupele sovietice să tranziteze teritoriul polonez. „În fiecare an trebuie să comemorăm acest . Negocierile politice au început abia la începutul lunii august. Stalin l-a înlocuit pe Maxim Litvinov. în cazul în care Germania ar fi atacat în Vest. Relaţiile cu URSS erau de asemenea foarte proaste. ţările Europei s-au confruntat cu două puternice regimuri totalitariste – nazist şi stalinist. Germania acuza în acea perioadă România că întreţinuse relaţii foarte bune. acuzând o „jignire la adresa istoriei“. care dorea să instaureze un regim autoritar.

Polonia a fost prima victimă a Tratatului Ribbentrop-Molotov. În cel de-al Doilea Război Mondial au murit aproximativ 20 de milioane de militari şi aproximativ 40 de milioane de civili. Armata germană şi cea rusă au participat chiar la o paradă militară comună. Germania nazistă şi Uniunea Sovietică îşi împărţeau teritoriul polonez sub privile unei Europe şocate. ruşii au adresat României un ultimatum în care solicitau înapoierea Basarabiei şi cedarea părţii de nord a Bucovinei. consideră istoricul Adrian Cioroianu. conform angajamentelor luate. Lituania şi Slovacia. deşi Otto von Bismark. crede Cioroianu. URSS.pact şi să ne amintim de victimele nazismului şi ale comunismului“. fără teama că ar putea fi implicat într-un război pe două fronturi. La Tratatele de Pace de la Paris. nordul Bucovinei face parte din Ucraina. survenită în urma înţelegerii dintre Stalin şi Hitler. România şi-a recuperat nord-vestul Transilvaniei. ce consfinţeau încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. la fel şi Herţa. nu însă şi Basarabia. cu doar câteva zile înainte. scria în testamentul său politic că Germania va putea fi învinsă doar dacă va deschide un război pe două fronturi. La 3 septembrie. dedicată „marii“ victorii. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova. după ce iniţial făcea parte din zona de care era interesată Germania. Unii istorici susţin că Hitler nu era conştient la acea vreme că dezmembrarea Poloniei va duce la un conflict global. A deschis calea războiului Încheierea unui pact cu ruşii i-a permis lui Hitler să atace nestingherit Polonia. În prezent. din 1947. . cancelarul prusac din secolul al XIX-lea care a realizat unificarea Germaniei. În iunie 1940. Viorel Tilea. La 17 septembrie. „Pactul dintre Hitler şi Stalin a reprezentat la acea vreme o alianţă a regimurilor totalitare împotriva democraţiilor. Există voci care susţin că la decizia anglo-francezilor ar fi contribuit decisiv chiar ambasadorul român la Londra. În lunile următoare. Înţelegerea dintre cele două regimuri totalitare a avut un efect nefast asupra întregii Europe. care este raion în regiunea Cernăuţi. Armata Roşie invada şi ea Polonia dinspre est. la numai o săptămână de la semnarea pactului. Împărţirea sferelor de influenţă Conform înţelegerii. La 1 septembrie 1939. unde era aşteptată de unităţi de cavalerie. două state ale căror relaţie cu Germania nazistă era mult mai bună. România avea să mai piardă teritorii în favoarea Ungariei (Ardealul de Nord) şi a Bulgariei (Cadrilaterul). Asta. este de părere Cioroianu. După ocuparea Poloniei. Carol al II-lea a acţionat conform cu firea poporului“. Era prima pierdere teritorială a României. Liderul german a mizat până în ultima clipă că tratativele cu anglo-francezii vor reuşi. şi asta pentru că el cunoştea firea poporului român. mult inferioare. Finlanda. armata germană intra în Polonia. fiind împărţită între Germania. „Nu cred că regele putea face atunci mai mult. şi Lituania a fost inclusă în sfera de influenţă rusă. Anglia şi Franţa declarau război Germaniei naziste. fost ministru de Externe. Tratatul avea însă şi clauze secrete. deci şi asupra României“. După destrămarea URSS. nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. de a garanta independenţa unor state central şi est-europene. Estonia şi Letonia erau plasate în sfera de influenţă sovietică.

şi întreaga lume contemporană pare să se împace cu ideia că Abhazia şi Osetia de Sud .E. Vladimir Putin. El a făcut şi o legatură. directorul Înstitutului Polonez din Varşovia pentru probleme înternaţionale. acuzand totodata Occidentul pentru intelegerea semnata cu Hitler in 1938. Participanţii au subliniat necesitatea ca lumea de azi să nu uite faptele care au facilitat semnarea de către Ribbentrop şi Molotov.Stalin. a condamnat luni Pactul Ribbentrop-Molotov. „din greşeală“. cu o situaţie recentă din zilele noastre. pe care le-a studiat. să semneze nefastul document. În iunie 1940. Prof. Institutul Polonez de la Berlin împreună cu Societatea Germană pentru Europa de Est şi Academia de Ştiinţe a Germaniei au organizat o conferinţă cu tema „Pactul Hitler. Basarabia urma a fi anexată de ruşi. Astfel. în acest sens . beneficiind de bunăvoinţa părţii germane. când ruşii au revendicat teritoriile. Prin acest pact au fost ocupate Polonia şi ţările baltice . După semnarea a acordului de la Munhen din 1938. . 12:20 Actualitate | Esenţial Vladimir Putin Premierul Rusiei. armata celui de-al treilea Reich având nevoie de hidrocarburile din ţara noastră. El s-a referit la războiul ruso-georgian de anul trecut. Al Doilea Razboi Mondial Vladimir Putin condamna Pactul Ribbentrop-Molotov. ruşii au anexat şi nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa.ce au devenit publice după 1945. Împărţirea pe hartă a fost făcută cu un creion. Hitler s-ar fi adresat mai întâi marilor puteri vesteuropene cu propunerea de împărţire a Europei pe sfere de înfluenţă. cănd actuala Federaţie Rusă . La 23 august anul acesta se împlinesc şapte decenii de la semnarea documentului care a dus la izbucnirea celui de-al doilea război mondial . relateaza AFP. acceptată de acesta . la Munchen. deşi nu poate fi comparată cu URSS-ul lui Stalin. teritorii aparţinând de drept statului independent Georgia devin sferă de influenţă oficializată a Moscovei. Hitler era interesat ca România să nu devină un teatru de război. semnat in 1939. dar acuza Occidentul pentru incurajarea fascismului Luni. 31 august 2009. iar România a pierdut Basarabia. miniştrii de externe ai dictatorilor de la Berlin şi Moscova. astfel că. Slawomir Debsky. ca metodă a procedat similar. a subliniat că dovezi există şi în documente de arhivă din Anglia . La începutul acestei luni. când Anglia şi Franţa au recunoscut anexarea de către Hitler a regiunii Sudecţilor din Cehoslovacia . războiul şi memoria europeană”. care a menţionat aceasta ideie. Iar U. guvernul german a explicat Bucureştiului că trebuie să se conformeze şi că nu va primi niciun fel de asistenţă din partea Berlinului. Hitler s-ar fi adresat şi lui Stalin cu o propunere similară care . s-a concretizat prin semnarea odiosului pact. fără ca Germania să intervină.

Premierul a amintit ca. a declarat Putin. "Adevarurile spuse pe jumatate au fost mereu pline de capcane si inselatoare. care genereaza confruntari intre popoare si state". aceasta din urma a participat ea insasi la impartirea Europei. Moscova a decis ca a refuza pactul de neagresiune ar fi fost un gest lipsit de ratiune. dar si cu Europa de Est in ansamblul ei. . care va incepe marti. "Dar. "Avem obligatia de a pastra impreuna un moment de reculegere in memoria victimelor acelor crime". Tragediile trecutului – subapreciate sau eronat interpretate – conduc inevitabil la aparitia de noi fobii istorico-politice. criticandu-i vehement pe cei care "rescriu istoria sub impulsul conjuncturii politice de moment". la incheierea primei conflagratii mondiale. Pactul Ribbentrop-Molotov si Declaratia de la Munchen In opinia sa. Putin argumenteaza ca. anexand teritorii ale Cehiei. ruinand orice speranta privind formarea unui front comun de lupta impotriva fascismului?". scrie premierul rus. scrie Putin. putem condamna pe buna dreptate Pactul Ribbentrop-Molotov incheiat in august 1939". poate deschide o noua pagina in relatiile reciproce ale Rusiei nu numai cu Polonia. la Munchen. intr-un articol publicat in cotidianul polonez Gazeta Wyborcza. "sentimentul de incrancenare" al polonezilor in legatura cu asasinarea in masa a militarilor polonezi in 1940. el a amintit despre "soarta tragica" a soldatilor rusi. Putin: Inteleg sentimentul de incrancenare al polonezilor Putin si-a exprimat profunda recunostinta fata de Polonia pentru respectul manifestat pentru locurile de veci ale soldatilor sovietici. Putin indica si alte evenimente care au incurajat agresiuniea hitlerista: semnarea. faimosul tratat cu Hitler. scrie cotidianul RBK Daily. care fixeaza "umilirea Germaniei". dupa Acordul de la Munchen si cu putin timp inainte de intrarea Germaniei in Polonia. s-a intrebat el. In acelasi timp. SUA si-au pierdut interesul pentru Europa de Est Vizita la Gdansk a premierului Vladimir Putin. in urma careia Hitler a decis ca "i se permite totul" si ca Franta si Anglia "nu vor misca niciun deget pentru a sari in apararea aliatilor lor". URSS s-a aflat in fata pericolului unui razboi pe doua fronturi (in acea perioada s-au intensificat luptele cu japonezii) si. Premierul Vladimir Putin a cerut ca Pactul Ribbentrop-Molotov sa nu mai fie considerat "singurul buton de lansare" a celui de-al Doilea Razboi Mondial."Fara nicio indolaia. Cu un interes deosebit este asteptat discursul lui Putin la ceremonia dedicata izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Potrivit spuselor sale. un an mai devreme. in 1939. poporul Rusiei intelege. nu au semnat Franta si Marea Britanie. de asemenea. a Tratatului de la Versaille. un rol similar l-a jucat Declaratia de la Munchen. in situatia in care "evantualii aliati ai URSS din Occident acceptasera deja intelegeri similare cu nazistii si nu doreau sa colaboreze". cazuti prizonieri in Polonia in timpul razboiului din 1919-1921.

lipsita de reactie a marilor puteri occidentale Marea Britanie si Franta. ca si in restul tarii. Urma sa se produca primul mare rapt teritorial al acelui an de cumpana . el a acuzat odata in plus Rusia. la randul sau. a Tratatului de neagresiune germano-sovietic. a determinat. acestor teritorii li se va adauga si Tinutul Herta). a promis ca-i va aminti colegului sau rus "cine a fost in timpul celui de-al Doilea Razboi calau si cine a fost victima". dar era suficient de transparenta: URSS declara razboi Romaniei! Atitudinea lasa. ocupatia germana in Olanda si Belgia.ocuparea prin forta a Basarabiei si a nordului Bucovinei. Petr Eberhart. Este pregatita Moscova pentru impacare? In realitate. . Europa de Est manifesta disponibilitate pentru construirea unor relatii noi cu Moscova. Donald Tusk. "Timpul". pana la 320. aveau prima lor pagina in chenar de doliu. Actiunile care amintesc de interventia sovietica au fost amanate pentru 17 septembrie. prin urmare. Discursul de maine al lui Putin va arata daca Moscova este pregatita pentru o impacare. premierul polonez. cu al sau incendiar protocol secret. declansarea razboiului sovieto-finlandez. a generat. Acesta din urma. atacul sovietic asupra Romaniei de la 28 iunie 1940.Tactica de santajare a Rusiei cu ajutorul pretentiilor istorice s-a epuizat: privata de sprijinul Statelor Unite. Saptamana trecuta. demonstreaza disponibilitate pentru o impacare cu Rusia si pentru construirea de relatii noi. SUA pierd din interesul lor pentru aliati in lupta impotriva Moscovei". ocupatia sovietica in Tarile Baltice. Alternativa nu era explicit formulata in ultimatum. Europa de Est in ansamblul ei si Polonia. ceremonia va fi dedicata exclusiv asaltului german asupra Poloniei. in calitatea ei de succesor al URSS. Dupa cum a subliniat unul dintre organizatori. Imperiul sovietic cerea guvernului roman sa-i fie cedate Basarabia si nordul Bucovinei (in fapt. "Universul" si celelalte mari cotidiane ale vremii care apareau la Bucuresti. direct sau indirect. Vineri 24 Iunie 2005 28 iunie 1940. "America nu mai considera intimidarea Rusiei drept principala sarcina pe arena mondiala si. acum aceasta cifra s-a redus aproape de trei ori. Institutul polonez pentru memorie nationala a prezentat o noua evaluare a numarului de polonezi trimisi in Siberia dupa 1939. de catre Uniunea Sovietica. la 23 august 1939.000. in urma unui ultimatum deosebit de insolent. crede presa rusa. de incheierea pactului sovieto-german din 1939 si de ocuparea de catre trupele sovietice a teritoriului Poloniei. Fara protectoratul SUA. a declarat. in ultima instanta. Cu alte cuvinte. Daca pana acum numarul acestora este estimat la un milion de oameni. care promisesera garantii dupa incheierea primei conflagratii mondiale. In acelasi timp. o noua hacuire a Poloniei de catre Berlin si Moscova. directorului Instytut Geopolityki din Polonia. incheierea. afirma publicatia citata. pentru RBK. partea poloneza s-a straduit sa indulceasca la maximum toate aspectele preconizatei ceremonii care ar putea fi catalogate drept antirusesti. ca lider regional incontestabil. precizeaza RBK. 28 iunie 1940: URSS declara razboi Romaniei! Romania Libera. bazate pe egalitate si respect reciproc.

Accentul a fost pus pe "pace". Germania ataca Polonia. s-a uitat ca. Istoria oficiala care minte Manualele de istorie Đ nu doar cele aparute la Moscova sau la Bucuresti. Marea Britanie si Franta declara razboi Germaniei. atunci Stalin. A facut-o din precautie: daca Anglia si Franta vor reactiona. Totusi. Abia dupa terminarea celui deal doilea razboi mondial. In continuare. luand voievodatul Lublin. Polonia a fost scoasa la mezat Studiul are ca punct de plecare data de 23 august 1939. Si. nu ca victima. puternica Germanie este o conditie obligatorie pentru pacea in Europa. Germania este destul de puternica pentru a se masura si cu Polonia. La 17 septembrie. atunci s-a raliat ideii lichidarii totale a statului polonez. iar Germania va fi infranta. sub semnatura istoricului rus Aleksandr Nekrici. dar chiar si multe tiparite in tarile din Occident Đ au acreditat ideea ca Uniunea Sovietica ar fi intrat in cel de-al doilea razboi mondial numai dupa agresiunea asupra sa a Germaniei naziste la 22 iunie 1941. Ca urmare. in anii regimului comunist. evenimentele reprezinta tema studiului aparut in revista moscovita "Ogoniok". ba chiar si din zilele noastre Đ Occidentul a inteles pericolul dinspre Berlin abia dupa caderea Frantei si dupa ce s-au produs primele atacuri aeriene peste Canalul Manecii. din care vom cita pasaje semnificative. (n. el nu sosise la Moscova pentru a cere URSS ajutor militar impotriva Angliei. aliatii occidentali nu l-au inteles decat mult mai tarziu. propriu-zis. uitand ca a existat momentul iunie 1940. deschizand astfel cel de-al doilea razboi mondial. pactul si protocolul secret. Stalin a cerut initial voievodatul Lublin. von Ribbentrop. Mai mult decat atat. . lucrurile au fost mai simple: totul era subordonat ideii apararii pacii. La impartirea Poloniei. Uniunea Sovietica intrase deja. drept agresor. ca in bancurile cu Radio Erevan. examina impartirea Europei rasaritene in sfere de influenta. ci ca stat agresor. Cand jocurile erau deja facute si au mai trebuit sa treaca inca vreo patru decenii si jumatate de cosmar comunist. si cu aliatii occidentali". in acele zile de iunie 1940. Cum s-au desfasurat. se referea. nici Franta nu sunt gata sa acorde un ajutor imediat aliatului lor polonez. ministrul german al Afacerilor Externe. Cum stim. cel care semnase. o data ce s-a pus in practica ordinul maresalului Ion Antonescu Đ "Va ordon treceti Prutul!". Ar fi fost logic ca Marea Britanie si Franta sa-i declare razboi si acesteia. "La Moscova a fost semnat pactul de neagresiune dintre Germania si URSS. Inca o data.Pentru a judeca mai corect situatia politica internationala a acelor ani Đ si poate din anii ce au urmat. Intamplator sau nu. In ceea ce priveste situatia Romaniei. in aceeasi zi de 28 iunie 1940. In dimineata de 1 septembrie 1939 Germania a atacat Polonia. aldine: La 1 septembrie 1939. Cand s-a convins ca nici Anglia. intr-o declaratie de-a sa facuta la Moscova: spre deosebire de delegatiile militare engleza si franceza. definindu-l. considerandu-l singurul capabil sa organizeze o colaborare franco-britanica impotriva germanilor. n-au facut-o). in cel de-al doilea razboi mondial. conform vrerii Moscovei. Cat despre pericolul dinspre Urali. La 3 septembrie. Londra i-a recunoscut generalului Charles de Gaulle calitatea de sef al "Frantei libere". Ceva mai tarziu. In arhivele germane s-a pastrat si reactia lui Stalin: "Punctul de vedere al Germaniei de a refuza orice ajutor militar este demn de respect. impreuna cu Molotov. Oficiosul sovietic "Pravda" a si numit tratatul "pactul pacii". Uniunea Sovietica este interesata in existenta puternicei Germanii". mai toti istoricii romani au acceptat sa culpabilizeze Bucurestiul. de fapt. Uniunea Sovietica ataca si ea Polonia. Protocolul secret. ar putea sustine ca nu vrea decat sa pastreze un sambure de statalitate poloneza. anexa la pact.

. sa-i silim sa se lupte unul cu altul in beneficiul bolsevicilor si al socialismului. statia de radio de la Minsk sa transmita semnale continui pentru aviatia germana. sa ne implicam insa ultimii.. Stalin a dorit sa arunce responsabilitatea asupra germanilor. de langa Smolensk.. sa trecem prin padure si sa ne cerem plata pe buturuga.) Peste o zi doar. In noiembrie 1940.. Jdanov spune intr-un cerc restrans: "Tov. O asemenea pozitie .. Germanii. Se exprima rugamintea ca..) Stalin a cautat o formulare potrivita pentru un comunicat oficial. in aprilie 1940. Si a urmat nota adresata guvernului polonez. Molotov s-a inteles cu germanii ca motivarea initiala a amestecului militar al URSS sa contina o nota "ofensatoare pentru sentimentele germanilor". Dupa caderea Varsoviei. Una din consecintele tragice ale acestei decizii a fost si exterminarea ofiterilor polonezi in padurea de la Katyn.(. a reiesit chiar peste cateva ore dupa agresiunea Germaniei asupra Poloniei.. reprezentantii fortelor armate ale Germaniei si Uniunii Sovietice au semnat la Moscova un acord formal privind conducerea operatiunilor militare in Polonia. care bombarda teritoriul polonez. Si sa ne implicam pentru a arunca pe talerul balantei greutatea decisiva. sa stim.. La 20 septembrie 1939. Documentele germane de arhiva ne-au adus la cunostinta nuantele acordurilor germano-sovietice.. cat timp "pana acum... drapelul pacii. Rolul. Atunci. aratand ca formularea propusa de Molotov "este neconforma cu continutul acordului de la Moscova". Stalin. aplauze furtunoase. ca si de situatia complicata de pe teritoriul Poloniei..Si in aceasta perioada. Armata Rosie a lovit de la est Polonia.. dar cere sa "nu se faca tapaj pentru asemenea fleacuri care mai apar in drumul nostru". ursului (adica al Rusiei Đ n. rasete)". neintarziat. astfel incat. in aceasta privinta. din ascunzatori legate de mecanica politicii internationale. Stalin recomanda insistent ca noi. Molotov este pe deplin sincer.o vom adopta si pe viitor. Dar daca razboiul va incepe. care sa-i permita sa justifice agresiunea sovietica in Polonia. s-au infuriat si au protestat ferm. la ora 7. ca si in trecut.a. Acesta a fost inceputul "inghitirii" Statelor Baltice . Stalin se adreseaza germanilor: el este categoric impotriva pastrarii oricarui fel de statalitate poloneza. (. (Din cuvantarea lui Stalin la plenara CC al PC (b) din 19 ianuarie 1925). Unitatea de interese ale lui Stalin si Hitler.. Uniunea Sovietica a devenit unul dintre participantii la cel de-al doilea razboi mondial. (.30 dimineata. La 1 septembrie. Uniunea Sovietica nu a avut motive de neliniste in legatura cu minoritatile sale din Polonia". Stalin da inapoi. caruia-i explica ca guvernul sovietic nu vede vreun alt motiv. formulata de el inca din 1925. cum ca "guvernul sovietic nu poate sa lase fara aparare pe fratii de sange ucraineni si bielorusi". Formularea initiala se prezenta astfel: Uniunea Sovietica intra in Polonia ca urmare a pericolului aparut din partea Germaniei pentru populatia bielorusa si ucraineana. seful Statului Major al fortelor aeriene militare germane expediaza o telegrama la Moscova.) Colaborarea Invitat la Moscova. comunicatul convenit spunea: intrarea trupelor sovietice a fost dictata de grija fata de soarta populatiei bieloruse si ucrainene care traia in Polonia. (Animatie in sala. atat timp cat se taie lemne. firesc.) este ca. si nu la 22 iunie 1941. greutatea cu care ne-am putea impune". Trebuie sa ne implicam. In cele din urma. cum spune tov. Teza sa principala era: sa-i asmutim pe capitalisti unii contra altora. sa nu fim mocofani. dar publicata doar la doi ani dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. politica externa sovietica decurgea din doctrina lui Stalin. nu trebuie sa ne prinda cu mainile incrucisate. sa studiem. "corect" intelese de ei. doar discuta cu un partener. Aceasta glasuia: "Drapelul nostru va ramanea. Teoria folosirii contradictiilor din cadrul imperialismului a fost binisor prelucrata. ministrul estonian al Afacerilor Externe a fost silit de Molotov si de Stalin sa semneze un tratat de ajutor reciproc. La 17 septembrie 1939.

a dorit sa mareasca teritoriul URSS inainte de a se incepe negocierile de pace. Inaltul comandament german a gasit imediat o iesire: propune ofensiva comuna cu transmiterea ulterioara a orasului in mainile comandamentului sovietic. declara la sedinta Sovietului Suprem al URSS din 1 august 1940 (adica dupa capitularea Frantei) ca. Este vorba despre invazia in Danemarca si Norvegia. Realizandu-si planul.din iunie 1940. Si ca de fiecare data cand Uniunea Sovietica isi misca diviziile la atac Đ dupa Statele Baltice au urmat Basarabia si nordul Bucovinei Đ. (. Totul era menit. nu a scapat nici un prilej de a-si mari propriul teritoriu. Aceasta ar fi cea mai importanta consecinta a largirii teritoriului sovietic. Slabita de razboiul finlandez. unde aproape in fiecare punct URSS era deschisa pentru a fi atacata. In vara lui 1940. El a amintit. Molotov a transmis ambasadorului von Schullenburg "cele mai calde felicitari" din partea guvernului sovietic cu ocazia "stralucitorului succes" al Wehrmachtului. Polonia si Statele Baltice serveau. ci. afirmatiile conducatorilor sovietici. a spus el. atat timp cat URSS nu avea granita comuna cu cel mai periculos agresor potential Đ cu Germania. Dar ei nu trebuie sa se astepte la nici un fel de actiuni dusmanoase din partea URSS. Complicatiile aparute in relatiile cu germanii din cauza pretentiilor suplimentare ale URSS asupra unei parti din teritoriul lituanian au fost reglementate apoi pe calea platii catre Uniunea Sovietica a unei sume considerabile in aur. acum unanim recunoscute. guvernul nostru a asigurat Germaniei siguranta linistii in Rasarit"). Stalin. Cum s-a desfasurat colaborarea militara a aliatilor? Armata sovietica si cea germana au intrat in Lvov din doua directii. Letonia si Estonia Đ in componenta Uniunii Sovietice. de incercarile presei britanice si probritanice de a speria URSS in legatura cu "perspectiva cresterii puterii Germaniei". Uniunea Sovietica a pierdut in securitate. acordand sprijin politic Germaniei. Sunt cel putin ciudate si aflate in totala contradictie cu faptele. Castigand teritorial. Razboiul finlandez a demonstrat slabiciunea militara a URSS si l-a incurajat pe Hitler pentru un eventual razboi impotriva Uniunii Sovietice.. si ulterioara lor inglobare in URSS nu ar fi nici o legatura.. speriindu-se de o rapida incheiere a pacii in Vest (situatia Angliei parea pentru multi fara nici o speranta). care tocmai se incheiase cu infrangerea militara a Frantei. in care a suferit o rusinoasa infrangere.. Molotov..000 de kilometri. in trecut. dar si la nordul Bucovinei Victoria obtinuta de Germania in Vest. Germania nu si-ar fi putut realiza planurile militare (".. Molotov si-a exprimat totala adeziune fata de "masurile de aparare" ale Germaniei in nordul Europei si i-a urat (la 9 aprilie 1940) deplin succes. ca rezultat al pactelor cu Germania.) Uniunea Sovietica. pentru URSS drept "cordon sanitar" impotriva unui atac neasteptat dinspre apus. l-a determinat pe Stalin sa ia hotararea de a incorpora imediat Statele Baltice Đ Lituania. s-a creat chiar pericolul unei confruntari dintre ele. Dupa ocuparea teritoriilor acestor state de catre Germania reprezentantele diplomatice ale guvernelor lor la Moscova au fost inchise. daca nu ar fi fost ajutorul Uniunii Sovietice. slujesc "intereselor fundamentale de stat ale . Stalin a intrat intr-un razboi nefericit (pentru el) cu Finlanda. care pasa Statele Baltice in "sfera de influenta" a Uniunii Sovietice.. Acum aparuse o frontiera comuna cu Germania nazista si cu aliatii sai.) Stalin pofteste si la Basarabia. cum ca intre tratatul de neagresiune sovieto-german. Totul s-a incheiat cu o parada comuna a armatelor sovietica si germana aflate la Lvov. in mai-iunie 1940. URSS a demonstrat in si mai mare masura loialitatea sa fata de Germania. din contra. el declara imediat ca aceste actiuni nu sunt indreptate impotriva Germaniei. cu sinceritatea sa cinica. ca sa nelisteasca pe germani. Si a mai oferit inca o dovada de prietenie: la 18 iunie 1940. (. pe o distanta de 5. de asemenea.

care fusese parte a monarhiei austroungare. era si copia protocolului secret aditional al pactului Ribbentrop Đ Molotov (sau Hitler Đ Stalin). dat publicitatii. de la inceput. impreuna cu Molotov. prin impartirea sferelor de influenta intre cele doua puteri. Aceste motive au rasunat destul de limpede in mai multe interventii facute la consfatuirile cu comandantii militari. si un "protocol secret". relatiile dintre Germania si URSS se inrautatesc in legatura cu tranzitarea trupelor germane pe teritoriul Romaniei. Data inceperii razboiului fusese stabilita pentru jumatatea lui mai 1941. trupele americane au capturat cele mai importante fonduri de documente germane. cu acel prilej. Japonia si Uniunea Sovietica? Intre altele. in ciuda asteptarilor lui Hitler. de la frontiera sovietonorvegiana. Ribbentrop urmarea din ce in ce mai insistent transformarea "Pactului anticomintern" din 1936 intr-o alianta pentru reimpartirea imperiului britanic. Daca nu este posibila capitularea Angliei. Atunci si Angliei nu-i va mai ramane decat sa accepte conditiile dictate de invingator. inceputul anului 1940 La Bucuresti se stia ca Germania incheiase. Ea incepea din nord. Intre acestea. Uniunea Sovietica a insistat ca Bulgaria sa intre in sfera sa de interese. s-o distruga printr-o campanie rapida. se vorbea numai despre neutralitatea Uniunii Sovietice in acest caz. Stalin a cedat. Hitler a dat ordin Statului Major General sa pregateasca planul de operatiuni impotriva Uniunii Sovietice. in Parlamentul ungar. Dar despre acest document s-a aflat abia peste cinci ani. si se termina in sud. Mai tarziu. Oficial. La sfarsitul anului 1992 Đ inceputul anului 1993. In acest timp." Bucuresti. Abia pe timpul glasnosti-ului lui Gorbaciov. . ca Tratatul de la Trianon e anulat si ca situatia trebuia modificata. guvernantii bulgari declarau ca vor recapata Dobrogea pe calea tratativelor. Ceea ce nu se stia la Bucuresti ar fi putut sa sperie: la Moscova. A aparut cunoscuta dilema a lui Hitler: sa porneasca razboi impotriva Uniunii Sovietice in primavara lui 1941 sau sa puna in aplicare planul de impartire a lumii in sfere de influenta intre Germania. Dar au sustinut ca ar fi disparut originalul. ci si pe speranta ca. acel "pact" nu prevedea nimic care sa sperie. au admis acest fapt. ca textul sovietic. Germanii au decis sa nu intre intr-un conflict cu URSS pe aceasta tema si chiar au sfatuit guvernul roman sa accepte cererile URSS. in legatura cu agravarea situatiei in Balcani (Grecia. la gurile Nistrului. Sovieticii au respins. primul ministru P'l Teleki declara. la 23 august 1939. limitandu-si pretentiile "numai" la partea nordica a Bucovinei. Ribbentrop semnase. data oficiala a declansarii celui de-al doilea razboi mondial. inceperea actiunilor militare s-a amanat de cateva ori. S-a dovedit. Dupa cum am vazut. in preajma anilor 90. Anglia nu numai ca n-a capitulat. un "pact de neagresiune" pe 10 ani cu URSS. prima consecinta a protocolului secret a fost invadarea Poloniei. a trezit insa nemultumirea Berlinului. la Sofia. dar nici nu se gandea sa poarte negocieri de pace. Stalin va fi convins sa ajunga la intelegere cu ei impotriva pericolului german. In septembrie-octombrie 1940. Pentru inceput. Italia. Hotararea Uniunii Sovietice de a ocupa Bucovina. chiar si ideea existentei unui protocol secret. In final s-a creat si coalitia militara germana. Semnale ingrijoratoare veneau spre Romania din toate punctele cardinale: la Budapesta. era identic cu cel publicat de americani cu aproape cinci decenii in urma. dupa 1 septembrie 1939. Lui Hitler i s-a confirmat ideea ca rezistenta Angliei se bazeaza nu doar pe forta SUA. La 31 iulie. In perioada finala a celui de-al doilea razboi mondial. mai devreme sau mai tarziu. Kremlinul a recunoscut ca descoperisera originalul.URSS si Germaniei". va fi necesar sa se intoarca impotriva Rusiei. Iugoslavia).

Cedarea imediata a nordului Bucovinei. o agresiune din partea germanilor. la 19 aprilie 1940. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca Guvernul Regal Roman va gasi oportun sa se ajunga la o solutionare pasnica a problemei. si asteapta raspunsul cuvenit in cadrul zilei de 27 iunie 1940. Davidescu a incercat sa explice situatia. Gheorghe Davidescu. bazele unei paci solide intre tari. prin care cerea cedarea. care reprezinta o unitate organica cu restul teritoriilor locuite de ucraineni. 2. prima nota ultimativa apare intr-o alta varianta. Acum. Regele a reunit un consiliu restrans. cu Republica Sovietica Ucraina. ora 11 seara. Molotov a chemat la Kremlin pe ministrul roman la Moscova. mult mai cunoscuta: "In anul 1918. Regele Carol al II-lea convoaca un Consiliu de Coroana. o agresiune sovietica pentru ocuparea Basarabiei. La 26 iunie 1940. Uniunii Sovietice. si i-a remis ultimatumul. incalcand prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei. Iat-o.. etnografice si politice. ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o data si deschis in fata intregii lumi. Ernest Urdareanu. a acestui conflict. Uniunea Sovietica considera oportun si necesar ca Basarabia sa fie restituita imediat. distrugand astfel unitatea organica si seculara (n.. pentru a analiza situatia creata. in fine. in timpul guvernarii Gh. ora 12 (ora Moscovei)". In acelasi timp. guvernul URSS pretinde: 1. Insa evenimentele au continuat sa se deruleze: la 10 mai 1940. Se cerea un raspuns in termen de 24 de ore. Soarta Romaniei era deja transata: Molotov a spus-o clar Đ cedare sau razboi! Prima nota ultimativa sovietica (26 iunie 1940) remisa guvernului roman "In anul 1918. In consecinta. Potrivit jurnalului lui Carol al II-lea. ministrul Afacerilor Straine Grigore Gafencu si ministrul Palatului. la care s-ar alatura maghiarii. compus doar din trei persoane: primul ministru Gheorghe Tatarescu. nimic nu mai statea in calea urnirii spre Vest a masinii de razboi a "ursului" sovietic. Romania. Cedarea imediata a Basarabiei.La 6 martie 1940. 106 ani!) a acestei provincii cu restul Rusiei. populata in principal cu ucraineni. si s-ar produce invadarea Transilvaniei. cedarea acestei regiuni din Bucovina constituie o compensatie justa pentru repararea nedreptatii savarsite prin stapanirea abuziva a Basarabiei timp de 22 de ani. S-a convenit ca reactia Romaniei nu putea fi decat rezistenta armata. spre a examina situatia creata si ce masuri se pot lua. Uniunea Sovietica nu s-a impacat niciodata cu faptul luarii cu forta a Basarabiei. a desfacut de la Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei. Romania a ocupat in mod injust si abuziv teritoriul Basarabiei. aldine: "seculara". URSS considera necesar si oportun . profitand de slabiciunea momentana a Rusiei tariste. Doua ipoteze au fost luate in calcul: 1. a Basarabiei si a nordului Bucovinei. folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei. Uniunea Sovietica nu a recunoscut niciodata si sub nici o forma aceasta rapire samavolnica. de catre Romania. iar situatia internationala care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor mostenite din trecut. Basarabia. In presa sovietica (oficiosul Partidului Comunist bolsevic "Pravda") din 29 iunie 1940. cand slabiciunea militara a URSS a trecut in domeniul trecutului. 2. A urmat caderea Frantei (22 iunie 1940). spre comparatie cu varianta de mai sus. apeland la argumente istorice. adica. De-aici incolo. Necesitatea de a intretine bune relatii politice in aceasta parte a Europei si actuala situatie internationala cer o solutionare imediata a acestei probleme de litigiu. iar Đ pe de alta parte Đ cere sa i se cedeze Nordul Bucovinei. Tatarescu. pentru a pune. Germania invadeaza Olanda si Belgia. In zadar.

Guvernul sovietic asteapta raspunsul Guvernul Regal Roman pana la 28 iunie 1940. Autoritatile romane vor trebui sa predea in perfecta stare si in intregime: caile ferate. 4 Đ pentru discutii. Guvernul URSS asteapta raspunsul guvernului regal al Romaniei in decursul zilei de 27 iunie curent. teritoriul Basarabiei si al Bucovinei de Nord va fi evacuat de trupele si autoritatile romane. Regele a pus la vot acceptarea sau respingerea ultimatumului sovietic. ce-i drept Đ numai intr-o masura neinsemnata. cel care doar cu cateva luni in urma. al doilea noaptea. Guvernul URSS propune guvernului regal al Romaniei: 1. 26 iunie 1940" Incercarile partii romane de a negocia s-au lovit de un refuz net. declarase solemn la Chisinau . Guvernul sovietic isi exprima speranta ca guvernul regal al Romaniei va primi prezentele propuneri ale URSS si ca aceasta va da posibilitatea rezolvarii pe cale pasnica a conflictului prelungit dintre URSS si Romania. 2.00 (ora Moscovei). in interesul restabilirii adevarului. Chisinau si Cetatea Alba. Sa inapoieze Basarabia Uniunii Sovietice. s-au tinut doua Consilii de Coroana: unul la pranz. 3. 10 Đ pentru acceptarea ei. A doua nota ultimativa sovietica (27 iunie 1940) "Guvernul URSS ia act de dorinta Romaniei de a solutiona pasnic conflictul si cere: 1. Guvernul sovietic considera ca chestiunea intoarcerii Basarabiei este legata in mod organic de chestiunea transmiterii catre URSS a acelei parti a Bucovinei a carei populatie este legata in marea sa majoritate de Ucraina Sovietica prin comunitatea soartei istorice. 11 s-au pronuntat pentru respingerea notei ultimative sovietice. dupa dezbateri. 2. 5. Atunci. orele 12. la rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice. intreprinderile industriale etc. Pe de alta parte. Din cei 26 de participanti. La 28 iunie 1940. acelasi teritoriu va fi luat in stapanire de catre fortele Armatei Rosii. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele conform hartii alaturate. cu incepere de la 28 iunie 1940. dupa primirea celui de-al doilea ultimatum sovietic. Un asemenea act ar fi cu atat mai just cu cat transmiterea partii de nord a Bucovinei catre URSS ar reprezenta. in mod succesiv. 4. un vot a fost rezervat. La primul Consiliu. In termen de patru zile. cat si prin comunitatea de limba si compozitie nationala. sa paseasca impreuna cu Romania.ca. Se va constitui o comisie mixta plenipotentiara care va reglementa formalitatile predarii. Carol al II-lea. depozitele de orice fel. fortele Armatei Rosii vor ocupa punctele Cernauti. In acea zi de 27 iunie 1940." Ziua cea mai lunga si mai neagra Sa ne reintoarcem in Bucuresti. un mijloc de despagubire a acelei enorme pierderi care a fost pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 ani a Romaniei in Basarabia. ora 12 (ora Moscovei).

. Ernest Urdareanu. in prealabil. Consider ca se face o mare greseala de a ceda fara nici o rezistenta aproape un sfert din tara. extrase special pentru a convinge asistenta de neputinta militara a Romaniei de a rezista in fata invadatorului sovietic. dar ma vad coplesit de avizul marii majoritati a acelora carora leam cerut sfatul. Si noteaza Regele Carol al II-lea: "Numele lor merita sa fie inscrise cu litere de aur in cartea demnitatii romanesti: Nicolae Iorga. Astfel ca alternativele erau: rezistenta armata timp de maximum cateva saptamani. urmata de impartirea Romaniei intre U. poate.. am facut greseala de a-mi apleca urechea celor fricosi". Primul ministru Gheorghe Tatarescu a dat citire notei de raspuns adresate guvernului sovietic. pana la urma: cedam spre Rusia. dar el insusi. la care au fost adaugate fortele militare ungare si bulgare. prin Wilhelm Fabricius. primul ministru Gheorghe Tatarescu l-a vizitat pe suveran. fiind prezentat ca "o grava violare a vointei poporului moldovenesc". Insusi Carol al II-lea va recunoaste mai tarziu: ". A prevalat aceasta ultima solutie. din teama. rezistam spre Ungaria.R. Datele trebuiau (scrie Carol al II-lea) "sa conduca (si au condus!) la intarirea concluziei celor prezenti ca Romania nu avea alta cale de urmat decat acceptarea pretentiilor teritoriale ale Kremlinului".".R. Roma a transmis ca este de un "interes european esential ca Romania sa evite un conflict armat cu U. Berlinul. aceasta ar fi fost. Ungaria. Fireste. ne intelegem cu Bulgaria. sa se concerteze cu ceilalti aliati". Nu pentru mult timp. Mai tarziu. Am plecat fara a mai da mana cu nimeni.S. a conchis. sa ne opunem nemtilor si rusilor.. printr-o rezistenta militara. Numai sase din cei prezenti s-au declarat pentru rezistenta. Formula adoptata a fost.. o veche provincie austriaca. iar seful Marelui Stat Major.S. in URSS nu s-a recunoscut niciodata in mod oficial actul istoric al Unirii Basarabiei cu Romania. au mai avut loc si alte consultari. dar se putea rezista. vazut de la Moscova De fapt. roaga Bucurestiul sa nu tulbure. oricum". La cea de-a doua intrunire a Consiliului de Coroana (seara de 27 iulie 1940) au participat 28 de ministri si consilieri regali. ca".." Guvernele de la Belgrad si Atena..S.".ca "nu va ceda nici o brazda din trupul tarii". Silviu Dragomir. a luat decizia inutila de a se consulta cu Consiliul de Coroana. Carol al II-lea a tras concluzia ca Tatarescu "este pentru cedare". Iar propria parere: ". doar Ankara a confirmat hotararea Turciei de a-si onora obligatiile asumate anterior.. ocupat in mod vremelnic de "garzile albe" romane. "pacea in bazinul dunarean si in Balcani". locuita in mare majoritate de ucraineni.. chiar o sinucidere. Cercetarile recente au demonstrat ca datele expuse de generalul Tenescu au fost false. adica amarat si convins ca urmarile celor hotarate vor fi foarte grele pentru tara. de asemenea: "Era periculos. a prezentat o informare ce aducea "date uluitoare" privind raportul de forte dintre Romania si URSS. chiar asa fiind. Germania si Bulgaria sau cedarea teritoriilor revendicate prin nota sovietica. care considerau ca "trebuie. Regele Mihai I va admite. a sfatuit Bucurestiul "sa se supuna cererii guvernului sovietic". care ar fi fost in mod nejust cedata . in mod ciudat. rezultatul votului a fost pentru primirea ultimatumului" ("Insemnari zilnice").S. Victor Iamandi. diminuate. Cat despre Bucovina. generalul Florea Tenescu. Raptul. mi-am dat seama ca li se putea rezista. dupa propagandistii moscoviti. Motivarea? Sa pastram astfel statul roman cu institutiile si fortele sale armate. In dupa-amiaza aceleiasi zile (27 iunie 1940).. Dintre tarile-membre ale Pactului Intelegerii Balcanice.. concluziile sale au fost ciudate. Dupa discutiile avute. Traian Pop.. contrarii votului din primul Consiliu de la 27 iunie 1940. Stefan Ciobanu. Propaganda bolsevica prezenta Basarabia ca fiind un tinut rusesc.

Desigur. afirma : "Dintre tarile vecine de la sud nu avem un pact de neagresiune cu Romania. care sunt locuite de ucraineni. din Basarabia Đ in comparatie cu starea de lucruri din URSS Đ acestea erau metodele folosite indeobste. dupa ce. in iunie 1940. M. Evitarea oricarui pretext de agresiune. Lituania. se produceau masive deplasari de trupe catre frontierele Romaniei. trupele sovietice au invadat teritoriul polonez de la est de linia SuvalkiBrest si Litovsk-Prezemyal. 4. mai belicos. V. Numai ca URSS a revenit la politica sa traditionala de intimidare si agresivitate: in septembrie 1939. Afganistan. Miscari de trupe Documente scoase de sub obrocul clasificarii atesta ca. incep sa fie transportate. caci in caz contrar trupele sovietice vor ocupa imediat prin forta Basarabia si Bucovina. apoi au aderat la aceasta si Estonia. fara nici o justificare legala. Dupa intrarea URSS in Liga Natiunilor. in noiembrie 1939. pe care Armata Rosie trebuie sa-l previna cat mai curand. cu care Sovietul Suprem semnase Đ numai cu 8 luni inainte Đ tratate de buna vecinatate si neagresiune. a carei ocupare de catre Romania nu a fost niciodata recunoscuta de catre URSS. Prin conventie. conventia a fost semnata de Romania si URSS (Londra. iar doua luni mai tarziu le-a anexat definitiv. de alta natura nu poate servi ca scuza sau justificare a unei agresiuni". la est de Nistru si in regiunea Galitiei Occidentale. economic. In reuniunile politice din Ucraina. presa sovietica (dirijata. cu toate ca niciodata nu s-a pus chestiunea inapoierii Basarabiei pe calea armelor. un motiv pentru agravarea relatiilor dintre URSS si Romania". Evitarea invaziei fortelor armate Đ cu sau fara declaratie de razboi Đ atac contra teritoriului. 3. la acea data. Turcia. Galitia Occidentala si Republica Autonoma Moldoveneasca (Transnistria). unele provenind de pe teritoriul de operatii din Finlanda. forte considerabile spre sud-vestul URSS. Persia si Finlanda. prin tratatul de la Saint-Germain. Molotov. In incheiere: "Nici o consideratiune de ordin politic. cat si Bucovina. sprijinirea bandelor armate etc. infrangand orice incercare de rezistenta a armatei romane". ministrul de Externe al URSS. pentru adormirea spiritelor. b) Romania pregateste un razboi contra Uniunii Sovietice. Asigurarea inviolabilitatii teritoriului national. Dar Moscova putea sa nu mai tina cont de opinia Berlinului si sa se prevaleze de . militar. Polonia. se hotarau urmatoarele: 1. Totusi. in special. Aceasta se datoreste unei probleme nerezolvate. a ocupat Tarile Baltice.Romaniei. Acest fapt nu constituie. la 20 martie 1939. URSS a gasit momentul potrivit pentru de a readuce in discutie problema Basarabiei. 3 iulie 1933). Unul din comisarii politici. altele din Polonia rasariteana si din interiorul Uniunii. URSS a atacat Finlanda (de care era legata prin 5 tratate de neagresiune). un atac al URSS asupra Romaniei nu mai putea conveni Germaniei. prezentarea sub o forma eronata a datelor de ordin statistic. evident) a inceput sa intensifice campania antiromaneasca pe tema Basarabiei si a retrocedarii ei. deci. agitatorii Partidului Comunist si politrucii Armatei Rosii insistau asupra urmatoarelor teme: a) Romania va fi obligata sa retrocedeze atat Basarabia. 2. de catre inaltul comandament sovietic. Moscova a fost nevoita sa semneze conventia referitoare la "definirea agresiunii". afirma undeva. in aceeasi perioada. inca din primavara anului 1939. in Ucraina de vest: "Romania va trebui sa-si dea seama de situatia pe care o creeaza si sa admita revendicarile juste ale Rusiei. descrierea tendentioasa a situatiei din Romania Đ si. Falsificarea realitatilor istorice. in mai 1940. adica problema Basarabiei. s-a indus ideea ca schimbarile fundamentale ce au loc in Europa impun si Romaniei "sa lichideze problemele teritoriale pe care le are in suspensie cu URSS". Pentru inceput. Consolidarea relatiunilor politice intre tarile semnatare. Inca de la 1 aprilie 1940. intr-un discurs radiodifuzat. respectiv blocada.

Aceste regiuni corespundeau cu zonele probabile de concentrare a unor grupe de forte sovietice si. in directia orasului Iasi. Potrivit marturiilor mai recente ale unor istorici militari rusi. se semnalau chemari de noi rezervisti. a instructiei trupelor. In calitate de comandant a fost numit generalul Gheorghi Jukov. satele din apropierea Nistrului erau evacuate. Comandamentul sovietic a dispus ca forte importante sa fie transportate spre frontiera romana si a luat masuri pentru echiparea noului teatru de operatii sud-vest. Directivele cu privire la concentrarea trupelor sovietice pe linia de frontiera sovieto-romana au fost date in perioada 15 aprilie-10 iunie 1940. Transporturile de trupe catre frontiera romana s-au facut pana in ultimele zile. incorporari de noi recruti si continuarea. Echiparea sectoarelor de atac se completa cu graba printr-o concentrare masiva de mijloace si materiale. La 26 iunie 1940 (cu doua zile inaintea termenului fixat de ultimatum!). sa fie dirijate actiuni importante asupra Romaniei. aditional la Tratatul de neagresiune sovietogerman. aceasta activitate din preajma frontierelor a continuat in cursul lunilor mai si iunie. deci. in caz de conflict armat. Catre jumatatea lunii iunie 1940 activitatea trupelor sovietice din apropierea frontierei si transporturile dinspre sud-vest au ajuns la o intensitatea maxima. Varianta a doua prevedea actiuni in cazul cand trupele romane urmau sa se retraga de buna voie la vest de Prut. . 9 si 12. aviatia sovietica a depasit teritoriul national. recunoasteri aeriene si terestre. iar unitatile militare motomecanizate sovietice s-au apropiat de Nistru. care avea in componenta sa armatele 5. Armata Sovietica urma sa execute o lovitura concentrica prin intermediul Armatei a 12-a de-a lungul Prutului. zonele de la nordul Bucovinei si Tiraspol-Odesa. zonele de unde ar putea. prin jonctiunea celor doua regiuni ale Armatei Sovietice a fost creat Frontul de Sud. exercitiile militare intrunind formatiuni de tancuri. din aprilie 1940. deci. Documente dezvaluite de curand arata ca. Potrivit acestui plan. Varianta de baza prevedea un plan de actiuni pentru cazul ca guvernul Romaniei nu va accepta evacuarea Basarabiei si Bucovinei. pentru a verifica situatia trupelor romanesti. de-a lungul frontierei se faceau dese inspectii si alarme. iar Armata a 9-a urma sa declanseze ofensiva mai la sud de Chisinau. Pentru actiunile trupelor erau pregatite doua variante. Catre sfarsitul lunii aprilie. din ce in ce mai frecvent. OV/583 si OV/584 unitatilor regiunii militare Odesa li s-a dat dispozitia sa se puna in stare de lupta. 11 brigazi de tancuri si 3 brigazi de tancuri aeropurtate. In zilele de 24 -27 iunie 1940 s-au executat noi transporturi de trupe. cu si mai multa intensitate. daca nu cumva chiar inainte de aceasta data. a celebrului protocol secret. iar recunoasterea terestra si aeriana acoperea toate frontierele URSS si. la 23 august 1939. aviatie. mijloace speciale. In scopul pregatirii si efectuarii operatiunii militare. 2 divizii motorizate de tragatori si 6 divizii de cavalerie. Prin directivele Comisarului Poporului pentru Aparare nr. instructia devenea tot mai intensa. mai ales in Bucovina. In interior. URSS a pus in practica strategia sa militara ofensiva. sa treaca la atac. fara a mai anunta Germania. erau construite aerodromuri si depozite pentru armament si munitii. apoi. spre Husi. Agresiunea Documentele de arhiva se refera la intreg ansamblul de operatiuni desfasurate de URSS chiar inainte de remiterea ultimatumului. inca imediat dupa semnarea. in special. Din ansamblul informatiilor reiesea ca erau doua zone in care URSS a actionat mai mult: Stara Uzka-Horodenka-Kosov-Stanalovo-Kzorikov si Grigoriopol-TiraspolOdesa-Razdelnaia. in mod intens. Efectivul frontului era constituit din 32 de divizii de tragatori. incepand chiar cu Romania. Ce se intampla? Se lucra la ameliorarea comunicatiilor rutiere si ferate. se executau.asentimentul obtinut altadata si. tinta fiind vestul Europei. precum si 30 de regimente si 4 divizioane de artilerie. Planul militar prevedea incercuirea trupelor romane in regiunea Balti-Iasi.

de forte si mijloace. invitau soldatii basarabeni sa iasa din coloana spre a ramane pe loc. cerand sa parlamenteze cu comandantul roman. In aceeasi zi. la 22 iunie 1940. pe care l-au ocupat spre ora 14 si. s-a executat in foarte grele conditii. Primite cu focuri de elementele din sector ale reg. In plus. fortele sovietice au adoptat un dispozitiv ofensiv. format din unitati motomecanizate. Acest . catre podurile de peste Prut. Pentru ocuparea nordului Bucovinei si Basarabiei. era dirijat pe directiile principale si avea ordin ca. in dreptul comunei Moldova (n. Un esalon inaintat. trecute pe podurile construite peste Nistru in noaptea anterioara. ocupand institutiile si garile acestor orase si impiedicand evacuarea autoritatilor si materialelor armatei. de altfel. Conform Notei ultimative remise de Guvernul sovietic in ziua de 26 iunie 1940 si acceptata de Guvernul roman in ziua de 27 iunie. cand formatiuni de infanterie sovietice au incercat sa treaca Nistrul. razvratitii civili erau indemnati sa-si reia materialele si animalele presupuse rechizitionate din zona. sa inainteze si sa ocupe podurile de peste Prut si punctele de trecere de pe liniile de demarcatie in nordul Bucovinei. Fara a se tine seama de textul Notei ultimative. forma majoritatea. fixata prin nota Molotov. ocuparea Basarabiei si nordului Bucovinei trebuia sa se execute in termen de 4 zile. opreau coloane romane. a Frantei si imobilizarea trupelor engleze de pe continent. coloanele motorizate. In dupa-amiaza aceleiasi zile. pentru fiecare zi. indicand apoi bandelor instigate sa-si ridice ceea ce le-ar fi fost rechizitionat de catre trupele romane. liniile ce nu trebuiau depasite de fortele sovietice. coloanele sovietice au inceput trecerea inca din dimineata de 28 iunie 1940. Romancauti). orasele Chisinau si Cetatea Alba. Aceasta actiune a fortelor sovietice a fost executata dupa un plan bine stabilit: unitatile mecanizate sovietice depaseau coloanele romane si le opreau in momentul traversarii localitatilor. odata coloana dezorganizata prin indepartarea elementului basarabean. in cel mai scurt timp. de la Ungheni si Badragi. Ismail si Reni. trecerea frontierei s-a executat cu formatiuni motomecanizate dirijate spre Cernauti. trupele sovietice s-au oprit. care. fixandu-se. se barau iesirile satelor. inconjurandu-le in prealabil cu forte mecanizate. fara sa tina cont de coloanele romane. precum si din cauza restrictiei exprese a Guvernului roman de a nu provoca incidente cu fortele sovietice.n. Pe directiile principale ale ofensivei a fost asigurata o superioritate. ocupand. retragerea a fost ingreunata si de etapele lungi pe care trupele erau fortate sa le execute. nerespectand linia fixata pentru acea zi. In conditiile in care ostilitatile de pe Frontul de Vest conturasera dominatia Germaniei. unitatile de parasutisti au fost lansate in orasele Cahul. In Bucovina. mai mult decat tripla. sub forma controlului rechizitiilor locale. pana in seara aceleiasi zile. inspirat dupa doctrina germana aplicata in Polonia si Franta. guvernul Uniunii Sovietice a profitat de totala izolare internationala a Romaniei si a trecut la amenintarea cu forta. subunitati de infanterie au trecut intreaga frontiera a Nistrului. au inaintat pe unele directii pana la noua linie de demarcatie. ora 14 (ora Bucurestiului). cu incepere din ziua de 28 iunie 1940. o parte din materialul de razboi fiind parasit in teritoriile ocupate. Trupele sovietice. In ziua de 28 iunie 1940. in special cele de vest. prin capitularea. au reluat inaintarea spre vest. depasita de formatiunile motomecanizate sovietice si continuu hartuita de comunisti razvratiti si de agitatorii sovietici. au calcat stipularile din propriul ultimatum si.misiunea trupelor sovietice consta in iesirea rapida la Prut. luand drept slabiciune ceea ce pentru trupele romane nu era decat un act de disciplina militara constienta. apoi. servindu-se de megafoane.30. ora 6. la unele unitati. pentru a lua sub control retragerea trupelor romane. 6 cavalerie. Drept baza a actiunilor a fost luata varianta intai. Retragerea armatei romane.

000 din nordul Bucovinei au fost evacuati in Germania. de asemenea. iar restul Basarabiei in Republica Autonoma Moldoveneasca. au fost trimisi la munca fortata 53.000 de germani din Basarabia si 30. Inapoia acestui esalon prim. precum si farmaciile. in locul populatiei germane evacuate au fost colonizate circa 10. primele luni de dupa. In teritoriul ocupat au fost dislocate 15 divizii de tragatori. 7 brigazi de tancuri si trupe aeropurtate. raurile navigabile. e) invatamantul a fost organizat dupa sistemul sovietic. g) concomitent cu inchiderea bisericilor. deportarile si executiile facandu-se in masa si numai pe baza unui simplu denunt Đ populatia din Basarabia si Bucovina era din ce in ce mai nemultumita. sovieticii au impins grosul fortelor. motorizate si cavalerie. corpul didactic a fost obligat sa urmeze cursuri speciale de limba rusa si de initiere in directivele invatamantului sovietic. sa se repatrieze in Romania. precum si toate intreprinderile industriale cu peste 20 de salariati. sovieticii au luat urmatoarele masuri de ordin general: In sedinta Sovietului Suprem.. De asemenea. au fost deportate circa 5000 de familii din Basarabia. tipografiile. foamete. Cetatea Alba si Balti au fost arestate 1122 de persoane. Odata cu instaurarea regimului sovietic stalinist a inceput un intreg lant de crime impotriva umanitatii: genocid.esalon. in timp ce situatia se schimba atunci cand ruga lor era adresata lui Stalin. in legatura cu fortele aeriene. adesea prin forta. s-a hotarat incorporarea Bucovinei si a judetelor Hotin. comitete conduse de persoane straine. Teritoriile ocupate. limba rusa fiind introdusa ca obiect obligatoriu. a fost precedat de lansari de parasutisti in centrele mai importante din sudul Basarabiei. iar cei care nu se bucurau de increderea regimului au fost mutati in interiorul Uniunii Sovietice si inlocuiti cu elemente aduse din Republica Autonoma Moldoveneasca si Ucraina.. s-a dus o intensa propaganda ateista. ca. instalatiile electrice. in scopul de a instiga simpatizantii ideilor comuniste. casele de asigurare. f) majoritatea bisericilor au fost inchise: acolo insa unde mai exista slujba religioasa se oficia de preoti imbracati ca simpli civili. In august 1940. In scopul introducerii cat mai neintarziate a regimului comunist in cele doua tinuturi ocupate. hotelurile si marile restaurante. autobuzele si toate intreprinderile comerciale ale caror cifra de afaceri era superioara sumei de 600. deportari. In toamna anului 1940. pentru a sterge orice urma a administratiei romane. noua frontiera pe Prut a fost inchisa. reprezentat de cei 300. padurile si apele devenind astfel proprietatea statului. impreuna. S-au instalat comitete executive orasenesti si satesti in toate localitatile din teritoriile ocupate. institutiile de credit. tinuta la Moscova in ziua de 1 august 1940. In noaptea de 13 iunie 1941.000 de refugiati romani care au trecut noul hotar cu Romania. . tramvaiele. In perioada 28 iunie . format din mari unitati de toate armele si directiile principale in raport cu concentrarea anterioara. d) s-au preluat. Cetatea Alba si Ismail in Republica Ucraineana. Chisinau. de exemplu. Grupuri de sute de romani incercau. 80. in special pentru copii. subsolul. precum si a nesigurantei personale Đ arestarile. h) s-a introdus alfabetul chirilic chiar in scrierea limbii romane. numite de la Centru si in care predominau elementele ucrainene si rusesti. copiii nu primeau mancare. Din cauza acestor masuri. La 3 iulie 1940. Rezultatul nemijlocit al anexarii acestor teritorii a fost exodul considerabil de populatie autohtona. S-au legiferat: a) nationalizarea pamanturilor particulare: solul. numai in judetele Cernauti. c) au fost preluate de stat bancile. caile ferate. sa procedeze cat mai neintarziat la dezorganizarea spatelui si hartuirea trupelor romane in retragere. spitalele. b) nationalizarea bunurilor materiale si imobiliare ale cetatenilor.000 lei anual.000 de familii din Ucraina.4 iulie 1940.356 de tineri basarabeni. metodele acestei propagande erau foarte perverse: la rugaciunile ridicate catre Dumnezeu.

criticand. Hotararea Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSSMoldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a protocolului aditional secret din 23 august 1939. La 1775 Imperiul habsburgic rapeste Statului Moldova partea lui de nord. situatia in Bucovina si Basarabia devenea tot mai grea. In urma razboiului ruso-turc din 1806-1812 si al unui indelungat targ diplomatic. Imperiul rus dezmembreaza Statul Moldova. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord. in care oratorii cautau sa convinga populatia de avantajele regimului comunist. De aceea au si organizat numeroase intruniri. prin tratatul de pace de la Bucuresti (1812). precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Constatarile Comisiei: "Basarabia si Bucovina de Nord au fost dintotdeauna parti componente ale Statului Moldova. Tema: "Pactul MolotovRibbentrop si consecintele sale pentru Basarabia". obiecte de imbracaminte si incaltaminte. Bucovina. iar ceea ce mai exista se vindea clandestin si cu preturi foarte ridicate.Autoritatile erau ingrijorate de aceasta stare de lucruri. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova h o t a r a s t e: A aproba avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la aprecierea politicojuridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939. in acelasi timp. era necesar sa se predea autoritatilor cantitati mult mai mari decat recolta obtinuta. vechea administratie romaneasca. cu participare internationala. Desi in 1939 recolta agricola fusese buna. Presedintele Sovietului Suprem al RSS Moldova or. totusi populatia era lipsita de alimentele necesare. Pe piata si in magazine nu se mai gaseau aproape deloc alimente. Sub pretextul desfiintarii somajului si cunoasterii Uniunii Sovietice. Chisinaul politic. o comisie a Sovietului Suprem a cercetat aceeasi problema si a elaborat un necesar aviz. asupra caruia extinde in mod artificial numele de . a initiat o larga dezbatere. In paralel. grupuri compacte de romani au fost stramutate cu forta in regiunile indepartate ale Uralului si Donetkului cu intentia de a dezradacina pe moldoveni din teritoriile romanesti si a rusifica provinciile ocupate. aflat sub influenta tot mai accentuata a miscarii de renastere nationala. Reproducem in extenso documentele respective. Chisinau M. Uneori. deveniti deputati in vechea formula parlamentara denumita Sovietul Suprem. "Eliberatii" isi condamna "eliberatorii" Cu mai mult de un an inainte de proclamarea independentei. SNEGUR 23 iunie 1990 Nr. Din punct de vedere economic.geto-daci. anexand tinutul dintre Prut si Nistru. 149 Đ XII AVIZ al Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939. creat in secolul al XIV-lea pe pamantul stramosilor romanilor . dat fiind faptul ca o mare parte din produsul acestei recolte trebuia predata statului. reprezentata de membrii Frontului Popular. pe baza caruia s-a adoptat o hotarare corespunzatoare a forului legislativ de-atunci dintr-o republica (inca) unionala sovietica.

Guvernul URSS a cerut in repetate randuri sa i se recunoasca pretinsul drept de stapanire a Basarabiei. ce a culminat cu stabilirea. chipurile. inaintate de URSS in 1940. independenta Republicii Democratice Moldovenesti. sabotaj). in 1918. Congresul general al Bucovinei. luptand atat pe cale diplomatica (tratative. ca si alti militanti ai pastrarii imperiului. a relatiilor diplomatice intre aceste doua tari (parti). Lituaniei. urgentau intrarea in vigoare.Basarabia. La 27 martie 1918. Pretentiile asupra Bucovinei. a Pactului Briand-Kellogg. nu este mentionata in Protocolul aditional secret. Polonia si Romania. ea devenind. la 9 iunie 1934. in vechile hotare pana la Ceremus. Basarabia si Bucovina capata posibilitatea de a-si realiza dreptul lor firesc si legitim la autodeterminare. Uniunea Sovietica si Germania isi asumau dreptul de a decide soarta Finlandei. cat si militara (organizarea de interventii. in acea conjunctura politica si militara. Conform prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovietogerman de neagresiune. cu Regatul Romaniei". la 24 ianuarie 1918. contravenea principiilor fundamentale . semnat la 23 august 1939.SFATUL TARII . prin care semnatarii lui. a votat "Uniunea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei. ce prevedea condamnarea recurgerii la razboi pentru reglementarea diferendelor internationale si renuntarea la el ca instrument de politica nationala in relatiile dintre statele contractante. Dupa proclamarea Ucrainei republica independenta. Prin semnarea Protocolului aditional secret URSS a incalcat fata de Romania: articolul 1 al Pactului Briand-Kellogg. Letonia. rebeliuni. pentru ele aparte. Punctul trei al Protocolului aditional secret mentiona cointeresarea URSS fata de Basarabia. Protocolul aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune din 23 august 1919. propagande si oricarui fel de interventiuni sau de sprijin al acestora". ce stabilea sferele de influenta in Europa de Est. proteste. care niciodata nu a fost parte componenta a Imperiului rus si nici a Ucrainei. isi are explicatia in tendinta de a justifica exportul de revolutie si reanexarea Basarabiei. Insistenta istoriografiei sovietice oficiale asupra afirmatiei false precum ca in Basarabia ar fi biruit. Bucovina. parlamentul Republicii Democratice Moldovenesti . Angajarea URSS in preajma celui de-al doilea razboi mondial in tranzactii stranse si reciproc avantajoase cu Germania hitlerista s-a soldat cu intelegerea mutuala a impartirii sferelor de influenta in Europa. care puteau aparea intre puterile contractante. Estonia. propuneri). tinand cont de numeroasele adresari ale populatiei din tinut si de imposibilitatea pastrarii. Estoniei. in afacerile interne si in dezvoltarea fiecareia dintre ele. Puterea Sovietica.articolul 2 al aceluiasi tratat ce recunostea ca reglementarea sau solutionarea tuturor diferendelor sau conflictelor. au fost o plasmuire a aparatului diplomatic stalinist. si in special a oricarei agitatiuni. la 15 (28) noiembrie 1918. URSS. care isi garantau "mutual plinul si intregul respect al suveranitatii fiecaruia din statele noastre si abtinerea de la orice imixtiune. Colacin si Nistru. Protocolul de la Moscova din 9 februarie 1919. Sfatul Tarii a decis prin vot unirea Basarabiei cu Romania. urma sa fie infaptuita numai prin mijloace pasnice. de orice natura sau origine. confiscat in decembrie 1917. erijati in revolutionari. a independentei Republicii Democratice Moldovenesti.a declarat. Letoniei. In prima jumatate a anilor 30 s-a ajuns la o ameliorare a raporturilor dintre URSS si Romania. Poloniei si a Romaniei. parte componenta a noului stat sovietic. facand propaganda antinationala si chiar propunand rascumparare pe contul tezaurului de stat al Romaniei. Ca rezultat al prabusirii Imperiului rus si al celui austro-ungar. in urma celui dintai razboi mondial si a revolutiei ruse din 1917. La 2 decembrie 1917 a fost creata Republica Democratica Moldoveneasca. straini intereselor vitale ale salvgardarii si prosperarii intregii natiuni romane. directa sau indirecta. Luptatorii pentru realizarea asa-ziselor intentii revolutionare ale bolsevicilor pe acest teritoriu.

unanim recunoscute si normelor imperative ale dreptului international. Trecerea arbitrara sub jurisdictia RSS Ucrainene a Bucovinei de Nord si a judetelor Hotin. Ismail si Cetatea Alba contravenea adevarului istoric si realitatii etnice existente in acea vreme. Frontiere. foamete organizata. dupa cum am vazut. O consecinta logica a semnarii la 23 august 1939 a Protocolului aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune. Notele ultimative ale guvernului sovietic trimise Romaniei la 26 si 27 iunie 1940 contravin normelor imperative ale dreptului international si sunt o mostra a politicii de dictat imperial. au fost notele ultimative din 26 si 27 iunie 1940. din care Uniunea Sovietica putea controla Europa Centrala. Adevarul istoric este ca ocuparea nordului Bucovinei. (iar) intrucat decidea soarta unor state terte fara participarea lor. Decizia privind ocuparea Bucovinei de Nord e un exemplu elocvent al politicii expansioniste. Si pentru care a si participat. in Partea I. Mihai Ghimpu condamna Pactul Ribbentrop-Molotov . in primul rand. facand legatura dintre cele doua noi tinuturi rapite la 28 iunie 1940. este nul si neavenit din momentul semnarii lui. in aceste tinuturi au fost comise crime impotriva umanitatii: omoruri in masa. In conformitate cu argumentele istorice. deportari. sub toate aspectele. nu se incheiase nici un acord sovieto-roman. semnificatia profunda si ampla a Declaratiei suveranitatii RSS Moldova. Frontiera sovieto-romana este astfel fixata in conformitate cu dispozitiile acordului sovieto-roman din 28 iunie 1940 si ale acordului sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Prin prezentul Aviz. indicate in harta anexata Tratatului de fata (anexa I) vor fi cele care erau in fiinta la 1 ianuarie 1941. ce a urmat dupa incheierea acestui pact. promovate in permanenta de guvernul stalinist. 1 se preciza: "Frontierele Romaniei. doar notele ultimative ale guvernului sovietic si raspunsul celui roman. juridice si politice expuse mai sus urmeaza ca in ziua de 28 iunie sa fie suspendate toate manifestarile cu caracter festiv. contrar vointei populatiei acestor tinuturi. Proclamarea in mod neligitim la 2 august 1940 a RSS Moldovenesti a fost un act de dezmembrare a Basarabiei si Bucovinei. prin care guvernului roman i se cerea sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia si sa-i transmita partea de nord a Bucovinei "drept recompensa pentru uriasa dauna pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei in cei 22 de ani de guvernare a Romaniei in Basarabia". inca de la 17 septembrie 1939. nu si la Tinutul Herta. art. la cel de-al doilea razboi mondial. Tratatul de Pace din 1947 preia o minciuna Prevederile din protocolul secret semnat de von Ribbentrop si de Molotov la 23 august 1939 sunt si astazi o realitate geopolitica. ca si a Basarabiei a reprezentat un prim pas pentru dobandirea unei importante pozitii strategice. La 28 iunie 1940 URSS a ocupat prin forta armata Basarabia si Bucovina de Nord. Acolo." Numai ca. care este definita in articolul 2 al Tratatului de fata. Odata cu instaurarea in Basarabia si Bucovina de Nord a regimului sovietic stalinist. Iar schimbul de note se referise doar la Basarabia si la nordul Bucovinei. semnat la Paris. cu exceptia frontierei romano-ungare. Comisia intregeste. cu o populatie exclusiv romaneasca si care nu facuse niciodata parte din Imperiul rus sau din cel Habsburgic. la 10 februarie 1947. S-a spus ca totul a fost batut in cuie prin Tratatul de Pace. Fusesera. a pregatirii militare sistematice. trimise de guvernul sovietic Romaniei. intre Natiunile Unite si Romania. Dupa toate probabilitatile. ocuparea Hertei fusese determinata de calea ferata care trecea prin zona. la 28 iunie 1940.

In acesti 45 de ani. ce a urmat acordului de la Munchen. a trupelor si armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova. In realitate. OSCE vrea zi memoriala la 23 august O rezolutie recenta a OSCE. El a spus ca va semna mai multe decrete prin care va conferi distinctii de stat. Decretul prezidential semnat de Mihai Ghimpu la 24 iunie spunea ca ziua de 28 iunie a fost desemnata drept zi de comemorare a victimelor ocupatiei sovietice din 1940 si de condamnare a regimului totalitar comunist. petrecuta cu o saptamana mai tarziu. sub pretextul unui complot imaginar. Decretul se incheiea cu solicitarea retragerii de catre Federatia Rusa. a explicat presedintele interimar. In cele din urma. Acest Pact a determinat in cele din urma scindarea Europei prin Cortina de fier. de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov. condamna dintr-un foc nazismul si stalinismul: ea cere ca 23 august sa devina o zi dedicata memoriei victimelor acestor regimuri. decretul a fost declarat in justitie neconstitutional. la 1 septembrie 1939. succesoare de drept a Uniunii Sovietice. 20 august. impartind-o in sfera de influenta sovietica si cea occidentala. propusa de Lituania si Slovenia. "Trebuie sa promovam adevarul si sa educam noua generatie prin adevar. Pe de alta parte. Anuntul a fost facut de Mihai Ghimpu vineri. dar ca lucreaza si la un nou decret de condamnare a pactului Stalin-Hitler. in timp ce Europa de Est a avut parte de regimuri totalitare dure. aflata la guvernare la Chisinau. de stat. sa-si asigure flancul estic in perspectiva iminentei invadari a Poloniei. si de economii centralizate. Un precedent decret semnat de Mihai Ghimpu. "Ceea ce s-a produs atunci trebuie condamnat". Nu poate exista o societate sanatoasa atunci cand politica adevarului este inlocuita cu o politica a minciunii si a nedreptatii". sa previna temporar o invazie germana. Mihai Ghimpu. Potrivit istoricului rus Aleksandr Subarian. prin care declara 28 iunie Zi a ocupatiei sovietice. Moldova. incheiat in 1938 intre Germania. in frunte cu maresalul Tuhacevski. intrucat Armata Rosie avea prea putini ofiteri superiori. de la Publika TV. dupa executarea multora dintre ei la ordinul lui Stalin. din care. Franta. din punctul de vedere oficial al Germaniei. a tinut sa mentioneze Ghimpu. la emisiunea Fabrika. Marea Britanie si Italia. acesta a parafat sfarsitul Cehoslovaciei ca stat independent. in afara de liberalii presedintelui. mai fac parte trei partide liberal-democrate. ambele tari vroiau sa se asigure reciproc in procesul de impartire in doua a ceea ce ramasese neocupat si neimpartit din Europa. intre anii 1945-1989. a starnit profunda nemultumire a Moscovei si nu a fost agreat de colegii din Alianta pentru Integrare Europeana. care a scindat Europa. pactul germano-sovietic este un exemplu de cinism politic. aservite Kremlinului. a declarat ca lucreaza la un nou decret. Uniunea Sovietica voia sa castige timp. Europa Occidentala a progresat prin practicarea democratiei si a economiei libere in toate tarile aflate la vest de Cortina de fier.Presedintele interimar al R. . semnat la 23 august 1939. Scopul declarat al Pactului Stalin-Hitler era.

"Cred ca toti protagonistii . . URSS si Franta .se gandeau la interesele lor nationale si au subestimat amenintarea fascismului pentru tarile lor si lumea intreaga". a subliniat el.Marea Britanie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->