Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania

nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-și asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică voia să câștige timp, să prevină temporar o invazie germană, întrucât Armata Roșie avea prea puțini ofițeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, în frunte cu mareșalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar. În realitate, ambele țări agresoare voiau să se asigure, cel puțin oficial, că vor avea spatele „acoperit” în procesul expansionist de împărțire în două a ceea ce rămasese neocupat și/sau neîmpărțit din Europa. Cruzimea și cinismul celor doi dictatori, Hitler și Stalin, s-au repercutat timp îndelungat, prelungind cel de-al Doilea Război Mondial cu Războiul Rece și cu scindarea Europei în două prin Cortina de fier între anii 1945-1989. În acești 45 de ani, Europa Occidentală a progresat prin practicarea democrației și a economiei libere în toate țările aflate la vest de Cortina de fier, în timp ce Europa de est, aflată la est de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puțin dure, dar toate aservite Kremlinului, și cu economii centralizate, de stat. Momentul semnării este descris de istoricul Paul Johnson astfel: „ Măcelarii Europei, amețiți de băutură, își jucau rolurile, îmbrățișându-se cu tandrețe și clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfățișau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră și înainte de împărțit ceva, și acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesioniști ai acelorași afaceri. ” Cu ocazia semnării tratatului de neagresiune din 1939 dintre Germania și URSS, semnatarii plenipotențiari au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor de interese în Europa răsăriteană. Convorbirile au dus la următorul rezultat: [modificare]Protocolul adițional secret (nepublicat) În cazul unor expansiuni teritoriale și / sau politice în teritoriile aparținând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, atât pentru Germania, cât și a Uniunii Sovietice. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei față de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părți. În cazul unor expansiuni teritoriale și/sau politice în teritoriilor aparținând Poloniei, sferele de interese, atât ale Germaniei, cât și ale Uniunii Sovietice, vor fi delimitate aproximativ pe linia râurilor Narev, Vistula și San. Problema dacă interesul ambelor părți face ca menținerea unui stat polonez independent să fie dorit și modul în care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi determinată în mod definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În orice caz, ambele guverne vor rezolva această problemă pe calea înțelegerii prietenești între Germania și Rusia (Uniunea Sovietică) .

Referitor la Europa de sud-est, partea sovietică își accentuează interesul pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres față de acest teritoriu, deci nu are obiecții față de eventuale schimbări de graniță în favoarea Uniunii Sovietice; Acest protocol va fi considerat de ambele părți ca strict secret. Teoria „spațiului vital” și cea a „revoluției mondiale” Semnarea Pactului și aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A început Al Doilea Război Mondial, cu un tribut de sânge nemaiîntâlnit în istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferințe inimaginabile, cu pârjolirea unor întinse teritorii din Europa, Asia și Africa, cu desființarea unor state și uciderea în masă a unor populații nevinovate. Hitler și-a dorit războiul pentru obținerea așa-zisului spațiu vital („Lebensraum”), a supremației în Europa și dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-a vrut și el pentru declanșarea utopicei revoluții comuniste mondiale, asemănător acelui spațiu vital german. Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol în calea apropierii celor două regimuri politice, deși anterior încheierii pactului, URSS și Germania nazistă se criticaseră reciproc cu vehemență. Între cei doi dictatori – Stalin și Hitler – a existat o stranie fascinație reciprocă, deși, la nivelul propagandei, regimurile lor s-au criticat cu înverșunare. Dacă însă regimul lui Hitler se manifesta direct față de obiectivele sale, Stalin avea asociată Internaționala a III-a Comunistă. Internaționala, deși obedientă față de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul de la Kremlin, era portița prin care încerca să-și ascundă reala sa politică externă. Stalin afirma mereu că politica guvernului este una și cea a Internaționalei este alta, când, în realitate, între cele două organisme nu era nici o deosebire privind intenția declanșării revoluției comuniste mondiale. Regimurile instaurate în Rusia sovietică și în Germania național-socialistă erau, în general, antidemocratice, dictatoriale și totodată erau în particular, ostile regimurilor democratice din Occident. O motivație a apropierii dintre cele două regimuri totalitare este însuși Tratatul de pace de la Versailles, atât Germania fascistă, cât și Rusia sovietică considerându-se victime ale tratatului. Documentele existente atestă că, în anii 1934–1936, Stalin sprijinea ideea unei apropieri și chiar a realizării unui acord cu Hitler. O cale pentru netezirea relațiilor bilaterale mai strânse a fost oferită de existența ca stat a Poloniei. Polonia renăscuse, în urma primului război mondial, după mai bine de 100 de ani de ocupație ruso-austro-germană. Din punct de vedere geografic, Polonia devenise stat tampon între Rusia și Germania. Inițiatorul unei apropieri germanosovietice a fost ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop. Propunerile lui, acceptate de Hitler, au avut ecou la Moscova. Ca urmare, puterile occidentale au fost criticate aspru și etichetate drept „instigatoare la și profitoare de război”. Apropierea sovieto-germană din 1939 era urmarea unei conjuncturi favorabile statelor totalitare. Pentru Stalin, orientarea spre Hitler nu a fost determinată de doctrină, ci de considerente de circumstanță. Stalin se vedea în postura de realizator al vechiului Imperiu Rus, fapt care i-a umplut toată viața. Duplicitatea a fost caracteristica dominantă a tratativelor sovieto-germane; sovieticii tratau și cu Franța și Anglia – o măsură de prevedere pentru a evita

S.S. cealaltă Importantă Părte Contractantă trebuie să se abţină de la oricare forme de ajutor pentru această a treia Putere. au elaborat prezentul Acord: Articolul I.[necesită citare] Conţinutul pactului Ribbentrop-Molotov (Ribbentrop-Stalin) Guvernul Reih-ului German şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (nota redacţiei: U. iar estul sub influența a Uniunii Sovietice.izolarea în fața unei eventuale agresiuni germane. diplomația nazistă tatona constant posibilitatea unei înțelegeri separate cu Marea Britanie și o reușită ar fi contracarat eșecul lui Ribbentrop la Moscova. dacă acest pact nu ar fi existat.. Articolul II. Articolul V. care a propus la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. care direct sau indirect ţintesc cealaltă parte. Ambele Importante Părţi Contractante se obligă reciproc a evita orice forme de violenţă. orientate spre îmbunătăţirea păcii dintre Germania şi U.R. atât individual cât şi în alianţă cu alte Puteri. orice acţiune violentă.R. şi orice atac una asupra celeilalte. vestul urmând a se afla sub influența Statelor Unite ale Americii. prin crearea comisiilor de arbitraj. . În cazul în care disputele şi conflictele între Importantele Părţi Contractante vor creşte.S. o nouă reîmpărțire a sferelor de influență în Europa. Articolul III. În cazul în care una dintre cele două Importante Părţi Contractante devine parte beligerantă cu o a treia Putere.S.S. şi pornind de la Acordul de Neutralitate semnat în Aprilie 1926 între Germania şi U. ambele părţi vor aplana aceste dispute sau conflicte exclusiv în cadrul unor schimburi de opinii prieteneşti sau. Urmări Consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin. acestea vor participa în orice grupări de Puteri. Adesea se susține că. Guvernele celor două Importante Părţi Contractante trebuie pe viitor să menţină contactul reciproc în scopul consultării pentru schimbul de informaţii pe subiecte ce afectează interesele lor comune.. Pe de altă parte. în 1945.). În cazul apariţiei disputelor sau conflictelor între Importantele Părţi Contractante asupra subiectelor de un fel sau altul. cel de-al doilea război ar fi fost terminat mult mai curând sau poate chiar nici nu ar fi avut loc. dacă este necesar.R. Articolul IV.S.

Letonia. În orice caz.S. "Continuarea Pactului Ribbentrop-Molotov" din 28 septembrie 1939. Partea Germană declară dezinteresul politic total în această regiune. Varşovia. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Poloniei. consecinţă a Pactului Ribbentrop Molotov (Ribbentrop-Stalin) Articolul III. vor fi limitate conform liniei râurilor Narev. Rezentul Acord va fi ratificat în cel mai scurt timp posibil. Acordul va intra în viguare din momentul semnării.S. versiunea în germană Articolul referitor la Basarabia din Protocolul Aadiţional Secret al Pactului RibbentropMolotov. Articolul VII. Prezentul acord este elaborat petru o perioadă de zece ani. cu condiţia că. care specifică hotarul Sovieto-German în umra invaziei comune Germano-Poloneze asupra Poloniei "Tributul Prusac la Moscova". (Nota redacţiei: Secţia de mai jos nu a fost făcută publică în momentul în care cea de asupa a fost anunţată). Protocolul Aadiţional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov. Vistula şi San. ulterior una din Importantele Părţi Contractante nu-l va denunţa cu un an înainte de expirarea perioadei de valabilitate. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Statelor Baltice (Finlanda.Articolul VI. Harta Poloniei semnată de Stalin şi Ribbentrop. ziarul satiric "Mucha". atenţia este atrasă de către partea Sovietică privitor la interesul acesteia în Basarabia. Ratificarea va fi făcuta la Berlin. validitatea prezentului Acord automat se prelungeşte cu încă cinci ani. ambele Guverne vor rezolva această întrebare printr-un acord prietenesc. hotarul de nord al Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor de influenţă ale Germaniei şi U.S. sferele de influenţă ale Germaniei şi ale U. Lituania). În această privinţă interesul pentru Lituania în regiunea Vilna este recunoscut de ambele părţi. versiunea în rusă Protocolul Adiţional Secret Articolul I. 8 septembrie 1939. Modificările hotarelor 1938-1948. Privitor la Sud-estul Europei. Harta Europei de Est.S. Polonia Articolul II. Estonia.R.R. . Chestiunea privind modul în care interesele ambelor părţi fac dorită păstrarea statului independent Polon şi cum acest stat trebuie demarcat poate fi determinat doar în cursul viitoarelor discuţii politice.

Pactul Ribbentrop . V. Totodată. Actul semnat de cele două state era unul clasic de neagresiune. ecouri după 70 de ani VIDEO 23 august.S. Ribbentrop Plenipotenţiarul Guvernului U. reprezintă poate cea mai mare „surpriză“ geo-politică din istoria modernă. îşi strângeau mâinile deasupra unei Europe pentru care vestea a căzut ca o „lovitură de măciucă“. Informaţii false . Molotov În urmă cu şapte decenii. Mai citeşte : Pactul Ribbentrop-Molotov.R. în urmă cu 70 de ani. produce şi acum scântei în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. Prezentul Protocol trebuie tratat de ambele părţi ca unul strict secret. propaganda de uz intern din cele două ţări arăta că cealaltă parte reprezintă principalul duşman care pune în discuţie existenţa statului. Rămas în istorie sub denumirea de Pactul Ribbentrop – Molotov.Articolul IV. cealaltă trebuia să-şi proclame neutralitatea. Un alt punct important era acela că. v. Semnarea tratatului la sfârşitul lunii august a fost o surpriză imensă pentru guvernele occidentale. ziua răpită de comunişti Să ne amintim de 23 august 1944 ! Pactul de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. după cum avea să noteze Carol al II-lea în jurnalul său. Întregul sistem de alianţe la nivel european şi mondial pleca de la premisa că cele două regimuri totalitare nu ar putea fi niciodată aliate. Moscova. în iunie 1940. Pentru Guvernul Reih-ului German.S.Molotov a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial. semnat la 23 august 1939. Până la 23 august 1939. când sovieticii au revendicat Basarabia. documentul a fost. Două regimuri totalitare. a căror existenţă se justifica prin înfrângerea celuilalt. niciuna dintre semnatare nu putea fi parte a unei alianţe ce era „îndreptată în mod direct sau indirect împotriva celeilalte“. Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov conduceau la acel moment diplomaţia celor două state. dacă una dintre cele două părţi semnatare era în război cu o a treia parte. o sărbătoare cu semnificaţie incertă 23 August ’44.. 23 August 1939. însă în realitate un pact între Hitler şi Stalin. Documentul pus la cale de Adolf Hitler şi Iosif Stalin. care prevedea posibilitatea ca respectivele regimuri să se consulte în cazul în care apăreau disensiuni şi să nu se recurgă la forţă militară.

Punctul de plecare nu a fost identificarea unui element de coeziune. ci a unui duşman comun: capitalismul. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a votat recent o rezoluţie prin care pune semnul egalităţii între regimul nazist şi cel comunist. Stalin l-a înlocuit pe Maxim Litvinov. Rezoluţia susţine iniţiativa Parlamentului European de a proclama ziua de 23 august drept „Ziua memoriei victimelor stalinismului şi nazismului“. Între Carol al II-lea şi Adolf Hitler exista o antipatie vizibilă. cu toţi duşmanii Reichului. În mai. unul dintre puţinele state est-europene în care mai exista încă. după ce Varşovia a refuzat să accepte ca trupele sovietice să tranziteze teritoriul polonez. un evreu prooccidental. acuzând o „jignire la adresa istoriei“. Dmitri Medvedev. Germania acuza în acea perioadă România că întreţinuse relaţii foarte bune. Pactul divide şi astăzi Europa Nici la 70 de ani de la semnarea documentului.Moscova şi Berlinul anunţaseră încă din aprilie că negociază un tratat economic. În replică. un apropiat al liderului rus. Decizie „conform firii românilor“ Majoritatea istoricilor români consideră că Pactul Ribbentrop-Molotov nu trebuie să iasă din conştiinţa publicului şi din dezbaterile publice. însă serviciile secrete occidentale aflaseră că în realitate cele două puteri antagonice nu duc niciun fel de negocieri. măcar parţial. în timpul cărora au avut loc genocide. un regim democratic. primeşte imediat o replică dură din partea Moscovei. ruşii au reacţionat dur. ţările Europei s-au confruntat cu două puternice regimuri totalitariste – nazist şi stalinist. însă discuţiile au fost întrerupte la 21 august. Negocierile politice au început abia la începutul lunii august. care dorea să instaureze un regim autoritar. Documentul subliniază că. Ruşii negociau în paralel şi cu anglo-francezii. orice încercare de condamnare a pactului. Mai mulţi europarlamentari europeni au susţinut la sfârşitul legislaturii trecute un proiect care milita pentru stabilirea zilei de 23 august ca zi de comemorare a victimelor nazismului şi comunismului în Europa. Sistemul politic din România se afla sub asaltul regelui Carol al II-lea. Pe plan extern. a constituit o comisiei specială care are rolul de a lupta împotriva „falsificatorilor“ istoriei Rusiei. România avea relaţii foarte bune cu Marea Britanie şi cu Franţa. Europa nu a reuşit să se împace cu trecutul. cu Viaceslav Molotov. Evident. s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului. România. de la Berghof. preşedintele rus. în secolul XX. la sfârşitul anului 1939. însă foarte proaste cu Germania nazistă şi cu Uniunea Sovietică. ruşii nerenunţând niciodată la ideea reanexării Basarabiei. în ultimele două decenii. în cazul în care Germania ar fi atacat în Vest. victimă a Pactului România era. Comisia îşi doreşte să combată „tentativele de falsificare a istoriei care aduc prejudicii intereselor Federaţiei Ruse“. „În fiecare an trebuie să comemorăm acest . au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii. Astfel. demonstrată la întâlnirea din iulie 1940. Relaţiile cu URSS erau de asemenea foarte proaste. însă au înaintat extrem de repede. într-o ţară occidentală.

pact şi să ne amintim de victimele nazismului şi ale comunismului“. Armata Roşie invada şi ea Polonia dinspre est. mult inferioare. Carol al II-lea a acţionat conform cu firea poporului“. este de părere Cioroianu. Polonia a fost prima victimă a Tratatului Ribbentrop-Molotov. care este raion în regiunea Cernăuţi. Liderul german a mizat până în ultima clipă că tratativele cu anglo-francezii vor reuşi. două state ale căror relaţie cu Germania nazistă era mult mai bună. nu însă şi Basarabia. URSS. După destrămarea URSS. deci şi asupra României“. cancelarul prusac din secolul al XIX-lea care a realizat unificarea Germaniei. Armata germană şi cea rusă au participat chiar la o paradă militară comună. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova. În iunie 1940. fost ministru de Externe. fără teama că ar putea fi implicat într-un război pe două fronturi. armata germană intra în Polonia. „Nu cred că regele putea face atunci mai mult. conform angajamentelor luate. Anglia şi Franţa declarau război Germaniei naziste. La 17 septembrie. Estonia şi Letonia erau plasate în sfera de influenţă sovietică. La Tratatele de Pace de la Paris. Germania nazistă şi Uniunea Sovietică îşi împărţeau teritoriul polonez sub privile unei Europe şocate. deşi Otto von Bismark. În lunile următoare. Împărţirea sferelor de influenţă Conform înţelegerii. de a garanta independenţa unor state central şi est-europene. România şi-a recuperat nord-vestul Transilvaniei. survenită în urma înţelegerii dintre Stalin şi Hitler. Lituania şi Slovacia. consideră istoricul Adrian Cioroianu. Tratatul avea însă şi clauze secrete. şi asta pentru că el cunoştea firea poporului român. după ce iniţial făcea parte din zona de care era interesată Germania. Există voci care susţin că la decizia anglo-francezilor ar fi contribuit decisiv chiar ambasadorul român la Londra. „Pactul dintre Hitler şi Stalin a reprezentat la acea vreme o alianţă a regimurilor totalitare împotriva democraţiilor. ce consfinţeau încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Viorel Tilea. crede Cioroianu. scria în testamentul său politic că Germania va putea fi învinsă doar dacă va deschide un război pe două fronturi. În cel de-al Doilea Război Mondial au murit aproximativ 20 de milioane de militari şi aproximativ 40 de milioane de civili. din 1947. nordul Bucovinei face parte din Ucraina. la numai o săptămână de la semnarea pactului. şi Lituania a fost inclusă în sfera de influenţă rusă. A deschis calea războiului Încheierea unui pact cu ruşii i-a permis lui Hitler să atace nestingherit Polonia. La 3 septembrie. . După ocuparea Poloniei. Înţelegerea dintre cele două regimuri totalitare a avut un efect nefast asupra întregii Europe. la fel şi Herţa. Finlanda. La 1 septembrie 1939. fiind împărţită între Germania. România avea să mai piardă teritorii în favoarea Ungariei (Ardealul de Nord) şi a Bulgariei (Cadrilaterul). unde era aşteptată de unităţi de cavalerie. ruşii au adresat României un ultimatum în care solicitau înapoierea Basarabiei şi cedarea părţii de nord a Bucovinei. cu doar câteva zile înainte. dedicată „marii“ victorii. În prezent. Era prima pierdere teritorială a României. Asta. Unii istorici susţin că Hitler nu era conştient la acea vreme că dezmembrarea Poloniei va duce la un conflict global.

. Basarabia urma a fi anexată de ruşi. pe care le-a studiat.E. Institutul Polonez de la Berlin împreună cu Societatea Germană pentru Europa de Est şi Academia de Ştiinţe a Germaniei au organizat o conferinţă cu tema „Pactul Hitler.ce au devenit publice după 1945. 12:20 Actualitate | Esenţial Vladimir Putin Premierul Rusiei. acceptată de acesta . deşi nu poate fi comparată cu URSS-ul lui Stalin. Prof. La începutul acestei luni. „din greşeală“. Vladimir Putin. După semnarea a acordului de la Munhen din 1938. astfel că. să semneze nefastul document. care a menţionat aceasta ideie. teritorii aparţinând de drept statului independent Georgia devin sferă de influenţă oficializată a Moscovei. a subliniat că dovezi există şi în documente de arhivă din Anglia . La 23 august anul acesta se împlinesc şapte decenii de la semnarea documentului care a dus la izbucnirea celui de-al doilea război mondial . Hitler s-ar fi adresat mai întâi marilor puteri vesteuropene cu propunerea de împărţire a Europei pe sfere de înfluenţă. armata celui de-al treilea Reich având nevoie de hidrocarburile din ţara noastră. relateaza AFP. când Anglia şi Franţa au recunoscut anexarea de către Hitler a regiunii Sudecţilor din Cehoslovacia . guvernul german a explicat Bucureştiului că trebuie să se conformeze şi că nu va primi niciun fel de asistenţă din partea Berlinului. Iar U. directorul Înstitutului Polonez din Varşovia pentru probleme înternaţionale. semnat in 1939. El s-a referit la războiul ruso-georgian de anul trecut. beneficiind de bunăvoinţa părţii germane. Slawomir Debsky.şi întreaga lume contemporană pare să se împace cu ideia că Abhazia şi Osetia de Sud . Participanţii au subliniat necesitatea ca lumea de azi să nu uite faptele care au facilitat semnarea de către Ribbentrop şi Molotov. acuzand totodata Occidentul pentru intelegerea semnata cu Hitler in 1938. ruşii au anexat şi nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Prin acest pact au fost ocupate Polonia şi ţările baltice . Hitler s-ar fi adresat şi lui Stalin cu o propunere similară care . s-a concretizat prin semnarea odiosului pact.Stalin. în acest sens . El a făcut şi o legatură. Astfel. Hitler era interesat ca România să nu devină un teatru de război. războiul şi memoria europeană”. ca metodă a procedat similar. Al Doilea Razboi Mondial Vladimir Putin condamna Pactul Ribbentrop-Molotov. fără ca Germania să intervină. a condamnat luni Pactul Ribbentrop-Molotov. 31 august 2009. cănd actuala Federaţie Rusă . miniştrii de externe ai dictatorilor de la Berlin şi Moscova. când ruşii au revendicat teritoriile. iar România a pierdut Basarabia. În iunie 1940. Împărţirea pe hartă a fost făcută cu un creion. dar acuza Occidentul pentru incurajarea fascismului Luni. cu o situaţie recentă din zilele noastre. la Munchen.

care genereaza confruntari intre popoare si state". in 1939. dupa Acordul de la Munchen si cu putin timp inainte de intrarea Germaniei in Polonia. Premierul Vladimir Putin a cerut ca Pactul Ribbentrop-Molotov sa nu mai fie considerat "singurul buton de lansare" a celui de-al Doilea Razboi Mondial. . dar si cu Europa de Est in ansamblul ei. "Avem obligatia de a pastra impreuna un moment de reculegere in memoria victimelor acelor crime". cazuti prizonieri in Polonia in timpul razboiului din 1919-1921. el a amintit despre "soarta tragica" a soldatilor rusi. anexand teritorii ale Cehiei. In acelasi timp. Potrivit spuselor sale. in urma careia Hitler a decis ca "i se permite totul" si ca Franta si Anglia "nu vor misca niciun deget pentru a sari in apararea aliatilor lor". a declarat Putin."Fara nicio indolaia. scrie cotidianul RBK Daily. la Munchen. URSS s-a aflat in fata pericolului unui razboi pe doua fronturi (in acea perioada s-au intensificat luptele cu japonezii) si. intr-un articol publicat in cotidianul polonez Gazeta Wyborcza. s-a intrebat el. Pactul Ribbentrop-Molotov si Declaratia de la Munchen In opinia sa. SUA si-au pierdut interesul pentru Europa de Est Vizita la Gdansk a premierului Vladimir Putin. criticandu-i vehement pe cei care "rescriu istoria sub impulsul conjuncturii politice de moment". scrie Putin. Moscova a decis ca a refuza pactul de neagresiune ar fi fost un gest lipsit de ratiune. care fixeaza "umilirea Germaniei". un rol similar l-a jucat Declaratia de la Munchen. a Tratatului de la Versaille. faimosul tratat cu Hitler. "sentimentul de incrancenare" al polonezilor in legatura cu asasinarea in masa a militarilor polonezi in 1940. in situatia in care "evantualii aliati ai URSS din Occident acceptasera deja intelegeri similare cu nazistii si nu doreau sa colaboreze". un an mai devreme. scrie premierul rus. putem condamna pe buna dreptate Pactul Ribbentrop-Molotov incheiat in august 1939". Tragediile trecutului – subapreciate sau eronat interpretate – conduc inevitabil la aparitia de noi fobii istorico-politice. Premierul a amintit ca. "Adevarurile spuse pe jumatate au fost mereu pline de capcane si inselatoare. Putin indica si alte evenimente care au incurajat agresiuniea hitlerista: semnarea. nu au semnat Franta si Marea Britanie. Putin: Inteleg sentimentul de incrancenare al polonezilor Putin si-a exprimat profunda recunostinta fata de Polonia pentru respectul manifestat pentru locurile de veci ale soldatilor sovietici. Putin argumenteaza ca. care va incepe marti. Cu un interes deosebit este asteptat discursul lui Putin la ceremonia dedicata izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. de asemenea. poporul Rusiei intelege. "Dar. ruinand orice speranta privind formarea unui front comun de lupta impotriva fascismului?". aceasta din urma a participat ea insasi la impartirea Europei. poate deschide o noua pagina in relatiile reciproce ale Rusiei nu numai cu Polonia. la incheierea primei conflagratii mondiale.

Cu alte cuvinte. 28 iunie 1940: URSS declara razboi Romaniei! Romania Libera. ocupatia sovietica in Tarile Baltice. Europa de Est manifesta disponibilitate pentru construirea unor relatii noi cu Moscova. demonstreaza disponibilitate pentru o impacare cu Rusia si pentru construirea de relatii noi. acestor teritorii li se va adauga si Tinutul Herta). a Tratatului de neagresiune germano-sovietic. declansarea razboiului sovieto-finlandez. lipsita de reactie a marilor puteri occidentale Marea Britanie si Franta.ocuparea prin forta a Basarabiei si a nordului Bucovinei. in urma unui ultimatum deosebit de insolent. la 23 august 1939. ocupatia germana in Olanda si Belgia. Institutul polonez pentru memorie nationala a prezentat o noua evaluare a numarului de polonezi trimisi in Siberia dupa 1939. Discursul de maine al lui Putin va arata daca Moscova este pregatita pentru o impacare. crede presa rusa. in ultima instanta. partea poloneza s-a straduit sa indulceasca la maximum toate aspectele preconizatei ceremonii care ar putea fi catalogate drept antirusesti. "Timpul". Dupa cum a subliniat unul dintre organizatori. a determinat.000. dar era suficient de transparenta: URSS declara razboi Romaniei! Atitudinea lasa. Europa de Est in ansamblul ei si Polonia. direct sau indirect. Fara protectoratul SUA. prin urmare. acum aceasta cifra s-a redus aproape de trei ori. afirma publicatia citata. el a acuzat odata in plus Rusia. la randul sau. Imperiul sovietic cerea guvernului roman sa-i fie cedate Basarabia si nordul Bucovinei (in fapt. aveau prima lor pagina in chenar de doliu. cu al sau incendiar protocol secret. premierul polonez. "America nu mai considera intimidarea Rusiei drept principala sarcina pe arena mondiala si. Vineri 24 Iunie 2005 28 iunie 1940. Saptamana trecuta. ceremonia va fi dedicata exclusiv asaltului german asupra Poloniei. pentru RBK. . a promis ca-i va aminti colegului sau rus "cine a fost in timpul celui de-al Doilea Razboi calau si cine a fost victima". Alternativa nu era explicit formulata in ultimatum. atacul sovietic asupra Romaniei de la 28 iunie 1940. ca lider regional incontestabil. precizeaza RBK. bazate pe egalitate si respect reciproc. incheierea. Acesta din urma. Urma sa se produca primul mare rapt teritorial al acelui an de cumpana . Petr Eberhart. In acelasi timp. directorului Instytut Geopolityki din Polonia. Este pregatita Moscova pentru impacare? In realitate. ca si in restul tarii. Donald Tusk. care promisesera garantii dupa incheierea primei conflagratii mondiale. Daca pana acum numarul acestora este estimat la un milion de oameni. de catre Uniunea Sovietica. a declarat. SUA pierd din interesul lor pentru aliati in lupta impotriva Moscovei". Actiunile care amintesc de interventia sovietica au fost amanate pentru 17 septembrie.Tactica de santajare a Rusiei cu ajutorul pretentiilor istorice s-a epuizat: privata de sprijinul Statelor Unite. in calitatea ei de succesor al URSS. de incheierea pactului sovieto-german din 1939 si de ocuparea de catre trupele sovietice a teritoriului Poloniei. pana la 320. a generat. o noua hacuire a Poloniei de catre Berlin si Moscova. "Universul" si celelalte mari cotidiane ale vremii care apareau la Bucuresti.

Si. A facut-o din precautie: daca Anglia si Franta vor reactiona. intr-o declaratie de-a sa facuta la Moscova: spre deosebire de delegatiile militare engleza si franceza. In dimineata de 1 septembrie 1939 Germania a atacat Polonia. In arhivele germane s-a pastrat si reactia lui Stalin: "Punctul de vedere al Germaniei de a refuza orice ajutor militar este demn de respect. aliatii occidentali nu l-au inteles decat mult mai tarziu. Protocolul secret. si cu aliatii occidentali". considerandu-l singurul capabil sa organizeze o colaborare franco-britanica impotriva germanilor. in cel de-al doilea razboi mondial. atunci s-a raliat ideii lichidarii totale a statului polonez. iar Germania va fi infranta. Ceva mai tarziu. in anii regimului comunist. luand voievodatul Lublin. Intamplator sau nu. von Ribbentrop. Totusi. evenimentele reprezinta tema studiului aparut in revista moscovita "Ogoniok". conform vrerii Moscovei. Abia dupa terminarea celui deal doilea razboi mondial. In ceea ce priveste situatia Romaniei. impreuna cu Molotov.Pentru a judeca mai corect situatia politica internationala a acelor ani Đ si poate din anii ce au urmat. Uniunea Sovietica ataca si ea Polonia. uitand ca a existat momentul iunie 1940. deschizand astfel cel de-al doilea razboi mondial. ci ca stat agresor. s-a uitat ca. Cum s-au desfasurat. Accentul a fost pus pe "pace". Stalin a cerut initial voievodatul Lublin. cel care semnase. In continuare. Uniunea Sovietica este interesata in existenta puternicei Germanii". Germania este destul de puternica pentru a se masura si cu Polonia. Cand s-a convins ca nici Anglia. La 17 septembrie. din care vom cita pasaje semnificative. drept agresor. . Istoria oficiala care minte Manualele de istorie Đ nu doar cele aparute la Moscova sau la Bucuresti. Germania ataca Polonia. Cat despre pericolul dinspre Urali. La 3 septembrie. puternica Germanie este o conditie obligatorie pentru pacea in Europa. Polonia a fost scoasa la mezat Studiul are ca punct de plecare data de 23 august 1939. el nu sosise la Moscova pentru a cere URSS ajutor militar impotriva Angliei. ministrul german al Afacerilor Externe. Oficiosul sovietic "Pravda" a si numit tratatul "pactul pacii". Cand jocurile erau deja facute si au mai trebuit sa treaca inca vreo patru decenii si jumatate de cosmar comunist. Londra i-a recunoscut generalului Charles de Gaulle calitatea de sef al "Frantei libere". sub semnatura istoricului rus Aleksandr Nekrici. se referea. anexa la pact. examina impartirea Europei rasaritene in sfere de influenta. (n. Uniunea Sovietica intrase deja. definindu-l. in acele zile de iunie 1940. ar putea sustine ca nu vrea decat sa pastreze un sambure de statalitate poloneza. nu ca victima. ba chiar si din zilele noastre Đ Occidentul a inteles pericolul dinspre Berlin abia dupa caderea Frantei si dupa ce s-au produs primele atacuri aeriene peste Canalul Manecii. o data ce s-a pus in practica ordinul maresalului Ion Antonescu Đ "Va ordon treceti Prutul!". nici Franta nu sunt gata sa acorde un ajutor imediat aliatului lor polonez. Mai mult decat atat. atunci Stalin. ca in bancurile cu Radio Erevan. propriu-zis. pactul si protocolul secret. Marea Britanie si Franta declara razboi Germaniei. lucrurile au fost mai simple: totul era subordonat ideii apararii pacii. Inca o data. La impartirea Poloniei. in aceeasi zi de 28 iunie 1940. de fapt. aldine: La 1 septembrie 1939. Ca urmare. Ar fi fost logic ca Marea Britanie si Franta sa-i declare razboi si acesteia. dar chiar si multe tiparite in tarile din Occident Đ au acreditat ideea ca Uniunea Sovietica ar fi intrat in cel de-al doilea razboi mondial numai dupa agresiunea asupra sa a Germaniei naziste la 22 iunie 1941. mai toti istoricii romani au acceptat sa culpabilizeze Bucurestiul. Cum stim. n-au facut-o). "La Moscova a fost semnat pactul de neagresiune dintre Germania si URSS.

Dar daca razboiul va incepe. La 20 septembrie 1939.... Molotov s-a inteles cu germanii ca motivarea initiala a amestecului militar al URSS sa contina o nota "ofensatoare pentru sentimentele germanilor". de langa Smolensk. Acesta a fost inceputul "inghitirii" Statelor Baltice .) Stalin a cautat o formulare potrivita pentru un comunicat oficial. Teza sa principala era: sa-i asmutim pe capitalisti unii contra altora. ursului (adica al Rusiei Đ n. s-au infuriat si au protestat ferm. (. ca si in trecut. din ascunzatori legate de mecanica politicii internationale. aplauze furtunoase. sa studiem. Stalin. (Din cuvantarea lui Stalin la plenara CC al PC (b) din 19 ianuarie 1925). seful Statului Major al fortelor aeriene militare germane expediaza o telegrama la Moscova. si nu la 22 iunie 1941. Germanii. care bombarda teritoriul polonez. rasete)".. firesc. Stalin se adreseaza germanilor: el este categoric impotriva pastrarii oricarui fel de statalitate poloneza.) Colaborarea Invitat la Moscova. Formularea initiala se prezenta astfel: Uniunea Sovietica intra in Polonia ca urmare a pericolului aparut din partea Germaniei pentru populatia bielorusa si ucraineana. Si sa ne implicam pentru a arunca pe talerul balantei greutatea decisiva. cum spune tov.Si in aceasta perioada. care sa-i permita sa justifice agresiunea sovietica in Polonia. sa ne implicam insa ultimii. dar publicata doar la doi ani dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial.) Peste o zi doar. politica externa sovietica decurgea din doctrina lui Stalin.. Uniunea Sovietica a devenit unul dintre participantii la cel de-al doilea razboi mondial. in aceasta privinta. sa stim. "corect" intelese de ei. a reiesit chiar peste cateva ore dupa agresiunea Germaniei asupra Poloniei.o vom adopta si pe viitor. In noiembrie 1940.(. sa trecem prin padure si sa ne cerem plata pe buturuga. Rolul.. Dupa caderea Varsoviei. sa-i silim sa se lupte unul cu altul in beneficiul bolsevicilor si al socialismului. in aprilie 1940. caruia-i explica ca guvernul sovietic nu vede vreun alt motiv. Atunci. sa nu fim mocofani. dar cere sa "nu se faca tapaj pentru asemenea fleacuri care mai apar in drumul nostru". In cele din urma. Unitatea de interese ale lui Stalin si Hitler. comunicatul convenit spunea: intrarea trupelor sovietice a fost dictata de grija fata de soarta populatiei bieloruse si ucrainene care traia in Polonia.. neintarziat. Trebuie sa ne implicam. (. astfel incat. statia de radio de la Minsk sa transmita semnale continui pentru aviatia germana. atat timp cat se taie lemne. Stalin a dorit sa arunce responsabilitatea asupra germanilor.a. Se exprima rugamintea ca.. reprezentantii fortelor armate ale Germaniei si Uniunii Sovietice au semnat la Moscova un acord formal privind conducerea operatiunilor militare in Polonia. Una din consecintele tragice ale acestei decizii a fost si exterminarea ofiterilor polonezi in padurea de la Katyn. la ora 7. formulata de el inca din 1925. Aceasta glasuia: "Drapelul nostru va ramanea. aratand ca formularea propusa de Molotov "este neconforma cu continutul acordului de la Moscova".. Molotov este pe deplin sincer. cat timp "pana acum.. cum ca "guvernul sovietic nu poate sa lase fara aparare pe fratii de sange ucraineni si bielorusi". (Animatie in sala. drapelul pacii. greutatea cu care ne-am putea impune". La 17 septembrie 1939. Uniunea Sovietica nu a avut motive de neliniste in legatura cu minoritatile sale din Polonia". ministrul estonian al Afacerilor Externe a fost silit de Molotov si de Stalin sa semneze un tratat de ajutor reciproc. Armata Rosie a lovit de la est Polonia. O asemenea pozitie . Si a urmat nota adresata guvernului polonez..30 dimineata. Jdanov spune intr-un cerc restrans: "Tov..) este ca. Documentele germane de arhiva ne-au adus la cunostinta nuantele acordurilor germano-sovietice. ca si de situatia complicata de pe teritoriul Poloniei.. Teoria folosirii contradictiilor din cadrul imperialismului a fost binisor prelucrata. Stalin da inapoi.. La 1 septembrie. doar discuta cu un partener. nu trebuie sa ne prinda cu mainile incrucisate. Stalin recomanda insistent ca noi.

Molotov. Si ca de fiecare data cand Uniunea Sovietica isi misca diviziile la atac Đ dupa Statele Baltice au urmat Basarabia si nordul Bucovinei Đ. Este vorba despre invazia in Danemarca si Norvegia... Realizandu-si planul. Stalin a intrat intr-un razboi nefericit (pentru el) cu Finlanda. si ulterioara lor inglobare in URSS nu ar fi nici o legatura. ca sa nelisteasca pe germani. in trecut. (. slujesc "intereselor fundamentale de stat ale . URSS a demonstrat in si mai mare masura loialitatea sa fata de Germania. Slabita de razboiul finlandez.000 de kilometri. Uniunea Sovietica a pierdut in securitate. Germania nu si-ar fi putut realiza planurile militare (". s-a creat chiar pericolul unei confruntari dintre ele. el declara imediat ca aceste actiuni nu sunt indreptate impotriva Germaniei. in care a suferit o rusinoasa infrangere. declara la sedinta Sovietului Suprem al URSS din 1 august 1940 (adica dupa capitularea Frantei) ca. atat timp cat URSS nu avea granita comuna cu cel mai periculos agresor potential Đ cu Germania. dar si la nordul Bucovinei Victoria obtinuta de Germania in Vest. ci. afirmatiile conducatorilor sovietici. Acum aparuse o frontiera comuna cu Germania nazista si cu aliatii sai. Castigand teritorial. a spus el. Polonia si Statele Baltice serveau.. Stalin.) Stalin pofteste si la Basarabia. guvernul nostru a asigurat Germaniei siguranta linistii in Rasarit"). speriindu-se de o rapida incheiere a pacii in Vest (situatia Angliei parea pentru multi fara nici o speranta). Si a mai oferit inca o dovada de prietenie: la 18 iunie 1940. (. ca rezultat al pactelor cu Germania. Dar ei nu trebuie sa se astepte la nici un fel de actiuni dusmanoase din partea URSS.. l-a determinat pe Stalin sa ia hotararea de a incorpora imediat Statele Baltice Đ Lituania. Totul s-a incheiat cu o parada comuna a armatelor sovietica si germana aflate la Lvov. acordand sprijin politic Germaniei. acum unanim recunoscute. in mai-iunie 1940. Razboiul finlandez a demonstrat slabiciunea militara a URSS si l-a incurajat pe Hitler pentru un eventual razboi impotriva Uniunii Sovietice. Complicatiile aparute in relatiile cu germanii din cauza pretentiilor suplimentare ale URSS asupra unei parti din teritoriul lituanian au fost reglementate apoi pe calea platii catre Uniunea Sovietica a unei sume considerabile in aur.. Sunt cel putin ciudate si aflate in totala contradictie cu faptele. unde aproape in fiecare punct URSS era deschisa pentru a fi atacata. Cum s-a desfasurat colaborarea militara a aliatilor? Armata sovietica si cea germana au intrat in Lvov din doua directii.din iunie 1940. cu sinceritatea sa cinica. care tocmai se incheiase cu infrangerea militara a Frantei. Totul era menit. din contra. pentru URSS drept "cordon sanitar" impotriva unui atac neasteptat dinspre apus.) Uniunea Sovietica. Dupa ocuparea teritoriilor acestor state de catre Germania reprezentantele diplomatice ale guvernelor lor la Moscova au fost inchise. Molotov si-a exprimat totala adeziune fata de "masurile de aparare" ale Germaniei in nordul Europei si i-a urat (la 9 aprilie 1940) deplin succes. In vara lui 1940. care pasa Statele Baltice in "sfera de influenta" a Uniunii Sovietice. de asemenea. a dorit sa mareasca teritoriul URSS inainte de a se incepe negocierile de pace. pe o distanta de 5. Letonia si Estonia Đ in componenta Uniunii Sovietice. nu a scapat nici un prilej de a-si mari propriul teritoriu. Aceasta ar fi cea mai importanta consecinta a largirii teritoriului sovietic. Molotov a transmis ambasadorului von Schullenburg "cele mai calde felicitari" din partea guvernului sovietic cu ocazia "stralucitorului succes" al Wehrmachtului. daca nu ar fi fost ajutorul Uniunii Sovietice. de incercarile presei britanice si probritanice de a speria URSS in legatura cu "perspectiva cresterii puterii Germaniei". cum ca intre tratatul de neagresiune sovieto-german. El a amintit. Inaltul comandament german a gasit imediat o iesire: propune ofensiva comuna cu transmiterea ulterioara a orasului in mainile comandamentului sovietic..

era identic cu cel publicat de americani cu aproape cinci decenii in urma. In final s-a creat si coalitia militara germana. Dar au sustinut ca ar fi disparut originalul. Atunci si Angliei nu-i va mai ramane decat sa accepte conditiile dictate de invingator. Iugoslavia). La 31 iulie. dar nici nu se gandea sa poarte negocieri de pace. se vorbea numai despre neutralitatea Uniunii Sovietice in acest caz. va fi necesar sa se intoarca impotriva Rusiei. in legatura cu agravarea situatiei in Balcani (Grecia. chiar si ideea existentei unui protocol secret. la gurile Nistrului. Intre acestea. Germanii au decis sa nu intre intr-un conflict cu URSS pe aceasta tema si chiar au sfatuit guvernul roman sa accepte cererile URSS. Abia pe timpul glasnosti-ului lui Gorbaciov. Ribbentrop urmarea din ce in ce mai insistent transformarea "Pactului anticomintern" din 1936 intr-o alianta pentru reimpartirea imperiului britanic. In acest timp. In septembrie-octombrie 1940. Kremlinul a recunoscut ca descoperisera originalul. mai devreme sau mai tarziu. Stalin a cedat. ci si pe speranta ca. Mai tarziu. de la frontiera sovietonorvegiana. data oficiala a declansarii celui de-al doilea razboi mondial. cu acel prilej. prin impartirea sferelor de influenta intre cele doua puteri. Dupa cum am vazut. Lui Hitler i s-a confirmat ideea ca rezistenta Angliei se bazeaza nu doar pe forta SUA. si se termina in sud. de la inceput. trupele americane au capturat cele mai importante fonduri de documente germane. ca textul sovietic. Data inceperii razboiului fusese stabilita pentru jumatatea lui mai 1941.URSS si Germaniei". Oficial. in preajma anilor 90. Italia. Japonia si Uniunea Sovietica? Intre altele. au admis acest fapt. dat publicitatii. In perioada finala a celui de-al doilea razboi mondial. Ea incepea din nord." Bucuresti. Daca nu este posibila capitularea Angliei. s-o distruga printr-o campanie rapida. . era si copia protocolului secret aditional al pactului Ribbentrop Đ Molotov (sau Hitler Đ Stalin). Ribbentrop semnase. in Parlamentul ungar. acel "pact" nu prevedea nimic care sa sperie. Ceea ce nu se stia la Bucuresti ar fi putut sa sperie: la Moscova. care fusese parte a monarhiei austroungare. la 23 august 1939. Semnale ingrijoratoare veneau spre Romania din toate punctele cardinale: la Budapesta. ca Tratatul de la Trianon e anulat si ca situatia trebuia modificata. guvernantii bulgari declarau ca vor recapata Dobrogea pe calea tratativelor. primul ministru P'l Teleki declara. dupa 1 septembrie 1939. un "pact de neagresiune" pe 10 ani cu URSS. Uniunea Sovietica a insistat ca Bulgaria sa intre in sfera sa de interese. la Sofia. Pentru inceput. inceperea actiunilor militare s-a amanat de cateva ori. in ciuda asteptarilor lui Hitler. limitandu-si pretentiile "numai" la partea nordica a Bucovinei. si un "protocol secret". Stalin va fi convins sa ajunga la intelegere cu ei impotriva pericolului german. S-a dovedit. Dar despre acest document s-a aflat abia peste cinci ani. impreuna cu Molotov. prima consecinta a protocolului secret a fost invadarea Poloniei. A aparut cunoscuta dilema a lui Hitler: sa porneasca razboi impotriva Uniunii Sovietice in primavara lui 1941 sau sa puna in aplicare planul de impartire a lumii in sfere de influenta intre Germania. La sfarsitul anului 1992 Đ inceputul anului 1993. Aceste motive au rasunat destul de limpede in mai multe interventii facute la consfatuirile cu comandantii militari. Hitler a dat ordin Statului Major General sa pregateasca planul de operatiuni impotriva Uniunii Sovietice. Anglia nu numai ca n-a capitulat. a trezit insa nemultumirea Berlinului. relatiile dintre Germania si URSS se inrautatesc in legatura cu tranzitarea trupelor germane pe teritoriul Romaniei. Sovieticii au respins. inceputul anului 1940 La Bucuresti se stia ca Germania incheiase. Hotararea Uniunii Sovietice de a ocupa Bucovina.

In acelasi timp. pentru a pune. incalcand prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei. in timpul guvernarii Gh. cu Republica Sovietica Ucraina. Germania invadeaza Olanda si Belgia. la 19 aprilie 1940. La 26 iunie 1940. si asteapta raspunsul cuvenit in cadrul zilei de 27 iunie 1940. De-aici incolo. cedarea acestei regiuni din Bucovina constituie o compensatie justa pentru repararea nedreptatii savarsite prin stapanirea abuziva a Basarabiei timp de 22 de ani.. distrugand astfel unitatea organica si seculara (n. guvernul URSS pretinde: 1. In presa sovietica (oficiosul Partidului Comunist bolsevic "Pravda") din 29 iunie 1940. cand slabiciunea militara a URSS a trecut in domeniul trecutului. Regele a reunit un consiliu restrans. Regele Carol al II-lea convoaca un Consiliu de Coroana.La 6 martie 1940. nimic nu mai statea in calea urnirii spre Vest a masinii de razboi a "ursului" sovietic. iar Đ pe de alta parte Đ cere sa i se cedeze Nordul Bucovinei. si s-ar produce invadarea Transilvaniei. o agresiune din partea germanilor. apeland la argumente istorice. spre comparatie cu varianta de mai sus. Ernest Urdareanu. Uniunea Sovietica nu s-a impacat niciodata cu faptul luarii cu forta a Basarabiei. Uniunea Sovietica considera oportun si necesar ca Basarabia sa fie restituita imediat. 2. Cedarea imediata a nordului Bucovinei. URSS considera necesar si oportun . o agresiune sovietica pentru ocuparea Basarabiei. In consecinta. 2. la care s-ar alatura maghiarii. Uniunea Sovietica nu a recunoscut niciodata si sub nici o forma aceasta rapire samavolnica. compus doar din trei persoane: primul ministru Gheorghe Tatarescu. Gheorghe Davidescu. profitand de slabiciunea momentana a Rusiei tariste. si i-a remis ultimatumul. in fine. Romania a ocupat in mod injust si abuziv teritoriul Basarabiei. etnografice si politice. Molotov a chemat la Kremlin pe ministrul roman la Moscova. ministrul Afacerilor Straine Grigore Gafencu si ministrul Palatului. Uniunii Sovietice. Romania. ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o data si deschis in fata intregii lumi. de catre Romania. Soarta Romaniei era deja transata: Molotov a spus-o clar Đ cedare sau razboi! Prima nota ultimativa sovietica (26 iunie 1940) remisa guvernului roman "In anul 1918. Basarabia. a acestui conflict. In zadar. prin care cerea cedarea. folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei. spre a examina situatia creata si ce masuri se pot lua. mult mai cunoscuta: "In anul 1918. Insa evenimentele au continuat sa se deruleze: la 10 mai 1940. Iat-o. 106 ani!) a acestei provincii cu restul Rusiei. Tatarescu. care reprezinta o unitate organica cu restul teritoriilor locuite de ucraineni. Potrivit jurnalului lui Carol al II-lea. ora 11 seara. prima nota ultimativa apare intr-o alta varianta. Acum. Se cerea un raspuns in termen de 24 de ore. ora 12 (ora Moscovei)". A urmat caderea Frantei (22 iunie 1940). Cedarea imediata a Basarabiei. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca Guvernul Regal Roman va gasi oportun sa se ajunga la o solutionare pasnica a problemei.. S-a convenit ca reactia Romaniei nu putea fi decat rezistenta armata. a desfacut de la Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei. aldine: "seculara". Davidescu a incercat sa explice situatia. pentru a analiza situatia creata. bazele unei paci solide intre tari. populata in principal cu ucraineni. Doua ipoteze au fost luate in calcul: 1. Necesitatea de a intretine bune relatii politice in aceasta parte a Europei si actuala situatie internationala cer o solutionare imediata a acestei probleme de litigiu. adica. a Basarabiei si a nordului Bucovinei. iar situatia internationala care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor mostenite din trecut.

ce-i drept Đ numai intr-o masura neinsemnata. fortele Armatei Rosii vor ocupa punctele Cernauti. 2. Din cei 26 de participanti. s-au tinut doua Consilii de Coroana: unul la pranz. 11 s-au pronuntat pentru respingerea notei ultimative sovietice. Atunci. cat si prin comunitatea de limba si compozitie nationala. 10 Đ pentru acceptarea ei. 26 iunie 1940" Incercarile partii romane de a negocia s-au lovit de un refuz net. Sa inapoieze Basarabia Uniunii Sovietice. acelasi teritoriu va fi luat in stapanire de catre fortele Armatei Rosii. in mod succesiv. Guvernul sovietic asteapta raspunsul Guvernul Regal Roman pana la 28 iunie 1940. Se va constitui o comisie mixta plenipotentiara care va reglementa formalitatile predarii. cu incepere de la 28 iunie 1940.ca. al doilea noaptea. Autoritatile romane vor trebui sa predea in perfecta stare si in intregime: caile ferate. 2. dupa primirea celui de-al doilea ultimatum sovietic. Regele a pus la vot acceptarea sau respingerea ultimatumului sovietic. 3. intreprinderile industriale etc. la rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice. un vot a fost rezervat. un mijloc de despagubire a acelei enorme pierderi care a fost pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 ani a Romaniei in Basarabia. sa paseasca impreuna cu Romania. in interesul restabilirii adevarului. dupa dezbateri. In acea zi de 27 iunie 1940. La primul Consiliu. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele conform hartii alaturate. Pe de alta parte. A doua nota ultimativa sovietica (27 iunie 1940) "Guvernul URSS ia act de dorinta Romaniei de a solutiona pasnic conflictul si cere: 1. Carol al II-lea. In termen de patru zile. depozitele de orice fel. 5. Un asemenea act ar fi cu atat mai just cu cat transmiterea partii de nord a Bucovinei catre URSS ar reprezenta. Guvernul URSS asteapta raspunsul guvernului regal al Romaniei in decursul zilei de 27 iunie curent. teritoriul Basarabiei si al Bucovinei de Nord va fi evacuat de trupele si autoritatile romane. 4. La 28 iunie 1940. Chisinau si Cetatea Alba. ora 12 (ora Moscovei). Guvernul sovietic considera ca chestiunea intoarcerii Basarabiei este legata in mod organic de chestiunea transmiterii catre URSS a acelei parti a Bucovinei a carei populatie este legata in marea sa majoritate de Ucraina Sovietica prin comunitatea soartei istorice." Ziua cea mai lunga si mai neagra Sa ne reintoarcem in Bucuresti. 4 Đ pentru discutii. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca guvernul regal al Romaniei va primi prezentele propuneri ale URSS si ca aceasta va da posibilitatea rezolvarii pe cale pasnica a conflictului prelungit dintre URSS si Romania. cel care doar cu cateva luni in urma.00 (ora Moscovei). declarase solemn la Chisinau . orele 12. Guvernul URSS propune guvernului regal al Romaniei: 1.

locuita in mare majoritate de ucraineni. Berlinul.. Ungaria. Nu pentru mult timp.. dar se putea rezista. Roma a transmis ca este de un "interes european esential ca Romania sa evite un conflict armat cu U. sa se concerteze cu ceilalti aliati". a luat decizia inutila de a se consulta cu Consiliul de Coroana. Motivarea? Sa pastram astfel statul roman cu institutiile si fortele sale armate.S.. care ar fi fost in mod nejust cedata .R. in mod ciudat. a conchis. Insusi Carol al II-lea va recunoaste mai tarziu: ". Cercetarile recente au demonstrat ca datele expuse de generalul Tenescu au fost false. la care au fost adaugate fortele militare ungare si bulgare. rezultatul votului a fost pentru primirea ultimatumului" ("Insemnari zilnice").".. Iar propria parere: ".. Astfel ca alternativele erau: rezistenta armata timp de maximum cateva saptamani. roaga Bucurestiul sa nu tulbure. oricum". vazut de la Moscova De fapt. Victor Iamandi. din teama. Primul ministru Gheorghe Tatarescu a dat citire notei de raspuns adresate guvernului sovietic. rezistam spre Ungaria. ne intelegem cu Bulgaria. La cea de-a doua intrunire a Consiliului de Coroana (seara de 27 iulie 1940) au participat 28 de ministri si consilieri regali. Germania si Bulgaria sau cedarea teritoriilor revendicate prin nota sovietica. de asemenea: "Era periculos. doar Ankara a confirmat hotararea Turciei de a-si onora obligatiile asumate anterior..S. printr-o rezistenta militara. a prezentat o informare ce aducea "date uluitoare" privind raportul de forte dintre Romania si URSS. Ernest Urdareanu. Silviu Dragomir. Regele Mihai I va admite. ocupat in mod vremelnic de "garzile albe" romane. dar ma vad coplesit de avizul marii majoritati a acelora carora leam cerut sfatul.. generalul Florea Tenescu. fiind prezentat ca "o grava violare a vointei poporului moldovenesc". Formula adoptata a fost.. Consider ca se face o mare greseala de a ceda fara nici o rezistenta aproape un sfert din tara. chiar asa fiind. A prevalat aceasta ultima solutie. Numai sase din cei prezenti s-au declarat pentru rezistenta.S. ca". poate. in prealabil. care considerau ca "trebuie. Raptul. sa ne opunem nemtilor si rusilor. aceasta ar fi fost. Stefan Ciobanu. am facut greseala de a-mi apleca urechea celor fricosi". dupa propagandistii moscoviti. prin Wilhelm Fabricius. primul ministru Gheorghe Tatarescu l-a vizitat pe suveran. contrarii votului din primul Consiliu de la 27 iunie 1940. Traian Pop. in URSS nu s-a recunoscut niciodata in mod oficial actul istoric al Unirii Basarabiei cu Romania. Si noteaza Regele Carol al II-lea: "Numele lor merita sa fie inscrise cu litere de aur in cartea demnitatii romanesti: Nicolae Iorga. dar el insusi. "pacea in bazinul dunarean si in Balcani"." Guvernele de la Belgrad si Atena.. In dupa-amiaza aceleiasi zile (27 iunie 1940). Dupa discutiile avute. Datele trebuiau (scrie Carol al II-lea) "sa conduca (si au condus!) la intarirea concluziei celor prezenti ca Romania nu avea alta cale de urmat decat acceptarea pretentiilor teritoriale ale Kremlinului". Carol al II-lea a tras concluzia ca Tatarescu "este pentru cedare". Mai tarziu. adica amarat si convins ca urmarile celor hotarate vor fi foarte grele pentru tara. o veche provincie austriaca..S. extrase special pentru a convinge asistenta de neputinta militara a Romaniei de a rezista in fata invadatorului sovietic. pana la urma: cedam spre Rusia. Am plecat fara a mai da mana cu nimeni. Propaganda bolsevica prezenta Basarabia ca fiind un tinut rusesc. Fireste. mi-am dat seama ca li se putea rezista. Cat despre Bucovina.R. au mai avut loc si alte consultari.. a sfatuit Bucurestiul "sa se supuna cererii guvernului sovietic". chiar o sinucidere.ca "nu va ceda nici o brazda din trupul tarii". iar seful Marelui Stat Major. diminuate. Dintre tarile-membre ale Pactului Intelegerii Balcanice.". concluziile sale au fost ciudate. urmata de impartirea Romaniei intre U.

Molotov. Afganistan. dupa ce. Desigur. mai belicos. cat si Bucovina. 4. intr-un discurs radiodifuzat. Aceasta se datoreste unei probleme nerezolvate. In incheiere: "Nici o consideratiune de ordin politic. Lituania. cu care Sovietul Suprem semnase Đ numai cu 8 luni inainte Đ tratate de buna vecinatate si neagresiune. Pentru inceput. un motiv pentru agravarea relatiilor dintre URSS si Romania". URSS a atacat Finlanda (de care era legata prin 5 tratate de neagresiune). URSS a gasit momentul potrivit pentru de a readuce in discutie problema Basarabiei. Consolidarea relatiunilor politice intre tarile semnatare. Dar Moscova putea sa nu mai tina cont de opinia Berlinului si sa se prevaleze de . la acea data. presa sovietica (dirijata. Persia si Finlanda. Evitarea invaziei fortelor armate Đ cu sau fara declaratie de razboi Đ atac contra teritoriului. caci in caz contrar trupele sovietice vor ocupa imediat prin forta Basarabia si Bucovina. trupele sovietice au invadat teritoriul polonez de la est de linia SuvalkiBrest si Litovsk-Prezemyal. militar. in mai 1940. fara nici o justificare legala. cu toate ca niciodata nu s-a pus chestiunea inapoierii Basarabiei pe calea armelor. infrangand orice incercare de rezistenta a armatei romane". incep sa fie transportate. respectiv blocada. 2. a carei ocupare de catre Romania nu a fost niciodata recunoscuta de catre URSS. Dupa intrarea URSS in Liga Natiunilor. in special. pe care Armata Rosie trebuie sa-l previna cat mai curand. forte considerabile spre sud-vestul URSS. pentru adormirea spiritelor. evident) a inceput sa intensifice campania antiromaneasca pe tema Basarabiei si a retrocedarii ei. agitatorii Partidului Comunist si politrucii Armatei Rosii insistau asupra urmatoarelor teme: a) Romania va fi obligata sa retrocedeze atat Basarabia. deci. M. Turcia. a ocupat Tarile Baltice. Moscova a fost nevoita sa semneze conventia referitoare la "definirea agresiunii". din Basarabia Đ in comparatie cu starea de lucruri din URSS Đ acestea erau metodele folosite indeobste. prezentarea sub o forma eronata a datelor de ordin statistic. In reuniunile politice din Ucraina. Galitia Occidentala si Republica Autonoma Moldoveneasca (Transnistria). s-a indus ideea ca schimbarile fundamentale ce au loc in Europa impun si Romaniei "sa lichideze problemele teritoriale pe care le are in suspensie cu URSS". ministrul de Externe al URSS. altele din Polonia rasariteana si din interiorul Uniunii. adica problema Basarabiei. se produceau masive deplasari de trupe catre frontierele Romaniei. Falsificarea realitatilor istorice. Polonia. Unul din comisarii politici. unele provenind de pe teritoriul de operatii din Finlanda. in noiembrie 1939. in aceeasi perioada. afirma undeva. Prin conventie. la 20 martie 1939. Inca de la 1 aprilie 1940.Romaniei. in Ucraina de vest: "Romania va trebui sa-si dea seama de situatia pe care o creeaza si sa admita revendicarile juste ale Rusiei. V. Acest fapt nu constituie. in iunie 1940. inca din primavara anului 1939. prin tratatul de la Saint-Germain. un atac al URSS asupra Romaniei nu mai putea conveni Germaniei. sprijinirea bandelor armate etc. conventia a fost semnata de Romania si URSS (Londra. Numai ca URSS a revenit la politica sa traditionala de intimidare si agresivitate: in septembrie 1939. de catre inaltul comandament sovietic. descrierea tendentioasa a situatiei din Romania Đ si. economic. iar doua luni mai tarziu le-a anexat definitiv. se hotarau urmatoarele: 1. apoi au aderat la aceasta si Estonia. Evitarea oricarui pretext de agresiune. 3. de alta natura nu poate servi ca scuza sau justificare a unei agresiuni". b) Romania pregateste un razboi contra Uniunii Sovietice. Asigurarea inviolabilitatii teritoriului national. Miscari de trupe Documente scoase de sub obrocul clasificarii atesta ca. la est de Nistru si in regiunea Galitiei Occidentale. care sunt locuite de ucraineni. Totusi. 3 iulie 1933). afirma : "Dintre tarile vecine de la sud nu avem un pact de neagresiune cu Romania.

aviatia sovietica a depasit teritoriul national. in special. Planul militar prevedea incercuirea trupelor romane in regiunea Balti-Iasi. apoi. In scopul pregatirii si efectuarii operatiunii militare. Varianta de baza prevedea un plan de actiuni pentru cazul ca guvernul Romaniei nu va accepta evacuarea Basarabiei si Bucovinei. precum si 30 de regimente si 4 divizioane de artilerie. exercitiile militare intrunind formatiuni de tancuri. Aceste regiuni corespundeau cu zonele probabile de concentrare a unor grupe de forte sovietice si. Din ansamblul informatiilor reiesea ca erau doua zone in care URSS a actionat mai mult: Stara Uzka-Horodenka-Kosov-Stanalovo-Kzorikov si Grigoriopol-TiraspolOdesa-Razdelnaia. sa treaca la atac. . in caz de conflict armat. Agresiunea Documentele de arhiva se refera la intreg ansamblul de operatiuni desfasurate de URSS chiar inainte de remiterea ultimatumului. aceasta activitate din preajma frontierelor a continuat in cursul lunilor mai si iunie. Directivele cu privire la concentrarea trupelor sovietice pe linia de frontiera sovieto-romana au fost date in perioada 15 aprilie-10 iunie 1940. In interior. Varianta a doua prevedea actiuni in cazul cand trupele romane urmau sa se retraga de buna voie la vest de Prut. tinta fiind vestul Europei. 2 divizii motorizate de tragatori si 6 divizii de cavalerie. iar Armata a 9-a urma sa declanseze ofensiva mai la sud de Chisinau. in directia orasului Iasi. care avea in componenta sa armatele 5. Armata Sovietica urma sa execute o lovitura concentrica prin intermediul Armatei a 12-a de-a lungul Prutului. 9 si 12. a instructiei trupelor. mai ales in Bucovina. Potrivit acestui plan. incorporari de noi recruti si continuarea. Catre jumatatea lunii iunie 1940 activitatea trupelor sovietice din apropierea frontierei si transporturile dinspre sud-vest au ajuns la o intensitatea maxima. La 26 iunie 1940 (cu doua zile inaintea termenului fixat de ultimatum!). Efectivul frontului era constituit din 32 de divizii de tragatori. erau construite aerodromuri si depozite pentru armament si munitii. Potrivit marturiilor mai recente ale unor istorici militari rusi. de-a lungul frontierei se faceau dese inspectii si alarme. din aprilie 1940. la 23 august 1939. iar unitatile militare motomecanizate sovietice s-au apropiat de Nistru. In zilele de 24 -27 iunie 1940 s-au executat noi transporturi de trupe. din ce in ce mai frecvent. Comandamentul sovietic a dispus ca forte importante sa fie transportate spre frontiera romana si a luat masuri pentru echiparea noului teatru de operatii sud-vest. iar recunoasterea terestra si aeriana acoperea toate frontierele URSS si. Catre sfarsitul lunii aprilie. URSS a pus in practica strategia sa militara ofensiva. aditional la Tratatul de neagresiune sovietogerman. sa fie dirijate actiuni importante asupra Romaniei. recunoasteri aeriene si terestre. Echiparea sectoarelor de atac se completa cu graba printr-o concentrare masiva de mijloace si materiale. OV/583 si OV/584 unitatilor regiunii militare Odesa li s-a dat dispozitia sa se puna in stare de lupta. In calitate de comandant a fost numit generalul Gheorghi Jukov. instructia devenea tot mai intensa. cu si mai multa intensitate. daca nu cumva chiar inainte de aceasta data. mijloace speciale. Pentru actiunile trupelor erau pregatite doua variante. Transporturile de trupe catre frontiera romana s-au facut pana in ultimele zile. spre Husi. Ce se intampla? Se lucra la ameliorarea comunicatiilor rutiere si ferate. aviatie. 11 brigazi de tancuri si 3 brigazi de tancuri aeropurtate. prin jonctiunea celor doua regiuni ale Armatei Sovietice a fost creat Frontul de Sud. inca imediat dupa semnarea. in mod intens. pentru a verifica situatia trupelor romanesti.asentimentul obtinut altadata si. Prin directivele Comisarului Poporului pentru Aparare nr. zonele de la nordul Bucovinei si Tiraspol-Odesa. deci. satele din apropierea Nistrului erau evacuate. zonele de unde ar putea. a celebrului protocol secret. se executau. fara a mai anunta Germania. deci. se semnalau chemari de noi rezervisti. incepand chiar cu Romania. Documente dezvaluite de curand arata ca.

orasele Chisinau si Cetatea Alba. Primite cu focuri de elementele din sector ale reg. coloanele sovietice au inceput trecerea inca din dimineata de 28 iunie 1940. pentru fiecare zi. In ziua de 28 iunie 1940. de la Ungheni si Badragi. au inaintat pe unele directii pana la noua linie de demarcatie. o parte din materialul de razboi fiind parasit in teritoriile ocupate. inspirat dupa doctrina germana aplicata in Polonia si Franta. Pentru ocuparea nordului Bucovinei si Basarabiei. Trupele sovietice. liniile ce nu trebuiau depasite de fortele sovietice.misiunea trupelor sovietice consta in iesirea rapida la Prut. apoi. Ismail si Reni. Un esalon inaintat. care. cu incepere din ziua de 28 iunie 1940. In conditiile in care ostilitatile de pe Frontul de Vest conturasera dominatia Germaniei. subunitati de infanterie au trecut intreaga frontiera a Nistrului. razvratitii civili erau indemnati sa-si reia materialele si animalele presupuse rechizitionate din zona. prin capitularea.30. mai mult decat tripla. sa inainteze si sa ocupe podurile de peste Prut si punctele de trecere de pe liniile de demarcatie in nordul Bucovinei. odata coloana dezorganizata prin indepartarea elementului basarabean. pentru a lua sub control retragerea trupelor romane. cerand sa parlamenteze cu comandantul roman. in dreptul comunei Moldova (n. Drept baza a actiunilor a fost luata varianta intai. forma majoritatea. fortele sovietice au adoptat un dispozitiv ofensiv. trecerea frontierei s-a executat cu formatiuni motomecanizate dirijate spre Cernauti. ocuparea Basarabiei si nordului Bucovinei trebuia sa se execute in termen de 4 zile. trecute pe podurile construite peste Nistru in noaptea anterioara. in special cele de vest. retragerea a fost ingreunata si de etapele lungi pe care trupele erau fortate sa le execute. In Bucovina. coloanele motorizate. trupele sovietice s-au oprit. Fara a se tine seama de textul Notei ultimative. au calcat stipularile din propriul ultimatum si. 6 cavalerie. In aceeasi zi. unitatile de parasutisti au fost lansate in orasele Cahul. In dupa-amiaza aceleiasi zile. servindu-se de megafoane. nerespectand linia fixata pentru acea zi. cand formatiuni de infanterie sovietice au incercat sa treaca Nistrul. fara sa tina cont de coloanele romane. sub forma controlului rechizitiilor locale. in cel mai scurt timp. luand drept slabiciune ceea ce pentru trupele romane nu era decat un act de disciplina militara constienta. ora 14 (ora Bucurestiului). ocupand.n. pana in seara aceleiasi zile. depasita de formatiunile motomecanizate sovietice si continuu hartuita de comunisti razvratiti si de agitatorii sovietici. format din unitati motomecanizate. ocupand institutiile si garile acestor orase si impiedicand evacuarea autoritatilor si materialelor armatei. precum si din cauza restrictiei exprese a Guvernului roman de a nu provoca incidente cu fortele sovietice. fixata prin nota Molotov. Retragerea armatei romane. era dirijat pe directiile principale si avea ordin ca. Romancauti). de forte si mijloace. inconjurandu-le in prealabil cu forte mecanizate. Acest . s-a executat in foarte grele conditii. la unele unitati. indicand apoi bandelor instigate sa-si ridice ceea ce le-ar fi fost rechizitionat de catre trupele romane. Conform Notei ultimative remise de Guvernul sovietic in ziua de 26 iunie 1940 si acceptata de Guvernul roman in ziua de 27 iunie. invitau soldatii basarabeni sa iasa din coloana spre a ramane pe loc. catre podurile de peste Prut. se barau iesirile satelor. de altfel. opreau coloane romane. In plus. a Frantei si imobilizarea trupelor engleze de pe continent. pe care l-au ocupat spre ora 14 si. Aceasta actiune a fortelor sovietice a fost executata dupa un plan bine stabilit: unitatile mecanizate sovietice depaseau coloanele romane si le opreau in momentul traversarii localitatilor. Pe directiile principale ale ofensivei a fost asigurata o superioritate. ora 6. fixandu-se. guvernul Uniunii Sovietice a profitat de totala izolare internationala a Romaniei si a trecut la amenintarea cu forta. la 22 iunie 1940. au reluat inaintarea spre vest.

in scopul de a instiga simpatizantii ideilor comuniste. motorizate si cavalerie. Din cauza acestor masuri. precum si a nesigurantei personale Đ arestarile. limba rusa fiind introdusa ca obiect obligatoriu. in locul populatiei germane evacuate au fost colonizate circa 10. a fost precedat de lansari de parasutisti in centrele mai importante din sudul Basarabiei. Grupuri de sute de romani incercau. 7 brigazi de tancuri si trupe aeropurtate. corpul didactic a fost obligat sa urmeze cursuri speciale de limba rusa si de initiere in directivele invatamantului sovietic. In noaptea de 13 iunie 1941. In august 1940.000 de familii din Ucraina.000 de refugiati romani care au trecut noul hotar cu Romania. spitalele. Cetatea Alba si Ismail in Republica Ucraineana. deportarile si executiile facandu-se in masa si numai pe baza unui simplu denunt Đ populatia din Basarabia si Bucovina era din ce in ce mai nemultumita. au fost trimisi la munca fortata 53. Inapoia acestui esalon prim. tramvaiele. h) s-a introdus alfabetul chirilic chiar in scrierea limbii romane. foamete. numite de la Centru si in care predominau elementele ucrainene si rusesti. de asemenea. f) majoritatea bisericilor au fost inchise: acolo insa unde mai exista slujba religioasa se oficia de preoti imbracati ca simpli civili. S-au instalat comitete executive orasenesti si satesti in toate localitatile din teritoriile ocupate. La 3 iulie 1940. precum si farmaciile. d) s-au preluat. sa procedeze cat mai neintarziat la dezorganizarea spatelui si hartuirea trupelor romane in retragere. hotelurile si marile restaurante. Cetatea Alba si Balti au fost arestate 1122 de persoane.000 din nordul Bucovinei au fost evacuati in Germania.esalon. impreuna. Odata cu instaurarea regimului sovietic stalinist a inceput un intreg lant de crime impotriva umanitatii: genocid.000 de germani din Basarabia si 30. reprezentat de cei 300. b) nationalizarea bunurilor materiale si imobiliare ale cetatenilor. 80. deportari. primele luni de dupa. casele de asigurare. iar cei care nu se bucurau de increderea regimului au fost mutati in interiorul Uniunii Sovietice si inlocuiti cu elemente aduse din Republica Autonoma Moldoveneasca si Ucraina. autobuzele si toate intreprinderile comerciale ale caror cifra de afaceri era superioara sumei de 600. In teritoriul ocupat au fost dislocate 15 divizii de tragatori. tipografiile. sa se repatrieze in Romania. format din mari unitati de toate armele si directiile principale in raport cu concentrarea anterioara. padurile si apele devenind astfel proprietatea statului. copiii nu primeau mancare. au fost deportate circa 5000 de familii din Basarabia. tinuta la Moscova in ziua de 1 august 1940. Chisinau. ca. comitete conduse de persoane straine. in legatura cu fortele aeriene. S-au legiferat: a) nationalizarea pamanturilor particulare: solul. caile ferate. metodele acestei propagande erau foarte perverse: la rugaciunile ridicate catre Dumnezeu.356 de tineri basarabeni. iar restul Basarabiei in Republica Autonoma Moldoveneasca. Teritoriile ocupate. raurile navigabile. pentru a sterge orice urma a administratiei romane. precum si toate intreprinderile industriale cu peste 20 de salariati. subsolul. In perioada 28 iunie . e) invatamantul a fost organizat dupa sistemul sovietic. c) au fost preluate de stat bancile. s-a dus o intensa propaganda ateista.4 iulie 1940. . In toamna anului 1940. in timp ce situatia se schimba atunci cand ruga lor era adresata lui Stalin. g) concomitent cu inchiderea bisericilor. institutiile de credit.000 lei anual. instalatiile electrice.. in special pentru copii. adesea prin forta. s-a hotarat incorporarea Bucovinei si a judetelor Hotin. De asemenea. noua frontiera pe Prut a fost inchisa. numai in judetele Cernauti. sovieticii au impins grosul fortelor.. de exemplu. In scopul introducerii cat mai neintarziate a regimului comunist in cele doua tinuturi ocupate. sovieticii au luat urmatoarele masuri de ordin general: In sedinta Sovietului Suprem. Rezultatul nemijlocit al anexarii acestor teritorii a fost exodul considerabil de populatie autohtona.

reprezentata de membrii Frontului Popular. situatia in Bucovina si Basarabia devenea tot mai grea. in care oratorii cautau sa convinga populatia de avantajele regimului comunist. Din punct de vedere economic. In paralel. La 1775 Imperiul habsburgic rapeste Statului Moldova partea lui de nord. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord. Pe piata si in magazine nu se mai gaseau aproape deloc alimente. Desi in 1939 recolta agricola fusese buna. Bucovina. era necesar sa se predea autoritatilor cantitati mult mai mari decat recolta obtinuta. iar ceea ce mai exista se vindea clandestin si cu preturi foarte ridicate. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Constatarile Comisiei: "Basarabia si Bucovina de Nord au fost dintotdeauna parti componente ale Statului Moldova. De aceea au si organizat numeroase intruniri. anexand tinutul dintre Prut si Nistru. vechea administratie romaneasca. Sub pretextul desfiintarii somajului si cunoasterii Uniunii Sovietice. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova h o t a r a s t e: A aproba avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la aprecierea politicojuridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939. Presedintele Sovietului Suprem al RSS Moldova or. Tema: "Pactul MolotovRibbentrop si consecintele sale pentru Basarabia". pe baza caruia s-a adoptat o hotarare corespunzatoare a forului legislativ de-atunci dintr-o republica (inca) unionala sovietica. Uneori. deveniti deputati in vechea formula parlamentara denumita Sovietul Suprem. asupra caruia extinde in mod artificial numele de . grupuri compacte de romani au fost stramutate cu forta in regiunile indepartate ale Uralului si Donetkului cu intentia de a dezradacina pe moldoveni din teritoriile romanesti si a rusifica provinciile ocupate. Hotararea Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSSMoldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a protocolului aditional secret din 23 august 1939. cu participare internationala. Imperiul rus dezmembreaza Statul Moldova. In urma razboiului ruso-turc din 1806-1812 si al unui indelungat targ diplomatic. 149 Đ XII AVIZ al Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939. o comisie a Sovietului Suprem a cercetat aceeasi problema si a elaborat un necesar aviz.geto-daci. creat in secolul al XIV-lea pe pamantul stramosilor romanilor . prin tratatul de pace de la Bucuresti (1812). in acelasi timp.Autoritatile erau ingrijorate de aceasta stare de lucruri. Reproducem in extenso documentele respective. obiecte de imbracaminte si incaltaminte. a initiat o larga dezbatere. Chisinau M. dat fiind faptul ca o mare parte din produsul acestei recolte trebuia predata statului. totusi populatia era lipsita de alimentele necesare. SNEGUR 23 iunie 1990 Nr. Chisinaul politic. "Eliberatii" isi condamna "eliberatorii" Cu mai mult de un an inainte de proclamarea independentei. criticand. aflat sub influenta tot mai accentuata a miscarii de renastere nationala.

si in special a oricarei agitatiuni. in urma celui dintai razboi mondial si a revolutiei ruse din 1917. ea devenind. Letonia. la 15 (28) noiembrie 1918. Protocolul de la Moscova din 9 februarie 1919. care isi garantau "mutual plinul si intregul respect al suveranitatii fiecaruia din statele noastre si abtinerea de la orice imixtiune. Congresul general al Bucovinei. Insistenta istoriografiei sovietice oficiale asupra afirmatiei false precum ca in Basarabia ar fi biruit. la 24 ianuarie 1918. confiscat in decembrie 1917. care puteau aparea intre puterile contractante. Uniunea Sovietica si Germania isi asumau dreptul de a decide soarta Finlandei. prin care semnatarii lui. independenta Republicii Democratice Moldovenesti. Guvernul URSS a cerut in repetate randuri sa i se recunoasca pretinsul drept de stapanire a Basarabiei. erijati in revolutionari. Puterea Sovietica. a Pactului Briand-Kellogg. cat si militara (organizarea de interventii. Estonia. isi are explicatia in tendinta de a justifica exportul de revolutie si reanexarea Basarabiei. la 9 iunie 1934. parte componenta a noului stat sovietic. chipurile. Punctul trei al Protocolului aditional secret mentiona cointeresarea URSS fata de Basarabia. Protocolul aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune din 23 august 1919. Poloniei si a Romaniei. ca si alti militanti ai pastrarii imperiului. Bucovina. Basarabia si Bucovina capata posibilitatea de a-si realiza dreptul lor firesc si legitim la autodeterminare. urgentau intrarea in vigoare. pentru ele aparte. ce a culminat cu stabilirea. in acea conjunctura politica si militara.articolul 2 al aceluiasi tratat ce recunostea ca reglementarea sau solutionarea tuturor diferendelor sau conflictelor. Lituaniei. luptand atat pe cale diplomatica (tratative.Basarabia. de orice natura sau origine. Conform prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovietogerman de neagresiune. Pretentiile asupra Bucovinei. propuneri). proteste. in afacerile interne si in dezvoltarea fiecareia dintre ele. ce prevedea condamnarea recurgerii la razboi pentru reglementarea diferendelor internationale si renuntarea la el ca instrument de politica nationala in relatiile dintre statele contractante. facand propaganda antinationala si chiar propunand rascumparare pe contul tezaurului de stat al Romaniei. cu Regatul Romaniei". semnat la 23 august 1939. parlamentul Republicii Democratice Moldovenesti . tinand cont de numeroasele adresari ale populatiei din tinut si de imposibilitatea pastrarii. Luptatorii pentru realizarea asa-ziselor intentii revolutionare ale bolsevicilor pe acest teritoriu. rebeliuni. Ca rezultat al prabusirii Imperiului rus si al celui austro-ungar.a declarat. propagande si oricarui fel de interventiuni sau de sprijin al acestora". Prin semnarea Protocolului aditional secret URSS a incalcat fata de Romania: articolul 1 al Pactului Briand-Kellogg. La 2 decembrie 1917 a fost creata Republica Democratica Moldoveneasca. au fost o plasmuire a aparatului diplomatic stalinist. Sfatul Tarii a decis prin vot unirea Basarabiei cu Romania. directa sau indirecta. Dupa proclamarea Ucrainei republica independenta. straini intereselor vitale ale salvgardarii si prosperarii intregii natiuni romane. inaintate de URSS in 1940. a relatiilor diplomatice intre aceste doua tari (parti). sabotaj). in vechile hotare pana la Ceremus. in 1918. In prima jumatate a anilor 30 s-a ajuns la o ameliorare a raporturilor dintre URSS si Romania. La 27 martie 1918.SFATUL TARII . care niciodata nu a fost parte componenta a Imperiului rus si nici a Ucrainei. ce stabilea sferele de influenta in Europa de Est. a independentei Republicii Democratice Moldovenesti. urma sa fie infaptuita numai prin mijloace pasnice. Polonia si Romania. Letoniei. contravenea principiilor fundamentale . a votat "Uniunea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei. URSS. Estoniei. Colacin si Nistru. Angajarea URSS in preajma celui de-al doilea razboi mondial in tranzactii stranse si reciproc avantajoase cu Germania hitlerista s-a soldat cu intelegerea mutuala a impartirii sferelor de influenta in Europa. nu este mentionata in Protocolul aditional secret.

Odata cu instaurarea in Basarabia si Bucovina de Nord a regimului sovietic stalinist. Mihai Ghimpu condamna Pactul Ribbentrop-Molotov .unanim recunoscute si normelor imperative ale dreptului international. trimise de guvernul sovietic Romaniei." Numai ca. cu o populatie exclusiv romaneasca si care nu facuse niciodata parte din Imperiul rus sau din cel Habsburgic. O consecinta logica a semnarii la 23 august 1939 a Protocolului aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune. Trecerea arbitrara sub jurisdictia RSS Ucrainene a Bucovinei de Nord si a judetelor Hotin. Dupa toate probabilitatile. in aceste tinuturi au fost comise crime impotriva umanitatii: omoruri in masa. in primul rand. este nul si neavenit din momentul semnarii lui. foamete organizata. contrar vointei populatiei acestor tinuturi. promovate in permanenta de guvernul stalinist. doar notele ultimative ale guvernului sovietic si raspunsul celui roman. La 28 iunie 1940 URSS a ocupat prin forta armata Basarabia si Bucovina de Nord. semnificatia profunda si ampla a Declaratiei suveranitatii RSS Moldova. semnat la Paris. Ismail si Cetatea Alba contravenea adevarului istoric si realitatii etnice existente in acea vreme. prin care guvernului roman i se cerea sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia si sa-i transmita partea de nord a Bucovinei "drept recompensa pentru uriasa dauna pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei in cei 22 de ani de guvernare a Romaniei in Basarabia". cu exceptia frontierei romano-ungare. Si pentru care a si participat. Frontiere. sub toate aspectele. S-a spus ca totul a fost batut in cuie prin Tratatul de Pace. au fost notele ultimative din 26 si 27 iunie 1940. la cel de-al doilea razboi mondial. (iar) intrucat decidea soarta unor state terte fara participarea lor. inca de la 17 septembrie 1939. care este definita in articolul 2 al Tratatului de fata. a pregatirii militare sistematice. deportari. ca si a Basarabiei a reprezentat un prim pas pentru dobandirea unei importante pozitii strategice. in Partea I. nu si la Tinutul Herta. Iar schimbul de note se referise doar la Basarabia si la nordul Bucovinei. Decizia privind ocuparea Bucovinei de Nord e un exemplu elocvent al politicii expansioniste. Proclamarea in mod neligitim la 2 august 1940 a RSS Moldovenesti a fost un act de dezmembrare a Basarabiei si Bucovinei. facand legatura dintre cele doua noi tinuturi rapite la 28 iunie 1940. la 28 iunie 1940. ocuparea Hertei fusese determinata de calea ferata care trecea prin zona. Prin prezentul Aviz. din care Uniunea Sovietica putea controla Europa Centrala. ce a urmat dupa incheierea acestui pact. Frontiera sovieto-romana este astfel fixata in conformitate cu dispozitiile acordului sovieto-roman din 28 iunie 1940 si ale acordului sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Acolo. Comisia intregeste. dupa cum am vazut. intre Natiunile Unite si Romania. 1 se preciza: "Frontierele Romaniei. Tratatul de Pace din 1947 preia o minciuna Prevederile din protocolul secret semnat de von Ribbentrop si de Molotov la 23 august 1939 sunt si astazi o realitate geopolitica. art. juridice si politice expuse mai sus urmeaza ca in ziua de 28 iunie sa fie suspendate toate manifestarile cu caracter festiv. nu se incheiase nici un acord sovieto-roman. In conformitate cu argumentele istorice. Adevarul istoric este ca ocuparea nordului Bucovinei. indicate in harta anexata Tratatului de fata (anexa I) vor fi cele care erau in fiinta la 1 ianuarie 1941. la 10 februarie 1947. Notele ultimative ale guvernului sovietic trimise Romaniei la 26 si 27 iunie 1940 contravin normelor imperative ale dreptului international si sunt o mostra a politicii de dictat imperial. Fusesera.

Un precedent decret semnat de Mihai Ghimpu. sa-si asigure flancul estic in perspectiva iminentei invadari a Poloniei. propusa de Lituania si Slovenia. si de economii centralizate. dar ca lucreaza si la un nou decret de condamnare a pactului Stalin-Hitler. sa previna temporar o invazie germana. acesta a parafat sfarsitul Cehoslovaciei ca stat independent. El a spus ca va semna mai multe decrete prin care va conferi distinctii de stat.Presedintele interimar al R. a explicat presedintele interimar. din punctul de vedere oficial al Germaniei. de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov. Decretul prezidential semnat de Mihai Ghimpu la 24 iunie spunea ca ziua de 28 iunie a fost desemnata drept zi de comemorare a victimelor ocupatiei sovietice din 1940 si de condamnare a regimului totalitar comunist. semnat la 23 august 1939. Pe de alta parte. in afara de liberalii presedintelui. OSCE vrea zi memoriala la 23 august O rezolutie recenta a OSCE. Decretul se incheiea cu solicitarea retragerii de catre Federatia Rusa. aservite Kremlinului. Mihai Ghimpu. de stat. care a scindat Europa. 20 august. Acest Pact a determinat in cele din urma scindarea Europei prin Cortina de fier. intre anii 1945-1989. sub pretextul unui complot imaginar. la 1 septembrie 1939. Potrivit istoricului rus Aleksandr Subarian. a tinut sa mentioneze Ghimpu. In realitate. "Ceea ce s-a produs atunci trebuie condamnat". a trupelor si armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova. intrucat Armata Rosie avea prea putini ofiteri superiori. ambele tari vroiau sa se asigure reciproc in procesul de impartire in doua a ceea ce ramasese neocupat si neimpartit din Europa. de la Publika TV. in frunte cu maresalul Tuhacevski. decretul a fost declarat in justitie neconstitutional. impartind-o in sfera de influenta sovietica si cea occidentala. . dupa executarea multora dintre ei la ordinul lui Stalin. mai fac parte trei partide liberal-democrate. petrecuta cu o saptamana mai tarziu. In acesti 45 de ani. pactul germano-sovietic este un exemplu de cinism politic. Uniunea Sovietica voia sa castige timp. Nu poate exista o societate sanatoasa atunci cand politica adevarului este inlocuita cu o politica a minciunii si a nedreptatii". Moldova. prin care declara 28 iunie Zi a ocupatiei sovietice. la emisiunea Fabrika. Franta. Europa Occidentala a progresat prin practicarea democratiei si a economiei libere in toate tarile aflate la vest de Cortina de fier. succesoare de drept a Uniunii Sovietice. a starnit profunda nemultumire a Moscovei si nu a fost agreat de colegii din Alianta pentru Integrare Europeana. din care. condamna dintr-un foc nazismul si stalinismul: ea cere ca 23 august sa devina o zi dedicata memoriei victimelor acestor regimuri. Marea Britanie si Italia. a declarat ca lucreaza la un nou decret. ce a urmat acordului de la Munchen. In cele din urma. aflata la guvernare la Chisinau. Anuntul a fost facut de Mihai Ghimpu vineri. in timp ce Europa de Est a avut parte de regimuri totalitare dure. incheiat in 1938 intre Germania. Scopul declarat al Pactului Stalin-Hitler era. "Trebuie sa promovam adevarul si sa educam noua generatie prin adevar.

"Cred ca toti protagonistii . . URSS si Franta .se gandeau la interesele lor nationale si au subestimat amenintarea fascismului pentru tarile lor si lumea intreaga".Marea Britanie. a subliniat el.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful