Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania

nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-și asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică voia să câștige timp, să prevină temporar o invazie germană, întrucât Armata Roșie avea prea puțini ofițeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, în frunte cu mareșalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar. În realitate, ambele țări agresoare voiau să se asigure, cel puțin oficial, că vor avea spatele „acoperit” în procesul expansionist de împărțire în două a ceea ce rămasese neocupat și/sau neîmpărțit din Europa. Cruzimea și cinismul celor doi dictatori, Hitler și Stalin, s-au repercutat timp îndelungat, prelungind cel de-al Doilea Război Mondial cu Războiul Rece și cu scindarea Europei în două prin Cortina de fier între anii 1945-1989. În acești 45 de ani, Europa Occidentală a progresat prin practicarea democrației și a economiei libere în toate țările aflate la vest de Cortina de fier, în timp ce Europa de est, aflată la est de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puțin dure, dar toate aservite Kremlinului, și cu economii centralizate, de stat. Momentul semnării este descris de istoricul Paul Johnson astfel: „ Măcelarii Europei, amețiți de băutură, își jucau rolurile, îmbrățișându-se cu tandrețe și clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfățișau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră și înainte de împărțit ceva, și acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesioniști ai acelorași afaceri. ” Cu ocazia semnării tratatului de neagresiune din 1939 dintre Germania și URSS, semnatarii plenipotențiari au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor de interese în Europa răsăriteană. Convorbirile au dus la următorul rezultat: [modificare]Protocolul adițional secret (nepublicat) În cazul unor expansiuni teritoriale și / sau politice în teritoriile aparținând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, atât pentru Germania, cât și a Uniunii Sovietice. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei față de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părți. În cazul unor expansiuni teritoriale și/sau politice în teritoriilor aparținând Poloniei, sferele de interese, atât ale Germaniei, cât și ale Uniunii Sovietice, vor fi delimitate aproximativ pe linia râurilor Narev, Vistula și San. Problema dacă interesul ambelor părți face ca menținerea unui stat polonez independent să fie dorit și modul în care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi determinată în mod definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În orice caz, ambele guverne vor rezolva această problemă pe calea înțelegerii prietenești între Germania și Rusia (Uniunea Sovietică) .

Referitor la Europa de sud-est, partea sovietică își accentuează interesul pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres față de acest teritoriu, deci nu are obiecții față de eventuale schimbări de graniță în favoarea Uniunii Sovietice; Acest protocol va fi considerat de ambele părți ca strict secret. Teoria „spațiului vital” și cea a „revoluției mondiale” Semnarea Pactului și aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A început Al Doilea Război Mondial, cu un tribut de sânge nemaiîntâlnit în istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferințe inimaginabile, cu pârjolirea unor întinse teritorii din Europa, Asia și Africa, cu desființarea unor state și uciderea în masă a unor populații nevinovate. Hitler și-a dorit războiul pentru obținerea așa-zisului spațiu vital („Lebensraum”), a supremației în Europa și dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-a vrut și el pentru declanșarea utopicei revoluții comuniste mondiale, asemănător acelui spațiu vital german. Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol în calea apropierii celor două regimuri politice, deși anterior încheierii pactului, URSS și Germania nazistă se criticaseră reciproc cu vehemență. Între cei doi dictatori – Stalin și Hitler – a existat o stranie fascinație reciprocă, deși, la nivelul propagandei, regimurile lor s-au criticat cu înverșunare. Dacă însă regimul lui Hitler se manifesta direct față de obiectivele sale, Stalin avea asociată Internaționala a III-a Comunistă. Internaționala, deși obedientă față de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul de la Kremlin, era portița prin care încerca să-și ascundă reala sa politică externă. Stalin afirma mereu că politica guvernului este una și cea a Internaționalei este alta, când, în realitate, între cele două organisme nu era nici o deosebire privind intenția declanșării revoluției comuniste mondiale. Regimurile instaurate în Rusia sovietică și în Germania național-socialistă erau, în general, antidemocratice, dictatoriale și totodată erau în particular, ostile regimurilor democratice din Occident. O motivație a apropierii dintre cele două regimuri totalitare este însuși Tratatul de pace de la Versailles, atât Germania fascistă, cât și Rusia sovietică considerându-se victime ale tratatului. Documentele existente atestă că, în anii 1934–1936, Stalin sprijinea ideea unei apropieri și chiar a realizării unui acord cu Hitler. O cale pentru netezirea relațiilor bilaterale mai strânse a fost oferită de existența ca stat a Poloniei. Polonia renăscuse, în urma primului război mondial, după mai bine de 100 de ani de ocupație ruso-austro-germană. Din punct de vedere geografic, Polonia devenise stat tampon între Rusia și Germania. Inițiatorul unei apropieri germanosovietice a fost ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop. Propunerile lui, acceptate de Hitler, au avut ecou la Moscova. Ca urmare, puterile occidentale au fost criticate aspru și etichetate drept „instigatoare la și profitoare de război”. Apropierea sovieto-germană din 1939 era urmarea unei conjuncturi favorabile statelor totalitare. Pentru Stalin, orientarea spre Hitler nu a fost determinată de doctrină, ci de considerente de circumstanță. Stalin se vedea în postura de realizator al vechiului Imperiu Rus, fapt care i-a umplut toată viața. Duplicitatea a fost caracteristica dominantă a tratativelor sovieto-germane; sovieticii tratau și cu Franța și Anglia – o măsură de prevedere pentru a evita

În cazul apariţiei disputelor sau conflictelor între Importantele Părţi Contractante asupra subiectelor de un fel sau altul. cel de-al doilea război ar fi fost terminat mult mai curând sau poate chiar nici nu ar fi avut loc.R. Articolul V. dacă acest pact nu ar fi existat.R. care a propus la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. . orice acţiune violentă. Pe de altă parte.. În cazul în care una dintre cele două Importante Părţi Contractante devine parte beligerantă cu o a treia Putere. ambele părţi vor aplana aceste dispute sau conflicte exclusiv în cadrul unor schimburi de opinii prieteneşti sau.[necesită citare] Conţinutul pactului Ribbentrop-Molotov (Ribbentrop-Stalin) Guvernul Reih-ului German şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (nota redacţiei: U. care direct sau indirect ţintesc cealaltă parte. acestea vor participa în orice grupări de Puteri.izolarea în fața unei eventuale agresiuni germane. prin crearea comisiilor de arbitraj.).S. Articolul II. Guvernele celor două Importante Părţi Contractante trebuie pe viitor să menţină contactul reciproc în scopul consultării pentru schimbul de informaţii pe subiecte ce afectează interesele lor comune.S..S. şi pornind de la Acordul de Neutralitate semnat în Aprilie 1926 între Germania şi U. şi orice atac una asupra celeilalte.S. cealaltă Importantă Părte Contractantă trebuie să se abţină de la oricare forme de ajutor pentru această a treia Putere. iar estul sub influența a Uniunii Sovietice. Articolul III. Urmări Consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin. o nouă reîmpărțire a sferelor de influență în Europa. în 1945. orientate spre îmbunătăţirea păcii dintre Germania şi U. atât individual cât şi în alianţă cu alte Puteri. Articolul IV. vestul urmând a se afla sub influența Statelor Unite ale Americii.R.S. diplomația nazistă tatona constant posibilitatea unei înțelegeri separate cu Marea Britanie și o reușită ar fi contracarat eșecul lui Ribbentrop la Moscova. Ambele Importante Părţi Contractante se obligă reciproc a evita orice forme de violenţă.S. În cazul în care disputele şi conflictele între Importantele Părţi Contractante vor creşte. au elaborat prezentul Acord: Articolul I. dacă este necesar. Adesea se susține că.

S. Modificările hotarelor 1938-1948. Vistula şi San. Harta Europei de Est.Articolul VI. În această privinţă interesul pentru Lituania în regiunea Vilna este recunoscut de ambele părţi. În orice caz. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Statelor Baltice (Finlanda. Articolul VII. care specifică hotarul Sovieto-German în umra invaziei comune Germano-Poloneze asupra Poloniei "Tributul Prusac la Moscova". vor fi limitate conform liniei râurilor Narev. Ratificarea va fi făcuta la Berlin. hotarul de nord al Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor de influenţă ale Germaniei şi U. Lituania). cu condiţia că. 8 septembrie 1939.S. ulterior una din Importantele Părţi Contractante nu-l va denunţa cu un an înainte de expirarea perioadei de valabilitate. atenţia este atrasă de către partea Sovietică privitor la interesul acesteia în Basarabia. Acordul va intra în viguare din momentul semnării. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce aparţin Poloniei. . Protocolul Aadiţional Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov. Rezentul Acord va fi ratificat în cel mai scurt timp posibil. sferele de influenţă ale Germaniei şi ale U. Estonia. ziarul satiric "Mucha". versiunea în rusă Protocolul Adiţional Secret Articolul I. ambele Guverne vor rezolva această întrebare printr-un acord prietenesc.S. "Continuarea Pactului Ribbentrop-Molotov" din 28 septembrie 1939.R. Varşovia. versiunea în germană Articolul referitor la Basarabia din Protocolul Aadiţional Secret al Pactului RibbentropMolotov. Prezentul acord este elaborat petru o perioadă de zece ani. Polonia Articolul II. Chestiunea privind modul în care interesele ambelor părţi fac dorită păstrarea statului independent Polon şi cum acest stat trebuie demarcat poate fi determinat doar în cursul viitoarelor discuţii politice. consecinţă a Pactului Ribbentrop Molotov (Ribbentrop-Stalin) Articolul III. Privitor la Sud-estul Europei.S. validitatea prezentului Acord automat se prelungeşte cu încă cinci ani.R. Partea Germană declară dezinteresul politic total în această regiune. Letonia. Harta Poloniei semnată de Stalin şi Ribbentrop. (Nota redacţiei: Secţia de mai jos nu a fost făcută publică în momentul în care cea de asupa a fost anunţată).

R.Articolul IV. V. când sovieticii au revendicat Basarabia. produce şi acum scântei în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă.. Un alt punct important era acela că. care prevedea posibilitatea ca respectivele regimuri să se consulte în cazul în care apăreau disensiuni şi să nu se recurgă la forţă militară. Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov conduceau la acel moment diplomaţia celor două state. Mai citeşte : Pactul Ribbentrop-Molotov. Două regimuri totalitare. Ribbentrop Plenipotenţiarul Guvernului U. Molotov În urmă cu şapte decenii. după cum avea să noteze Carol al II-lea în jurnalul său. Totodată. îşi strângeau mâinile deasupra unei Europe pentru care vestea a căzut ca o „lovitură de măciucă“. 23 August 1939. Actul semnat de cele două state era unul clasic de neagresiune. niciuna dintre semnatare nu putea fi parte a unei alianţe ce era „îndreptată în mod direct sau indirect împotriva celeilalte“. reprezintă poate cea mai mare „surpriză“ geo-politică din istoria modernă. ziua răpită de comunişti Să ne amintim de 23 august 1944 ! Pactul de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. propaganda de uz intern din cele două ţări arăta că cealaltă parte reprezintă principalul duşman care pune în discuţie existenţa statului. Întregul sistem de alianţe la nivel european şi mondial pleca de la premisa că cele două regimuri totalitare nu ar putea fi niciodată aliate. o sărbătoare cu semnificaţie incertă 23 August ’44.S. ecouri după 70 de ani VIDEO 23 august. cealaltă trebuia să-şi proclame neutralitatea.Molotov a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial. Rămas în istorie sub denumirea de Pactul Ribbentrop – Molotov. însă în realitate un pact între Hitler şi Stalin.S. Până la 23 august 1939. v. Documentul pus la cale de Adolf Hitler şi Iosif Stalin. Prezentul Protocol trebuie tratat de ambele părţi ca unul strict secret. Informaţii false . Pactul Ribbentrop . Semnarea tratatului la sfârşitul lunii august a fost o surpriză imensă pentru guvernele occidentale. a căror existenţă se justifica prin înfrângerea celuilalt. documentul a fost. semnat la 23 august 1939. în urmă cu 70 de ani. Pentru Guvernul Reih-ului German. în iunie 1940. dacă una dintre cele două părţi semnatare era în război cu o a treia parte. Moscova.

demonstrată la întâlnirea din iulie 1940. care dorea să instaureze un regim autoritar. într-o ţară occidentală. ruşii nerenunţând niciodată la ideea reanexării Basarabiei. unul dintre puţinele state est-europene în care mai exista încă. în ultimele două decenii. Astfel. un regim democratic. ţările Europei s-au confruntat cu două puternice regimuri totalitariste – nazist şi stalinist. orice încercare de condamnare a pactului. Evident. însă foarte proaste cu Germania nazistă şi cu Uniunea Sovietică. de la Berghof. ci a unui duşman comun: capitalismul. cu toţi duşmanii Reichului. un evreu prooccidental. preşedintele rus. a constituit o comisiei specială care are rolul de a lupta împotriva „falsificatorilor“ istoriei Rusiei. Relaţiile cu URSS erau de asemenea foarte proaste. Dmitri Medvedev. Mai mulţi europarlamentari europeni au susţinut la sfârşitul legislaturii trecute un proiect care milita pentru stabilirea zilei de 23 august ca zi de comemorare a victimelor nazismului şi comunismului în Europa. ruşii au reacţionat dur. victimă a Pactului România era. în cazul în care Germania ar fi atacat în Vest. Pe plan extern. Stalin l-a înlocuit pe Maxim Litvinov. Europa nu a reuşit să se împace cu trecutul. Documentul subliniază că. acuzând o „jignire la adresa istoriei“. în secolul XX. Ruşii negociau în paralel şi cu anglo-francezii. s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului. după ce Varşovia a refuzat să accepte ca trupele sovietice să tranziteze teritoriul polonez. au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii. Comisia îşi doreşte să combată „tentativele de falsificare a istoriei care aduc prejudicii intereselor Federaţiei Ruse“. în timpul cărora au avut loc genocide. Rezoluţia susţine iniţiativa Parlamentului European de a proclama ziua de 23 august drept „Ziua memoriei victimelor stalinismului şi nazismului“. primeşte imediat o replică dură din partea Moscovei. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a votat recent o rezoluţie prin care pune semnul egalităţii între regimul nazist şi cel comunist. cu Viaceslav Molotov.Moscova şi Berlinul anunţaseră încă din aprilie că negociază un tratat economic. un apropiat al liderului rus. România. În replică. Între Carol al II-lea şi Adolf Hitler exista o antipatie vizibilă. Decizie „conform firii românilor“ Majoritatea istoricilor români consideră că Pactul Ribbentrop-Molotov nu trebuie să iasă din conştiinţa publicului şi din dezbaterile publice. Sistemul politic din România se afla sub asaltul regelui Carol al II-lea. „În fiecare an trebuie să comemorăm acest . Germania acuza în acea perioadă România că întreţinuse relaţii foarte bune. România avea relaţii foarte bune cu Marea Britanie şi cu Franţa. Pactul divide şi astăzi Europa Nici la 70 de ani de la semnarea documentului. Negocierile politice au început abia la începutul lunii august. însă au înaintat extrem de repede. măcar parţial. Punctul de plecare nu a fost identificarea unui element de coeziune. În mai. la sfârşitul anului 1939. însă discuţiile au fost întrerupte la 21 august. însă serviciile secrete occidentale aflaseră că în realitate cele două puteri antagonice nu duc niciun fel de negocieri.

consideră istoricul Adrian Cioroianu. Asta. Armata germană şi cea rusă au participat chiar la o paradă militară comună. Împărţirea sferelor de influenţă Conform înţelegerii. fost ministru de Externe. După ocuparea Poloniei. În iunie 1940. După destrămarea URSS. de a garanta independenţa unor state central şi est-europene. din 1947. A deschis calea războiului Încheierea unui pact cu ruşii i-a permis lui Hitler să atace nestingherit Polonia. Există voci care susţin că la decizia anglo-francezilor ar fi contribuit decisiv chiar ambasadorul român la Londra. Anglia şi Franţa declarau război Germaniei naziste. Germania nazistă şi Uniunea Sovietică îşi împărţeau teritoriul polonez sub privile unei Europe şocate. fără teama că ar putea fi implicat într-un război pe două fronturi. conform angajamentelor luate. La 1 septembrie 1939. „Nu cred că regele putea face atunci mai mult. două state ale căror relaţie cu Germania nazistă era mult mai bună. crede Cioroianu. În prezent. URSS. Lituania şi Slovacia. Polonia a fost prima victimă a Tratatului Ribbentrop-Molotov. fiind împărţită între Germania. scria în testamentul său politic că Germania va putea fi învinsă doar dacă va deschide un război pe două fronturi. şi Lituania a fost inclusă în sfera de influenţă rusă. În cel de-al Doilea Război Mondial au murit aproximativ 20 de milioane de militari şi aproximativ 40 de milioane de civili. România şi-a recuperat nord-vestul Transilvaniei. Armata Roşie invada şi ea Polonia dinspre est. la fel şi Herţa. Estonia şi Letonia erau plasate în sfera de influenţă sovietică. cu doar câteva zile înainte. La Tratatele de Pace de la Paris. La 17 septembrie. care este raion în regiunea Cernăuţi. Viorel Tilea. Tratatul avea însă şi clauze secrete.pact şi să ne amintim de victimele nazismului şi ale comunismului“. România avea să mai piardă teritorii în favoarea Ungariei (Ardealul de Nord) şi a Bulgariei (Cadrilaterul). Finlanda. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova. nu însă şi Basarabia. Liderul german a mizat până în ultima clipă că tratativele cu anglo-francezii vor reuşi. nordul Bucovinei face parte din Ucraina. şi asta pentru că el cunoştea firea poporului român. cancelarul prusac din secolul al XIX-lea care a realizat unificarea Germaniei. deşi Otto von Bismark. la numai o săptămână de la semnarea pactului. armata germană intra în Polonia. este de părere Cioroianu. dedicată „marii“ victorii. unde era aşteptată de unităţi de cavalerie. nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Unii istorici susţin că Hitler nu era conştient la acea vreme că dezmembrarea Poloniei va duce la un conflict global. . ruşii au adresat României un ultimatum în care solicitau înapoierea Basarabiei şi cedarea părţii de nord a Bucovinei. Înţelegerea dintre cele două regimuri totalitare a avut un efect nefast asupra întregii Europe. Carol al II-lea a acţionat conform cu firea poporului“. Era prima pierdere teritorială a României. survenită în urma înţelegerii dintre Stalin şi Hitler. ce consfinţeau încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. „Pactul dintre Hitler şi Stalin a reprezentat la acea vreme o alianţă a regimurilor totalitare împotriva democraţiilor. deci şi asupra României“. mult inferioare. după ce iniţial făcea parte din zona de care era interesată Germania. În lunile următoare. La 3 septembrie.

Institutul Polonez de la Berlin împreună cu Societatea Germană pentru Europa de Est şi Academia de Ştiinţe a Germaniei au organizat o conferinţă cu tema „Pactul Hitler. Hitler s-ar fi adresat şi lui Stalin cu o propunere similară care . Iar U. cănd actuala Federaţie Rusă . ruşii au anexat şi nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Vladimir Putin. Prin acest pact au fost ocupate Polonia şi ţările baltice . În iunie 1940. Al Doilea Razboi Mondial Vladimir Putin condamna Pactul Ribbentrop-Molotov. războiul şi memoria europeană”. dar acuza Occidentul pentru incurajarea fascismului Luni. deşi nu poate fi comparată cu URSS-ul lui Stalin. beneficiind de bunăvoinţa părţii germane. miniştrii de externe ai dictatorilor de la Berlin şi Moscova. astfel că. cu o situaţie recentă din zilele noastre. Prof. Astfel. teritorii aparţinând de drept statului independent Georgia devin sferă de influenţă oficializată a Moscovei. El s-a referit la războiul ruso-georgian de anul trecut. La începutul acestei luni.ce au devenit publice după 1945. relateaza AFP. iar România a pierdut Basarabia.şi întreaga lume contemporană pare să se împace cu ideia că Abhazia şi Osetia de Sud . Împărţirea pe hartă a fost făcută cu un creion. 31 august 2009. acuzand totodata Occidentul pentru intelegerea semnata cu Hitler in 1938. directorul Înstitutului Polonez din Varşovia pentru probleme înternaţionale. . 12:20 Actualitate | Esenţial Vladimir Putin Premierul Rusiei. când ruşii au revendicat teritoriile. când Anglia şi Franţa au recunoscut anexarea de către Hitler a regiunii Sudecţilor din Cehoslovacia . care a menţionat aceasta ideie. în acest sens . guvernul german a explicat Bucureştiului că trebuie să se conformeze şi că nu va primi niciun fel de asistenţă din partea Berlinului. „din greşeală“. ca metodă a procedat similar. Slawomir Debsky.E. După semnarea a acordului de la Munhen din 1938. s-a concretizat prin semnarea odiosului pact. a condamnat luni Pactul Ribbentrop-Molotov. armata celui de-al treilea Reich având nevoie de hidrocarburile din ţara noastră. Basarabia urma a fi anexată de ruşi. Participanţii au subliniat necesitatea ca lumea de azi să nu uite faptele care au facilitat semnarea de către Ribbentrop şi Molotov. semnat in 1939. a subliniat că dovezi există şi în documente de arhivă din Anglia . Hitler s-ar fi adresat mai întâi marilor puteri vesteuropene cu propunerea de împărţire a Europei pe sfere de înfluenţă. La 23 august anul acesta se împlinesc şapte decenii de la semnarea documentului care a dus la izbucnirea celui de-al doilea război mondial . acceptată de acesta . El a făcut şi o legatură.Stalin. fără ca Germania să intervină. Hitler era interesat ca România să nu devină un teatru de război. să semneze nefastul document. pe care le-a studiat. la Munchen.

el a amintit despre "soarta tragica" a soldatilor rusi. putem condamna pe buna dreptate Pactul Ribbentrop-Molotov incheiat in august 1939". intr-un articol publicat in cotidianul polonez Gazeta Wyborcza. Putin: Inteleg sentimentul de incrancenare al polonezilor Putin si-a exprimat profunda recunostinta fata de Polonia pentru respectul manifestat pentru locurile de veci ale soldatilor sovietici. Potrivit spuselor sale. care fixeaza "umilirea Germaniei". cazuti prizonieri in Polonia in timpul razboiului din 1919-1921. "sentimentul de incrancenare" al polonezilor in legatura cu asasinarea in masa a militarilor polonezi in 1940. dupa Acordul de la Munchen si cu putin timp inainte de intrarea Germaniei in Polonia. la Munchen. "Avem obligatia de a pastra impreuna un moment de reculegere in memoria victimelor acelor crime". care va incepe marti. SUA si-au pierdut interesul pentru Europa de Est Vizita la Gdansk a premierului Vladimir Putin. URSS s-a aflat in fata pericolului unui razboi pe doua fronturi (in acea perioada s-au intensificat luptele cu japonezii) si. "Dar. Premierul a amintit ca. de asemenea. Cu un interes deosebit este asteptat discursul lui Putin la ceremonia dedicata izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. "Adevarurile spuse pe jumatate au fost mereu pline de capcane si inselatoare. in situatia in care "evantualii aliati ai URSS din Occident acceptasera deja intelegeri similare cu nazistii si nu doreau sa colaboreze". Tragediile trecutului – subapreciate sau eronat interpretate – conduc inevitabil la aparitia de noi fobii istorico-politice. faimosul tratat cu Hitler. nu au semnat Franta si Marea Britanie. ruinand orice speranta privind formarea unui front comun de lupta impotriva fascismului?". . in urma careia Hitler a decis ca "i se permite totul" si ca Franta si Anglia "nu vor misca niciun deget pentru a sari in apararea aliatilor lor". In acelasi timp. s-a intrebat el."Fara nicio indolaia. poate deschide o noua pagina in relatiile reciproce ale Rusiei nu numai cu Polonia. scrie cotidianul RBK Daily. Putin argumenteaza ca. poporul Rusiei intelege. Putin indica si alte evenimente care au incurajat agresiuniea hitlerista: semnarea. care genereaza confruntari intre popoare si state". la incheierea primei conflagratii mondiale. un an mai devreme. aceasta din urma a participat ea insasi la impartirea Europei. anexand teritorii ale Cehiei. scrie Putin. Pactul Ribbentrop-Molotov si Declaratia de la Munchen In opinia sa. scrie premierul rus. Moscova a decis ca a refuza pactul de neagresiune ar fi fost un gest lipsit de ratiune. dar si cu Europa de Est in ansamblul ei. a Tratatului de la Versaille. a declarat Putin. un rol similar l-a jucat Declaratia de la Munchen. criticandu-i vehement pe cei care "rescriu istoria sub impulsul conjuncturii politice de moment". Premierul Vladimir Putin a cerut ca Pactul Ribbentrop-Molotov sa nu mai fie considerat "singurul buton de lansare" a celui de-al Doilea Razboi Mondial. in 1939.

a generat. lipsita de reactie a marilor puteri occidentale Marea Britanie si Franta. Cu alte cuvinte. premierul polonez. Dupa cum a subliniat unul dintre organizatori. "America nu mai considera intimidarea Rusiei drept principala sarcina pe arena mondiala si. aveau prima lor pagina in chenar de doliu. ca si in restul tarii. declansarea razboiului sovieto-finlandez. Alternativa nu era explicit formulata in ultimatum. la 23 august 1939.Tactica de santajare a Rusiei cu ajutorul pretentiilor istorice s-a epuizat: privata de sprijinul Statelor Unite. de catre Uniunea Sovietica. 28 iunie 1940: URSS declara razboi Romaniei! Romania Libera. ocupatia germana in Olanda si Belgia. dar era suficient de transparenta: URSS declara razboi Romaniei! Atitudinea lasa. Vineri 24 Iunie 2005 28 iunie 1940. directorului Instytut Geopolityki din Polonia. la randul sau. acum aceasta cifra s-a redus aproape de trei ori. bazate pe egalitate si respect reciproc. Este pregatita Moscova pentru impacare? In realitate. a declarat. crede presa rusa. Europa de Est in ansamblul ei si Polonia. Acesta din urma. a Tratatului de neagresiune germano-sovietic. ca lider regional incontestabil. in urma unui ultimatum deosebit de insolent. direct sau indirect. atacul sovietic asupra Romaniei de la 28 iunie 1940. pana la 320. Petr Eberhart. a determinat. precizeaza RBK. a promis ca-i va aminti colegului sau rus "cine a fost in timpul celui de-al Doilea Razboi calau si cine a fost victima". Saptamana trecuta. SUA pierd din interesul lor pentru aliati in lupta impotriva Moscovei". pentru RBK. Urma sa se produca primul mare rapt teritorial al acelui an de cumpana . cu al sau incendiar protocol secret. o noua hacuire a Poloniei de catre Berlin si Moscova. in calitatea ei de succesor al URSS. Fara protectoratul SUA. partea poloneza s-a straduit sa indulceasca la maximum toate aspectele preconizatei ceremonii care ar putea fi catalogate drept antirusesti. incheierea.ocuparea prin forta a Basarabiei si a nordului Bucovinei. care promisesera garantii dupa incheierea primei conflagratii mondiale. Institutul polonez pentru memorie nationala a prezentat o noua evaluare a numarului de polonezi trimisi in Siberia dupa 1939. afirma publicatia citata. el a acuzat odata in plus Rusia. Europa de Est manifesta disponibilitate pentru construirea unor relatii noi cu Moscova. demonstreaza disponibilitate pentru o impacare cu Rusia si pentru construirea de relatii noi. acestor teritorii li se va adauga si Tinutul Herta). prin urmare. . Donald Tusk. Imperiul sovietic cerea guvernului roman sa-i fie cedate Basarabia si nordul Bucovinei (in fapt. Daca pana acum numarul acestora este estimat la un milion de oameni. in ultima instanta. ocupatia sovietica in Tarile Baltice. Discursul de maine al lui Putin va arata daca Moscova este pregatita pentru o impacare. "Timpul". "Universul" si celelalte mari cotidiane ale vremii care apareau la Bucuresti. In acelasi timp. ceremonia va fi dedicata exclusiv asaltului german asupra Poloniei.000. Actiunile care amintesc de interventia sovietica au fost amanate pentru 17 septembrie. de incheierea pactului sovieto-german din 1939 si de ocuparea de catre trupele sovietice a teritoriului Poloniei.

ministrul german al Afacerilor Externe.Pentru a judeca mai corect situatia politica internationala a acelor ani Đ si poate din anii ce au urmat. s-a uitat ca. Polonia a fost scoasa la mezat Studiul are ca punct de plecare data de 23 august 1939. ba chiar si din zilele noastre Đ Occidentul a inteles pericolul dinspre Berlin abia dupa caderea Frantei si dupa ce s-au produs primele atacuri aeriene peste Canalul Manecii. pactul si protocolul secret. de fapt. Si. Londra i-a recunoscut generalului Charles de Gaulle calitatea de sef al "Frantei libere". Inca o data. nu ca victima. atunci s-a raliat ideii lichidarii totale a statului polonez. deschizand astfel cel de-al doilea razboi mondial. anexa la pact. Ceva mai tarziu. cel care semnase. sub semnatura istoricului rus Aleksandr Nekrici. definindu-l. Abia dupa terminarea celui deal doilea razboi mondial. In continuare. aldine: La 1 septembrie 1939. Istoria oficiala care minte Manualele de istorie Đ nu doar cele aparute la Moscova sau la Bucuresti. Ar fi fost logic ca Marea Britanie si Franta sa-i declare razboi si acesteia. mai toti istoricii romani au acceptat sa culpabilizeze Bucurestiul. Ca urmare. In arhivele germane s-a pastrat si reactia lui Stalin: "Punctul de vedere al Germaniei de a refuza orice ajutor militar este demn de respect. impreuna cu Molotov. se referea. Totusi. In ceea ce priveste situatia Romaniei. ca in bancurile cu Radio Erevan. Uniunea Sovietica intrase deja. Marea Britanie si Franta declara razboi Germaniei. nici Franta nu sunt gata sa acorde un ajutor imediat aliatului lor polonez. conform vrerii Moscovei. (n. in aceeasi zi de 28 iunie 1940. uitand ca a existat momentul iunie 1940. propriu-zis. o data ce s-a pus in practica ordinul maresalului Ion Antonescu Đ "Va ordon treceti Prutul!". . Accentul a fost pus pe "pace". evenimentele reprezinta tema studiului aparut in revista moscovita "Ogoniok". atunci Stalin. Intamplator sau nu. aliatii occidentali nu l-au inteles decat mult mai tarziu. puternica Germanie este o conditie obligatorie pentru pacea in Europa. drept agresor. Cat despre pericolul dinspre Urali. Uniunea Sovietica ataca si ea Polonia. examina impartirea Europei rasaritene in sfere de influenta. in anii regimului comunist. in cel de-al doilea razboi mondial. el nu sosise la Moscova pentru a cere URSS ajutor militar impotriva Angliei. La impartirea Poloniei. La 17 septembrie. si cu aliatii occidentali". lucrurile au fost mai simple: totul era subordonat ideii apararii pacii. luand voievodatul Lublin. Cum s-au desfasurat. Cand jocurile erau deja facute si au mai trebuit sa treaca inca vreo patru decenii si jumatate de cosmar comunist. Stalin a cerut initial voievodatul Lublin. A facut-o din precautie: daca Anglia si Franta vor reactiona. Oficiosul sovietic "Pravda" a si numit tratatul "pactul pacii". Mai mult decat atat. Cand s-a convins ca nici Anglia. von Ribbentrop. considerandu-l singurul capabil sa organizeze o colaborare franco-britanica impotriva germanilor. intr-o declaratie de-a sa facuta la Moscova: spre deosebire de delegatiile militare engleza si franceza. Cum stim. "La Moscova a fost semnat pactul de neagresiune dintre Germania si URSS. Germania este destul de puternica pentru a se masura si cu Polonia. Germania ataca Polonia. in acele zile de iunie 1940. din care vom cita pasaje semnificative. La 3 septembrie. Protocolul secret. ci ca stat agresor. iar Germania va fi infranta. n-au facut-o). In dimineata de 1 septembrie 1939 Germania a atacat Polonia. dar chiar si multe tiparite in tarile din Occident Đ au acreditat ideea ca Uniunea Sovietica ar fi intrat in cel de-al doilea razboi mondial numai dupa agresiunea asupra sa a Germaniei naziste la 22 iunie 1941. Uniunea Sovietica este interesata in existenta puternicei Germanii". ar putea sustine ca nu vrea decat sa pastreze un sambure de statalitate poloneza.

din ascunzatori legate de mecanica politicii internationale.30 dimineata. Acesta a fost inceputul "inghitirii" Statelor Baltice . care sa-i permita sa justifice agresiunea sovietica in Polonia. si nu la 22 iunie 1941. Dar daca razboiul va incepe. Stalin se adreseaza germanilor: el este categoric impotriva pastrarii oricarui fel de statalitate poloneza. Stalin. La 1 septembrie.. Molotov este pe deplin sincer.) este ca. politica externa sovietica decurgea din doctrina lui Stalin. Stalin da inapoi. sa ne implicam insa ultimii. Una din consecintele tragice ale acestei decizii a fost si exterminarea ofiterilor polonezi in padurea de la Katyn. neintarziat. de langa Smolensk.. reprezentantii fortelor armate ale Germaniei si Uniunii Sovietice au semnat la Moscova un acord formal privind conducerea operatiunilor militare in Polonia.. rasete)". sa trecem prin padure si sa ne cerem plata pe buturuga. dar publicata doar la doi ani dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. In noiembrie 1940. nu trebuie sa ne prinda cu mainile incrucisate. sa nu fim mocofani.... Armata Rosie a lovit de la est Polonia.(. atat timp cat se taie lemne. sa studiem. Si a urmat nota adresata guvernului polonez. Germanii.. Rolul. aratand ca formularea propusa de Molotov "este neconforma cu continutul acordului de la Moscova".) Peste o zi doar.. (. ursului (adica al Rusiei Đ n. drapelul pacii. doar discuta cu un partener. Molotov s-a inteles cu germanii ca motivarea initiala a amestecului militar al URSS sa contina o nota "ofensatoare pentru sentimentele germanilor". sa-i silim sa se lupte unul cu altul in beneficiul bolsevicilor si al socialismului. Teza sa principala era: sa-i asmutim pe capitalisti unii contra altora. a reiesit chiar peste cateva ore dupa agresiunea Germaniei asupra Poloniei. la ora 7. in aprilie 1940. Dupa caderea Varsoviei. Uniunea Sovietica nu a avut motive de neliniste in legatura cu minoritatile sale din Polonia". O asemenea pozitie . Formularea initiala se prezenta astfel: Uniunea Sovietica intra in Polonia ca urmare a pericolului aparut din partea Germaniei pentru populatia bielorusa si ucraineana. dar cere sa "nu se faca tapaj pentru asemenea fleacuri care mai apar in drumul nostru".. care bombarda teritoriul polonez. seful Statului Major al fortelor aeriene militare germane expediaza o telegrama la Moscova. s-au infuriat si au protestat ferm. ministrul estonian al Afacerilor Externe a fost silit de Molotov si de Stalin sa semneze un tratat de ajutor reciproc. (.. Stalin recomanda insistent ca noi. cum spune tov.Si in aceasta perioada. ca si in trecut. aplauze furtunoase. Trebuie sa ne implicam.) Stalin a cautat o formulare potrivita pentru un comunicat oficial. La 20 septembrie 1939. Teoria folosirii contradictiilor din cadrul imperialismului a fost binisor prelucrata. Aceasta glasuia: "Drapelul nostru va ramanea. Stalin a dorit sa arunce responsabilitatea asupra germanilor. Se exprima rugamintea ca.. caruia-i explica ca guvernul sovietic nu vede vreun alt motiv. cum ca "guvernul sovietic nu poate sa lase fara aparare pe fratii de sange ucraineni si bielorusi". comunicatul convenit spunea: intrarea trupelor sovietice a fost dictata de grija fata de soarta populatiei bieloruse si ucrainene care traia in Polonia.o vom adopta si pe viitor. (Din cuvantarea lui Stalin la plenara CC al PC (b) din 19 ianuarie 1925).. formulata de el inca din 1925.. cat timp "pana acum. Uniunea Sovietica a devenit unul dintre participantii la cel de-al doilea razboi mondial. sa stim. In cele din urma. greutatea cu care ne-am putea impune". astfel incat. in aceasta privinta. Unitatea de interese ale lui Stalin si Hitler. La 17 septembrie 1939. Documentele germane de arhiva ne-au adus la cunostinta nuantele acordurilor germano-sovietice. ca si de situatia complicata de pe teritoriul Poloniei. Jdanov spune intr-un cerc restrans: "Tov. Si sa ne implicam pentru a arunca pe talerul balantei greutatea decisiva.) Colaborarea Invitat la Moscova. "corect" intelese de ei.. statia de radio de la Minsk sa transmita semnale continui pentru aviatia germana. Atunci. firesc. (Animatie in sala.a.

s-a creat chiar pericolul unei confruntari dintre ele. in mai-iunie 1940. Stalin. ci. a spus el.000 de kilometri. Totul era menit. Dar ei nu trebuie sa se astepte la nici un fel de actiuni dusmanoase din partea URSS.. Realizandu-si planul. de incercarile presei britanice si probritanice de a speria URSS in legatura cu "perspectiva cresterii puterii Germaniei". Castigand teritorial. el declara imediat ca aceste actiuni nu sunt indreptate impotriva Germaniei.) Stalin pofteste si la Basarabia. afirmatiile conducatorilor sovietici. URSS a demonstrat in si mai mare masura loialitatea sa fata de Germania. Molotov a transmis ambasadorului von Schullenburg "cele mai calde felicitari" din partea guvernului sovietic cu ocazia "stralucitorului succes" al Wehrmachtului.din iunie 1940. de asemenea. Sunt cel putin ciudate si aflate in totala contradictie cu faptele. acordand sprijin politic Germaniei. Si ca de fiecare data cand Uniunea Sovietica isi misca diviziile la atac Đ dupa Statele Baltice au urmat Basarabia si nordul Bucovinei Đ. l-a determinat pe Stalin sa ia hotararea de a incorpora imediat Statele Baltice Đ Lituania. pentru URSS drept "cordon sanitar" impotriva unui atac neasteptat dinspre apus. Este vorba despre invazia in Danemarca si Norvegia. care pasa Statele Baltice in "sfera de influenta" a Uniunii Sovietice. (. slujesc "intereselor fundamentale de stat ale . in trecut. si ulterioara lor inglobare in URSS nu ar fi nici o legatura. Stalin a intrat intr-un razboi nefericit (pentru el) cu Finlanda. pe o distanta de 5. nu a scapat nici un prilej de a-si mari propriul teritoriu. Acum aparuse o frontiera comuna cu Germania nazista si cu aliatii sai. daca nu ar fi fost ajutorul Uniunii Sovietice. Totul s-a incheiat cu o parada comuna a armatelor sovietica si germana aflate la Lvov. unde aproape in fiecare punct URSS era deschisa pentru a fi atacata.. Inaltul comandament german a gasit imediat o iesire: propune ofensiva comuna cu transmiterea ulterioara a orasului in mainile comandamentului sovietic. cu sinceritatea sa cinica.. declara la sedinta Sovietului Suprem al URSS din 1 august 1940 (adica dupa capitularea Frantei) ca.) Uniunea Sovietica. Aceasta ar fi cea mai importanta consecinta a largirii teritoriului sovietic. Polonia si Statele Baltice serveau. in care a suferit o rusinoasa infrangere. Slabita de razboiul finlandez. speriindu-se de o rapida incheiere a pacii in Vest (situatia Angliei parea pentru multi fara nici o speranta). ca rezultat al pactelor cu Germania. cum ca intre tratatul de neagresiune sovieto-german. atat timp cat URSS nu avea granita comuna cu cel mai periculos agresor potential Đ cu Germania. Molotov. (. El a amintit. Dupa ocuparea teritoriilor acestor state de catre Germania reprezentantele diplomatice ale guvernelor lor la Moscova au fost inchise. acum unanim recunoscute. ca sa nelisteasca pe germani. Molotov si-a exprimat totala adeziune fata de "masurile de aparare" ale Germaniei in nordul Europei si i-a urat (la 9 aprilie 1940) deplin succes. Letonia si Estonia Đ in componenta Uniunii Sovietice. Uniunea Sovietica a pierdut in securitate. din contra.. Si a mai oferit inca o dovada de prietenie: la 18 iunie 1940. Razboiul finlandez a demonstrat slabiciunea militara a URSS si l-a incurajat pe Hitler pentru un eventual razboi impotriva Uniunii Sovietice.. In vara lui 1940. Germania nu si-ar fi putut realiza planurile militare (". dar si la nordul Bucovinei Victoria obtinuta de Germania in Vest. Cum s-a desfasurat colaborarea militara a aliatilor? Armata sovietica si cea germana au intrat in Lvov din doua directii. care tocmai se incheiase cu infrangerea militara a Frantei. Complicatiile aparute in relatiile cu germanii din cauza pretentiilor suplimentare ale URSS asupra unei parti din teritoriul lituanian au fost reglementate apoi pe calea platii catre Uniunea Sovietica a unei sume considerabile in aur.. a dorit sa mareasca teritoriul URSS inainte de a se incepe negocierile de pace. guvernul nostru a asigurat Germaniei siguranta linistii in Rasarit").

Iugoslavia). Lui Hitler i s-a confirmat ideea ca rezistenta Angliei se bazeaza nu doar pe forta SUA. ci si pe speranta ca. s-o distruga printr-o campanie rapida. In perioada finala a celui de-al doilea razboi mondial. Atunci si Angliei nu-i va mai ramane decat sa accepte conditiile dictate de invingator. mai devreme sau mai tarziu.URSS si Germaniei". Japonia si Uniunea Sovietica? Intre altele. prin impartirea sferelor de influenta intre cele doua puteri. era identic cu cel publicat de americani cu aproape cinci decenii in urma. Data inceperii razboiului fusese stabilita pentru jumatatea lui mai 1941. Pentru inceput. relatiile dintre Germania si URSS se inrautatesc in legatura cu tranzitarea trupelor germane pe teritoriul Romaniei. era si copia protocolului secret aditional al pactului Ribbentrop Đ Molotov (sau Hitler Đ Stalin). dat publicitatii. Abia pe timpul glasnosti-ului lui Gorbaciov. La 31 iulie. in Parlamentul ungar. Dupa cum am vazut. in preajma anilor 90. ca Tratatul de la Trianon e anulat si ca situatia trebuia modificata. Oficial. de la inceput. prima consecinta a protocolului secret a fost invadarea Poloniei. La sfarsitul anului 1992 Đ inceputul anului 1993. Mai tarziu. Stalin va fi convins sa ajunga la intelegere cu ei impotriva pericolului german. la gurile Nistrului. acel "pact" nu prevedea nimic care sa sperie. a trezit insa nemultumirea Berlinului. S-a dovedit. . Ribbentrop urmarea din ce in ce mai insistent transformarea "Pactului anticomintern" din 1936 intr-o alianta pentru reimpartirea imperiului britanic. la Sofia. Dar despre acest document s-a aflat abia peste cinci ani. Semnale ingrijoratoare veneau spre Romania din toate punctele cardinale: la Budapesta. un "pact de neagresiune" pe 10 ani cu URSS. ca textul sovietic. In septembrie-octombrie 1940. Ribbentrop semnase. Dar au sustinut ca ar fi disparut originalul. Ea incepea din nord. Aceste motive au rasunat destul de limpede in mai multe interventii facute la consfatuirile cu comandantii militari. A aparut cunoscuta dilema a lui Hitler: sa porneasca razboi impotriva Uniunii Sovietice in primavara lui 1941 sau sa puna in aplicare planul de impartire a lumii in sfere de influenta intre Germania. guvernantii bulgari declarau ca vor recapata Dobrogea pe calea tratativelor. se vorbea numai despre neutralitatea Uniunii Sovietice in acest caz. de la frontiera sovietonorvegiana. inceputul anului 1940 La Bucuresti se stia ca Germania incheiase. In final s-a creat si coalitia militara germana. au admis acest fapt. Anglia nu numai ca n-a capitulat. si un "protocol secret". si se termina in sud. la 23 august 1939. Stalin a cedat. trupele americane au capturat cele mai importante fonduri de documente germane. dupa 1 septembrie 1939. Ceea ce nu se stia la Bucuresti ar fi putut sa sperie: la Moscova. chiar si ideea existentei unui protocol secret. Hotararea Uniunii Sovietice de a ocupa Bucovina. Kremlinul a recunoscut ca descoperisera originalul. in legatura cu agravarea situatiei in Balcani (Grecia. Italia. data oficiala a declansarii celui de-al doilea razboi mondial. care fusese parte a monarhiei austroungare. limitandu-si pretentiile "numai" la partea nordica a Bucovinei. Daca nu este posibila capitularea Angliei. Intre acestea. va fi necesar sa se intoarca impotriva Rusiei. inceperea actiunilor militare s-a amanat de cateva ori. impreuna cu Molotov. cu acel prilej. Sovieticii au respins. In acest timp. primul ministru P'l Teleki declara. in ciuda asteptarilor lui Hitler. Germanii au decis sa nu intre intr-un conflict cu URSS pe aceasta tema si chiar au sfatuit guvernul roman sa accepte cererile URSS." Bucuresti. Uniunea Sovietica a insistat ca Bulgaria sa intre in sfera sa de interese. Hitler a dat ordin Statului Major General sa pregateasca planul de operatiuni impotriva Uniunii Sovietice. dar nici nu se gandea sa poarte negocieri de pace.

Regele a reunit un consiliu restrans. populata in principal cu ucraineni. pentru a analiza situatia creata. care reprezinta o unitate organica cu restul teritoriilor locuite de ucraineni. Germania invadeaza Olanda si Belgia. Uniunii Sovietice. 2. la care s-ar alatura maghiarii. Soarta Romaniei era deja transata: Molotov a spus-o clar Đ cedare sau razboi! Prima nota ultimativa sovietica (26 iunie 1940) remisa guvernului roman "In anul 1918. adica. aldine: "seculara". apeland la argumente istorice. In consecinta. Basarabia. Cedarea imediata a Basarabiei. in timpul guvernarii Gh.La 6 martie 1940. A urmat caderea Frantei (22 iunie 1940). Necesitatea de a intretine bune relatii politice in aceasta parte a Europei si actuala situatie internationala cer o solutionare imediata a acestei probleme de litigiu. Acum. prima nota ultimativa apare intr-o alta varianta. compus doar din trei persoane: primul ministru Gheorghe Tatarescu. Gheorghe Davidescu. mult mai cunoscuta: "In anul 1918. a Basarabiei si a nordului Bucovinei. In zadar. Regele Carol al II-lea convoaca un Consiliu de Coroana. a acestui conflict. Romania. folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei. o agresiune sovietica pentru ocuparea Basarabiei. Uniunea Sovietica nu a recunoscut niciodata si sub nici o forma aceasta rapire samavolnica. ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o data si deschis in fata intregii lumi. pentru a pune. guvernul URSS pretinde: 1. In presa sovietica (oficiosul Partidului Comunist bolsevic "Pravda") din 29 iunie 1940. si s-ar produce invadarea Transilvaniei. 106 ani!) a acestei provincii cu restul Rusiei. si i-a remis ultimatumul. profitand de slabiciunea momentana a Rusiei tariste. la 19 aprilie 1940. Se cerea un raspuns in termen de 24 de ore. etnografice si politice. de catre Romania. bazele unei paci solide intre tari. La 26 iunie 1940. Doua ipoteze au fost luate in calcul: 1. S-a convenit ca reactia Romaniei nu putea fi decat rezistenta armata. prin care cerea cedarea. si asteapta raspunsul cuvenit in cadrul zilei de 27 iunie 1940. spre comparatie cu varianta de mai sus.. ora 12 (ora Moscovei)".. Tatarescu. Davidescu a incercat sa explice situatia. 2. iar situatia internationala care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor mostenite din trecut. Iat-o. ora 11 seara. iar Đ pe de alta parte Đ cere sa i se cedeze Nordul Bucovinei. URSS considera necesar si oportun . a desfacut de la Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei. In acelasi timp. Cedarea imediata a nordului Bucovinei. cedarea acestei regiuni din Bucovina constituie o compensatie justa pentru repararea nedreptatii savarsite prin stapanirea abuziva a Basarabiei timp de 22 de ani. Potrivit jurnalului lui Carol al II-lea. Romania a ocupat in mod injust si abuziv teritoriul Basarabiei. cand slabiciunea militara a URSS a trecut in domeniul trecutului. Molotov a chemat la Kremlin pe ministrul roman la Moscova. nimic nu mai statea in calea urnirii spre Vest a masinii de razboi a "ursului" sovietic. Insa evenimentele au continuat sa se deruleze: la 10 mai 1940. incalcand prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei. cu Republica Sovietica Ucraina. in fine. o agresiune din partea germanilor. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca Guvernul Regal Roman va gasi oportun sa se ajunga la o solutionare pasnica a problemei. distrugand astfel unitatea organica si seculara (n. Ernest Urdareanu. spre a examina situatia creata si ce masuri se pot lua. Uniunea Sovietica nu s-a impacat niciodata cu faptul luarii cu forta a Basarabiei. ministrul Afacerilor Straine Grigore Gafencu si ministrul Palatului. De-aici incolo. Uniunea Sovietica considera oportun si necesar ca Basarabia sa fie restituita imediat.

un vot a fost rezervat. sa paseasca impreuna cu Romania. in interesul restabilirii adevarului. 2. 4. al doilea noaptea. cat si prin comunitatea de limba si compozitie nationala. Guvernul sovietic asteapta raspunsul Guvernul Regal Roman pana la 28 iunie 1940.00 (ora Moscovei). Sa inapoieze Basarabia Uniunii Sovietice.ca. fortele Armatei Rosii vor ocupa punctele Cernauti. 2. depozitele de orice fel. Atunci. Din cei 26 de participanti. ora 12 (ora Moscovei). s-au tinut doua Consilii de Coroana: unul la pranz. Autoritatile romane vor trebui sa predea in perfecta stare si in intregime: caile ferate. la rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice. La primul Consiliu. cu incepere de la 28 iunie 1940. 5. 10 Đ pentru acceptarea ei. Chisinau si Cetatea Alba. Guvernul URSS asteapta raspunsul guvernului regal al Romaniei in decursul zilei de 27 iunie curent. 4 Đ pentru discutii. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele conform hartii alaturate. Regele a pus la vot acceptarea sau respingerea ultimatumului sovietic. Se va constitui o comisie mixta plenipotentiara care va reglementa formalitatile predarii. dupa dezbateri. In acea zi de 27 iunie 1940. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca guvernul regal al Romaniei va primi prezentele propuneri ale URSS si ca aceasta va da posibilitatea rezolvarii pe cale pasnica a conflictului prelungit dintre URSS si Romania. Guvernul sovietic considera ca chestiunea intoarcerii Basarabiei este legata in mod organic de chestiunea transmiterii catre URSS a acelei parti a Bucovinei a carei populatie este legata in marea sa majoritate de Ucraina Sovietica prin comunitatea soartei istorice. ce-i drept Đ numai intr-o masura neinsemnata. declarase solemn la Chisinau . 26 iunie 1940" Incercarile partii romane de a negocia s-au lovit de un refuz net. intreprinderile industriale etc." Ziua cea mai lunga si mai neagra Sa ne reintoarcem in Bucuresti. Pe de alta parte. In termen de patru zile. 11 s-au pronuntat pentru respingerea notei ultimative sovietice. La 28 iunie 1940. un mijloc de despagubire a acelei enorme pierderi care a fost pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 ani a Romaniei in Basarabia. acelasi teritoriu va fi luat in stapanire de catre fortele Armatei Rosii. teritoriul Basarabiei si al Bucovinei de Nord va fi evacuat de trupele si autoritatile romane. Guvernul URSS propune guvernului regal al Romaniei: 1. A doua nota ultimativa sovietica (27 iunie 1940) "Guvernul URSS ia act de dorinta Romaniei de a solutiona pasnic conflictul si cere: 1. 3. dupa primirea celui de-al doilea ultimatum sovietic. Carol al II-lea. cel care doar cu cateva luni in urma. in mod succesiv. Un asemenea act ar fi cu atat mai just cu cat transmiterea partii de nord a Bucovinei catre URSS ar reprezenta. orele 12.

roaga Bucurestiul sa nu tulbure. Regele Mihai I va admite.S. sa se concerteze cu ceilalti aliati". Ernest Urdareanu.. printr-o rezistenta militara.ca "nu va ceda nici o brazda din trupul tarii". In dupa-amiaza aceleiasi zile (27 iunie 1940). a sfatuit Bucurestiul "sa se supuna cererii guvernului sovietic".. in URSS nu s-a recunoscut niciodata in mod oficial actul istoric al Unirii Basarabiei cu Romania. ca".. contrarii votului din primul Consiliu de la 27 iunie 1940. chiar o sinucidere. Cercetarile recente au demonstrat ca datele expuse de generalul Tenescu au fost false.. fiind prezentat ca "o grava violare a vointei poporului moldovenesc". aceasta ar fi fost. Si noteaza Regele Carol al II-lea: "Numele lor merita sa fie inscrise cu litere de aur in cartea demnitatii romanesti: Nicolae Iorga. adica amarat si convins ca urmarile celor hotarate vor fi foarte grele pentru tara. Victor Iamandi.. Raptul. Roma a transmis ca este de un "interes european esential ca Romania sa evite un conflict armat cu U. La cea de-a doua intrunire a Consiliului de Coroana (seara de 27 iulie 1940) au participat 28 de ministri si consilieri regali. au mai avut loc si alte consultari. dar ma vad coplesit de avizul marii majoritati a acelora carora leam cerut sfatul. diminuate.R. vazut de la Moscova De fapt. Datele trebuiau (scrie Carol al II-lea) "sa conduca (si au condus!) la intarirea concluziei celor prezenti ca Romania nu avea alta cale de urmat decat acceptarea pretentiilor teritoriale ale Kremlinului". Silviu Dragomir.. a luat decizia inutila de a se consulta cu Consiliul de Coroana. ne intelegem cu Bulgaria. Carol al II-lea a tras concluzia ca Tatarescu "este pentru cedare".". Stefan Ciobanu.. Nu pentru mult timp. in prealabil. am facut greseala de a-mi apleca urechea celor fricosi". Motivarea? Sa pastram astfel statul roman cu institutiile si fortele sale armate. Formula adoptata a fost. care ar fi fost in mod nejust cedata . Numai sase din cei prezenti s-au declarat pentru rezistenta. poate. generalul Florea Tenescu. Dupa discutiile avute.". prin Wilhelm Fabricius. Germania si Bulgaria sau cedarea teritoriilor revendicate prin nota sovietica. Iar propria parere: ".S. "pacea in bazinul dunarean si in Balcani"... Primul ministru Gheorghe Tatarescu a dat citire notei de raspuns adresate guvernului sovietic. ocupat in mod vremelnic de "garzile albe" romane. rezistam spre Ungaria.S..R. doar Ankara a confirmat hotararea Turciei de a-si onora obligatiile asumate anterior. Astfel ca alternativele erau: rezistenta armata timp de maximum cateva saptamani. Propaganda bolsevica prezenta Basarabia ca fiind un tinut rusesc. pana la urma: cedam spre Rusia. A prevalat aceasta ultima solutie. o veche provincie austriaca.. Traian Pop. Insusi Carol al II-lea va recunoaste mai tarziu: ". Cat despre Bucovina. concluziile sale au fost ciudate. la care au fost adaugate fortele militare ungare si bulgare. din teama. de asemenea: "Era periculos. primul ministru Gheorghe Tatarescu l-a vizitat pe suveran. chiar asa fiind.S. a conchis." Guvernele de la Belgrad si Atena. Mai tarziu. Am plecat fara a mai da mana cu nimeni. care considerau ca "trebuie. Ungaria. Fireste. a prezentat o informare ce aducea "date uluitoare" privind raportul de forte dintre Romania si URSS. in mod ciudat. extrase special pentru a convinge asistenta de neputinta militara a Romaniei de a rezista in fata invadatorului sovietic. dupa propagandistii moscoviti. locuita in mare majoritate de ucraineni. mi-am dat seama ca li se putea rezista. Consider ca se face o mare greseala de a ceda fara nici o rezistenta aproape un sfert din tara. dar el insusi. urmata de impartirea Romaniei intre U. oricum". iar seful Marelui Stat Major. dar se putea rezista. Berlinul. Dintre tarile-membre ale Pactului Intelegerii Balcanice. rezultatul votului a fost pentru primirea ultimatumului" ("Insemnari zilnice"). sa ne opunem nemtilor si rusilor.

cat si Bucovina. ministrul de Externe al URSS. Galitia Occidentala si Republica Autonoma Moldoveneasca (Transnistria). 4. afirma undeva. Molotov. Miscari de trupe Documente scoase de sub obrocul clasificarii atesta ca. iar doua luni mai tarziu le-a anexat definitiv. incep sa fie transportate. V. Aceasta se datoreste unei probleme nerezolvate. 3 iulie 1933). in iunie 1940. b) Romania pregateste un razboi contra Uniunii Sovietice. de catre inaltul comandament sovietic. Desigur. Inca de la 1 aprilie 1940. la 20 martie 1939. infrangand orice incercare de rezistenta a armatei romane". in mai 1940. caci in caz contrar trupele sovietice vor ocupa imediat prin forta Basarabia si Bucovina. in noiembrie 1939. unele provenind de pe teritoriul de operatii din Finlanda. mai belicos. trupele sovietice au invadat teritoriul polonez de la est de linia SuvalkiBrest si Litovsk-Prezemyal. Evitarea oricarui pretext de agresiune. in special. economic. militar. in aceeasi perioada. in Ucraina de vest: "Romania va trebui sa-si dea seama de situatia pe care o creeaza si sa admita revendicarile juste ale Rusiei. 3. altele din Polonia rasariteana si din interiorul Uniunii. cu toate ca niciodata nu s-a pus chestiunea inapoierii Basarabiei pe calea armelor. prezentarea sub o forma eronata a datelor de ordin statistic. Asigurarea inviolabilitatii teritoriului national. Prin conventie. Pentru inceput. URSS a gasit momentul potrivit pentru de a readuce in discutie problema Basarabiei. apoi au aderat la aceasta si Estonia. la est de Nistru si in regiunea Galitiei Occidentale. Moscova a fost nevoita sa semneze conventia referitoare la "definirea agresiunii".Romaniei. presa sovietica (dirijata. prin tratatul de la Saint-Germain. 2. s-a indus ideea ca schimbarile fundamentale ce au loc in Europa impun si Romaniei "sa lichideze problemele teritoriale pe care le are in suspensie cu URSS". de alta natura nu poate servi ca scuza sau justificare a unei agresiuni". M. se produceau masive deplasari de trupe catre frontierele Romaniei. intr-un discurs radiodifuzat. adica problema Basarabiei. agitatorii Partidului Comunist si politrucii Armatei Rosii insistau asupra urmatoarelor teme: a) Romania va fi obligata sa retrocedeze atat Basarabia. Acest fapt nu constituie. URSS a atacat Finlanda (de care era legata prin 5 tratate de neagresiune). Evitarea invaziei fortelor armate Đ cu sau fara declaratie de razboi Đ atac contra teritoriului. Totusi. pe care Armata Rosie trebuie sa-l previna cat mai curand. la acea data. fara nici o justificare legala. respectiv blocada. din Basarabia Đ in comparatie cu starea de lucruri din URSS Đ acestea erau metodele folosite indeobste. Dar Moscova putea sa nu mai tina cont de opinia Berlinului si sa se prevaleze de . forte considerabile spre sud-vestul URSS. descrierea tendentioasa a situatiei din Romania Đ si. In incheiere: "Nici o consideratiune de ordin politic. dupa ce. pentru adormirea spiritelor. Unul din comisarii politici. un motiv pentru agravarea relatiilor dintre URSS si Romania". Persia si Finlanda. Polonia. Consolidarea relatiunilor politice intre tarile semnatare. cu care Sovietul Suprem semnase Đ numai cu 8 luni inainte Đ tratate de buna vecinatate si neagresiune. Numai ca URSS a revenit la politica sa traditionala de intimidare si agresivitate: in septembrie 1939. Dupa intrarea URSS in Liga Natiunilor. un atac al URSS asupra Romaniei nu mai putea conveni Germaniei. conventia a fost semnata de Romania si URSS (Londra. afirma : "Dintre tarile vecine de la sud nu avem un pact de neagresiune cu Romania. Afganistan. inca din primavara anului 1939. evident) a inceput sa intensifice campania antiromaneasca pe tema Basarabiei si a retrocedarii ei. sprijinirea bandelor armate etc. deci. Falsificarea realitatilor istorice. care sunt locuite de ucraineni. a ocupat Tarile Baltice. In reuniunile politice din Ucraina. se hotarau urmatoarele: 1. Lituania. a carei ocupare de catre Romania nu a fost niciodata recunoscuta de catre URSS. Turcia.

daca nu cumva chiar inainte de aceasta data. spre Husi. inca imediat dupa semnarea. precum si 30 de regimente si 4 divizioane de artilerie. cu si mai multa intensitate. aviatie. tinta fiind vestul Europei. mai ales in Bucovina. apoi. la 23 august 1939. Varianta de baza prevedea un plan de actiuni pentru cazul ca guvernul Romaniei nu va accepta evacuarea Basarabiei si Bucovinei. aceasta activitate din preajma frontierelor a continuat in cursul lunilor mai si iunie. pentru a verifica situatia trupelor romanesti. Directivele cu privire la concentrarea trupelor sovietice pe linia de frontiera sovieto-romana au fost date in perioada 15 aprilie-10 iunie 1940. sa treaca la atac. Prin directivele Comisarului Poporului pentru Aparare nr. iar Armata a 9-a urma sa declanseze ofensiva mai la sud de Chisinau. zonele de unde ar putea. recunoasteri aeriene si terestre. in special. Efectivul frontului era constituit din 32 de divizii de tragatori. OV/583 si OV/584 unitatilor regiunii militare Odesa li s-a dat dispozitia sa se puna in stare de lupta. deci. Agresiunea Documentele de arhiva se refera la intreg ansamblul de operatiuni desfasurate de URSS chiar inainte de remiterea ultimatumului. Documente dezvaluite de curand arata ca. La 26 iunie 1940 (cu doua zile inaintea termenului fixat de ultimatum!). Ce se intampla? Se lucra la ameliorarea comunicatiilor rutiere si ferate. 2 divizii motorizate de tragatori si 6 divizii de cavalerie. Varianta a doua prevedea actiuni in cazul cand trupele romane urmau sa se retraga de buna voie la vest de Prut. fara a mai anunta Germania. Transporturile de trupe catre frontiera romana s-au facut pana in ultimele zile. se semnalau chemari de noi rezervisti. prin jonctiunea celor doua regiuni ale Armatei Sovietice a fost creat Frontul de Sud. deci. satele din apropierea Nistrului erau evacuate. a celebrului protocol secret. Aceste regiuni corespundeau cu zonele probabile de concentrare a unor grupe de forte sovietice si. 11 brigazi de tancuri si 3 brigazi de tancuri aeropurtate. instructia devenea tot mai intensa. In zilele de 24 -27 iunie 1940 s-au executat noi transporturi de trupe. iar unitatile militare motomecanizate sovietice s-au apropiat de Nistru. a instructiei trupelor. Echiparea sectoarelor de atac se completa cu graba printr-o concentrare masiva de mijloace si materiale. Planul militar prevedea incercuirea trupelor romane in regiunea Balti-Iasi. zonele de la nordul Bucovinei si Tiraspol-Odesa. incepand chiar cu Romania. erau construite aerodromuri si depozite pentru armament si munitii. care avea in componenta sa armatele 5. Din ansamblul informatiilor reiesea ca erau doua zone in care URSS a actionat mai mult: Stara Uzka-Horodenka-Kosov-Stanalovo-Kzorikov si Grigoriopol-TiraspolOdesa-Razdelnaia. in mod intens. exercitiile militare intrunind formatiuni de tancuri. incorporari de noi recruti si continuarea. Comandamentul sovietic a dispus ca forte importante sa fie transportate spre frontiera romana si a luat masuri pentru echiparea noului teatru de operatii sud-vest. iar recunoasterea terestra si aeriana acoperea toate frontierele URSS si. se executau. din ce in ce mai frecvent.asentimentul obtinut altadata si. In scopul pregatirii si efectuarii operatiunii militare. Potrivit marturiilor mai recente ale unor istorici militari rusi. . sa fie dirijate actiuni importante asupra Romaniei. mijloace speciale. in caz de conflict armat. din aprilie 1940. In calitate de comandant a fost numit generalul Gheorghi Jukov. in directia orasului Iasi. de-a lungul frontierei se faceau dese inspectii si alarme. Catre sfarsitul lunii aprilie. aviatia sovietica a depasit teritoriul national. URSS a pus in practica strategia sa militara ofensiva. 9 si 12. Armata Sovietica urma sa execute o lovitura concentrica prin intermediul Armatei a 12-a de-a lungul Prutului. aditional la Tratatul de neagresiune sovietogerman. Catre jumatatea lunii iunie 1940 activitatea trupelor sovietice din apropierea frontierei si transporturile dinspre sud-vest au ajuns la o intensitatea maxima. Pentru actiunile trupelor erau pregatite doua variante. In interior. Potrivit acestui plan.

au calcat stipularile din propriul ultimatum si. inconjurandu-le in prealabil cu forte mecanizate. guvernul Uniunii Sovietice a profitat de totala izolare internationala a Romaniei si a trecut la amenintarea cu forta. care. invitau soldatii basarabeni sa iasa din coloana spre a ramane pe loc. mai mult decat tripla. opreau coloane romane. Pe directiile principale ale ofensivei a fost asigurata o superioritate. coloanele motorizate. trupele sovietice s-au oprit. au inaintat pe unele directii pana la noua linie de demarcatie. Fara a se tine seama de textul Notei ultimative. orasele Chisinau si Cetatea Alba. Romancauti). ocupand.30. retragerea a fost ingreunata si de etapele lungi pe care trupele erau fortate sa le execute. unitatile de parasutisti au fost lansate in orasele Cahul. coloanele sovietice au inceput trecerea inca din dimineata de 28 iunie 1940. In dupa-amiaza aceleiasi zile. odata coloana dezorganizata prin indepartarea elementului basarabean. Acest .misiunea trupelor sovietice consta in iesirea rapida la Prut. 6 cavalerie. nerespectand linia fixata pentru acea zi. fara sa tina cont de coloanele romane. In Bucovina. ocupand institutiile si garile acestor orase si impiedicand evacuarea autoritatilor si materialelor armatei. indicand apoi bandelor instigate sa-si ridice ceea ce le-ar fi fost rechizitionat de catre trupele romane. In aceeasi zi. in special cele de vest. ora 14 (ora Bucurestiului). Retragerea armatei romane. pana in seara aceleiasi zile. o parte din materialul de razboi fiind parasit in teritoriile ocupate. s-a executat in foarte grele conditii. in cel mai scurt timp. Pentru ocuparea nordului Bucovinei si Basarabiei. Drept baza a actiunilor a fost luata varianta intai. trecerea frontierei s-a executat cu formatiuni motomecanizate dirijate spre Cernauti. liniile ce nu trebuiau depasite de fortele sovietice. fixandu-se. cand formatiuni de infanterie sovietice au incercat sa treaca Nistrul. au reluat inaintarea spre vest. ocuparea Basarabiei si nordului Bucovinei trebuia sa se execute in termen de 4 zile. era dirijat pe directiile principale si avea ordin ca. Conform Notei ultimative remise de Guvernul sovietic in ziua de 26 iunie 1940 si acceptata de Guvernul roman in ziua de 27 iunie. a Frantei si imobilizarea trupelor engleze de pe continent. pe care l-au ocupat spre ora 14 si. prin capitularea. In plus. inspirat dupa doctrina germana aplicata in Polonia si Franta. de altfel. cu incepere din ziua de 28 iunie 1940. format din unitati motomecanizate. la unele unitati. ora 6. Ismail si Reni. forma majoritatea. depasita de formatiunile motomecanizate sovietice si continuu hartuita de comunisti razvratiti si de agitatorii sovietici. precum si din cauza restrictiei exprese a Guvernului roman de a nu provoca incidente cu fortele sovietice. luand drept slabiciune ceea ce pentru trupele romane nu era decat un act de disciplina militara constienta. Un esalon inaintat. se barau iesirile satelor. pentru a lua sub control retragerea trupelor romane.n. apoi. de la Ungheni si Badragi. la 22 iunie 1940. fixata prin nota Molotov. sa inainteze si sa ocupe podurile de peste Prut si punctele de trecere de pe liniile de demarcatie in nordul Bucovinei. Aceasta actiune a fortelor sovietice a fost executata dupa un plan bine stabilit: unitatile mecanizate sovietice depaseau coloanele romane si le opreau in momentul traversarii localitatilor. Primite cu focuri de elementele din sector ale reg. sub forma controlului rechizitiilor locale. In conditiile in care ostilitatile de pe Frontul de Vest conturasera dominatia Germaniei. catre podurile de peste Prut. trecute pe podurile construite peste Nistru in noaptea anterioara. fortele sovietice au adoptat un dispozitiv ofensiv. in dreptul comunei Moldova (n. cerand sa parlamenteze cu comandantul roman. razvratitii civili erau indemnati sa-si reia materialele si animalele presupuse rechizitionate din zona. Trupele sovietice. subunitati de infanterie au trecut intreaga frontiera a Nistrului. de forte si mijloace. servindu-se de megafoane. In ziua de 28 iunie 1940. pentru fiecare zi.

spitalele. . impreuna. b) nationalizarea bunurilor materiale si imobiliare ale cetatenilor.000 de refugiati romani care au trecut noul hotar cu Romania. in timp ce situatia se schimba atunci cand ruga lor era adresata lui Stalin. 80. precum si toate intreprinderile industriale cu peste 20 de salariati. in scopul de a instiga simpatizantii ideilor comuniste..000 din nordul Bucovinei au fost evacuati in Germania. copiii nu primeau mancare. institutiile de credit. precum si farmaciile. adesea prin forta. instalatiile electrice. Cetatea Alba si Ismail in Republica Ucraineana. raurile navigabile. precum si a nesigurantei personale Đ arestarile. s-a hotarat incorporarea Bucovinei si a judetelor Hotin. S-au instalat comitete executive orasenesti si satesti in toate localitatile din teritoriile ocupate. format din mari unitati de toate armele si directiile principale in raport cu concentrarea anterioara. au fost deportate circa 5000 de familii din Basarabia. primele luni de dupa. de asemenea. sovieticii au impins grosul fortelor. autobuzele si toate intreprinderile comerciale ale caror cifra de afaceri era superioara sumei de 600. deportari. subsolul. comitete conduse de persoane straine. ca. noua frontiera pe Prut a fost inchisa. casele de asigurare. Cetatea Alba si Balti au fost arestate 1122 de persoane.4 iulie 1940. S-au legiferat: a) nationalizarea pamanturilor particulare: solul.356 de tineri basarabeni. c) au fost preluate de stat bancile. In toamna anului 1940.esalon. De asemenea. d) s-au preluat. In scopul introducerii cat mai neintarziate a regimului comunist in cele doua tinuturi ocupate. Teritoriile ocupate. sa procedeze cat mai neintarziat la dezorganizarea spatelui si hartuirea trupelor romane in retragere. metodele acestei propagande erau foarte perverse: la rugaciunile ridicate catre Dumnezeu. padurile si apele devenind astfel proprietatea statului.. In noaptea de 13 iunie 1941. limba rusa fiind introdusa ca obiect obligatoriu. hotelurile si marile restaurante.000 lei anual. caile ferate. sa se repatrieze in Romania. In august 1940. iar restul Basarabiei in Republica Autonoma Moldoveneasca. s-a dus o intensa propaganda ateista. 7 brigazi de tancuri si trupe aeropurtate. e) invatamantul a fost organizat dupa sistemul sovietic. Grupuri de sute de romani incercau. La 3 iulie 1940. au fost trimisi la munca fortata 53. tinuta la Moscova in ziua de 1 august 1940. in locul populatiei germane evacuate au fost colonizate circa 10. foamete. Odata cu instaurarea regimului sovietic stalinist a inceput un intreg lant de crime impotriva umanitatii: genocid. a fost precedat de lansari de parasutisti in centrele mai importante din sudul Basarabiei. In teritoriul ocupat au fost dislocate 15 divizii de tragatori. f) majoritatea bisericilor au fost inchise: acolo insa unde mai exista slujba religioasa se oficia de preoti imbracati ca simpli civili. de exemplu.000 de familii din Ucraina. g) concomitent cu inchiderea bisericilor. corpul didactic a fost obligat sa urmeze cursuri speciale de limba rusa si de initiere in directivele invatamantului sovietic. motorizate si cavalerie. Chisinau. Rezultatul nemijlocit al anexarii acestor teritorii a fost exodul considerabil de populatie autohtona. Inapoia acestui esalon prim. numai in judetele Cernauti. pentru a sterge orice urma a administratiei romane. deportarile si executiile facandu-se in masa si numai pe baza unui simplu denunt Đ populatia din Basarabia si Bucovina era din ce in ce mai nemultumita. in legatura cu fortele aeriene. tramvaiele. in special pentru copii.000 de germani din Basarabia si 30. Din cauza acestor masuri. numite de la Centru si in care predominau elementele ucrainene si rusesti. h) s-a introdus alfabetul chirilic chiar in scrierea limbii romane. tipografiile. reprezentat de cei 300. sovieticii au luat urmatoarele masuri de ordin general: In sedinta Sovietului Suprem. iar cei care nu se bucurau de increderea regimului au fost mutati in interiorul Uniunii Sovietice si inlocuiti cu elemente aduse din Republica Autonoma Moldoveneasca si Ucraina. In perioada 28 iunie .

creat in secolul al XIV-lea pe pamantul stramosilor romanilor . dat fiind faptul ca o mare parte din produsul acestei recolte trebuia predata statului. obiecte de imbracaminte si incaltaminte. Desi in 1939 recolta agricola fusese buna. iar ceea ce mai exista se vindea clandestin si cu preturi foarte ridicate. Chisinaul politic. Hotararea Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSSMoldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a protocolului aditional secret din 23 august 1939. anexand tinutul dintre Prut si Nistru. Din punct de vedere economic.Autoritatile erau ingrijorate de aceasta stare de lucruri. In urma razboiului ruso-turc din 1806-1812 si al unui indelungat targ diplomatic. deveniti deputati in vechea formula parlamentara denumita Sovietul Suprem. asupra caruia extinde in mod artificial numele de . Bucovina. Reproducem in extenso documentele respective. SNEGUR 23 iunie 1990 Nr. reprezentata de membrii Frontului Popular. Chisinau M. Pe piata si in magazine nu se mai gaseau aproape deloc alimente. era necesar sa se predea autoritatilor cantitati mult mai mari decat recolta obtinuta. totusi populatia era lipsita de alimentele necesare. 149 Đ XII AVIZ al Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939.geto-daci. in acelasi timp. cu participare internationala. Sub pretextul desfiintarii somajului si cunoasterii Uniunii Sovietice. in care oratorii cautau sa convinga populatia de avantajele regimului comunist. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova h o t a r a s t e: A aproba avizul Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova cu privire la aprecierea politicojuridica a Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939. De aceea au si organizat numeroase intruniri. vechea administratie romaneasca. o comisie a Sovietului Suprem a cercetat aceeasi problema si a elaborat un necesar aviz. pe baza caruia s-a adoptat o hotarare corespunzatoare a forului legislativ de-atunci dintr-o republica (inca) unionala sovietica. aflat sub influenta tot mai accentuata a miscarii de renastere nationala. situatia in Bucovina si Basarabia devenea tot mai grea. Imperiul rus dezmembreaza Statul Moldova. Tema: "Pactul MolotovRibbentrop si consecintele sale pentru Basarabia". Presedintele Sovietului Suprem al RSS Moldova or. criticand. La 1775 Imperiul habsburgic rapeste Statului Moldova partea lui de nord. a initiat o larga dezbatere. "Eliberatii" isi condamna "eliberatorii" Cu mai mult de un an inainte de proclamarea independentei. prin tratatul de pace de la Bucuresti (1812). grupuri compacte de romani au fost stramutate cu forta in regiunile indepartate ale Uralului si Donetkului cu intentia de a dezradacina pe moldoveni din teritoriile romanesti si a rusifica provinciile ocupate. Uneori. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord Constatarile Comisiei: "Basarabia si Bucovina de Nord au fost dintotdeauna parti componente ale Statului Moldova. In paralel. precum si a consecintelor lor pentru Basarabia si Bucovina de Nord.

confiscat in decembrie 1917. prin care semnatarii lui. sabotaj). Protocolul de la Moscova din 9 februarie 1919. parte componenta a noului stat sovietic. Protocolul aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune din 23 august 1919. propagande si oricarui fel de interventiuni sau de sprijin al acestora". ea devenind.Basarabia. in vechile hotare pana la Ceremus. Letoniei. propuneri). ca si alti militanti ai pastrarii imperiului. a votat "Uniunea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei. urma sa fie infaptuita numai prin mijloace pasnice. Puterea Sovietica. cat si militara (organizarea de interventii. Letonia. inaintate de URSS in 1940. Punctul trei al Protocolului aditional secret mentiona cointeresarea URSS fata de Basarabia. straini intereselor vitale ale salvgardarii si prosperarii intregii natiuni romane. ce prevedea condamnarea recurgerii la razboi pentru reglementarea diferendelor internationale si renuntarea la el ca instrument de politica nationala in relatiile dintre statele contractante.a declarat. isi are explicatia in tendinta de a justifica exportul de revolutie si reanexarea Basarabiei. in afacerile interne si in dezvoltarea fiecareia dintre ele. chipurile. urgentau intrarea in vigoare. URSS. Congresul general al Bucovinei. care isi garantau "mutual plinul si intregul respect al suveranitatii fiecaruia din statele noastre si abtinerea de la orice imixtiune. Colacin si Nistru. au fost o plasmuire a aparatului diplomatic stalinist. independenta Republicii Democratice Moldovenesti. Lituaniei. Basarabia si Bucovina capata posibilitatea de a-si realiza dreptul lor firesc si legitim la autodeterminare. Polonia si Romania. a independentei Republicii Democratice Moldovenesti. in urma celui dintai razboi mondial si a revolutiei ruse din 1917. erijati in revolutionari. cu Regatul Romaniei".articolul 2 al aceluiasi tratat ce recunostea ca reglementarea sau solutionarea tuturor diferendelor sau conflictelor. Estoniei. Conform prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovietogerman de neagresiune. Luptatorii pentru realizarea asa-ziselor intentii revolutionare ale bolsevicilor pe acest teritoriu. Dupa proclamarea Ucrainei republica independenta. Uniunea Sovietica si Germania isi asumau dreptul de a decide soarta Finlandei. ce a culminat cu stabilirea. la 24 ianuarie 1918. Guvernul URSS a cerut in repetate randuri sa i se recunoasca pretinsul drept de stapanire a Basarabiei. la 9 iunie 1934. care niciodata nu a fost parte componenta a Imperiului rus si nici a Ucrainei. Ca rezultat al prabusirii Imperiului rus si al celui austro-ungar. a relatiilor diplomatice intre aceste doua tari (parti). Pretentiile asupra Bucovinei.SFATUL TARII . Prin semnarea Protocolului aditional secret URSS a incalcat fata de Romania: articolul 1 al Pactului Briand-Kellogg. luptand atat pe cale diplomatica (tratative. nu este mentionata in Protocolul aditional secret. in acea conjunctura politica si militara. Bucovina. in 1918. directa sau indirecta. tinand cont de numeroasele adresari ale populatiei din tinut si de imposibilitatea pastrarii. Insistenta istoriografiei sovietice oficiale asupra afirmatiei false precum ca in Basarabia ar fi biruit. care puteau aparea intre puterile contractante. proteste. si in special a oricarei agitatiuni. Estonia. Angajarea URSS in preajma celui de-al doilea razboi mondial in tranzactii stranse si reciproc avantajoase cu Germania hitlerista s-a soldat cu intelegerea mutuala a impartirii sferelor de influenta in Europa. In prima jumatate a anilor 30 s-a ajuns la o ameliorare a raporturilor dintre URSS si Romania. facand propaganda antinationala si chiar propunand rascumparare pe contul tezaurului de stat al Romaniei. rebeliuni. de orice natura sau origine. contravenea principiilor fundamentale . la 15 (28) noiembrie 1918. pentru ele aparte. La 27 martie 1918. Poloniei si a Romaniei. semnat la 23 august 1939. ce stabilea sferele de influenta in Europa de Est. Sfatul Tarii a decis prin vot unirea Basarabiei cu Romania. a Pactului Briand-Kellogg. parlamentul Republicii Democratice Moldovenesti . La 2 decembrie 1917 a fost creata Republica Democratica Moldoveneasca.

Fusesera. ca si a Basarabiei a reprezentat un prim pas pentru dobandirea unei importante pozitii strategice. prin care guvernului roman i se cerea sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia si sa-i transmita partea de nord a Bucovinei "drept recompensa pentru uriasa dauna pricinuita Uniunii Sovietice si populatiei Basarabiei in cei 22 de ani de guvernare a Romaniei in Basarabia". O consecinta logica a semnarii la 23 august 1939 a Protocolului aditional secret al Tratatului sovieto-german de neagresiune. Dupa toate probabilitatile. (iar) intrucat decidea soarta unor state terte fara participarea lor. Frontiera sovieto-romana este astfel fixata in conformitate cu dispozitiile acordului sovieto-roman din 28 iunie 1940 si ale acordului sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. ce a urmat dupa incheierea acestui pact. Odata cu instaurarea in Basarabia si Bucovina de Nord a regimului sovietic stalinist. ocuparea Hertei fusese determinata de calea ferata care trecea prin zona. au fost notele ultimative din 26 si 27 iunie 1940. la 10 februarie 1947. Adevarul istoric este ca ocuparea nordului Bucovinei. sub toate aspectele. Frontiere.unanim recunoscute si normelor imperative ale dreptului international. Notele ultimative ale guvernului sovietic trimise Romaniei la 26 si 27 iunie 1940 contravin normelor imperative ale dreptului international si sunt o mostra a politicii de dictat imperial. semnat la Paris. la cel de-al doilea razboi mondial. cu o populatie exclusiv romaneasca si care nu facuse niciodata parte din Imperiul rus sau din cel Habsburgic. deportari. Ismail si Cetatea Alba contravenea adevarului istoric si realitatii etnice existente in acea vreme. Iar schimbul de note se referise doar la Basarabia si la nordul Bucovinei. Proclamarea in mod neligitim la 2 august 1940 a RSS Moldovenesti a fost un act de dezmembrare a Basarabiei si Bucovinei. Si pentru care a si participat. Mihai Ghimpu condamna Pactul Ribbentrop-Molotov . S-a spus ca totul a fost batut in cuie prin Tratatul de Pace. facand legatura dintre cele doua noi tinuturi rapite la 28 iunie 1940. a pregatirii militare sistematice. In conformitate cu argumentele istorice. Comisia intregeste. in primul rand. La 28 iunie 1940 URSS a ocupat prin forta armata Basarabia si Bucovina de Nord. indicate in harta anexata Tratatului de fata (anexa I) vor fi cele care erau in fiinta la 1 ianuarie 1941. contrar vointei populatiei acestor tinuturi. 1 se preciza: "Frontierele Romaniei. este nul si neavenit din momentul semnarii lui. trimise de guvernul sovietic Romaniei. intre Natiunile Unite si Romania. Acolo. in aceste tinuturi au fost comise crime impotriva umanitatii: omoruri in masa. doar notele ultimative ale guvernului sovietic si raspunsul celui roman. inca de la 17 septembrie 1939. din care Uniunea Sovietica putea controla Europa Centrala. cu exceptia frontierei romano-ungare. juridice si politice expuse mai sus urmeaza ca in ziua de 28 iunie sa fie suspendate toate manifestarile cu caracter festiv." Numai ca. Prin prezentul Aviz. Trecerea arbitrara sub jurisdictia RSS Ucrainene a Bucovinei de Nord si a judetelor Hotin. foamete organizata. promovate in permanenta de guvernul stalinist. dupa cum am vazut. la 28 iunie 1940. semnificatia profunda si ampla a Declaratiei suveranitatii RSS Moldova. care este definita in articolul 2 al Tratatului de fata. nu se incheiase nici un acord sovieto-roman. Decizia privind ocuparea Bucovinei de Nord e un exemplu elocvent al politicii expansioniste. nu si la Tinutul Herta. Tratatul de Pace din 1947 preia o minciuna Prevederile din protocolul secret semnat de von Ribbentrop si de Molotov la 23 august 1939 sunt si astazi o realitate geopolitica. art. in Partea I.

de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov. de la Publika TV. Moldova. prin care declara 28 iunie Zi a ocupatiei sovietice. OSCE vrea zi memoriala la 23 august O rezolutie recenta a OSCE. Pe de alta parte. ambele tari vroiau sa se asigure reciproc in procesul de impartire in doua a ceea ce ramasese neocupat si neimpartit din Europa. 20 august. semnat la 23 august 1939. ce a urmat acordului de la Munchen. In realitate. impartind-o in sfera de influenta sovietica si cea occidentala. din care. sub pretextul unui complot imaginar. sa previna temporar o invazie germana. pactul germano-sovietic este un exemplu de cinism politic. aflata la guvernare la Chisinau. propusa de Lituania si Slovenia. Decretul prezidential semnat de Mihai Ghimpu la 24 iunie spunea ca ziua de 28 iunie a fost desemnata drept zi de comemorare a victimelor ocupatiei sovietice din 1940 si de condamnare a regimului totalitar comunist. a tinut sa mentioneze Ghimpu. Nu poate exista o societate sanatoasa atunci cand politica adevarului este inlocuita cu o politica a minciunii si a nedreptatii". Anuntul a fost facut de Mihai Ghimpu vineri. a explicat presedintele interimar. din punctul de vedere oficial al Germaniei. si de economii centralizate. Uniunea Sovietica voia sa castige timp. in timp ce Europa de Est a avut parte de regimuri totalitare dure. mai fac parte trei partide liberal-democrate. care a scindat Europa. Franta. intrucat Armata Rosie avea prea putini ofiteri superiori. acesta a parafat sfarsitul Cehoslovaciei ca stat independent. a trupelor si armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova. condamna dintr-un foc nazismul si stalinismul: ea cere ca 23 august sa devina o zi dedicata memoriei victimelor acestor regimuri. Potrivit istoricului rus Aleksandr Subarian. in frunte cu maresalul Tuhacevski. incheiat in 1938 intre Germania. El a spus ca va semna mai multe decrete prin care va conferi distinctii de stat. intre anii 1945-1989.Presedintele interimar al R. sa-si asigure flancul estic in perspectiva iminentei invadari a Poloniei. Un precedent decret semnat de Mihai Ghimpu. Europa Occidentala a progresat prin practicarea democratiei si a economiei libere in toate tarile aflate la vest de Cortina de fier. aservite Kremlinului. Scopul declarat al Pactului Stalin-Hitler era. dar ca lucreaza si la un nou decret de condamnare a pactului Stalin-Hitler. petrecuta cu o saptamana mai tarziu. a declarat ca lucreaza la un nou decret. Mihai Ghimpu. succesoare de drept a Uniunii Sovietice. a starnit profunda nemultumire a Moscovei si nu a fost agreat de colegii din Alianta pentru Integrare Europeana. . la 1 septembrie 1939. decretul a fost declarat in justitie neconstitutional. de stat. "Trebuie sa promovam adevarul si sa educam noua generatie prin adevar. Acest Pact a determinat in cele din urma scindarea Europei prin Cortina de fier. "Ceea ce s-a produs atunci trebuie condamnat". in afara de liberalii presedintelui. la emisiunea Fabrika. dupa executarea multora dintre ei la ordinul lui Stalin. In acesti 45 de ani. Decretul se incheiea cu solicitarea retragerii de catre Federatia Rusa. In cele din urma. Marea Britanie si Italia.

a subliniat el. .se gandeau la interesele lor nationale si au subestimat amenintarea fascismului pentru tarile lor si lumea intreaga"."Cred ca toti protagonistii .Marea Britanie. URSS si Franta .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful