Unitatea de învăţare:

Constituirea României
moderne

clasa a VIII-a
 Fişă de lucru 1
Revendicările adunării ad-hoc a Moldovei din 7 octombrie
1857

„1. Respectarea drepturilor Principatelor şi îndeosebi a autonomiei

lor în cuprinderea vechilor capitulaţii încheiate cu Poarta.
2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România.
3. Prinţ străin cu moştenirea tronului ales dintr-o dinastie
domnitoare a Europei şi ai cărei moştenitori să fie crescuţi în religia
ţării.
4. Neutralitatea pământului Principatelor.
5. Puterea legiuitoare încredinţată unei Adunări, în care să fie
reprezentate toate interesele naţiei.

Sarcini de lucru:
Poate fi considerată rezoluţia Adunării ad-hoc o adevărată
„declaraţie de unire”?
Care dintre revendicările formulate s-au împlinit în perioada
următoare?
 Fişă de lucru 2
Proclamaţia lui Cuza

Sarcini de lucru:
Care au fost prevederile principale ale legii
rurale?
Cum interpretezi fragmentul din
proclamaţia lui Cuza, ce a însoţit legea
rurală în care se spune că „(…) de astăzi
aveţi şi voi o patrie de iubit şi apărat”?
Găseşte singur urmările reformei, atât pe
cele pozitive cât şi pe cele negative.
 Fişă de lucru individual 3

Realizează un scurt eseu despre

Cuza pornind de la cuvintele de
despărţire rostite de M. Kogâlniceanu
la înmormântarea domnitorului. „Nu
greşalele lui l-au răsturnat, ci faptele
lui cele mari.”
 Fişă de lucru 4

Priveşte cu atenţie benzile cronologice alăturate. Pe baza

reperelor cronologice stabileşte care dintre ele se referă la
Bucovina, Basarabia şi Transilvania. După ce le treci în
caietul tău, rezolvă următoarele:

Sarcini de lucru
Înscrie pe bandă, în spaţiile delimitate, etapele parcurse în
dezvoltarea lor istorică de fiecare provincie în parte.
Prelungeşte banda cronologică a Transilvaniei în sens invers
săgeţii timpului şi înscrie pe ea anii 1541, 1599 – 1600 şi
1691. Numeşte etapele rezultate din desen.
 1812 1828 1871 1918

1849 1860 1867 1918

1775 1776 1849 1918

 Fişă de lucru 5
Convenţia româno-rusă din 4 aprilie 1877

„1. (…) Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de

trebuinţele armatei ruse, de transportul său, precum şi
pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor sale, cad
naturalmente în sarcina Guvernului Imperial.
2. (…) Guvernul Majestăţii Sale Imperatorul tuturor Rusiilor
se obligă a menţine şi a face a se respecta drepturile politice
ale statului Român, astfel cum rezultă din legile interioare şi
tratatele existente, precum şi a menţine şi a apăra
integritatea actuală a României.
3. Toate detaliurile la trecerea trupelor ruse, la relaţiunile lor
cu autorităţile locale, precum şi toate învoielile care ar trebui
luate pentru acest sfârşit vor fi consemnate într-o
convenţiune specială.

Sarcină de lucru
Analizează conţinutul acestor prevederi.
 Fişă de lucru individual 6

Argumentează în scris una dintre

poziţiile:
Primul război mondial a dus la
dezintegrarea imperiilor multinaţionale
Prăbuşirea imperiilor multinaţionale s-
a datorat luptei popoarelor subjugate.
 Fişă de lucru 16
Şedinţa din 9 mai 1877 a Adunării Deputaţilor

„D-l M. Kogâlniceanu, ministru de externe:

(…) D-lor, şi Camera, şi Senatul, la interpelările d-lor Stolojan şi Fălcoianu,
au recunoscut că suntem în stare de rezbel, au recunoscut că suntem
dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă şi că aceste legături sunt
rupte mai întâi de către Înalta Poartă.
(…) În starea de rezbel cu legăturile noastre rupte ce suntem? Suntem
independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare. Însă d-lor aici se opreşte
travaliul nostru? Aici se opreşte misiunea noastră? Am ajuns la scopul
urmărit nu de azi, ci, pot zice, de secole, şi mai cu deosebire urmărit de la
1848 încoace? Mai întâi de toate, d-lor, să ne facem întrebarea: ce am fost
înainte de declararea rezbelului? Fost-am noi independenţi către turci?
Fost-am noi provincie turcească? Fost-am noi vasali ai Turciei? Avut-am noi
pe sultanul ca suzeran? Străinii au zis aceasta; noi nu am zis-o niciodată.
Noi nu am fost vasali. Sultanul nu a fost suzeranul nostru. Însă era ceva.
Erau nişte legături sui-generis, nişte legături care erau slabe când românii
erau tari: nişte legături cari erau tari când românii erau slabi.”

Sarcini de lucru
Ce importanţă istorică a avut acest discurs pentru Regatul României?
 Fişă de lucru 7
Proclamarea regatului

Proclamarea regatului în 1881 prezenta pentru România o

triplă însemnătate. Mai întâi el urma să consolideze poziţia
monarhiei, pentru care se rezolvase problema succesiunii.
Apoi, trebuia să stimuleze lupta pentru desăvârşirea unităţii
statale româneşti. În sfârşit, regatul, consecinţă a
independenţei cucerite pe câmpul de luptă, trebuia să
asigure un prestigiu sporit în exterior. În aceste condiţii,
marile puteri nu puteau refuza recunoaşterea actului.
V. Cristian, 1878 – 1914.
România în relaţiile internaţionale

Sarcini de lucru
Care au fost consecinţele proclamării regatului în 1881? A
urmărit ea întărirea monarhiei sau ridicarea prestigiului
României pe plan extern?
 Fişă de lucru 8
Extras din discursul „Războiul şi datoria noastră” rostit de
B. Şt. Delavrancea

„Noi nu am intrat în haosul acestui măcel pentru

cuceriri, ci pentru dezrobiri (…) Noi nu vrem ce nu
este al nostru, ci vrem unirea cu fraţii noştri din
Ardeal, din Banat şi din Bucovina (…) Vrem
Carpaţii cu podişul lor, unde ne-a aşezat împăratul
Traian ca să fim veghe şi strajă civilizaţiei romane
hoardelor de năvălitori barbari (…)
Noi nu ne croim cu sabia o patrie nouă, ci ne-o
întregim.

Sarcină de lucru
Care a fost scopul intrării României în războiul
pentru reîntregirea neamului potrivit lui Barbu
Ştefănescu Delavrancea?
 Fişă de lucru 9
Tratatul de alianţă din 4 august 1916

„1. Rusia, Franţa şi Italia garantează integritatea

teritorială a regatului României în toată întinderea
frontierelor sale actuale.
2. România se obligă să declare război şi să atace
Austro - Ungaria în condiţiile stabilite prin
convenţia militară (…)
3. Rusia, Franţa, Anglia şi Italia recunosc
României dreptul de a anexa teritoriile monarhiei
Austro - Ungariei (prevăzute şi hotărnicite în art.
4).”
Sarcini de lucru
Analizează cele trei prevederi.