Fișa nr.

1. Priviți reproducerea tablourilor și precizați ce sentimente vă sugerează.

2. Urmăriți compoziția fiecărui tablou (încadrarea – elementele de spațiu și decor, planurile, punctele
forte/ imaginile centrale) și mijloacele de expresie folosite (linii, forme, culori) și comparați-le cu
ajutorul tabelului următor:

Caracteristici Pictura romantică Pictura impresionistă

Imaginea centrală/
punctele forte

Încadrarea – elemente
de spațiu și decor

Planuri

Mijloace de expresie
– linii, forme, culori

Impresia receptorului

Concluzia:
Fișa nr. 2
Mihai Eminescu – Lacul

Lacul codrilor albastru George Bacovia – Lacustră

Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe De-atâtea nopți aud plouând,
El cutremură o barcă.
Aud materia plângând...
Și eu trec de-a lung de maluri,
Sunt singur, și mă duce-un gând
Parc-ascult și parc-aștept Spre locuințele lacustre.
Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept; Și parcă dorm pe scândurile ude,
În spate mă izbește-un val –
Să sărim în luntrea mică, Tresar prin somn, și mi se pare
Îngânați de glas de ape, Că n-am tras podul de la mal.
Și să scap din mână cârma,
Și lopețile să-mi scape; Un gol istoric se întinde,
Pe-același vremuri mă găsesc...
Să plutim cuprinși de farmec
Și simt cum de atâta ploaie
Sub lumina blândei lune –
Vântu-n trestii lin foșnească, Piloții grei se prăbușesc.
Unduioasa apă sune!
De-atâtea nopți aud plouând,
Dar nu vine... Singuratic Tot tresărind, tot așteptând...
În zadar suspin și sufăr Sunt singur, și mă duce-un gând...
Lângă lacul cel albastru Spre locuințele lacustre...
Încărcat cu flori de nufăr.

Cerințe:
1. Identificați câmpurile lexico-semantice în care se pot grupa termenii nominali.
2. Discutați rolul stilistic al utilizării verbelor.
3. Precizați elementele de spațiu și decor și ordonarea lor în planuri distanțate sau apropiate. Care este scopul marcării acestei perspective?
4. Care este cromatica fiecărui text? Ce semnificație are?
5. Identificați figurile/ procedeele stilistice, arătând ce sugerează ele.
6. Observați dacă există sau nu „un scenariu liric”. Ce ar sugera prezența acestuia?
7. Cum apare eul liric? Care este atitudinea lui fundamentală poetică? Ce stare de spirit îl caracterizează?
8. Redactați un eseu, de 5-10 rânduri, în care să sintetizați propria opinie referitoare la viziunea artistică romantică comparativ cu cea
simbolistă. (5 min.)

Caracteristici Poezia romantică Poezia impresionistă

Câmpuri lexico-
semantice
Imaginea centrală

Timpul –
semnificația utilizării
verbelor

Încadrarea –
elemente de decor
Planuri

Cromatic
a

Mijloac
Procedee
e de
stilistice
expresie

„scenari
u liric”

Atitudinea eului liric

Fișa nr. 3

Tema pentru acasă:

Demonstrați schimbarea criteriului poetic de la vizionarismul romantic la sugestia simbolistă, alcătuind un eseu
nestructurat, de cel mult două pagini, în care să comparați „Pe lângă plopii fără soț…” de Mihai Eminescu și
„Regret” de George Bacovia, pornind de la observația criticului literar, Mircea Scarlat: „De aceea sugestia se
impune în locul iluziei că poetul poate exprima totul. Artistul nu mai caută «cuvântul ce exprimă adevărul» sau –
ceea ce înseamnă același lucru – nu mai crede în existența lui. Sugestia devine criteriu al poeticului, făcând
desuetă poezia declamatorie. (Istoria poeziei românești, vol. II)
În redactarea eseului, veți avea în vedere următoarele repere:
 elementele de decor;
 prezența sau absența unui „scenariu liric”;
 modul cum apare marcat eul liric;
 figurile/ procedeele stilistice folosite;
 cromatica.

Mihai Eminescu – Pe lângă plopii fără soţ...

Azi nici măcar îmi pare rău
Pe lângă plopii fără soţ Că trec cu mult mai rar,
Adesea am trecut; Că cu tristeţe capul tău
Mă cunoşteau vecinii toţi - Se-ntoarce în zadar,
Tu nu m-ai cunoscut.
Căci azi le semeni tuturor
La geamul tău ce strălucea La umblet şi la port,
Privii atât de des; Şi te privesc nepăsător
O lume toată-nţelegea - C-un rece ochi de mort.
Tu nu m-ai înţeles.
Tu trebuia să te cuprinzi
De câte ori am aşteptat De acel farmec sfânt
O şoaptă de răspuns! Şi noaptea candelă s-aprinzi
O zi din viaţă să-mi fi dat, Iubirii pe pământ.
O zi mi-era de-ajuns;
1883, 28 August / 9 Septembrie
O oră să fi fost amici,
Să ne iubim cu dor,
S-ascult de glasul gurii mici
O oră, şi să mor.
George Bacovia – Regret
Dându-mi din ochiul tău senin
O rază dinadins, De mult, de mult cunosc doi plopi
În calea timpilor ce vin Ce-mi stau şi azi în cale -
O stea s-ar fi aprins; Îmi place mult ca să-i privesc,
Dar mă cuprinde-o jale...
Ai fi trăit în veci de veci
Şi rânduri de vieţi, Căci parcă-mi spune-un nu-ştiu-ce...
Cu ale tale braţe reci Ca mâine poate am să mor -
Înmărmureai măreţ, Şi dânşii n-or mai fi priviţi
De nici un trecător...
Un chip de-a pururi adorat
Cum nu mai au perechi
Acele zâne ce străbat
Din timpurile vechi.

Căci te iubeam cu ochi păgâni

Şi plini de suferinţi,
Ce mi-i lăsară din bătrâni
Părinţii din părinţi.