Proiect realizat de:

tefania Pricop
Ctlina Vieriu
Andreea Iordache
Beatrice Crudu
Documentele
curriculare (planul de
nvmnt,
programa i manualul)
Interdisciplinaritatea;
Transdiciplinaritatea;
Transpoziia didactic
Lat. curriculum =curs, alergare, ntrecere
n cerc
(pentru domeniul educaiei)= circularitate,
ordine, coeren, rigoare.
(n sens larg)= aciunile educaionale, cu toate
componentele i interaciunile dintre ele
(n sens restrns)= strict la noiunea de
coninuturi.


a) Principale
- planul de nvmnt ;
- programa colar ;
- manualul colar.
b) Auxiliare
- ghiduri metodice pentru cadre didactice ;
- caiete de munc independenta ;
- seturi multimedia ;
- soft-uri educaionale.
c) Produse curriculare pentru cadru didactic, rezultate
din proiectarea activitii de ctre acesta :
- planificarea calendaristic ;
- proiectarea unitilor de nvare ;
- proiectarea la nivelul leciei.

Document colar oficial emis de o instituie de
nvmnt i validat de ctre minister,
Funcia- de a orienta procesele instructiv - educative.
Este, pe de o parte, un document naional, iar, pe de
alt parte, un instrument operativ.
Odat lansat i aprobat n reeaua colar, el capt
statut de lege i trebuie aplicat numaidect- este un
element de referin permanent
Prin el se stabilesc disciplinele de nvmnt pe
perioade precise, raportate la fiecare an de studiu.

Planul de nvmnt are forma unui tabel care
precizeaz:
a) disciplinele colare care urmeaz a fi studiate,
cuprinse n arii curriculare, pentru fiecare an de
studiu;
b) numrul de ore sptmnal cuprins n curriculum
c) numrul total de ore la fiecare materie, pentru
fiecare clas
Structura lui este formal aceeai pentru toate colile,
diferena constnd n dozarea activitilor pe fiecare
materie, potrivit cu specificul colii.
La ciclurile obligatorii (primar, gimnazial)- acelai pe
ntreaga ar
La nivel liceal- apar diferene vizibile de la o
specialitate la alta

Document care detaliaz coninutul procesului
instructiv-educativ la o disciplin de nvmnt, pe
fiecare an de studiu.
Ea indic- obiectivele, temele i subtemele i timpul
alocat pentru fiecare disciplina.
Obiectivele care apar n programa colar au un grad
mare de generalitate.
Pentru profesor- reprezint principalul ghid n
proiectarea i desfurarea activitilor, la limit
putnd suplini uneori lipsa manualului colar.

- obiectivele;
- structura tematica a
coninutului;
- alocarea orientativ a
numrului de ore pe teme;
- indicaii metodice privitoare
la realizarea predrii,
nvrii i evalurii.

Ea poate fi plasat pe urmtoarele planuri:

a) Programa ideal
b) Programa formal
c) Programa aparent
d) Programa operaional
e) Programa trit

concretizeaz programele colare n diferite uniti
didactice, sau experiene de nvare, n relaia didactic
nvtor elev.
sunt structurate pe capitole, subcapitole, teme, lecii.
Orice profesor bine pregtit trebuie s posede
cunotinele necesare privind exigenele ndeplinite de
un manual bun.

Pentru cadrul didactic- manualul este un
instrument de lucru orientativ, un ghid n
proiectarea si realizarea activitilor didactice.
Pentru elevi- este un instrument de
informare si de lucru.
Manualele ndeplinesc mai multe funcii ;
a) Funcia de informare
b) Funcia de structurare i de organizare a nvrii
c) Funcia de dirijare a nvrii

Obligaiile profesorului n raport cu manualul
a) de explicare, n sensul sporirii
accesibilitii
b) de completare a manualului (atunci
cnd informaia prezentat impune
acest lucru);
c) de corectare a manualului cnd este
cazul (erori de tipar, unele explicaii
pot fi depite de nivelul cercetrii).

(ghiduri, soft-uri educaionale)
sunt conexe manualelor colare
rolul de a facilita activitile
didactice.
conin sugestii metodologice
pentru cadrele didactice, precum
i modaliti de aplicare ale
acestora.
prin ineditul lor i impactul
psihologic pe care l pot avea
asupra elevilor- pot induce o
anumit motivaie i pot
determina atracia elevilor
pentru anumite mesaje


Produse curriculare specifice activitii de
proiectare didactic (elaborate de ctre cadrul
didactic):
o planificarea calendaristic (semestrial i anual)
o proiectele unitilor de nvare
o proiectele de lecie/activitate didactic
Abordarea interdisciplinar: dezvoltarea
unui sistem de cunostinte aflate la intersectia mai
multor domenii de cunoastere.
Organizarea modular: eliminarea barierelor
artificiale dintre cicluri si niveluri de nvtmnt
ca si dintre educatia formal si cea informal.
Predarea integrat: sintetizarea si
organizarea didactic a continuturilor din domenii
diferite ale cunoasterii-> imagini coerente, unitare
despre lumea real.

MOTO: Cel mai puternic argument pentru
interdisciplinaritate este chiar faptul c viaa nu este
mprit pe discipline- J. MOFFETT
Interdisciplinaritatea este o form a cooperrii ntre
discipline diferite cu privire la o problematic a crei
complexitate nu poate fi surprins dect printr-o convergen
i o combinare prudent a mai multor puncte de vedere.
(C. Cuco, 1996)

Argument- Interdisciplinaritatea apare ca
necesitate a depsirii granitelor artificiale intre
diferite domenii.
ofer o imagine integrat a lucrurilor care sunt, de
regul, analizate separat.
Premisa - asigurarea unitii cunoaterii i
depirea granielor disciplinelor de nvmnt.

Prin interdisiciplinaritate se creeaz:
o Acoperirea rupturilor dintre discipline, eliminarea
izolarii i lipsei corelaiilor intre continuturile
diverselor discipline.
o Construirea unor structuri mentale dinamice,
flexibile si responsive, capabile sa sprijine deciziile
cele mai potrivite.
o Rezolvarea de probleme, datorita relevantei sale
practice.
DEFINITII

Monodisciplinaritatea- centrat pe obiectele de
studiu independente, pe specificitatea acestora.
Abordarea monodisciplinar sau intradisciplinara
presupune actiunea de a aborda un proiect sau de
a rezolva o problema prin limitarea la datele unei
singure discipline (Legendre).
Intradisciplinaritatea- operatia de conjugare a
doua sau mai multe continuturi interdependente
ale invatarii, apartinand aceluiasi domeniu de
studiu, pentru a rezolva o problema, a studia o
tema sau a dezvolta deprinderi.
Incurajarea colaborarii directe si a schimbului intre
specialisti care provin din discipline diferite -
caracter deschis al cercetarii
Centrare- pe invatare, pe elev, invatarea tematica
sau conceptuala, invatarea pe baza de proiecte sau
de probleme, invatarea prin cooperare.
Invatare durabila si cu sens, prin interactiuni
permanente intre discipline.
forma cea mai putin dezvoltat de interptrundere
a disciplinelor- constand numai in alaturarea
anumitor elemente ale diverselor discipline,
evidentiind aspectele lor comune.
O tema ce apartine unui domeniu este supusa
analizei din perspectiva mai multor discipline, care
se mentin ca structura si raman independente.
Fiecare disciplina contribuie, in functie de propriul
sau specific, la clarificarea temei investigate
Distinctia intre multidisciplinaritate si
pluridisciplinaritate:
pluridisciplinaritatea se refera la corelarea unor
discipline inrudite,
multidisciplinaritatea are in vedere punerea
impreuna a unor discipline care nu sunt neaparat
vecine si cu legaturi evidente intre ele.
forma superioara a interdisciplinaritatii
presupune concepte, metodologie si limbaj
care tind sa devina universale
Rol- descoperirea unor noi campuri de
investigatie, la conceperea unor noi
programe de cercetare.
centrata pe viata reala cu probleme
importante, asa cum afecteaza viata
oamenilor in context cotidian.
INTRADISCIPLINARITATE
MULTIDISCIPLINARITATE
INTERDISCIPLINARITATE
TRANSDISCIPLINARITATE
Studii de Licenta:3 ani
Principalele cursuri sunt:
Limba Germana- etimologie si istoria limbii
germane;morfologie,sintaxa,lexicologie
Literatura germana- o imagine de ansamblu asupra
istoriei literaturii germane;mari momente si figuri care
au marcat literatura germana
Introducere in teoria literaturii-introducere in
problematica de baza a studiului literaturii;concepte
cheie si metodologii de analiza a textului literar

Civilizatie germana- notiuni de baza privind
istoria si cultura spatiului de limba germana
Teoria si practica limbii/textului-cursuri practice
de conversatie,traduceri,exercitii
gramaticale,redactare/analiza de text
Didactica aplicata a limbii germane ca limba
straina-metodele de predare a limbii germane

Soluia asupra creia insist este de a eredica lipsa
fatal de conexiune ntre discipline care omoar
vitalitatea curriculumului nostru modern. Exist
un singur obiect de studiu pentru educaie i
acela este viaa n toate manifestrile ei
Alfred North Whitehead