BOALA CELIACĂ

Boala celiacă este o boală autoimuna cronică severă care apare la persoanele predispuse
genetic la care ingestia de gluten duce la distrugerea mucoasei intestinului subţire. Afecţiunea
poate sa apara la orice vârstă, dupa ce persoana începe să manânce alimente care conţin
gluten. Este o afecţiune frecventă, se estimează ca afecteaza 1 din 100 de persoane în întreaga
lume.

Când persoanele cu boala celiaca mănîncă gluten, o proteina vegetală care se găseşte in
anumite cereale cu spic - grâu, secara si orz - sistemul lor imun reacţionează anormal si
formează autoanticorpi care ataca propria mucoasa a intestinului subtire. In timp, sunt distruse
vilozitatile intestinale, care sunt proiectii subtiri, alungite, asemanatoare degetelor, care
acopera mucoasa intestinului subtire, al caror rol este de a absorbi nutrientii din alimente. In
special, grăsimile, calciul, fierul si folatii nu mai pot fi absorbite in cantitate adecvata, o
condiţie medicala care se numeste malabsorbtie. Boala se poate manifesta diferit de la un
pacient la altul, insa simptomele frecvente sunt: diaree cronica, balonare, anemie, astenie
marcata si pierderea in greutate. La copii, malabsorbtia determina in plus si afectarea cresterii
si dezvoltarii.

Desi boala nu se vindecă si nu exista un tratament medicamentos, dieta strictă fara gluten pe
toata durata vietii produce o ameliorare prompta a simptomelor si vindecarea mucoasei
intestinale, pacientul putand avea o viata normala. Totusi, in 30% dintre cazuri, raspunsul este
slab, cel mai adesea datorandu-se unei nonaderente la dieta fara gluten. Netratata, boala
celiaca poate duce la complicatii severe.
Cauzele bolii celiace

Nu se cunoaste cauza exacta care determina boala celiacă, dar studiile recente au identificat
anumite gene (gena HLA DQA1/DQB1) care definesc o predispozitie crescuta pentru boala.
30% din populatie are aceste gene, însă doar 3% dezvolta celiachie. Nu se stie de ce boala
apare doar la anumite persoane, si nu apare la altele. Se pare ca alti contribuitori, cum ar fi
factori din mediu sau alte gene, influenţeaza dezvoltarea acestei boli complexe.

Predispozitia de a face boala se moşteneste, ceea ce inseamna ca celiachia poate sa apara la

mai multi membri ai aceleiasi familii. Persoanele care au o ruda de gradul 1 (părinte, copil,
frate) cu celiachie prezinta un risc de 4-15% de a dezvolta boala celiaca, de aceea este
important sa se testeze, chiar daca nu au simptome.

La persoanele predispuse genetic, ingerarea alimentelor care contin gluten (care se găseste in
anumite cereale - grau, secara si orz) declanşeaza apoi o reacţie imuna anormala cu formarea
de autoanticorpi care ataca propria mucoasa a intestinului subtire, ceea ce cauzeaza inflamaţie
si leziunile intestinale caracteristice bolii – atrofia vililor intestinali. Aceste leziuni ale
intestinului subţire determina tulburarile de digestie si absorbtie (maldigestie si malabsorbtie)
caracteristice bolii celiace.

Manifestările bolii celiace la adolescenţi

Prezinta frecvent manifestari atipice extraintestinale:

 Stagnare in creştere

1
  Lipsa poftei de mâncare

 Defecte ale smalţului dentar

 Pubertate intârziată

 Oboseala cronică

 Anemie prin carenţa de fier si/sau acid folic

 Tulburări de coagulare

 Manifestări neurologice (in special, amorţeli inexplicabile ale extremităţilor)

 Schimbari de dispoziţie
Complicatii ale bolii celiace

Boala celiaca nediagnosticata sau netratata poate determina complicatii importante:

 Malnutritie. Intestinul subtire nu poate absorbi nutrienti in cantitate adecvata cu deficit

de vitamine si minerale. Pot sa apara anemie prin carenta de fier, folati sau vitamina
B12 si scaderea in greutate involuntara. La copii, malnutritia poate determina
intarziere in crestere si  o statura mica.

 Oase fragile. Malabsorbtia calciului si a vitaminei D determina subtierea oaselor

(osteomalacie sau rahitism) la copii si pierderea precoce a masei osoase (osteopenie
sau osteoporoza) la adulti.

 Intoleranta la lactoza. Afectarea intestinului subtire determina aparitia de durere

abdominala si diaree cand pacientul consuma produse lactate care contin lactoza.
Urmand dieta specifica bolii celiace, odata ce intestinul se vindeca, pacientul va putea
sa tolereze din nou produsele lactate.

 Cancer intestinal. Persoanele cu boala celiaca care nu respecta pe termen lung dieta
fara gluten au un risc de 4x mai mare de a face diverse tipuri de cancer, cum ar fi
limfom intestinal si cancer de intestin subtire.

 Afectarea sistemului nervos. Unele persoane cu boala celiaca pot suferi de convulsii,
ataxie, dementa, migrena, neuropatie periferica (afectarea nervilor de la nivelul
mainilor si picioarelor), miopatie sau leucoencefalopatie.

 Boala arteriala coronariana - risc de 2x mai mare

 Impact asupra sarcinii si fertilitatii - infertilitate si avort spontan

 Dezvoltarea altor afectiuni autoimune - diabet tip 1, scleroza multipla, etc.

Diagnosticul bolii celiace se face numai de către medicul specialist gastroenterolog în

urma unor investigaţii specifice.

Tratamentul bolii celiace

2
In prezent, nu exista un tratament medicamentos, singurul tratament acceptat este dieta stricta
fara gluten pe toata durata vietii. Boala celiaca este o afectiune unica deoarece factorul de
mediu precipitant este cunoscut - glutenul din anumite cereale. Desi boala celiaca nu se
vindeca (odata aparuta ramane pe toata durata vietii), pacientii  care respecta strict dieta fara
preparate din grau, orz si secara pot avea o viata normala. Ameliorarea clinica are loc imediat,
intestinul subtire incepe sa se regenereze si sa functioneze normal, iar complicatiile cronice
sunt astfel prevenite.

Chiar si cantitati mici de gluten, cum ar fi un singur biscuit sau chiar firimiturile care raman
pe tocator sau in prajitorul de paine, pot declansa leziuni ale intestinului subtire. Trebuie
intotdeauna citita lista de ingrediente a unui produs. Conform legislatiei in vigoare,
producatorul trebuie sa declare prezenta glutenului, indiferent de motiv (compozitie, aditivi,
contaminare, etc.). Pacientul cu boala celiaca nu trebuie sa riste sa consume un produs a carui
compozitie nu o cunoaste. Un dietician te va ajuta sa selectezi alimentele fara gluten si te va
invata cum sa verifici etichetele.

Desi ovazul este tolerat de majoritatea pacientilor celiaci, nu se recomanda sa se consume

preparatele din ovaz, din cauza ca exista riscul de contaminare in cadrul proceselor de
cultivare, transport sau morarit cu cerealele care contin gluten.

Aderenta la dieta fara gluten trebuie sa fie pe viata. Pacientii care trec prin mai multe cicluri
de renuntare la dieta fara gluten si apoi reluarea ei, pot ajunge sa nu mai raspunda la terapia
nutritionala.

Punctele cheie ale informării

 Boala celiaca este o afectiune digestiva frecventa - 1 din 100 persoane din intreaga
lume are boala celiaca.

 Afecteaza atat copiii, cat si adultii.

 Boala celiaca este o boala autoimuna - cand persoana cu boala celiaca mananca gluten,
sistemul imun reactioneaza la aceasta proteina si formeaza anticorpi care distrug
mucoasa intestinului subtire. Boala celiaca nu este o alergie sau o sensibilitate la
gluten.

 Glutenul se afla in cereale cu spic: grau, orz si secara.

 Un pacient cu boala celiaca poate avea sau nu simptome.

 Simtomele sunt foarte variate (peste 300) si difera de la un pacient la altul, de aceea
boala celiaca poate fi dificil de diagnosticat.

 Un numar mic de pacienti sunt diagnosticati si tratati corespunzator.

 Boala celiaca este diagnosticata de medicul gastroenterolog prin teste de sange si

biopsie intestinala.

 Nu se incepe alimentatia fara gluten inainte de a avea un diagnostic stabilit, pentru ca

asta poate determina ca rezultatele analizelor de laborator sa fie eronate.

3
  Nu exista un tratament medicamentos, singurul tratament este aderenta pe toata durata
vietii la dieta stricta fara gluten.

 Intotdeauna trebuie citita eticheta cu ingrediente a unui produs. Glutenul poate fi

prezent in multe alimente, unele despre care nici nu ai banui ca ar putea contine
gluten. Conform legislatiei in vigoare, prezenta glutenului, indiferent de motiv, trebuie
declarata de producator pe eticheta.

 Desi boala nu se vindeca, pacientul care respecta cu strictete dieta fara gluten poate
trai o viata normala.

 Reintroducerea glutenului poate genera boala celiaca refractara (care nu mai raspunde
la dieta).

 30% dintre pacientii diagnosticati inca au simptome in timp ce urmeaza o dieta fara
gluten. Cel mai frecvent motiv este contaminarea cu gluten a alimentelor consumate.

 Fara tratament, pacientii pot face diverse complicatii severe.

 Daca boala nu este tratata, nutrientii din alimente, cum sunt vitaminele si mineralele,
nu se absorb (malabsorbtie).

 Pacientii cu boala celiaca au un risc crescut de boala coronariana - de 2x mai mare,

respectiv de cancer intestinal - de 4x mai mare

 Boala celiaca este o boala genetica, cu componenta ereditara (se mosteneste

predispozitia la a dezvolta boala celiaca). 1 din 10 membri ai familiei unui pacient cu
boala celiaca poate avea la randul lui boala, de aceea este important sa se testeze, chiar
daca nu are simptome.

Surse de informatie:

Celiac disease www.medlineplus.gov

What is Celiac Disease? www.celiac.org
Celiac Disease www.mayoclinic.org
Asociatia Romana pentru Intoleranta la Gluten www.arig.ro

Prof.biologie,
Badea Gunsch Miruna