Micul Hans

Nevroza
stie ce se poate astepta de la ei." - S.FREUD

la

copil

"...propriile mele observaii au demonstrat cum copiii au fost subestimati si ca nu se mai

Sigmund Freud s-a nscut la 6 mai 1856, n Freiberg, Moravia, orel din actuala Cehoslovacie1, aa dup cum el nsui ne-o spune n Sigmund Freud presente par lui-meme1: Prinii mei au fost evrei, eu nsumi rmnnd evreu. n ceea ce privete familia mea pe linie patern, cred c dein informaia c a trit mult vreme n Renania (Koln) i c, drept urmare a prigonirii evreilor, n secolul al XlV-lea sau al XV-lea, s-a refugiat spre est, pentru ca n cursul secolului al XlX-lea s revin din Lituania, prin Galiia, spre o ar de limb german, Austria.* Freud avea patru ani la instalarea familiei sale la Viena. El i evoc n felul urmtor colaritatea: La liceu, timp de apte ani am fost primul din clas, beneficiind de o poziie privilegiat: abia dac eram examinat.* Dar, acela care va descoperi importana primilor ani ai vieii va fi discret i foarte pudic n ceea ce privete propria sa copilrie. Este adevrat c familia sa constituie o constelaie destul de bizar. Tatl su, Jakob Freud, se cstorise n mod oficial de dou ori (n realitate de trei ori, dar nu posedm practic informaii asupra femeii cu care s-a nsurat a treia oar). Acest episod al vieii conjugale a fost cu grij ascuns copiilor din mariajul urmtor. n orice caz, un mare secret familial a preexistat naterii lui Freud. A stat el la originea viitoarei sale pasiuni de dezlegtor al enigmelor psihicului? Nimic nu ne-o poate confirma; dar, fr ndoial, Freud nu ar fi dezavuat o interpretare de felul acesta. Prima dat Jakob s-a cstorit la vrsta de 27 ani i din acea prim cstorie a avut doi fii, Emanuel i Filip. La vrsta de 40 de ani se va cstori cu o tnr de 20 de ani, Amalia Nathanson, care se vede avnd fii vitregi de vrsta ei. Cel mai mare, Emanuel, s-a cstorit aproape n acelai timp. Micul Sigmund, primulnscut al Amaliei, va fi crescut cu nepoi de vrsta sa, cu att mai mult cu ct familiile triau n case vecine. Primul tovar de joac al lui Sigmund, de care a rmas profund ataat, a fost nepotul su Johan, mai n vrst dect el cu un an; Amalia, mama sa, precum i cel de-al doilea frate vitreg, Filip, aveau exact aceeai vrst.

Dac este s privim lucrurile din punct de vedere psihanalitic, reunirea a trei generaii sub acelai

acoperi a fi trebuit s fie pentru micul Freud prilej de multe ntrebri. De exemplu: de ce Amalia nu se culca seara n acelai pat cu Filip? De ce o fcea cu btrnul Jakob? Aa cum am spus mai nainte, Freud a rmas extrem de rezervat cu privire la aceast perioad a vieii sale, mergnd pn la a face s dispar n dou rnduri (1910 i 1938) toate documentele ce ar fi putut da o idee mai precis despre ceea ce trise el n acel timp. Circumstane cu totul excepionale vor permite recuperarea unei pri din acele documente. Vom reveni asupra acestui fapt.

Pe scurt, aceast situaie a familiei este suficient de complex ca s excite imaginaia unui copil inteligent, trezindu-i dorina de a vedea ce se ntmpl n spatele uilor nchise ale dormitorului prinilor Aceast curiozitate va sta poate la originea rezultatelor colare care i-au permis lui Sigmund intrarea la universitate. Decepionat de medicin, va deveni medic fr voie. Mai trziu va spune: a tortura animalele i a-i face pe oameni s sufere nu m-a interesat niciodat. Medicii din acea epoc erau formai n ideea c singurele care contau erau fenomenele anatomice i fizice. Ei nu erau deloc pregtii s acorde psihismului vreo valoare. Nemanifestnd dect indiferen i aversiune fa de fenomenul psy, universitatea nu credea n posibilitatea unui tratament tiinific al afeciunilor mentale Dar Freud va tri experiena unei alte forme de orbire ideologic pe bncile facultii.

Dei teoriile lui Freud au ofensat pe muli n Viena vremii sale, n chiar primii ani ai sec. XX ele au nceput s atrag un grup cosmopolit de susintori. n 1902, n salonul de ateptare al lui Freud a debutat Cercul de psihologie de miercuri, printre membrii cruia se numrau o serie de viitoare personaliti marcante ale micrii psihanalitice. Alfred Adler i Wilhelm Stekel erau adeseori nsoii de oaspei precum Sndor Ferenczi, Carl Gustav Jung, Otto Rank, Ernest Jones, Max Eitingon i A.A. Brill. n 1908, grupul a fost redenumit Societatea Psihanalitic Vienez, i-a inut ntiul congres internaional la Salzburg i a deschis prima filial la Berlin. n 1909, Freud, alturi de Jung i Ferenczi, a fcut o cltorie celebr la Universitatea Clark, n Worchester, Massachusetts, SUA. Discursurile inute acolo au fost publicate curnd sub

titlul Prelegeri de psihanaliz (ber Psychoanalyse, 1910), prima dintre cele cteva introduceri scrise de el pentru publicul larg. Pe lng popularizarea unor studii de caz foarte convingtoare cele mai faimoase fiind cunoscute colocvial drept Dora (1905), Micul Hans (1909), Omul cu obolani (1909), Cazul Schreber (1911) i Omul cu lupi (1918) , acest volum a adus ideile lui Freud n atenia unui public mai larg.

SENSUL FOBIEI MICULUI HANS Dac nevroza e expresia unui conflict intre anumite dimensiuni instinctuale si anumite cerinte culturale, atunci acest conflict nu apare doar la varsta maturitatii care se manifesta inca din copilarie. Pe legatura dintre nevroza adulta si cea infantila se bazeaza terapia psihanalitica in sensul ca in cadrul psihanalizei nevroza adulta se transforma in nevroza de transfer, adica infantila care de data asta il are ca punct de referinta pe psihanalist. Acest transfer permite interventia colectiva psihanalistului. In istoria psihanalizei, psihanalizarea copiilor intervine cam la 10 ani de la inceput si se produce pentru prima data: primul pacient copil e tratat prin intermediul tatalui. Pe parcursul acestui tratament indirect Freud intervine direct o singura data cand Hans e adus la Freud. Freud prezinta doua cazuri (Micul Hans; Omul cu Lupi) de nevroza la copii, lucrari inedite pentru psihnaliza la acea vreme. Singura observaie pe care a fcut-o asupra unui copil este consemnat n Cinq Psychanalyses:analizamicului Hans"g. Micul Hans (Herbert) era fiul muzicologului Max Graff. Acesta, la ndemnul soiei sale, a recurs la o psihanaliz. De fapt, Freud, nu 1-a ntlnit pe Hans dect de dou ori, prima dat n

timp ce tatl su se gsea n tratament la el, iar a doua oar dup douzeci de ani. Hans Graff a devenit un mare ef de orchestr i a trit pn prin anii 1970. Toate observaiile realizate de Freud n legtur cu copiii, n afara celor cteva sptmni petrecute la Berlin, i a cazului Micul Hans se refer la propriii copii i nepoi10. Unul dintre nepoi i va permite s teoretizeze jocul cu mosorelul (fort-da)u care va ilustra conceptul de compulsie de repetiie Hans, un simpatic si inteligent baietel, se confrunta cu cateva probleme: iubirea pentru mama pe care o doreste doar pentru sine, gelozia fata de tata, descoperirea propriului corp si a diferentelor dintre el si fetite si, poate, cea mai tulburatoare pentru el, aparitia sorei lui cand avea 3 ani si jumatate. In spatele fobiei de cai pe care o dezvolta se ascund dorintele, temerile si preocuparile micului copil. Toate acestea dau multa bataie de cap parintilor lui, care au dovedit ca au rabdarea si intelepciunea de a-si urma baiatul in travaliul sau spre vindecare. Freud chiar atraga atentia parintilor ca: "In educatia copiilor, nu vrem altceva decat sa fim lasati in pace, sa crestem un copil cuminte, sa nu intampinam nici o greutate, neinteresandu-ne daca acest lucru este de folos dezvoltarii copilului." De asemenea, Freud adauga: "Nu impartasesc punctul de vedere indragit actualmente ca spusele copiilor ar fi intotdeauna arbitrare si nedemne de incredere. Arbitrarul nu exista in psihic; incetitudinea spuselor copiilor provine din predominarea imaginatiei lor, asa cum incertitudinea spuselor adultilor provine din predominarea prejudecatilor lor." In plus, el le transmite un important mesaj parintilor: sa nu insulte capacitatea copiilor lor de a intelege si de a se adapta realitatii, nespunandu-le adevarul despre venirea copiilor pe lume, despre relatiile intime dintre parinti si despre diferentele dintre fete si baieti.

SENSUL SIMPTOMULUI NEVROTIC. SENSUL FOBIEI MICULUI HANS Cazul micului Hans publicat in 1908 ramane ca un model de psihanaliza a unui copil cat si model de analiza a sensului unui simptom nevrotic. Baietelul de 5 ani este pe deplin sanatos din punct de vedere somatic. Fobia pe care o dezvolta fiind un simptom cu determinare psihica.

Aceasta precizare are un caracter polemic si anume conceptia psihiatrica dominanta la acel moment determinismul somatic al oricarei disfunctii psihice. Calificativul obisnuit era de degenerescenta organica. Aparitia fobiei este precedata de o stare de teama, frica fara obiect. De ex: intr-o zi, aflat cu bona la plimbare in parc incepe sa planga si cere sa fie dus acasa pentru a fi alintat de mama sa. Ajuns acasa nu vrea sa se separe de mama, iar seara fobia prinde conturul ei.

Continutul fobiei: Hans se teme sa nu fie muscat pe strada de un cal. In momentul de accentuare a fobiei se teme ca acel cal ar putea intra in camera sa si sa-l atace acolo. In momentul de maxima intensitate Hans refuza sa iasa pe strada, iar uneori refuza sa iasa din casa. Alaturi de aceasta dimensiune principala a fobiei mai apar si elemente adiacente, toate inrudite cu primul aspect: la gradina zoologica ii este frica de animalele mari, ii mai este frica de carutele, camioanele incarcate cu multe pachete, ii este frica de posibila prabusire a calului. Sensul simptomului fara o analiza de tip psihanalitic e pe deplin inaccesibil constiintei pacientului cat si constiintei celor din jur, asta pentru ca Hans nu avusese niciodata vreo experienta negativa cu vreunul din animalele sau obiectele care-i provocau frica. Sensul simptomului care s-a revelat prin analiza trebuie cautat la nivelul inconstientului, mai precis in constelatia oedipiana pe terenul careia se declanseaza fobia lui Hans. Freud il numeste pe Hans un mic Oedip. Una dintre cele mai semnificative manifestari ale problematicii oedipiene la Hans poate fi considerata fantasma cu girafe. Ea ilustreaz curenii / tendinele afective caracteristice pentru triunghiul oedipian. Aceasta fantasma foarte transparenta are urmatorul continut manifest: Noaptea erau in camera o girafa mare si una sifonata si cea mare a tipat pentru ca am luat-o pe cea sifonata.

Atunci ea a inceput sa tipe incontinuu si apoi eu m-am asezat pe girafa sifonata. In aceasta fantasma se reflecta tandretea si dorinta pe care o nutreste Hans pentru mama care este girafa sifonata cat si interventia interdictiva a tatalui girafa cea mare. Sens latent: ar putea fi formulat ca referindu-se la ambivalenta afectiva fata de tata. Tatal lui Hans si tatal in general pentru orice barbat nu este doar un obiect al iubirii, ci in faza oedipiana el se transforma intr-un rival fata de care micul Hans si orice baiat resimte gelozie si ostilitate. Insa aceste sentimente negative nu au un camp prea mare de manifestare fiind refulate de doi factori: in primul rand ele sunt refulate de sentimentele pozitive fata de tata si in al doilea rand sunt refulate datorita raportului de forte dintre tata si fiu, raport de forte defavorabile fiului. Alaturi de refulare pentru a se constitui fobia mai sunt necesare doua momente: proiectia si deplasarea. Agresivitatea pe care o resimte Hans fata de tatal sau si de care nu este constient pentru ca ea este refulata este proiectata asupra tatalui sau si apoi deplasata asupra unui obiect de substitutie (calul). Prin urmare frica de a nu fi muscat pe strada de un cal exprima de fapt frica de pedeapsa paterna pentru activitatile sale autoerotice pe care ele le desfasoara animat de dorinta pentru mama sa. Amenintarea efectiva cu castrarea respectiv ca o sa-si piarda membrul nu este formulata de tata, ci de mama sa. Frica de animalele de la zoo este o alta forma pe care o imbraca frica de castrare pentru ca discrepanta dintre penisul sau si cel al animalelor mari de la zoo il facea sa-i fie teama sa nu fi fost castrat. Frica de posibila prabusire a calului exprima dorinta ca tatal sau sa cada si sa moara.