Introducere

„În vederea reintegrării sociale a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, menținute

în stare de libertate, și a supravegherii executării obligațiilor stabilite de instanța de
judecată în sarcina acestora, se înființează, sub autoritatea Ministerului Justiției, serviciile
de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor
neprivative de libertate” (art. 1 din O.G. cu nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea
serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor
neprivative de libertate).
Acest prim articol din O.G. cu nr. 92/2000 a fost cel care m-a determinat să abordez
tema supravegherii în comunitate a persoanei condamnate, respectiv supravegherea modului
în care o persoană condamnată sau un minor execută obligațiile stabilite de instanță în sarcina
sa pe durata unui termen de încercare. Pot să afirm că și calitatea pe care o am în viața de zi
cu zi, respectiv cea de organ de cercetare penală, m-a determinat să abordez această temă
întrucât eram curios să aflu ce se întâmplă cu acele persoane pe care le trimit în judecată și
care sunt condamnte, persoane cărora le sunt aplicabile prevederile ordonanței guvernului
amintită mai sus.
Pentru început, consider că este necesar să cunoaștem definiția acestei instituții a
supravegherii. Astfel că, termenul de supraveghere derivă din limba latină, prin compunerea
cuvintelor super – deasupra și videre – a vedea, însemnând așadar „a nu scăpa din vedere”.
Este o activitate specifică serviciilor de probațiune care constă, în principal, în supravegherea
modului în care persoana sancționată respectă măsurile și execută una sau mai multe din
obligațiile stabilite de către instanța de judecată în sarcina sa.
Scopurile supravegherii sunt reabilitatea juridică și socială a persoanelor care au
comis infracțiuni, scăderea riscului de a mai comite infracțiuni și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni, protecția publicului și a victimelor/creșterea gradului de siguranță socială precum
și repararea prejudiciului față de comunitate.
Obiectivele supravegherii sunt asigurarea unui control asupra persoanei sancționate
prin supravegherea modului în care aceasta respectă măsurile și execută una sau mai multe
obligații ce i-au fost impuse de către instanța de judecată, identificarea acurată a nevoilor
criminogene ale persoanelor supravegheate, motivarea persoanelor supravegheate pentru a se
angaja în procesul de schimbare comportamentală, oferirea de suport pentru a menține
comportamentul dezirabil obținut prin intervenție, asigurarea unui management al riscului
adecvat rezultatelor obținute prin evaluare, facilitarea posibilității persoanei sancționate de a
recompensa comunitatea vătămată prin infracțiune.
Persoanele sancționate care intră în evidența serviciilor de probațiune sunt cele
prevăzute de legea nr. 129/2002 de aprobare a Ordonanței Guvernului cu nr. 92/2000 privind
organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere
a executării sancțiunilor neprivative de libertate, precum și cele prevăzute de Codul penal
(minorii condamnați), identificându-se în acest fel patru categorii:
-persoanele condamnate în baza art. 86 C.p. față de care instanța a dispus respectarea
măsurilor prevăzute în art. 86 alin. 1 lit. a)-d) din C.p. ;
 -persoanele condamnate în baza art. 86 C.p. față de care instanța a dispus respectarea
măsurilor prevăzute în art. 86, alin. 1 lit. a)-d) din C.p. și executarea unei sau mai multora
dintre obligațiile prevăzute în art. 86 alin. 3, lit. a)-f) din Codul penal;
-minorii condamnați în baza art. 110 față de care instanța a dispus executarea, până la
varsta de 18 ani, a unei sau a tuturor obligațiilor prevăzute la art. 103, alin. (3), lit. a)-c) din
Codul penal, iar după împlinirea vârstei de 18 ani, pe durata termenului de încercare,
măsurile prevăzute în art. 863 , alin. (1), lit. a)-d) din Codul penal și executarea unei sau mai
multora dintre obligațiile prevăzute în art. 863 , alin. (3), lit. a)-f) din Codul penal;
-minorii față de care instanța a luat măsura educativă a libetății supravegheate în baza
art. 103 din Codul penal și a impus acestora executarea uneia sau mai multor obligații dintre
cele prevăzute la art. 103, alin. (3), lit. a)-c) din Codul penal;

Etapele procesului de supraveghere

Conținutul concret al activității de supraveghere presupune o anume procesualitate,
ceea ce înseamnă că această activitate se derulează pas cu pas, într-o ordine logică, ce îi
asigură coerență și continuitate.
1.Alocarea cazului