ESEU REFLEXIV PE TEME ÎNCÂLCITE LA ALEGERE

Profesor Argatu Adriana Nicoleta

Să vorbești despre interdisciplinaritate, rolul profesorului din aceasta

perspectiva de dezvoltare curriculară sau cum predau profesorii in Romania, ori
modele tradiționale versus modele inovative este ca și cum ai da foc unei clăi de
fân și apoi ai încerca s-o stingi cu un pahar cu apă. Căci, dragii mei, orice aș
susține eu, dvs., cu multă delicatețe, veți răsturna căruța cu roțile în sus.

Acesta este motivul pentru care voi face un eseu amalgamat cu scopul de a
vă arăta că le-am putea face pe toate, dar cu măsură.

Prima temă ar fi interdisciplinaritatea - o modalitate de acțiune și gândire,

între discipline diferite, între obiectele și fenomenele lumii reale, care se impune în
învățământul preuniversitar pentru atingerea competențelor specifice pentru
discipline religie.
Aceasta devine un concept cheie, cu ajutorul căruia profesorul poate realiza
un demers educativ centrat pe nevoile copilului, pe posibilitățile și ritmurile lui de
învățare, pe rolurile si demersurile celui ce învăță.
Astfel, abordarea interdisciplinară a conținuturilor este o necesitate dată de
nevoia firească a copilului de a explora diferite discipline în același timp și de a le
corela. Dar cum altfel ai putea preda Țara Sfântă în timpul Mântuitorului decât
interdisciplinar ?! Folosești hartă pentru a vizualiza mai bine, adaugă un dicționar
al cuvintelor pentru a facilita unele înțelesuri și le aduci aminte sau chiar predai
despre trecutul Israelului. Și toate acestea formează un mănunchi de discipline.
Modul natural al copiilor de a învăța despre viață, în general, nu este
acumularea de cunoștințe pe domenii ale științei, ci integrarea informațiilor,
priceperilor, capacităților diverse în jurul unor teme care le-au stârnit interesul sau
a unor elemente de viață socială.
Pentru a preda interdisciplinar poți folosi alternativa educațională PETAS,
care presupune a îmbunătăți elementele învățate anterior, a completa progresiv
teme încât să nu devină o repetare monotonă a sarcinilor propuse în cadrul
acțiunilor frontale și jocurilor alese. În aceste condiții activitățile sunt mai
atractive, mai eficiente, elevul fiind un subiect al cunoașterii și acțiunii și nu un
receptor. Pentru a dobândi informațiile, fiecare cadru didactic trebuie să știe cât,
cum, în ce scop, cu ce rezultate, să ofere elevilor surse adecvate motivante, care le
pot suscita căutarea informațiilor de orice fel, să le descopere.
 În alternativa educațională PETAS forma specifică de activitate a copilului
este jocul; jocurile alese și activitățile frontale se întrepătrund, se influențează
reciproc, se completează. Uneori jocurile și activitățile alese sunt o modalitate
firească de completare, de consolidare și de evaluare a cunoștințelor, priceperilor și
capacităților însușite în cadrul activităților frontale. Alteori au menirea de a pregăti
activitățile frontale în sensul familiarizării copiilor cu conținutul temei care
urmează sa fie abordat. Se dau sarcini suplimentare copiilor capabili de
performanțe și de asemenea se organizează activități recuperatorii cu copiii care au
absentat.
Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai
exista atunci când ei vor fi mari și nimic nu ne va permite să știm cum va fi lumea
lor, atunci să-i învățăm să se adapteze. - Maria Montessori
Corelarea cunoștințelor de la diferite discipline de învățământ contribuie
substanțial la realizarea educației elevilor, la formarea și dezvoltarea flexibilității
gândirii, a capacităților de a aplica cunoștințele în practică, corelarea cunoștințelor
fixează și sistematizează mai bine cunoștințele, o disciplină o ajută pe cealaltă să
fie mai bine însușită.

Important este ca predarea –învățarea să fie văzută ca o modalitate modernă

de realizare a eficienței lecțiilor, iar profesorul, pentru a-și atinge obiectivele
propuse trebuie să se pregătească din timp și să apeleze la capacitatea sa
creatoare. Rolul profesorului în predarea- învățarea prin corelarea obiectelor de
studiu este de a activa elevii, de a le stimula creativitatea și de a contribui la
unitatea procesului instructiv-educativ, la consolidarea bazei unei culturi vaste.

Legătura dintre discipline se poate realiza la nivelul conținuturilor și

obiectivelor , dar se creează și un mediu propice pentru ca fiecare elev să se
exprime liber, să lucreze în echipă .

În cadrul disciplinei religie, interdisciplinaritatea este absolut obligatorie,

având în vedere aplicabilitatea directă în practică, în viața de zi cu zi.

Mii de profesori din România acționează uniți într-o mare rețea a schimbării
– una dintre puținele care au avut rezultate care se pot demonstra. Ei modifică
radical modul în care se predau religia în România. Programele școlare, dar și
cursuri POSDRU sau în colaborare cu diferite alte instituții sau asociații atrag noi
generații de elevi români.
O metodă modernă de azi este învățarea prin investigație de tip inductiv (numit și
IBL). Elevii învață prin investigație și prin cooperare. Deși utilizată în alte țări ca
metodă specifică științelor exacte, ea poate fi utilizată și la alte discipline cu mici
modificări.

S-a făcut pasul spre noua paradigmă și s-a constatat că se muncește mai mult în
pregătirea fiecărei ore. E mai greu când nu doar predai lecția după manual, și, mai
ales, când preocuparea ta permanentă este să îi faci să înțeleagă cum le folosesc
toate astea în viața de zi cu zi. Toate cursurile se termină cu feed-back-ul elevilor.

De când e totul pe internet, la un click distanță, copiii nu mai vor să audă de

formule – le caută pe telefoane, pe sub bănci. Ei vor să facă legături între aceste
informații – pur și simplu vor să fie împinși spre a gândi singuri.

Este de fapt o reformă mult așteptată de toți copiii , dar și de părinții lor și, poate,
chiar, și de unii dintre noi.

Da, copiii din 2018 nu mai au răbdare. Sunt învățați ca totul să se miște în viteză,
ca pe internet. Au de la profesori pretenția să nu le irosească timpul la școală.

Schimbările din societate sunt foarte rapide și școala nu trebuie să rămână în urmă.
Și dacă noi, profesorii, nu ne adaptăm acestor schimbări, dacă nu ne adaptăm
elevilor noștri, vom rata. Nu vom da o nouă societate. Copiii de astăzi vor ca
timpul petrecut la oră, la toate orele, să fie petrecut în mod eficient.

Totul în jur se schimbă și cel mai mult se schimbă rolul profesorului. Profesorul,
pentru a putea genera cunoaștere trebuie, în mileniul al III-lea, să îl pună pe elev în
fața problemelor care au generat cunoașterea respectivă. Așa s-ar traduce pe
înțelesul oricui metoda investigației.
Logica fundamentală a metodei investigației este că elevul nu mai este un simplu
înregistrator de informații, ci ajunge singur – prin experimente sau experimentare –
la explicarea conținuturilor. Adică:

 un profesor bun e un profesor care implică și elevul, nu vrea doar îl pune

să memoreze lecția. Când ești elevul implicat înțelege din clasă.
 un profesor bun e acela care îl lasă să descopere singur, nu să memoreze,
să copieze lecții de la tablă.

 un profesor bun e un profesor care explică, care nu te ceartă și te ajută

prin întrebări să înțelegi, care te lasă să faci greșeli.

 un profesor bun e cel care te provoacă să găsești soluții și te îndrumă să

gândești logic.

BIBLIOGRAFIE :
Păcurari, Otilia, Târcă, Anca, Sarivan, Ligia, Strategii didactice inovative, suport
de curs, Centrul Educaţia 2000+, Bucureşti, 2003
Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol, Tendinţe în didactica istoriei, Editura Paralela 45,
2005
Dulamă, Maria Eliza, Strategii didactice, Ed. Clusium, 2000
Beşliu, Daniela, Dvorski, Monica, Manea, Mihai, Istorie. Sugestii didactice pentru
clasa a IV-a, Centrul Educaţia 2000+, 2006
Ghid metodic pentru aplicarea programelor de istorie la clasele a IV-a – a VIII-
a, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum,
Bucureşti, 2001
https://edict.ro/interdisciplinaritatea-baza-unui-invatamant-contemporan-de-
calitate/
https://recorder.ro/reteaua-schimbarii-cei-care-au-invins-forta-de-inertie-cum-se-
intampla-alfabetizarea-stiintifica-a-elevilor-romani/