Disciplina Sociologie si antropologie

Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila, Bucuresti

FUNCTIILE SOCIOLOGIEI

Functiile sociologiei:

1. Functie expozitiva, de descriere, de prezentare a faptelor si proceselor sociale asa cum acestea au
loc. Reprezinta dimensiunea sociografica a sociologiei;
2. Functia de explicare a faptelor sociale si stabilirea de relatii;
3. Functia de amelioarare a vietii sociale;
4. Functia de utilizare in elaborarea de politici sociale.

Problematica sociologiei:

1. Cultura si societatea umana in perspectiva sociologica;

2. Unitatile primare ale vietii sociale ( acte si relatii sociale, persoana, grupurile, comunitatile
urbane si rurale, asociatiile si organizatiile, populatia, societatea);
3. Institutiile sociale fundamentale ( familia si relatiile de rudenie, economia, politica si dreptul,
educatia, religia, stiinta);
4. Procesele sociale fundamentale: diferentierea si stratificarea, cooperarea, acomodarea,
asimilarea, confictele sociale, comunicarea, controlul social, stratificarea sociala etc.

Ca si in alte discipline, pe masura dezvoltarii ei, din sociologie s-au constituit campuri de cunoastere
distincte. Ele se diferentiaza in principal dupa domeniul social pe care il vizeaza, avand astfel: sociologie
economica, sociologie politica, sociologia medicala sociologie juridical, sociologia stiintei, sociologia religiei,
sociologia culturii, sociologia sportului, sociologia loisirului si turismului. Cea care reprezinta un interes crescut
pentru noi este sociologia medicala.

Specificul sociologiei medicale

Apariţia sociologiei medicale se bazează atât pe pluridimensionalitatea fenomenului „sănătate“, cât şi pe

ambiţia sociologiei care se doreşte, în conformitate cu dezideratele enunţate de întemeietorii săi, o ştiinţă a
„bunăstării“ şi a „libertăţii“ umane. Sociologia medicală a debutat practic odată cu publicarea lucrării „Le
suicide. Etude de sociologie“ (1897) a lui Durkheim.
Primele teorii de sociologie medicală au apărut în anii ’50 fiind elaborate de cercetători celebri precum Parsons,
Merton sau Kendall. Ei au abordat din perspectivă sociologică aspecte ale instituţiilor de îngrijire a sănătăţii, ale
rolurilor profesionale, organizarea instituţiilor de învăţământ medical, au definit conceptele de boală şi sănătate
şi au precizat şi principalele drepturi aşi obligaţii ale statusurilor şi rolurilor de pacient şi medic.

Sociologia medicală are drept obiect de studiu fundamentele sociale ale sănătăţii şi
îmbolnăvirii, interdependenţa dintre factorii sociali şi starea de sănătate sau de boală a
populaţiei, precum şi incidenţa stării de sănătate sau de boală asupra vieţii sociale a
indivizilor şi a grupurilor umane.
Sociologia medicinei – studiază factori precum structura organizatorică, relaţiile dintre roluri, sistemul de
valori, ritualurile şi funcţiile medicinei ca un sistem de conduite (R. Strauss, 1955)
 Disciplina Sociologie si antropologie
Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila, Bucuresti

Sociologia în medicină – integrează conceptele, principiile şi cercetările sociologice în medicină, inclusiv

educaţia sociologică a studenţilor medicinişti, studiul comportamentului sanitar şi al epidemiologiei sociale,
studiul proceselor de dezvoltare ale unei boli sau ale factorilor care influenţează atitudinea pacienţilor faţă de
boală (R. Strass, 1972)
Sociologia sănătăţii – studiul particular al aspectelor economico-sociale ale sănătăţii, ale locului sitemului
sanitar în societate şi raporturile dintre diferitele politici sanitare (Steudler, 1972)
Toate aceste definiţii sunt complementare, vizează aspecte particulare ale sistemelor de sănătate şi se
circumscriu sociologiei medicale.
 Disciplina Sociologie si antropologie
Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila, Bucuresti

Autoevaluare

1. Cum ar putea interveni in sistemul medical un sociolog astfel incat sa amelioreze /imbunatateasca viata

pacientilor? Dar a cadrelor medicale?