Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate.

AMG I

ŞCOALA SANITARĂ
POSTLICEALĂ
”RADU MIRON” VASLUI

MODUL 8
SOCIOLOGIE.
POLITICI SOCIALE SI
DE SANATATE.
suport de curs

an scolar 2017 - 2018

pag. 1
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

SOCIOLOGIE.POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE.

OBIECTUL SOCIOLOGIEI.

SOCIOLOGIA – este stiinta care studiaza societatea, modul de organizare si

functionare al ei, institutiile sociale fundamentale (familia, rudenia, institutiile
economice, politice, legislative, religioase, educationale) si procese sociale fundamentale
(diferentierea sociala, stratificare, cooperare, adaptare, comunicare).

SOCIETATEA - este un sistem (macrosistem) care include mai multe

subsisteme (economic, social, juridic, educational, cultural,de sanatate, politic).

SOCIETATEA – este un ansamblu de institutii care cuprinde institutiile, legile,

normele pe care le respecta fiecare individ (functie = contributie).

SOCIOLOGIA – a aparut ca stiinta in sec. XIX-lea,ca urmare a necesitatii de a

satisface nevoile oamenilor. Aceasta necesitate trebuie sa se bazeze pe niste date
obiective care sa inlature cunoasterea empirica (a fiecarui om) care este subiectiva.

ROLUL SOCIOLOGIEI – este dat de FUNCTIILE ei:

1. Functia expozitiva – consta in descrierea,prezentarea faptelor sociale.

2. Functia explicativa – consta in explicarea faptelor sociale.
3. Functia ameliorativa – urmareste ameliorarea vietii sociale si propune solutii.
4. Functia aplicativa – solutiile sunt aduse la cunostinta factorilor politici care
decide in ce masura tin sau nu cont de ele.

RAMURILE SOCIOLOGIEI

Complexitatea vietii sociale a determinat aprofundarea cunoasterii anumitor

domenii ceea ce a condos la aparitia mai multor ramuri ale sociologiei:
- Sociologia colectivitatilor umane, a opiniei, a valorilor, a populatiei, a
comunicarii, a religiei, a artei si culturii…
- Exista si o sociologie economica si o psihosociologie, sociologia medicinei.

ISTORICUL SOCIOLOGIEI CA STIINTA

Sociologia s-a dezvoltata in prima parte a sec. XIX, ca raspuns la schimbarea

conditiilor sociale. Intemeietorii ei au fost:
1. Auguste Comte – (1798 – 1857) – filozof francez, considerat parintele
sociologiei, pentru ca inventeaza termenul de sociologie pentru a definii o metoda
speciala de studio a societatii cu scopul de a vindeca relele sociale. De asemenea,
studiaza:
- Ordinea si stabilitatea sociala numite STATICA SOCIALA
- Schimbarea sociala numita DINAMICA SOCIALA

pag. 2
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

Stabilitatea – este favorizata, spune el, de totalitatea parerilor commune ale

membrilor societatii.
Schimbarea - este un process evolutiv care duce societatea spre stari din ce in ce
mai bune. Statistica = ordine si stabilitate sociala.

2. Herbert Spencer – (1820 – 1903) – filozof englez, el explica ordinea si

schimbarea sociala, comparand societatea cu un organism viu, sugerand astfel ca
societatea este un sistem compus din parti interdependente.
Analogia cu organismul biologic il determina pe Spencer sa considere ca si
Darvin, ca si in societate cel mai puternic supravietuieste (fie ca ne referim la oameni, fie
ca ne referim la state). De aceea, teoria lui se mai numeste si DARVINISM SOCIAL.

3. Emilo Durkheim – (1858 – 1917) – francez, studiaza sinuciderile pe parcursul

mai multor ani si zone ale Frantei, ordinea sociala precum si functiile indeplinite de
diverse elemente sociale in mentinerea coeziunii unitatii sociale.
Legat de coeziune, Durkheim spune ca in evul mediu intre oameni exista o
solidaritate mecanica, in sensul ca oamenii erau legati intre ei datorita asemanarilor.
In societatea actuala, ca urmare a cresterii complexitatii si a diviziunii muncii,
intre oameni exista o solidaritate organica, fiecare depinde de munca celorlalti.

4. Max Weber – (1864 – 1920) – sociolog german, studiaza organizatiile si

biocratia, formuland chiar o teorie a biocratiei cu scopul de a organiza aparatul
administrativ german. Este primul care se ocupa de asa ceva.
Teoria se numeste a BIOCRATIEI si functionarul trebuie sa aiba diplome care
sa ii arate competenta, despre relatiile ierarhice. El leaga nasterea capitalismului si
dezvoltarea lui de religia protestanta.
ORDINEA – este implementata de legi

STABILITATEA – opiniile commune asupra unor puncte commune

DINAMICA – schimbarea legilor prin modificarea lor si prin opinii diferite cu

privire la ceva (la un lucru) din partea oamenilor

REVOLUTIE – schimbarea regimurilor politice

Exista 2 TIPURI DE TEORII care explica fenomenele sociale:

1. Teorii ale macronivelurilor – explica societatea ca intreg

2. Teorii ale micronivelurilor – explica procesele care au loc in grupuri sociale

1. TEORIILE MACRONIVELURILOR

a) TEORIA STRUCTURAL – FUNCTIONALISTA – aceasta teorie se

bazeaza pe ideea ca orice fenomen social poate fi explicat prin prisma consecintelor sau
functiilor sale.

pag. 3
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

Cu alte cuvinte, daca un fenomen sau institutie exista in societate sau apare,
inseamna ca indeplineste o functie (rol).
Unul dintre principalii reprezentanti a fost Talcott Parsons, el sustine ca:
1. Societatea este un sistem bine integrat si relativ stabil, ai carui membrii sunt in
general de acord in privinta valorilor fundamentale.
2. Societatea tinde sa fie un sistem in echilibru.
3. Schimbarea este dezechilibranta si are tendinta de a provoca nemultumiri daca
nu se produce destul de incet.

Alt reprezentant al acestei teorii este Robert Merton, care adauga la conceptia
lui Parsons:
1. Exista functii evidente si functii latente (functiile latente sunt ascunse si se
manifesta in mod neasteptat ex.: infiintare de scoli, dar pentru a folosii institutia in
scopuri personale – functia, biserica – are si ea anumite mijloace folositoare, functii).
2. Structurile pot avea si functii negative (de obicei aceste functii sunt latente)
3. Exista si echivalente functionale – adica mai multe fenomene sau institutii
diferite, care au aceeasi functie sau functii commune cel putin (ex.: medicina traditionala
si medicina hemeopata – fiecare dintre ele au rolul de a vindeca, dar in moduri diferite)

b). TEORIA CONFLICTULUI spune ca:

1. La baza societatii stau competitia si conflictul dintre elementele sociale [clase
sociale, grupari religioase, grupuri entice, rasiale, conflicturi intre genuri (barbat si
femeie)]
2. Societatea exercita atat presiuni associative care leaga oamenii intre ei cat si
presiuni disociative care dezintegreaza aceste legaturi. Aceste presiuni, nu au aceeasi
intensitate, ponderea lor fiind diferita intr-o perioada data de timp (uneori predomina
presiunile disociative care aduc dezechilibru).

O comparatie intre cele 2 teorii arata ca:

1. Functionalistii critica schimbarea, dar conflictualistii o privesc cu simpatie
2. Conflictualistii se concentreaza asupra aspectelor contradictorii ignorand
procesele consensuale appreciate de functionalisti.

GRUPURILE SOCIALE

GRUPUL SOCIAL – este un ansamblu de personae, caracterizat de o anumita

structura si cu o cultura specifica, rezultate din relatiile si procesele psiho-sociale
dezvoltate in cadrul sau.(de aici rezulta ca nu orice grup de persone este grup social).

CLASIFICARE:

1.
a) GRUPURI MICI – (ex.: grup de colegi de la scoala sau munca) - grup care
are pana-n 40 de persoane
b) GRUPURI MARI – (ex.: comunitate,popor)

pag. 4
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

2.
a) GRUPURI PRIMARE – (ex.: familia si natiunea) – este primul grup din
care face parte cineva atunci cand se naste
b) GRUPURI SECUNDARE – (ex.: grup de prieteni)

3.
a) GRUPURI FORMALE SAU OFICIALE – (ex.: grup de munca sau clasa
de elevi) – sunt acele grupuri care exista in baza unor norme juridice, legi
b) GRUPURI INFORMALE – (ex.: grup de prieteni) – aici nu avem de a face
cu legi, cu reguli juridice, nu sunt votete in Parlament, Guvern
c) GRUPURI NONFORMALE – (sunt grupuri oficiale organizate pentru
rezolvarea unei sarcini dupa care se dizolva (ex.: la servici s-a format un grup pentru a
rezolva o anumita sarcina)

4.
a) GRUPURI DE APARTENENTA – este grupul din care persoanele fac parte
(ex.: familia, grupul de munca, clasa sociala sau categoria profesionala)
b) GRUPURI DE REFERINTA – grup din care persoana doreste, aspira sa
faca parte (ex.: grup de prieteni, clasa sociala, ex. un adolescent doreste sa faca parte
dintr-un anumit grup si ajunge sa faca lucruri ,,neortodoxe” pentru a fi acceptat sau un om
de rand doreste sa faca anumite studii pentru a ajunge la o clasa medie) – grupul de
referinta este foarte important.

Mai exista grupuri inchise (ex.: trebuie sa treci niste examene pentru a patrunde
in grup) si grupuri deschise (ex.: partidele politice).

Ca membru unui grup social (mare sau mic), o persoana detine un anumit
statut social si indeplineste un rol.

STATUTUL – reprezinta pozitia ocupata de persoana in cadrul grupului sau,

ansamblul de comportamente pe care o persoana le asteapta de la ceilalti in virtutea
pozitiei sale in grup. In grupurile oficiale (formale), statutul poate fi dobandit la angajare,
dar si prin comportamentele celorlalti. Astfel, se explica existenta unui lider formal si al
unui lider informal.

STATUTUL POATE FI:

a) INNASCUT – (print, rege, conte – titlurile nobile, etnia, fiu, fiica)
b) DOBANDIT – (rangul, functia, casatoria, sot,sotie, mama, tata, statute
profesionale, medic, politist…)

ROLUL – reprezinta ansamblul de comportamente asociate unui statut sau

ansamblul de comportamente pe care ceilalti le asteapta de la o persoana in virtutea
statutului sau.

pag. 5
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

In fiecare grup din care face parte o persoana, are un anumit statut (profesor,
asistent medical, tata, mama, fiu, fiica, prieten, iubita(a) si indeplineste un rol. La un
moment dat, pot aparea conflicte intre roluri (ex.: un politist isi prinde la furat un prieten,
un profesor are la clasa propriul copil sau esti si fiica si mama si ai obligatii de ambele
parti).

GRUPUL SOCIAL MIC

Este un ansamblu de personae caracterizat prin:

- numarul membrilor este de maxim 40 de persoane

- intre membrii lui exista relatii directe, fata in fata
- exista un scop comun al grupului
- exista norme scrise sau nescrise specifice grupului (ex.: norme scrise sunt cele
juridice, regulamente; norme nescrise – fiecare om are normele lui nescrise)

PROCESE SI STRUCTURI IN GRUP

Procesele care se desfasoara intr-un grup sunt:

1. stratificare
2. conducere
3. comunicare
4. competitie sau cooperare
5. repartitia trairilor afective

Fiecarui process dintr-un grup ii corespunde o structura (ierarhica, de comunicare,

de indeplinirea sarcinii).

1. STRATIFICAREA

Reprezinta diferentierea membrilor dupa anumite criterii (de obicei statusuri sau
specializari). Stratificarea poate fi:
a) verticala echivalenta cu ierarhia – cuprinde statusuri inegale (director, dir.
adjunct, contabil)
b) orizontale – cuprinde specializari diferite care nu implica statusuri inegale (sef
sectie ortopedie, sef sectie pediatrie…au acelasi nivel, dar specializari diferite)

Pe verticala se exercita presiuni mai mari spre conformism decat in stratificarea

orizontala.
Pe stratificarea orizontala se exercita mai mult reciprocitatea dependenta (oamenii
depend unii de ceilalti – ex.: asistentele sunt plasate la acelasi nivel, dar daca cea de
dimineata nu si-a facut datoria atunci cea de dupa-amiaza are mai mult de lucru). Munca
unuia depinde de munca celuilalt.

pag. 6
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

2. CONDUCEREA

Este un proces de organizare si exercitare a influentei de catre persoana cu pozitie

de lider in vederaea realizarii sarcinii si armonizarii relatiilor.

Liderul poate fi:

1. Formal (oficial) sau informal (este persoana agreeata de grup si recunoscuta

ca sef).
2. a) Democratic - cel care se consulta cu membrii grupului (ori i-a el decizia
ori impreuna cu grupul)
b) Autoritar – nu se consulta cu grupul
c) Laissez faire – face cam ce ii spune grupul, nu este productive, este comod
3. a) Centrat pe sarcina – liderul care urmareste rezolvarea sarcinii fara a tine
cont de un anumit lider, membru
c) Centrat pe persoane – in idea ca daca oamenilor le este bine, ei vor realiza
sarcina respectiva.

4. COMPETITIA - COOPERAREA

COMPETITIA - creste eficienta grupului, dar este si sursa de frustrare si

anxietate pentru membrii (competitia inseamna ca 2 sau mai multe persoane urmareste
acelasi scop).

COOPERAREA - presupune atingerea scopului comun prin coordonarea

eforturilor individuale, insa poate duce la uniformizare si scaderea satisfactiei
individuale. In cooperare unii pot muncii mai mult decat altii, mai putin si sunt premiati
toti la fel, pentru ca grupul si-a atins scopul.

3. COMUNICAREA

Este procesul prin care se transmit informatiile in cadrul grupului.

Retelele de comunicare pot fi:

a) Lineare – se transmite de la unul la altul (ex.: gr. Din armata – cineva da

ordinul si acesta merge de sus in jos).

b) In cerc – informatia pleaca de la toti membrii grupului

c) Reciproce – care pot lua forma lineare sau in cerc, arata ca exista o buna
comunicare in grup

pag. 7
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

Ca proces, comunicarea este implicata in realizarea tuturor proceselor din grup si

are rol de mentinerea unitatii grupului si de asigurare a coordonarii actiunilor individuale.
Angajarea in comunicare este in functie de statut, de gradul de conformare
la norme si de relatiile afective. (ex.: functia de statut-director la subalterni; la norme-de
reglemantari; relatiile afective-in functie de oameni, simtiri…)

STRATIFICAREA SI MOBILITATE SOCIALA (in grupurile mari)

STRATIFICAREA SOCIALA – reprezinta procesul de ordonare a indivizilor

dintr-o societate dupa anumite criterii: ocupatie, resurse, avere si venit.
STRATIFICAREA – inseamna plasarea oamenilor in diferite clase sociale.
RESURSELE – se refera la bunurile materiale care pot adduce venit: tablouri,
pamant…
Este sinonim cu averea doar ca resursele pot fi si dobandite.
Diferenta intre avere si venit este aceea ca venitul poate fii din: inchirieri,
dividente, dobanzi…

Clasele sociale existente la acest moment in societate sunt:

1. CLASA CELOR DE SUS – a caror avere este mostenita, iar veniturile
acestor persoane provin din rente, dobanzi sau mai putem include si patronii marilor
firme. Se considera cam 0.5% dintr-o societate.
2. CLASA MANAGERIALA – care ii include pe cei care lucreaza in diverse
firme foarte mari, are functie de raspundere si venituri importante (lucreaza la patroni)
3. CLASA DE MIJLOC – are cea mai mare pondere intr-o societate, membrii
ei au ca studii cel putin liceul si pot fi functionari, asistenti medicali, profesori, doctori,
avocati, patroni de firme mici (veniturile acestor oameni provin din salarii sau de pe urma
afacerilor)
4. CLASA MUNCITORILOR – include muncitori calificati si necalificati
(care au cel mult liceul). Au venituri din salarii.
5. CLASA CELOR SARACI – include persoanele ale caror venit provin din
ajutorul de la stat, someri, persoane cu handicap…
MOBILITATEA SOCIALA

Reprezinta trecerea unei persoane dintr-o clasa sociala in alta.

Mobilitatea poate fi:

1. a) ASCENDENTA - cand persoana trece intr-o clasa superioara celei in care s-a
nascut sau celei din care a facut parte la un moment dat (ex.: copilul isi depaseste conditia
parintilor mai ales al tatalui)
b) DESCENDENTA - cand copilul involueaza (trece) intr-o clasa inferioara
celei in care s-a nascut.

2. a) MOBILITATE INTERGENERATIONALA - intre generatii sau intre copil

si parinti
b) MOBILITATEA INTRAGENERATIONALA - are loc in cadrul aceleiasi
generatii sau in viata unei persoane

pag. 8
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

3. MOBILITATEA STRUCTURALA - consta in trecerea intr-o clasa sociala

superioara, nu ca urmare a eforturilor proprii ci ca urmare a modificarii structurii
societatii (ex.: industrializarea in anii comunismului la noi a determinat migratia in masa
a persoanelor de la sat la oras astfel incat din agricultori oamenii au devenit muncitori
ceea ce areun statut superior pentru ca avea un venit fix si locuinta mai confortabila).

Educatia conteaza in mobilitatea sociala.

FAMILIA CA GRUP SOCIAL

FAMILIA ESTE:
1. Un grup social al carui membrii sunt legati prin raporturi de casatorie sau
adoptie si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii
(include mama, tata, copii si generatiile).
2. Familia este un grup social format dintr-un cuplu casatorit si copii acestuia
(include mama, tata si copii).

CLASIFICARE:
1. DUPA NUMARUL DE MEMBRII AVEM:
a) FAMILIE NUCLEARA - formata din sot, sotie si copii
b) FAMILIE EXTINSA - include si rudele de sange (bunici, unchi…)

2. a) FAMILIE DE ORIGINE - este familia in care se naste si creste un individ

b) FAMILIE CONJUGALA - este familia intemeiata prin casatorie
c) FAMILIE DE REZISTENTA - care include persoanele care traiesc in
aceeasi casa si desfasoara activitati in comun
d) FAMILIE DE INTRETINERE - include persoanele care au sentimentul
apartenentei la acelasi neam
e) FAMILIE CU PROBLEME - in care este o familie cu deficit de structura
(sau monoparentale)
f) FAMILIE MIGRANTA
CURS 7 – 11.04.2011

FUNCTIILE FAMILIEI

Exista 4 functii fundamentale:

1. BIOLOGICA – prin care se asigura satisfacerea trebuintei sexuale

2. REPRODUCTIVA – functia de perpetuare a speciei, de a lasa urmasi
3. ECONOMICA – prin care se asigura bunastarea materiala
4. EDUCATIONALA – se ocupa de educatia copiilor care include si
socializarea primara (cei 7 ani de acasa)

pag. 9
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

ALTE FUNCTII:

a) Asigurarea securitatii emotionale a membrilor (dezechilibre emotionale,

sensibilitati, ex.: un copil ajunge sa se drogheze)
b) Satisface trebuinta de apartenenta la grup
c) Asigurarea fortei de munca a societatii.

FAMILIA NU ISI INDEPLINESTE INTOTDEAUNA FUNCTIILE.

ROLURILE FAMILIEI

Sot, sotie, mama, tata, copil.

(Ex.: s-au produs modificari in rolurile de familie: sotia munceste si a schimbat

rolul de mama, de sotie nu ca inainte cand muncea doar barbatul si sotia se ocupa de
educatia copiilor, de treburi gospodaresti. A avut si efecte pozitive: sotia nu mai depinde
de banii sotului, nu mai sta cu un barbat care o bate…)
Descoperirea anticonceptionalelor este un eveniment important pentru femeie
intrucat ea poate controla nasterea copiilor.

Rolurile in familie s-au modificat odata cu schimbarile societatii:

1. In societatea traditionala, familia este considerate o unitate de productie, iar

sarcinile si responsabilitatile sunt riguros precizate si stribuite dupa sex, varsta, rangul
nasterii.
2. Barbatul avea rol economic privilegiat. El intretinea familia, iar femeia avea
roluri casnico – menajere.

In societatea moderna, barbatul nu mai detine in exclusivitate responsabilitatea

procurarii resurselor materiale, iar femeia nu se mai ocupa in intregime de treburi
gospodaresti.

Modificarile rolurilor au fost urmare a faptului ca femeia s-a putut angaja, insa au
fost si alti factori:

- urbanizarea si modernizarea
- mobilitatea teritoriala (posibilitatea de a te deplasa sau stabili cu locuinta dintr-
un loc in altul)
- cresterea factorului de scolarizare a populatiei care a dus la modificarea varstei
la casatorie
- distributia rolurilor si autoritatii, o anumita atitudine
- controlul nasterilor

In present exista alternative la casatoria clasica:

pag. 10
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

- cupluri consensuale (concubinaj)

- cupluri fara descendenti (cupluri fara copii)
- familiile monoparentale (familiile cu un singur parinte)
- persoane divortate
- persoane vaduve
- persoane celibatare (persoanele care nu au fost casatorite si aleg san u se
casatoreasca)
- cuplurile de homosexuali.

INSTITUTII SI ORGANIZATII

INSTITUTIA ESTE:

1. ORGANIZATIE - care are statut, reguli de functionare stabilite prin

regulamente si legi avind rolul de a satisface nevoile oamenilor. Ex: spitalul privit prin
prisma rolului sau de a satisface nevoia de sanatate a oamenilor sau scoala nevoia de
educatie.
2. INSTITUTIE - un ansamblu de reguli de influentare si control social, un
ansamblu de modele specifice si stabile de organizare si desfasurare a interactiunilor
dintre indivizi, grupuri, indivizi si grupuri. Ex: reglementarea relatiei dintre pacient si
medic.

Organizatia este un sistem structurat de interactiune umana realizat pentru

atingerea unor scopuri.
Organizatia este un grup social caracterizat din punct de vedere al structurii de
conducere si al erarhiei.
Un grup social constituit cu un anumit scop (economic, politic, cultural), este
organizatie daca este privit prin prisma modului de organizare si functionare si este
institutie daca este privit prin prisma nevoilor pe care le satisface.

TEORII REFERITOARE LA ORGANIZATII

1. Menegementul stiintific clasic a aparut la inceputul sec. XX cu scopul de a

creea cel mai bun mod de organizare care sa duca la eficienta.
Menegementul clasic impune principiile:

a) Principiul muncii simplificate:

- munca simplificata este mai eficienta decit munca complexa de aici rezulta
diviziunea muncii de aici rezulta specializari inguste
c) Principiul metodei celei mai bune:
- fiecare munca poate fi facuta prin mai multe metode insa una este optima
rezulta ca este necesar ca specialisti sa o gaseasca pe cea mai buna si sa-l instruiasca pe
muncitor.
d) Principiul homo oeconomicus
- omul este de la natura o fiinta lenesa, pasiva si de aceea el este motivat de
cistig si de dorinta de a evita sanctiunile.

pag. 11
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

1. Teoria birocratiei

A aparut la inceputul sec. XX si a fost creata de Max Weber.

Scopul ei - eficientizarea si rationalizarea muncii functionarilor (functionarii erau
numiti cei cu “gulere albe” intrucit nu isi murdareau miinile ca muncitorii).

Caracteristici:

a) Functionarii dispun de libertate personala si se supun autoritatii numai in

privinta obligatiilor de serviciu.
b) Exista o ierarhie clar definita.
c) Fiecare functionar are o sfera de competenta clar definita legal (exemlu fisa
postului).
d) Exista o selectie libera a candidatilor.
e) Calificarile sunt testate prin examinare sau garantate prin diploma
f) Functionarii sunt remunerati prin salarii fixe
g) Autoritatea care i a angajat poate sa-i demita, dar si ei isi pot depune demisia.
h) Marimea salariului depinde de rang.
i) Functia este singura sau principala ocupatie
j) Functionarul poate fi promovat si poate avea o cariera
k) Functionarul lucreaza fara sa fie proprietarul mijloacelor sau a functiilor sale
l) Functionarul este supus unor discipline stricte, sistematice si controlului
comportamentului.

Birocratia a fost criticata pentru ca s-a dovedit ca apar anumite

comportamente:
a) Ritualism – respectarea regulamentelor devine mai importanta decit
problema de rezolvat pentru ca functionarii vor aplica si mai strict regulile pentru a se
apara ceea ce duce la insatisfactia clientilor.
b) Orientare defensiva – organizatia va deveni si mai preocupata de aplicare a
regulamentelor pentru a se apara impotriva clientilor nemultumiti.

Exista doua principii care critica activitatea functionarilor:

1. Principiul lui Petter – spune ca o persoana tinde sa fie promovata pina isi
atinge nivelul de incompetenta. Odata ce atinge acest nivel ia nu poate fi nici promovata
nici retrogradata asfel incit organizatia ca fi populata de incompetenti.

2. Legea lui Parkinson – intr-o organizatie cantitatea umana creste astfel incit
sa ocupe integral timpul acordat pentru realizarea obiectivului. Astfel, functionarii isi vor
umple timpul cu activitati inutile pe tot parcursul zilei d elucru parind foarte ocupati ceea
ce il va determina pe sef sa faaca noi angajari.

pag. 12
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

2. Teoria relatiilor umane – a fost formulata de Mayo in anii 1920 – 1930 in

urma cercetarii efectuate intr-o intreprindere de produse electrice.

Concluzie: relatiile interumane placute cresc randamentul oamenilor.

3. Teoria resurselor umane – relatiile placute nu sunt suficiente. Oameniui

trebuie sa se simta impliniti prin munca pentru ca ei urmaresc sau sunt motivati de:
a) recunoastere soociala
b) implinire personala

Acestea pot fi atinse printr-o munca complexa antrenanta, creatoare, deoarece

munca simplificata devine plictisitoare si nu il pune pe om in valuare.

DEFINITIE
CULTURA
Cultura este un complex care include cunoasterea,credintele,arta,morala, (stiinta
binelui si raului-etica), legile, obiceiurile si orice fel de capacitati si deprinderi
achizitionate de om ca membru al sociatatii.
Mai poate fi definita si ca ansamblul modurilor de gandire, de comportament si de
productie transmisa de la o generatie la alta prin comunicare sau alte mijloace cu exceptia
celui genetic.

CIVILIZATIA
Este un stadiu al culturii ale carei produse sunt preluate de la alta societate.
Valorile sunt idei pretuite in societate.

Structura culturii-include componentele:

1. IDEATICA - care include idei, valori (idei pretuite care ghideaza

comportamentul oamenilor si stau la baza normelor morale si juridice, adevarul,
(cinstea,binele,responsabilitatea), credinte (idei despre lume si viata, despre adevar
sau fals), mituri vehiculate in societate.
Ex.: frumosul (valoare estetica), sa ai bani pentru cineva este o valoare, toate ideile pe
care omul le pretuieste in societate sunt valori, tinem si le respectam pentru ca sunt ale
noastre. Credintele sunt idei despre lume si viata,despre adevar sau fals.

2. OBIECTUALA - cuprinde toate produsele materiale create de om (de la

uneltele de piatra pana la calculatoare)

3. NORMATIVA - totalitatea regulilor pe care oamenii le respecta intr-o

societate.

Reglulile,normele pot fi:

a) Dupa mod de transmitere

- scrise (formale,institutionale,juridice)

pag. 13
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

- nescrise (morale, transmise de la o generatie la alta, prin educatie)

b) Dupa gradul de aplicare in viata obisnuita

- norme ideale - exprima un comportament de dorit
- reale - exprima comportamenul de zi cu zi
Ex.: legea trebuie aplicata, ideal este ca oamenii sa fie cinstiti

d) Dupa domeniul reglementat

- juridice, tehnice, de organizare, educationale

Normele sociale asigura ordinea sociala si controlul social.

CULTURA. SUBCULTURA. CONTRACULTURA.

Intr-o societate exista mai multe forme de cultura:

a) Cultura dominanta
- e o baza pentru mai multe comunitati (populatia majoritata are o cultura care s-
a trsansmis)

b) Subcultura
- este o cultura proprie a unei comunitati
Ex.: subcultura profesionala – cei care au acceasi profesie au in comun reguli si mod de
interpretare, sucultura muzicala - rock, classic

d) Controcultura
- este o subcultura in care unele valori, credinte si norme sun in opozitie
cu ale culturii dominante (ex.: nazistii, neonozistii-dupa al II-lea razboi)

Contactul intre culturi

Da nastere la 3 procese sociale:

1. ACULTURATIA
Consta in aparitia unor elemente culturale noi care in componenta au
elemente din culturi diferite (Ex.: traista taraneasca cu fermoar – este in afara culturii
romanesti)

2. ACOMODAREA
Este procesul prin care 2 culturi diferite ajung sa-si defineasca granitele si sa
convietuieasca fara sa se transforme in mod radical (Ex.: comunitati asiatice din America-
fiecare il respect ape celalalt)

3. ASIMILATIA
Este procesul prin care o cultura a unei comunitati si-a pierdut identitatea si
a fost inglobata in cultura dominanta (Ex.: cultura negrilor-elementele lor de cultura au
fost preluate de oameni)

pag. 14
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

INSTITUTIA MEDICALA. BOALA CA FENOMEN SOCIAL.

Boala - este absenta sanatatii.

Boala - este o tulburare a sanatatii.

Ce este sanatatea?
Sanatatea - este o stare a celui care se simte puternic si asigurat
.
OMS defineste sanatatea ca deplina posesiune a bunastarii sociale, mentale si
fizice si nu numai absenta bolilor si afectiunilor. Implicit sanatatea reprezinta un echilibru
intre organism si mediu, care permite individului sa se adapteze, sa reziste frustrarilor,
stresului. Cel care nu reuseste se imbolnaveste.

Una dintre teoriile referitoare la sanatate si boala,defineste boala ca o

devianta de la starea de sanatate pentru ca:

- boala presupune si o deviere de la normele culturale stabilite cu privire la ceea

ce se considera sanatate

- boala este o stare care permite comportamentul deviant prin asumarea noului
rol de bolnav, individul trebuie sa-si asume drepturile si indatoriririle impuse acestui rol
(sa mearga la medic si sa se trateze), are si drepturi si obligatii in acelasi timp, in caz
contrar el deviaza de la obligatiile de rol.

- imbolnavirea devianta atrage dupa sine etichetari ale nespecialistilor care

stigmatizeaza si marginalizeaza persoana de aceea mersul la medic si opinia unui
specialist capata o mare importanta putand chiar inlatura eventuala eticheta.

Aceasta teorie explica perceptia pe care bolnavii o au in societate, dar si

consecintele pe care boala ca si comportament deviant le poate avea asupra persoanei,
familiei si societatii.

METODELE SOCIOLOGIEI

Cel mai des in cercetarea sociologica se utilizeaza urmatoarele metode:

1. Ancheta sociologica
2. Observatia sociologica
3. Experimentul
4. Analiza documentelor

1. ANCHETA SOCIOLOGICA
Urmareste cercetarea realitatii prin folosirea a doua instrumente:

A. Chestionarul
B. Ghidul de interviu

pag. 15
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

astfel incat ancheta poate fi pe baza de chestionar si pe baza de interviu.

A. CHESTIONARUL – cuprinde un ansamblu de intrebari legate de tema

studiata.
Intrebarile pot fi:

a) deschise – cu raspuns subiectiv (personal)

b) inchise – cu raspuns la alegere, dureaza mai putin

Ex.: - 1) Da; 2) Nu; 3) Nu stiu

- sau spune sa plasezi pe o scala de la 1 la…5 si sa incercuiesti raspunsul pe

scala acolo unde crezi ca se incadreaza. Credeti in politicieni?

- sau acordarea unor note de la 1 la …10, unde 1 este cel mai putin important si
10 cel mai important.Ce este mai important pentru tine?
1) Familia – 10 ; 2) Sanatatea – 9 ; 3) Bunastarea – 5 ; 4) Profesia – 8 ;
6) Timpul liber – 3…….

B. GHIDUL DE INTERVIU - poti aplica interviul, dezavantajul este ca

dureaza mai mult timp, avantajul este ca persoana interdievata daca are unele nelamuriri
ti le poate adresa, iti pune tie aceste intrebari (nelamuriri).

ANCHETA PE BAZA DE INTERVIU – foloseste un ghid de interviu care

cuprinde un set de intrebari la care subiectul raspunde liber.
Chestionarul trebuie sa indeplineasca si el niste conditii.

2. OBSERVATIA SOCIOLOGICA
Consta in inregistrarea datelor comportamentelor interesante pentru teme
studiata (in observatie este important sa se faca o ancheta)

Ea poate fi:
a) Structurata – atunci cand se cunoaste intr-o anumita masura fenomenul si se
poate realiza o grila de observatie (este importanta aceasta grila de observatie pentru a
bifa aspectele ce il intereseaza, pentru a pune calificative).
b) Nestructurata – cand nu se cunoaste fenomenul, iar cercetatorul nu stie la ce
sa se astepte.

Observatia mai poate fi:

a) Participativa – cand cercetatorul se integreaza in grup si participa la
activitatile lui, Anuntandu-I sau nu pe ceilalti ca ii cerceteaza.
b) Nonparticipativa – cand cercetatorul nu se integreaza in grup.
c) Inregistrarea comportamentelor – poate fi afectata deoarece in observatia

pag. 16
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

participativa cercetatorul nu consemneaza faptele atunci cand se produc.

3. EXPERIMENTUL
Consta in determinarea unor reactii ca urmare a modificarii unui factor de
mediu. ( Ex.: Conditiile din inchisoare in ce fel influenteaza societatea sau intr-o fabrica
de a se stinge, aprinde lumina, sa vedem daca se face economie.
Experimentul il folosim strict pentru o anumita problema, pentru a vedea ce
efecte avem.

4. ANALIZA DOCUMENTELOR
Pot fi studiate documente precum: ziare, emisiuni radio sau tv, carti,
autobiografii, memorii despre societate, scrisori (ale unor persoane emigrate in
America…), documente sociale (care atesta ceva, acte normative…)
Analiza documentelor sociale este de fapt o analiza de continut – care reprezinta
exprimarea cantitativa a ceea ce se numeste unitate de analiza.

UNITATEA DE ANALIZA este:

1. SPATIUL SAU TIMPUL
Spatiul – se refera la lungimea textului unui articol (se masoara chiar si
numarul de randuri)
Timpul – se refera la timpul de emisie (daca vorbim de tv sau de radio)
2. CUVINTELE
Se numara de cate ori apar anumita cuvinte intr-un text, emisiune sau post tv.
3. TEMELE
Adica anumite idei care sunt prezentate frecvent (de asemenea se numara).
4. PERSONAJELE
Care pot fi persoane sau pur si simplu personaje la modul general (ex.: femeia
de cate ori se vorbeste despre femeie).
5. ITEMUL
Care poate fi o anumita emisiune, un articol, un editorial.
CURS 12 - 06.06.2011

ETAPELE SOCIOLOGICE

Aceste etape sunt:

1. Formularea problemei
2. Formularea ipotezelor de cercetare
3. Stabilirea grupului ce urmeaza a fi studiat
4. Alegerea metodei si a instrumentului de cercetare
5. Aplicarea instrumentelor si prelucrarea datelor
6. Analizarea si interpretarea datelor

1. Formularea problemei
Situatia sociala poate fi o problema de cercetat daca:
- reflecta o contradictie intre teorie si realitate

pag. 17
Sociologie. Politici Sociale si de Sanatate. AMG I

- atunci cand situatia indica aparitia unui fenomen social nou ale carui cauze si
urmari nu se cumosc
Este important insa felul in care se formuleaza problema.

3. Formularea ipotezelor de cercetare

Ipoteza – este o afirmatie care poate fi catalogata ca adevarata sau falsa.
Ipoteza – varianta - afirmatie care poate fi catalogata ca adevarata sau falsa.
In sociologie ea trebuie formulate in termeni adecvati astfel incat sa poata fi
verificata in realitate.
Exemplu:
Daca x, atunci y.
X si y in aceasta ipoteza se numesc variabile pentru ca pot lua diverse valori.
Se considera ca varsta, sexul, ocupatia, clasa, anul scolar este o variabila.
In cazul unei ipoteze pot pune numai o variabila.
De asemenea, x si y trebuie sa fie variabile care pot fi masurate in realitate. Nu se
poate formula ipoteza.
Exemplu:
Daca elevii au suflet mare, atunci participa la multe actiuni extrascolare.
Nu putem masura sufletul.
Variabilile cuprinse in ipoteza trebuie sa fie masurabile pentru a fi testate si a se
confirma sau infirma adevarul ipotezei.

4. Grup de persoane – esantionare.

Etapa a 3-a ce urmeaza a fi studiat, este un proces ce se numeste esantionare.
Grupul supus cercetarii se numeste ESANTION si este extras din populatia
care trebuie cercetata.
Aceasta extragere se face prin mai multe metode.
Esantionul trebuie sa fie reprezentativ, adica sa reproduca la scara mica
caracteristicile intregii populatii importante pentru cercetare.
Marja de eroare a raspunsurilor este in functie de marimea esantionului, nu
de marimea populatiei din care s-a extras.
5. Metodele le avem din cursul trecut
Exemplu:
Chestionar.
Cauzele absenteismului la scoala:
- serviciul
- familia
- probleme personale
- sanatate
- dezinteres
- distanta
- altele

pag. 18