Fiscalitate– Curs 2

TAXELE VAMALE

Cadru legal:
Reglementări vamale europene
 Regulamentul UE nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului
Vamal al Uniunii,
 Regulamentul UE nr. 2447/2015 al Comisiei de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului UE nr. 952/2013
 Regulamentul UE nr. 989/2017 al Comisiei de rectificare şi modificare a Regulamentul UE nr. 2447/2015
 Regulamentul CEE nr. 2658/1987 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal integrat
comunitar (TARIC)
Reglementări vamale naţionale
 Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României
 HG nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României
 TARIC-RO

Autoritatea investită pentru aplicarea reglementărilor vamale în România este Diecția Generală a Vămilor, din ANAF.
Mărfurile intrate pe teritoriul vamal comunitar sunt îndrumate către biroul vamal stabilit de autoritatea vamală sau în alt
loc desemnat de aceasta. Persoana care îşi asumă răspunderea pentru transportul mărfurilor după ce acestea au fost
introduse pe teritoriul vamal al Comunităţii, devine răspunzătoare pentru prezentarea mărfurilor la biroul vamal stabilit.
Pentru obţinerea unei destinaţii vamale, trebuie depusă o declaraţie vamală prin care să se solicite un regim vamal.
Termenul în care trebuie depusă declaraţia este de:
- 45 de zile pentru mărfurile transportate pe cale maritimă;
- 20 de zile pentru mărfurile transportate pe cale rutieră, aeriană, feroviară.
Declararea mărfurilor la import se face electronic, prin completarea de către declarant, în aplicația RCDPS (Sistemul
român de procesare automată a declarației vamale la import) a DEI (document electronic de import). Depunerea si
înregistrarea DEI la biroul vamal competent sunt certificate declarantului prin comunicarea MRN (număr unic de înregistrare
al DEI) aferent acesteia, atribuit in mod automat de către aplicația RCDPS.
Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplică în cadrul procedurii de vămuire, în funcţie de scopul operaţiunii
comerciale şi de destinaţia mărfii.
Regimurile vamale definitive Regimurile vamale suspensive (cu impact economic) - RVS
punerea în liberă circulaţie (importul) tranzitul mărfurilor
exportul antrepozitul vamal
introducerea/scoaterea din ţară de bunuri transformarea sub control vamal
aparţinând călătorilor/altor persoane admiterea temporară a mărfurilor
fizice, necomercianţi perfecţionarea activă a mărfurilor
perfecţionarea pasivă a mărfurilor
RVS sunt operaţiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea plăţii taxelor vamale.
Utilizarea RVS este condiţionată de existenţa unei autorizaţii care se solicită în scris de către titularul operaţiunii
comerciale. Autoritatea vamală aprobă cererea prin emiterea unei autorizaţii numai în cazul în care:
- titularul operaţiunii a constituit o garanţie care să asigure plata taxelor vamale, dacă acestea se datorează.
- autorităţile vamale pot supraveghea şi monitoriza regimul.
- solicitantul justifică îndeplinirea condiţiilor economice pentru fiecare regim în parte.
În autorizaţie se fixează condiţiile de derulare a regimului şi termenul în cadrul căruia titularul este obligat să solicite
acordarea unui nou regim vamal.

1. Punerea în liberă circulaţie (importul)

Pentru punerea în liberă circulaţie, se depun următoarele documente:

• un exemplar tipărit din DEI
• factura în baza căreia se declară valoarea în vamă a mărfurilor;
• declaraţia cu elementele necesare pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor (declaraţie pentru valoarea în vamă);
• documentele necesare pentru aplicarea unui regim tarifar preferenţial;
• documentele de transport sau, după caz, documentele aferente regimului vamal precedent.
Pe baza acestora, autoritatea vamală realizează procedura de vămuire şi de încasare a datoriei vamale aferente
drepturilor de import. Pentru acordarea liberului de vamă, se achită taxe vamale, dar și TVA, accize și alte sume, după caz.

Taxa vamală de import (TV) = cota x valoarea în vamă a mărfurilor importate, exprimată în lei.
1
 Fiscalitate– Curs 2

Valoarea în vamă (VV) Cotele de taxă vamală (cote)

VV = preţul de tranzacţie (preţul efectiv plătit sau de plătit pentru Cotele pot fi procentuale, specifice sau mixte.
marfă). Tariful Vamal Integrat Comunitar (TARIC) - bază de date care
În măsura în care nu sunt incluse în preţul extern, în VV se cuprind: cuprinde:
 costul containerelor şi ambalajelor - nomenclatura combinată a mărfurilor,
 cheltuielile de transport ale mărfurilor importate până la - TV şi impuneri introduse prin PAC,
frontiera UE - suspendări de TV;
 cheltuielile de încărcare-descărcare şi de manipulare (conexe - contingente tarifare;
transportului) aferente parcursului extern - regimul tarifar preferenţial;
 costul asigurării pe parcursul extern. - sistemul generalizat de preferinţe tarifare (SGP) aplicabil ţărilor
Nu se includ în valoarea în vamă, cu condiţia să fie evidenţiate în curs de dezvoltare;
separat de preţul de tranzacţie, următoarele: - taxe antidumping sau de compensaţie (antisubvenţie);
 cheltuielile de transport ale mărfurilor importate după sosirea - prohibiţii la import şi la export;
lor la locul de intrare pe teritoriul vamal comunitar - restricţii la import şi la export;
 cheltuielile de construcţie, montare, asamblare, întreţinere şi - coduri adiţionale;
asistenţă tehnică, întreprinse după import - restituţii la export;
 comisioane de cumpărare - referiri cu privire la reglementările comunitare care au introdus o
VV se determină şi se declară de către importator . măsură tarifară sau netarifară;
Transformarea în lei a VV se face la cursul de schimb înregistrat şi - alte măsuri tarifare şi netarifare.
publicat de BNR în penultima zi de miercuri a lunii precedente. Baza de date TARIC-RO conţine, în plus faţă de baza de date
TARIC, măsurile naţionale referitoare la restricţiile impuse prin
diverse acte normative naţionale cu implicaţii în activitatea vamală.

2. Exportul

Regimul de export constă în scoaterea definitivă a mărfurilor româneşti de pe teritoriul României.

Exportatorul de mărfuri este obligat să depună o declaraţie vamală de export la biroul vamal în raza căruia îşi are
sediul. VV are doar importanţă statistică, deoarece la exportul de mărfuri nu se încasează TV.
Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să părăsească teritoriul României în aceeaşi stare
în care acestea se aflau în momentul înregistrării declaraţiei vamale de export.

3. Regimul vamal aplicabil călătorilor şi altor persoane fizice

Bunurile conţinute în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară terţă sunt admise fără plata TV cu condiţia ca
importul să fie de natură ocazională, iar bunurile să fie exclusiv de uz personal sau destinate pentru cadouri.
De exemplu, sunt permise a fi importate în regim de scutire de taxe vamale următoarele bunuri:
a) obiecte de uz personal necesare în mod rezonabil pentru călătorie (de ex: îmbrăcăminte şi încălțăminte, articole de
toaletă, bijuterii personale, aparate fotografice si aparate cinematografice de luat vederi, camere video, aparate portative de
înregistrare video, instrumente muzicale portabile, aparate receptoare de radio portative, aparate receptoare de televiziune
portative, calculatoare personale portative);
b) mărfuri pentru scopuri sportive (de ex: schiuri şi beţe, patine, sănii, îmbrăcăminte, încălțăminte şi mănuşi de sport,
mingi de orice fel, rachete, crose, plase, bastoane şi altele similare);
c) produse din tutun: 40 de ţigarete; 100 de cigarillos (trabucuri cu o greutate maximă de 3 grame fiecare); 50 de
trabucuri; 250 grame de tutun de fumat. Scutirea poate fi aplicată pentru una din categoriile de produse sau pentru o
combinaţie a acestora cu condiţia ca totalul procentelor utilizate din cantităţile individuale permise să nu depășească 100%.
d) băuturi alcoolice:
- un total de 1 litru de alcool şi băuturi alcoolice cu o concentraţie alcoolică distilate şi băuturi spirtoase, cu o tărie
alcoolică de peste 22% volum sau alcool etilic nedenaturat de 80% volum şi peste; un total de 2 litri de alcool şi băuturi
alcoolice cu o concentraţie alcoolică mai mică de 22% în volum. Scutirea poate fi aplicată pentru una din categorii sau pentru
o combinaţie a acestora cu condiţia ca totalul procentelor utilizate din cantităţile permise să nu depășească 100%.
- 4 litri de vinuri liniştite şi 16 litri de bere;
e) bunuri diverse, altele decât cele de la lit. a) - d), în limita unei valori globale de 430 EURO pentru fiecare călător în
cazul transporturilor pe cale aeriană şi maritimă şi 300 EURO în cazul celorlalte mijloace de transport.
f) carburantul conţinut în rezervorul standard al mijlocului de transport cu motor şi o cantitate de carburant de până la 10
litri conţinută într-un rezervor portabil.
Dacă aceste limite sunt depăşite, călătorii pot importa bunuri aflate în bagajele personale cu plata taxelor vamale, a
taxei pe valoarea adăugată (19%) şi a accizelor, după caz.
Valoarea în vamă la care se aplică taxele vamale este preţul efectiv plătit pentru achiziţionarea bunurilor, care rezultă din
preţurile înscrise în facturi sau alte documente fiscale echivalente. În situaţiile în care preţul efectiv plătit nu poate fi luat în
considerare, valoarea în vamă este cea stabilită în lista de valori în vamă aprobată prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice
nr. 1076/2006 pentru aprobarea valorilor în vamă.
2
 Fiscalitate– Curs 2
Taxele vamale aplicabile la importul de bunuri sunt cele cuprinse în TARIC. Ca excepție, în cazul bunurilor aflate în
bagajele personale ale călătorilor, care nu au caracter comercial şi a căror valoare globală pe călător nu depăşeşte 700
EURO, se aplică taxa vamală forfetară de 2,5%. Taxa vamală forfetară nu se aplică următoarelor bunuri:
- pentru care persoana interesată solicită aplicarea taxelor vamale din TARIC;
- pentru care în TARIC figurează menţiunea “scutire”;
- pentru produsele din tutun şi băuturi alcoolice atunci când acestea depăşesc cantităţile prevăzute pentru a fi admise cu
scutire de la plata taxelor vamale.

4. Tranzitul mărfurilor

Permite circulaţia dintr-un punct într-altul pe teritoriul vamal comunitar a mărfurilor necomunitare, fără ca aceste mărfuri
să fie supuse drepturilor de import;
Titularul de tranzit comunitar extern este transportatorul mărfurilor.
Acesta este obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declaraţie vamală de tranzit
(sumară), care trebuie însoţită de specificaţii, facturi sau de alte documente din care să rezulte valoarea mărfurilor tranzitate.
Regimul se acordă cu garantarea TV.
Termenul de încheiere pentru regimul de tranzit comunitar se stabileşte de biroul vamal de plecare în funcţie de felul
mijlocului de transport, de distanţa de parcurs şi de condiţiile atmosferice. În cadrul termenului stabilit, titularul de tranzit
comunitar extern este obligat să prezinte mărfurile, împreună cu declaraţia vamală de tranzit şi documentele însoţitoare, la
biroul vamal de destinaţie.
Regimul de tranzit comunitar se încheie atunci când mărfurile şi documentele corespunzătoare sunt prezentate la biroul
vamal de destinaţie. Acesta înregistrează mijlocul de transport şi mărfurile prezentate şi confirmă biroului vamal de plecare
primirea mărfurilor.
Dacă transportatorul nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinaţie în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri ori
substituiri, declaraţia vamală de tranzit constituie titlu executoriu pentru plata TV şi a drepturilor de import.

5. Antrepozitul vamal

Se foloseşte atunci când există un decalaj între circulaţia mărfurilor şi comercializarea lor.
Antrepozitul vamal = locul aprobat de autoritatea vamală, aflat sub controlul acesteia, în care pot fi depozitate:
- mărfurile necomunitare, înainte ca ele să fie supuse obligaţiei de plată a datoriei vamale (avantajul este că plata
drepturilor de import este amânată)
- mărfurile comunitare vămuite, până la expedierea lor în afara teritoriului comunitar (avantajul este că se beneficiază de
efectele regimului de export, cum ar fi recuperarea TVA, înainte ca mărfurile să fie efectiv expediate).
Titularul (deţinătorul) de antrepozit vamal este administrator sau gestionar al acestuia.
Antrepozitarul este titularul declaraţiei vamale prin care mărfurile sunt plasate în regimul de antrepozit vamal.
Tipuri de antrepozite:
a) Antrepozitul public - poate fi utilizat de orice persoană pentru antrepozitarea de mărfuri. Deţinătorul de antrepozit
poate fi o întreprindere privată (cum ar fi un comisionar în vamă) sau o autoritate publică (cum ar fi o cameră de comerţ).
b) Antrepozitul privat este rezervat antrepozitării de mărfuri de un anumit operator, deţinător de antrepozit. Acesta este
în acelaşi timp deţinător de antrepozit şi antrepozitar de mărfuri, fără a fi neapărat proprietarul mărfurilor. Deţinătorul de
antrepozit poate depozita mărfurile necesare activităţii sale, aparţinând fie furnizorilor săi, fie clienţilor săi.
În perioada de antrepozit vamal nu pot fi efectuate alte operaţiuni decât cele de ambalare, de marcare sau de testare în
vederea pregătirii pentru vânzare, care, în prealabil, au fost aprobate de autoritatea vamală.
Dacă până la expirarea termenului de antrepozitare vamală mărfurile nu au primit o altă destinaţie vamală, autoritatea
vamală, din oficiu, încheie regimul vamal de antrepozit şi încasează TV şi drepturile de import, pe baza unui act constatator.

6. Perfecţionarea activă

Poate avea două forme distincte:

• Perfecţionarea activă cu suspendare (PA/S): mărfurile necomunitare sunt importate pentru a fi încorporate într-un
produs finit (produs compensator - PC) cu suspendarea drepturilor de import (TV, accizele, TVA, alte taxe). PC vor fi
apoi exportate în țara de unde provin mărfurile importate. Se consideră că acestea doar tranzitează teritoriul naţional.
• Perfecţionarea activă cu rambursare (PA/R): mărfurile sunt puse în liberă circulaţie în Comunitate, drepturile vamale
sunt plătite şi apoi rambursate în măsura în care PC sunt exportate în țara de unde provin mărfurile importate.
În regimul de perfecţionare activă se pot efectua următoarele operaţiuni:
a) prelucrarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri;
b) transformarea mărfurilor;
c) repararea mărfurilor, inclusiv remontarea în forma iniţială;

3
 Fiscalitate– Curs 2
d) utilizarea unor mărfuri, care, deşi nu se regăsesc în produsele compensatoare, permit sau facilitează obţinerea acestor
produse, chiar dacă ele dispar total sau parţial în timpul folosirii lor.
Excepţie: Nu se pot plasa sub regimul de perfecţionare activă, chiar dacă este posibilă utilizarea lor la obţinerea PC:
- combustibilii, sursele de energie, altele decât cele necesare testării PC sau pentru detectarea defectelor mărfurilor
de import care necesită reparaţii;
- lubrifianţii, alţii decât cei necesari la operaţiunile de calibrare, ajustare sau scoatere din tipar ori matriţă a PC;
- utilajele şi uneltele.
În autorizație se precizează:
- Termenul în care PC trebuie exportate
- Rata de randament (cantitatea de PC ce trebuie obținută dintr-o cantitate dată de materii prime)
Regimul de perfecţionare activă se încheie atunci când PC sau mărfurile în aceeaşi stare fac obiectul unei declaraţii
vamale pentru o nouă destinaţie vamală sau la expirarea termenului în care PC trebuie exportate, dacă până la această dată
nu s-au exportat şi nici nu s-a solicitat un alt regim vamal.

7. Transformarea sub control vamal

Permite folosirea pe teritoriul României fără plata drepturilor de import de mărfuri necomunitare pentru a fi supuse unor
operaţiuni care le transformă felul sau starea iniţială. Produsele rezultate, numite produse transformate, se introduc în
circuitul economic cu plata drepturilor de import.
Regimul de transformare sub control vamal se aplică atunci când:
- mărfurile transformate au drepturi de import mai mici decât mărfurile de import.
- mărfurile trebuie să sufere transformări în vederea îndeplinirii condiţiilor tehnice pentru a fi puse în liberă circulaţie.
În autorizație se precizează:
- Termenul în care produsele transformate trebuie importate
- Rata de randament (cantitatea de produse transformate ce trebuie obținută dintr-o cantitate dată de materii prime)
Încheierea regimului de transformare sub control vamal se face de titularul autorizaţiei prin întocmirea unei declaraţii
vamale în detaliu care se depune la biroul vamal la care s-a depus şi declaraţia vamală de plasare sub regim de
transformare.

8. Admiterea temporară

Permite utilizarea pe teritoriul României, cu exonerarea totală sau parţială a drepturilor de import şi fără aplicarea
măsurilor de politică comercială, a mărfurilor destinate a fi reexportate în aceeaşi stare.
a) Regimul cu exonerare totală de drepturi de import se acordă dacă sunt respectate condiţiile specifice menţionate
de Regulamentul CEE. Exemple: participări la târguri, încercări, demonstraţii; ambalaje reutilizabile.
b) În regimul cu exonerare parţială, TV = 3% x suma care s-ar fi datorat dacă mărfurile ar fi fost importate.
Cuantumul se stabileşte pentru fiecare lună sau fracţiune de lună a duratei în care mărfurile se află sub regimul de
admitere temporară, fără a putea depăşi cuantumul datorat în cazul în care aceleaşi mărfuri ar fi fost puse în liberă circulaţie.
Dacă titularul autorizaţiei nu dă o destinaţie vamală mărfurilor aflate în regim de admitere temporară până la expirarea
termenului, mărfurile vor fi considerate importate, iar drepturile de import datorate vor fi încasate din garanţia pe care
beneficiarul regimului de admitere temporară este obligat să o constituie. Pentru mărfurile plasate în regim de admitere
temporară cu exonerare parţială de drepturi de import şi care, ulterior se importă, TV = sumele datorate dacă mărfurile ar fi
fost importate de la început - sumele încasate pe perioada în care mărfurile s-au aflat în regim de admitere temporară.

9. Perfecţionarea pasivă

Permite exportul temporar de mărfuri comunitare în afara teritoriului comunitar, în vederea supunerii acestora unor
operaţiuni de transformare sau de prelucrare şi, ulterior, a importului produselor astfel rezultate (numite produsele
compensatoare - PC), cu exonerarea totală sau parţială de drepturi de import.
În autorizație se precizează:
- Termenul în care PC trebuie importate (nu poate depăşi 2 ani).
- Rata de randament (cantitatea de produse compensatoare ce trebuie obținută dintr-o cantitate dată de materii prime)
Titularul autorizaţiei va datora în momentul importului produselor compensatoare doar diferenţa dintre:
 suma drepturilor şi taxelor de import aferente PC importate şi
 suma drepturilor şi taxelor de import care s-ar fi perceput la aceeaşi dată pentru mărfurile de export temporar dacă
ele ar fi fost importate din ţara în care a avut loc ultima operaţiune de perfecţionare pasivă.
În acest fel se taxează doar valoarea adăugată în străinătate.

4
 Fiscalitate– Curs 2
Aplicaţii cu TAXE VAMALE

1. Un agent economic din România importă din SUA:

- 1.000 kg seu din carne de vită, la preţul unitar de 0,2 USD/kg (TV = 3,2%)
- 2.000 kg de carne de vită refrigerată, la preţul unitar de 2 USD/kg (TV = 12,8% + 303,4 euro/100 kg)
- 1.000 kg de cârnaţi din carne de vită, la preţul unitar de 3 USD/kg (TV = 149,4 euro/100 kg)
Cursurile de schimb utilizate pentru determinarea VV sunt de: 1 USD = 4 LEI şi 1 euro = 4,5 LEI.
Să se determine taxa vamală datorată.

2. SC X SRL efectuează în 2017 mai multe importuri şi exporturi temporare şi definitive:

a) pe 10.01.2017 importă din India 10.000 mp de ţesătură de bumbac la preţul unitar de 0,8 USD/mp; cheltuielile de
transport pe parcurs extern sunt de 2.000 USD;

b) pe 10.03.2017 importă din Republica Moldova în regim de perfecţionare activă cu suspendare următoarele materii
prime necesare pentru confecţionarea de tricouri din bumbac:
- ţesătură de bumbac, în valoare de 10.000 euro;
- aţă de cusut, în valoare de 200 euro;
Rata de randament este de 2.000 de produse compensatoare (tricouri) obţinute din materiile prime prevăzute mai sus.
Pe 10.06.2017 exportă în Moldova cele 2.000 de produse compensatoare obţinute din procesul de prelucrare, în valoare
totală de 20.000 de euro.

c) pe 10.07.2017 importă din Moldova în regim de perfecţionare activă cu rambursare următoarele materii prime
necesare pentru confecţionarea de tricouri din bumbac:
- ţesătură de bumbac, în valoare de 10.000 euro;
- aţă de cusut, în valoare de 200 euro;
Rata de randament este de 2.000 de produse compensatoare (tricouri) obţinute din materiile prime prevăzute mai sus.
Pe 10.10.2017 exportă în Moldova doar 1.500 tricouri din bumbac, în valoare totală de 15.000 de euro, restul de 500, în
valoare totală de 5.000 de euro, necorespunzând normelor de calitate impuse de beneficiar.

d) pe 20.07.2017 exportă în Moldova în regim de perfecţionare pasivă următoarele materii prime necesare pentru
confecţionarea de tricouri din bumbac:
- ţesătură de bumbac, în valoare de 10.000 euro;
- aţă de cusut, în valoare de 200 euro;
Rata de randament este de 2.000 de produse compensatoare (tricouri) obţinute din materiile prime prevăzute mai sus.
Pe 20.10.2017 importă cele 2.000 de tricouri obţinute din procesul de prelucrare, în valoare totală de 20.000 de euro.

e) pe 05.08.2017 importă în regim de admitere temporară cu exonerare parţială o maşină de cusut din Japonia, în
vederea testării. Conform documentelor, preţul maşinii de cusut este de 9.000 USD, iar cheltuielile de transport pe parcursul
extern de 1.000 USD.
Pe 30.09.2017 importă maşina de cusut.

Se vor folosi următoarele taxe vamale la importul în UE: tricouri din bumbac: 15%, ţesătură de bumbac: 10%, aţă
de cusut: 5%, maşini de cusut: 20%.
Pentru toate regimurile economice vom considera că autorizaţia este valabilă pe o perioadă de 4 luni.
Pentru toate operaţiile vom utiliza următoarele cursuri de schimb: 1 euro = 4,5 lei şi 1 USD = 4 lei.

Să se determine taxele vamale aferente fiecărei operaţii.