Activitate 2.4.a.

Sinteză pentru activități metodice (30

min)
Studiați suportul de curs, secvența 2.4, precum și exemplele din Anexă, apoi realizați
textul pentru 1-2 diapozitive pentru acel suport vizual (ppt) destinat activității metodice
din școală sau la nivel de cerc. Esențializați ceea ce ați învățat la curs pentru a face o
prezentare pertinentă pentru colegi. Este obligatoriu să vă referiți la metode ca mijloace
de dezvoltare a competențelor elevilor. Revedeți și subcapitolul referitor la clișee
didactice. Oferiți feedback online, colegilor de la curs. Revizuiți propriile diapozitive în
funcție de feedbackul formatorului și de eventualele comentarii ale colegilor.

Apariția noilor programe, centrate pe achizițiile elevilor, a impus anumite schimbări în

didactica matematicii.
Didactica actuală este orientată pe formarea de competențe, adică acele ansambluri
structurate de cunoștințe și deprinderi dobândite prin învățare, care permit identificarea și
rezolvarea unor probleme specifice, în contexte variate.
Modernizarea metodelor din învățământul matematic este determinată, în primul rând
de transformările care au loc, în zilele noastre, în societatea românească și care influențează
acest învățământ. Aceasta impune o apropiere a practicii școlare, a predării matematicii, de
actul firesc al învățării acesteia, de cunoașterea elevului, precum și apropierea activității
didactice de cea științifică.
A aborda procesul de învățare într-un mod complet și eficient înseamnă a avea abilitatea de a
reuni factorii pozitivi care caracterizează fiecare dintre teoriile de învățare expuse. Din punct
de vedere al metodelor/tehnicilor de lucru cu elevii, acestea trebuie să vizeze atât o învățare
prin aplicarea de raționamente inductive și deductive (abordare obiectivizată), cât și o învățare
produsă prin schimbul de experiențe între elevi, experiențe care sunt trecute prin filtrul
propriei cunoașteri anterioare.
 În organizarea succesiunii de situaţii educative prin intermediul cărora elevii să ajungă
individual sau în grup la noi achiziţii, precum şi la exersarea şi dezvoltarea competențelor, ar
trebui să proiectăm activități de învățare prin folosirea următoarelor metode:

- Investigația (oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoștințele

însușite, în situații noi și variate; presupune definirea unei sarcini de lucru cu
instrucțiuni precise, înțelegerea acesteia de către elevi înainte de a trece la rezolvarea
propriu-zisă)
- Proiectul (realizarea unui produs, ca urmare a colectării și prelucrării unor date
referitoare la o temă fixată anterior; este activitatea cel mai pregnant centrată pe elev;
este o activitate personalizată, elevii putând decide nu numai asupra conținutului său,
dar și asupra formei de prezentare)
- Metoda cubului (presupune împărțirea elevilor în 6 grupe, fiecare grupă având de
rezolvat cerințele uneia din fețele cubului; fiecare față a cubului are asociate cerințe
 care trebuie neapărat să înceapă cu cuvintele descrie, compară, analizează, asociază,
aplică, argumentează; rezultatele se expun clasei de către un reprezentant al grupei)
- Metoda R.A.I. (Răspunde-Aruncă-Interoghează joc de aruncare a unei mingii de la un
copil la altul; cel care aruncă mingea pune o întrebare din lecție celui care o prinde; cel
care prinde mingea răspunde la întrebare, aruncă mai departe la alt coleg și pune altă
întrebare; elevul care nu cunoaște răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din
partea celui care a pus întrebarea; eliminarea celor care nu au știut răspunsurile
conduce treptat la rămânere în grup a celor mai bine pregătiți)
- Metoda JINGSAW (fiecare echipă are o temă de rezolvat, fiecare elev al echipei are
o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert; el are în același timp și
responsabilitatea transmiterii informațiilor asimilate celorlalți colegi)
- Metoda EXPLOZIA STELARĂ (CINE? CE? DE CE? CÂND? UNDE? se scrie
ideea sau problema pe o foaie de hârtie și se înșiră cât mai multe întrebări care au
legătură cu ea;colectivul se poate organiza în grupe, fiecare grupă elaborând o listă cu
cât mai multe întrebări și cât mai diverse; se evidențiază cele mai bune întrebări și
aprecierea muncii în echipă)
- Metoda CIORCHINELUI (o metodă de a realiza asociații de idei, de cunoștințe; se
scrie un cuvânt în mijlocul foii, iar elevii sunt invitați să scrie cuvinte sau sintagme
care le vin în minte în legătură cu tema propusă; activitatea se oprește când se
epuizează ideile sau când se epuizează timpul oferit)
- Metoda ȘTIU-VREAU SĂ ȘTIU-AM ÎNVĂȚAT (elevii sunt organizați în grupe,
fiecare realizând o listă cu tot ceea ce știe și ce vrea să afle despre o anumită temă;
după lectura asistată de profesor, elevii vor completa și ultimul rând cu ce au învățat
despre respectiva temă)
- Metoda TURUL GALERIEI ( presupune gruparea elevilor și rezolvarea de către
aceștia a problemelor propuse de profesor; produsele muncii se materializează într-un
poster ce se va expune pe pereții clasei, transformați în galerie; la semnalul
profesorului grupurile vor trece pe la fiecare poster, vor examina cele scrise de colegi
și vor adăuga sau completa cu observații; la final se vor discuta observațiile găsite pe
postere)