STUDIU DE CAZ

Prof. înv. Primar Balercă Vasilica

Școala Gimnazială Nr. 1 Țolici - Petricani

Implicarea parentală în cadrul școlii

“Indiferența este esența lipsei de comunicare.” (Emil Hossu)

Definirea problemei
Consilierea părinților în vederea implicării acestora în actul educațional reprezintă
scopul acestui program.

Descrierea problemelor
Ținta educației este aceea de a trasforma copiii în adulți responsabili, integri, capabili
să se adaptaze la schimbărilor societății prezente care are mereu ceva nou de oferit. În acest
proces de educare, participă atât părinții, cât și profesorii. Dacă în primii ani de viață,
părintele este cel care alege metodele și strategiile cele mai potrivite pentru educarea
copilului său, acest lucru se schimbă radical odată cu intrarea în colectivitate. Profesorii sunt
cei care au datoria să-și îndrepte toată energia spre găsirea celor mai bune metode și strategii
de instruire potrivite epocii actuale, nevoilor copiilor, vârstei acesora și specificului mediului
social din care fac parte.

Identificarea posibililor factori de formare şi dezvoltare a problemei

Implicarea părinților în fiecare detaliu din viața copilului lor este extrem de important.
Din păcate, de cele mai multe ori intervin o serie de bariere ce întrerup canalul de comunicare
dintre părinți și școală. Studiile recente realizate pe acest domeniu, atestă faptul că, părinții
refuză să vină la școală și să se implice activ în viața elevilor din motive financiare.Venitul
redus, sau inexistent al familiei, conduce de cele mai multe ori la formarea unor idei ce nu
sunt tocmai valide. Adesea, păinții lipsesc de la ședințe sau ore de consiliere deoarece le
lipsește încrederea în sine. Acest fapt se datorează ideii că ei nu au studii și de aceea nu se
văd capabili să sprijine demersul educativ.
Identificarea factorilor de menţinere şi de activare a problemei
Deși la școală primesc toată atenția de care au nevoie în ceea ce privește achiziția
unor deprinderi și capacități indispensabile, copiii care nu se simt motivați acasă, au tendința
de a nu progresa în ceea ce privește rezultatele școlare. Așadar, cu cât randamentul școlar al
copilului este mai scăzut, cu atât părintele se vede tentat să nu se intereseze de situația sa la
diferite discipline. Sentimentul de vină, rușine, neputință devine un factor care menține și
totodată activează problema adusă în discuție. Aceste lucruri trebuie înlăturate prin
intermediul acestui program de consiliere pentru părinți, care își propune dezvoltarea unei
relații bazate pe încredere, respect, deschidere în ce privește cei doi actori importanți ai
sistemului de învățământ din România: părinții și profesorii.

Planul de intervenţie

a)Obiectiv de lungă durată:

Schimbarea atitudinii părinților care fac parte din medii dezavantajate din punct de vedere
economic în ceea ce privește relația pe care o au cu istituția responsabilă de educația
copiilor: școala.

b) Obiective specifice:
1. Crearea unei imagini pozitive asupra școlii ca instituție și asupra profesorilor.

2.Schimbarea atitudinii privind rolul pe care îl are școala în dezvoltarea armonioasă a

copilului.

3. Dezvoltarea stimei de sine a părinților

4. Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare

5. Conștientizarea importanței cunoașterii situației școlare a elevului și a evoluției sale.

c) Strategii de intervenție
În ce privește strategiile de intervenție, se vor desfășura diferite activități cu tematici
diverse dar în concordanță cu obiectivele stabilite. Se vor organiza întălniri cu părinții.

Resurse:

- umane: părinți care fac parte dintr-un mediu dezavantajat din punct de vedere social
- temporale: 4 săptamâni- adică, o ședință pe sîptamână ce durează aproximativ 2 ore
ȘEDINȚA NR. 1

 Obiectivul principal:
Crearea unei imagini pozitive asupra școlii ca instituție și asupra profesorilor.

 Desfășurarea ședinței:
a) Introducere

Pentru că este prima întâlnire, pentru început, părinții vor fi familiarizați în legătură
cu proiectul de consiliere, reguli, așteptări. Li se va aduce la cunoștință problema centrală
într-un limbaj accesibil, astfel încât mesajul să fie ușor de înțeles pentru ei.

Pentru a dezvolta o atmosferă cât mai călduroasă și prietenoasă și pentru a face ca

tensiunile apărute să dispară, vom face un scurt exercițiu de spargere a gheții. Părinții vor fi
puși în situația de a asocia numele lor cu un simbol. Ei vor avea coli de hârtie și creioane
colorate. În final, ei își vor pune în piept jetonul cu numele și simbolul ales și se vor prezenta
astfel încât ceilalți să îi cunoască.

b) Munca în grup

După momentul de introducere, părinții vor avea sarcina de a realiza un brainstorming

pornind de la cuvântul școală. Ei vor avea sarcina de a găsi cât mai multe cuvinte pozitive pe
care să le lege cu acest subiect. Vor avea la dispoziție markere și postit-uri pe care le vor lipi
pe o foaie de filpchat.

După epuizarea cuvintelor, se vor purta discuții privitoare la imaginea școlii. Părinții
vor primi și vor pune diverse întrebări.

c) Încheiere

În urma activității, în încheiere părinții vor completa următoarea propoziție: “Astăzi

mi-am dat seama că...”.

ȘEDINȚA NR. 2

 Obiectivul principal:
Schimbarea atitudinii privind rolul pe care îl are școala în dezvoltarea armonioasă a
copilului.
  Desfășurarea ședinței:
a) Introducere

Pentru a crea o atmosferă prietenoasă, părinții își vor adresa unul altuia complimente.
Ei vor completa propoziția: “Îmi place de tine pentru că...”.

b) Munca în grup

Pentru etapa următoare, se vor forma grupe de câte 5 părinți. Ei vor avea la dispoziție
o foaie pe care este desenat un copac cu ramuri. În echipă ei își vor alege 5 fructe pe care le
vor desena în interiorl copacului. Pe acestea vor fi scrise lucruri pe care copilul le poate
învăța la școală. După finalizarea lucrărilor, se va analiza copacul căruia i se va da numele de
copacul educației copilului meu. Roadele educației scrise de fiecare grup de părinți se vor lua
separat și vor fi analizate și discutate. În acest timp, pot exista dezbateri cu privire la ceea ce
au considerat alții ca fiind lucruri pe care copii le învață.

c) Încheiere

Părinții vor enunța câte un lucru pe care îl iau cu ei în urma experienței avute de-a
lungul acestei ședințe.

ȘEDINȚA NR. 3

 Obiectivul principal:
Dezvoltarea stimei de sine a părinților

 Desfășurarea ședinței:
a) Introducere

La începutul ședinței, părinții vor fi rugați să-și analizeze propria persoană și să

completeze fișa aflată în anexe, bifând cuvintele care îi descriu cel mai bine. Ei vor avea
datoria de a fi sinceri și onești cu ei înșiși.

b) Activitate

La acest moment, părinților li se va cere să completeze fereastra lui Johari. Ei vor nota
informații accesibile și inaccesibile altora.
 După acest moment, se vor purta discuții referitoare la lucrurile pe care le-au
conștientizat. Ulterior vor completa o altă fișă în care vor face o paralelă în ceea ce privește
punctele tari și punctele slabe pe care consideră ei că le au ca părinte.

c) Încheiere

În încheiere, se va completa un chestionar menit să măsoare stima de sine și se vor

discuta rezultatele.

ȘEDINȚA NR. 4

 Obiectivul principal:
Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare

Conștientizarea.

 Desfășurarea ședinței:
a) Introducere

După ce toți părinții și-au ocupat locul, li se va spune că va circula prin sală o cutiuță.
Ei vor avea datoria de a se uita în acea cutiuță și de a spune 3 calități ce îl caracterizează. În
interiorul cutiei se va afla o oglindă menită să trezească ineresul acestora.

b) Munca în grup
Părinții vor fi împărțiți în echipe de câte 3. Ei vor avea de îndeplinit mai multe sarcini.
1. Povești de viață

-membrii grupurilor își vor împărtăși experiențele pe care le-au avut ei la școală

-vor avea datoria de a răspunde întrebărilor: “Ce rol a jucat educația în viața ta?” și “Există
om fără educație?”

2. Poster
-în echipă, părinții vor realize un poster folosind mijloace și tehnici diferite (colaj, pictură,
cuvinte cheie) prin care vor evidenția importanței cunoașterii situației școlare a elevului și a
evoluției sale așa cum o înțeleg ei. “Cu ce ne ajută educația? Cu ce îi ajută educația?”

-posterele vor fi prezentate în fața celorlalți și vor fi dezbătute.

c) Încheiere

Părinții vor completa un contract de conștiință prin care trebuie să își promită că vor
face mai multe pentru dezvoltarea relației școală- familie.

Evaluarea intervenţiei
În ceea ce privește evaluarea intervenției realizate în urma programului de educație și
consiliere pentru părinți, aceasta se va face astfel:

- analiza și interpretarea răspunsurilor date la chestionarele aplicate

- se va urmări treptat evoluția elevilor în ceea ce privește învățătura și disciplina
- întânliri periodice caracterizate prin discuții deschise cu privire la impactul
programului de educție și consiliere asupra părinților, dar și asupra copiilor acestora.

Repere bibliografice

Bucuresti. Editura Humanitas Educațional.id practic pentru părinți(ediția a doua). Cluj-

Napoca: ASCRED

GhBăban, A. Petrovai, D. Lemeni, G. (2002). Consiliere si orientare. Ghidul profesorului.

https://www.academia.edu/36251946/GHID_DE_IDEI_PRACTICE_PENTRU_ACTIVIT
%C4%82%C5%A2I_CU_P%C4%82RIN%C5%A2II

Ștefan, C.A.&Eva, K. (2010). Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la preșcolari.

Tomşa, Gh. (1999). Consilierea şi orientarea în şcoală. Bucureşti. Casa de Editură si Presa

Viaţa Românească.
Anexe
ANEXA 1

Film Nevoile copiilor: https://www.youtube.com/watch?v=S2Byykz9UNo

ANEXA 3

Chestionar final proiect părinți

1. Participarea la activitățile acestui proiect v-a ajutat? Motivați răspunsul.

.........................................................................................................................................

2. Acordați o notă de la 0 la 5 (0 este cea mai mică, 5 cea mai mare) pentru utilitatea
informațiilor.

.........................................

3. Acordați o notă de la 0 la 5 (0 este cea mai mică, 5 cea mai mare) pentru modul în care s-
au derulat

activitățile.

......................................

4. Acordați o notă de la 0 la 5 (0 este cea mai mică, 5 cea mai mare) pentru prestația
formatorului.

...............................................

5. Sugestii pentru îmbunătățirea activității de educație și consiliere a părinților:

............................................................................................................................

ANEXA 4

Chestionar stima de sine

Scopul: autoaprecierea imaginii de sine (a „eului actual‖ şi a „eului ideal‖).

 Organizarea „eului‖, modul în care o persoană se defineşte ea însăşi se exprimă prin
avansarea unei „scheme a eului". Dacă un sentiment pozitiv este asociat cu conceptul de sine
al unei persoane, atunci înregistrăm o stimă de sine elevată. Dacă stima de sine este slabă,
înregistrăm un concept de sine asociat unui sentiment negativ.

Instrucţiuni: „Pentru a vă ajuta în obţinerea informaţiilor despre eul dv. actual şi eul ideal,
vă prezentăm o listă de 32 adjective reprezentând o trecere în revistă a unor caracteristici
pozitive şi negative. Utilizarea unei astfel de liste îşi are originea în practica şi ideile lui C.
Rogers. Sincer vorbind, lista nu este un test; ea nu conţine răspunsuri bune sau greşite, ci doar
informaţii despre felul în care vă vedeţi dv. înşivă. Citiţi adjective le notate mai jos. Plasaţi un
X în coloana intitulată „Cum sînt în prezent‖, în dreptul fiecărui cuvânt care, după părerea
dv., exprimă o trăsătură ce vă caracterizează. Apoi, fără a privi semnele pe care le-aţi făcut,
recitiţi lista. De această dată însemnaţi cu 0 în coloana intitulată „Cum aş dori să fiu‖ fiecare
cuvânt care exprimă însuşirea pe care aţi dori să o aveţi dacă aţi putea fi o persoană ideală‖

Interpretarea rezultatelor:

Cantitativ:

Pentru a afla scorul fiecărui elev, acordaţi un punct pentru fiecare adjectiv notat în ambele
coloane („Cum sunt în prezent" şi „Cum aş dori să fiu"), respectiv cu zero puncte pentru cele
care în ambele coloane nu au primit nici un semn. Dacă un adjectiv este notat doar în una din
coloane, el nu primeşte nici un punct. Pentru obţinerea notei totale, faceţi suma punctelor.

Calitativ:

Examinarea imaginii de sine prin acest procedeu nu presupune scoruri precise. Vă propunem
ipoteza că existenţa unui acord de cel puţin 75% (un punctaj de cel puţin 24) sugerează un
nivel rezonabil al confortului psihic pe care îl are subiectul. Dar nu este exclus ca, deşi având
o notă mare, inexistenţa unui acord asupra unor calităţi considerate de el importante să
provoace sentimente puternice de frustrare, după cum o notă mică să-i asigure un echilibru
psihic rezonabil, ceea ce înseamnă că a învăţat să accepte aşa cum este, mai mult sau mai
puţin departe de modelul ideal la care aspiră.