Nume și prenume: Rotariu Ionela-Ruxandra

Tema 1
Prezentați modalități ineficiente de comunicare.

Modalităţile ineficiente de abordare care pot bloca comunicarea sau chiar periclita relaţia dintre
parteneri, cu precădere cea dintre profesor- elev sunt:
 Critica- evaluarea negativă a celeilalte persoane, a atitudinilor sau acţiunilor sale. Ex.: „ Tu eşti de
vină.......”
 Etichetarea- folosirea etichetelor în caracterizarea unei persoane. Ex.: „ Toţi sunteţi insensibili.”, „
Ce prostie! Vorbeşti ca un ţăran.”
 Lauda evaluativă- a evalua în termeni generali o altă persoană. Ex.: „ Întotdeauna ai fost o fată
bună! Nu-i aşa că mă laşi că-l vei ajuta pe Popescu?
 Oferirea de sfaturi- a oferi soluţii la problemele celeilalte persoane. Ex.: „ Dacă aş fi în locul
tău....”
 Folosirea excesivă sau nepotrivită a întrebărilor- întrebările închise sunt bariere sigure în calea
comunicării. Ex.: „Regreţi cele întâmplate?”
 A da ordine- a ordona altei persoane ceea ce vrei tu să facă. Ex.: „ Fă ce spun eu!”, „ Ordinul se
execută nu se discută!”
 Ameninţări- ameninţare prin amintirea consecinţelor negative. Ex.: „ Încetează imediat, sau....”
 Moralizarea- a spune unei alte persoane ce ar trebui să facă. Ex. : „ Ar trebui să....” Managementul
organizației școlare 103
 Abaterea- distragerea de la interesele celeilalte persoane. Ex.: „ Nu te mai gândi la asta. Hai să
vorbim despre....”
 Argumentarea logică impusă- folosirea logicii în detrimentul factoriilor emoţionali. Ex.: „ Uite
cum stau lucrurile....”

Tema 2
Prezentați o situație conflictuală întâlnită în mediul școlar și prezentați maniera de soluționare
eficientă a acestuia.

1.Identificarea cazului
Conflict: - părinte nemulţumit de relaţia dintre copilul său şi copiii din clasă ; - părinţi.

2.Analiza – sinteza cazului

La plecarea copiilor acasă, mama reproşează câtorva părinţi din clasă că, deseori, în timpul
programului, copiii acestora îi adresează baiatului său cuvinte urâte. Mama ia această atitudine fără a
discuta în prealabil cu învățătorul. Părinţii admonestaţi prezintă cazul la școală. Ei susţin că acuzaţiile
mamei nu sunt reale. Cadrul didactic de la clasă ascultă cele prezentate şi încearcă să-i calmeze,
asigurându-i de cooperare în rezolvarea acestui conflict.
 3.Stabilirea alternativelor de rezolvare a cazului
Separat, după terminarea programului, cadrul didactic discută cu părintele nemulţumit. Acesta
recunoaşte că a acuzat părinţii şi copiii de un comportament neadecvat. Este nemulţumit că băiatul lui
este marginalizat și i se vorbeşte urât. Cadrul didactic afirmă că nu a sesizat situaţii de acest fel, dar va
discuta cu copiii şi îi va observa cu multă atenţie. Îi propune mamei să coopereze şi să nu mai agreseze
verbal ceilalţi părinţi până la aflarea adevărului.
Identificarea cauzelor:
-copilul este timid, lipsit de îndrăzneală şi iniţiativă;
-are o atitudine rezervată în relaţiile cu ceilalţi copii;
-în timpul activităţilor comune răspunde doar când este numit şi atunci cu reţinere;
-mama nu răspunde de fiecare dată la solicitările învățătorului;
-mama comunică insuficient cu copilul.
Cadrul didactic pune întrebări, iar părintele este ambiguu în răspunsuri. Negocierea acestui caz se
va realiza prin relaţia copil-copii, copii-copil, pentru a-l împiedica pe părinte să creeze disensiuni în
cadrul colectivului de părinţi. În acest sens, se vor dezvolta şi valorifica aptitudinile de socializare ale
copilului în vederea integrării acestuia în colectiv.

4.Măsuri care se vor lua pentru rezolvarea cazului:

-discuţii, în particular, cu ceilalţi copii, sugerându-le să-l integreze pe băiat în toate activitătile pe
care le vor desfășura;
-sprijinirea băiatului în găsirea unor prieteni potriviţi cu care să colaboreze;
-evidenţierea unor calităţi şi aptitudini de către copii şi învățător pentru a fi îndrăgită şi apreciată
de aceştia;
-sprijinirea continuă cu multă căldură, atenţie şi apreciere permanentă în acceptarea şi rezolvarea
sarcinilor primite;
-stimularea energiei prin sarcini de lucru acceptate anterior, pentru a-i întări încrederea în forţele
proprii;
-comunicare eficientă cu mama (discuţii, vizite la domiciliu, sugestii pentru a-şi cunoaşte băiatul
mai bine);
-participarea mamei, la activităţile școlare.

5.Stabilirea unor concluzii

Conflictul între părinţi s-a creat datorită cunoaşterii insuficiente a copilului de către mamă.
Copilul a prezentat întâmplări imaginare ca fiind reale, recurgând la acest mijloc pentru a se „răzbuna” pe
copiii despre care credea că nu îl acceptă. Băiatul, crezând că este marginalizat, şi-a creat o lume a lui.ă.
Aceste elemente au generat conflictul între părinţi. Printr-o serie de măsuri s-a putut negocia coflictul și s-
a ajuns astfel la următoarele rezultate:
- conflictul s-a stins;
- copilul a fost obişnuit să-şi supună imaginaţia controlului raţional;
- s-a integrat în colectiv şi se bucură de aprecierea şi respectul colegilor;
- s-a obişnuit să comunice cu cei din jur ieşind din lumea ei imaginară;
- a conştientizat că numai adevărul primează şi datorită lui va avea prieteni;
- între băiat şi părinți s-a creat o legătură bazată pe încredere reciprocă.
 Tema 3
Inițiați un proces de schimbare la nivelul organizației școlare folosind modelul Kotter.

Schimbarea propusă:
Conform teoriei lui Kotter, inima schimbarii este considerata capacitatea omului de a declansa
schimbarea nu pentru ca i se pun la dispozitie analize menite sa-i schimbe modul de gandire, cat pentru ca
i s-a aratat un adevar care sa-i influenteze simtirea. Urmatorii opt pasi vizeaza schimbarea
comportamentului indidului, schimbarea de fond fiind la nivelul individului si nu a politicilor, metodelor,
strategiilor de implementare.
Schimbarea programului cadrelor didactice, adică introducerea turei a doua, pentru perioada după-
amiezei.
Pasul 1: Sporirea gradului de necesitate
Apar discuții în rândul cadrelor didactice:" Să facem ceva, trebuie să schimbăm lucrurile. Nu mai
putem lucra efectiv 8 ore pe zi la grupă. Nu avem timp să iniţiem scriptologia, să concepem materialele
didactice pentru a doua zi, planificarea activităților. Este foarte obositor să facem de serviciu în fiecare zi
peste program pentru a acoperi cele două ore în care copiii încă mai sunt la grădiniță(16.00-18.00)!"
Pentru a realiza această schimbare, cadrele didactice, în mare parte, sunt hotărâte să aibă o discuţie
cu managerul grădiniței.
Ameninţările identificate sunt următoarele:
-creşte gradul de oboseală al cadrelor didactice, de aici rezultă randamentul şi calitatea scăzută a
procesului educațional;
-intervine stresul educational asupra profesorilor, acesta ducând la munca din ce în ce mai grea,
anevoioasă, diminuarea puterii de concentrare în timpul activităţii şi orice neatenţie din partea lor în ceea
ce priveşte siguranța copiilor, poate lăsa urmări nedorite;
-elaborarea documentelor curriculare nu se realizează la standarde ridicate;
-insuficienţa timpului pentru a concepe activităţi şi a realiza materiale pentru ziua următoare;
-numărul foarte mare de copii la grupă în cele două ore(30-35 de copii /grupă).
Pe baza acestor sincope, pe viitor se poate întâmpla ca:
-profesorii să îşi schimbe locul de muncă în funcție de ceea ce li se potriveşte ca şi program de
lucru
-părinţii să îşi retragă copiii de la grădiniţă din cauza faptului că se înlocuiesc foarte des cadrele
didactice de la grupă.
Ca şi oportunitate, găsim eficientă introducerea a două ture cu următorul program: tura 1- 8.00-
13.00, tura II- 13.00-18.00. Cadrele didactice pot efectua astfel munca metodică conform metodologiei,
pot înlătura neajunsurile ce decurg din programul actual.
Argumentele sunt solide, fiecare cadru didactic susținându-şi punctul de vedere.

Pasul 2: Crearea echipei coordonatoare

Această schimbarea este necesară, sunt de acord cu ea toate cadrele didactice. Prin urmare, se
creează un grup, în care liderul este cel care reprezintă interesele grupului în fața echipei manageriale.
Întilnirile grupului sunt eficiente, au loc dezbateri, iar concluziile desprinse sunt prezentate şefului
ierarhic al instituției de învăţământ.
 Pasul 3: Elaborarea unei viziuni corecte
Viziunea grupului este clara. Membrii grupului doresc să fie ajutaţi, în același timp, îşi susţin
principiile pe care vor să le adopte într-o mare măsură.
Valorile urmărite, sunt cele mai importante pentru schimbare. Se doreşte ca prin această
schimbare să înlăturăm stresul cadrelor didactice, volumul excesiv de muncă și orele suplimentare
efectuate obligatoriu, sporirea siguranţei copiilor în incinta unității școlare, învăţământ de calitate. Se
prezintă viziunea public, în fața managerului grădiniței.
Misiunea pe care ne-am propus-o este aceea de a oferi educație de calitate, performanță cadrelor
didactice, siguranță părinților. Prof.pentru Înv.Preşcolar sunt calificați în domeniu.

Pasul 4: Comunicarea în vederea atragerii oamenilor

Se comunică viziunea clar, concis, cu o exprimare aleasă. Calitatea actului educational reiese
tocmai din respectarea principiilor pedagogice, valorizarea resursei umane, respectarea drepturilor
angajaților. Punctul dezbaterii noastre este prezentat repetat, convingător, de fiecare dată când momentul
este oportun.

Pasul 5:Imputernicirea
Doamnele educatoare sunt interesate de schimbare și de beneficiile pe care le presupune.
Permanent avem în vedere parcursul/planul schimbării şi verificăm dacă au aparut obstacole,
îndepărtarea acestora dându-ne sentimentul de control acelora dintre noi care doresc implementarea unei
viziuni şi ajută la mobilizarea grupului. În momentul actual, nu există angajați care să se opună
schimbării.

Pasul 6: Obținerea unor succese imediate

Nimic nu motivează mai mult decât succesul. Cadrele didactice simt foarte repede beneficiile
schimbării. În termen relativ scurt, se obțin rezultate vizibile de către ceilalţi:
- oboseala cadrelor didactice se diminuează;
- se realizează în timp util toate documentele curriculare solicitate;
- pregătirea cu interes a materialelor pentru ziua următoare;
-participă la cursuri de formare;
-copiii sunt supravegheați mai atent decât înainte:
-evitarea apariției stresului;
-participarea cu interes a copiilor, activitățile fiind organizate în mod atractiv, fiind utilizate şi
metode interactive de grup.

Pasul 7: Menținerea unui ritm susținut

Pentru ca succesul să fie deplin, facem în permanență îmbunătățiri. Consolidăm ceea ce s-a
dovedit funcţional şi de a identificăm elementele ce pot fi optimizate.
Analizăm ce a funcţionat bine şi ce ar merita îmbunătățit. Apoi, stabilim obiectivele în aşa fel
încât ele să poată profita de oportunitățile create de îndeplinirea obiectivelor anterioare.
Promovăm ideea optimizării continue, deoarece nu trebuie acordată atenţie doar schimbărilor
majore ci şi multiplelor schimbări minore, care în timp, pot crea efecte semnificative.
 Actualizăm procesul schimbării, prin implicarea tuturor cadrelor didactice noi angajate.

Pasul 8: Consolidarea schimbării

Programul de funcționare al grădiniței s-a schimbat, acest lucru, devenind parte importantă în
structura unității școlare, respectându-se zilnic.
În permanență purtăm discuții despre progresele făcute în sfera profesională, atât din punct de
vedere al angajatului cât şi din punctul de vedere al angajatorului. Fiecvare cadru didactic enumeră
performanţele realizate în urma schimbării. Programul zilnic, va fi obligatporiu de aplicat şi pentru cei
angajați ulterior.
Am reuşit implementarea schimbării datorită cadrelor didactice implicate şi hotărâte, dornice de a
se schimba ceva în bine, pentru a le asigura confortul necesar lucrului cu copiii.