Studiu de caz

REZOLVAREA UNUI CONFLICT

1. Identificarea cazului

Conflict: - părinte nemulţumit de relaţia dintre copilul său şi copiii din clasă;
- părinţi.

2. Analiza – sinteza cazului

La prima şedinţă cu părinţii, tatăl elevului E. C. din clasa a IX-a B

reproşează câtorva părinţi din clasă că, deseori, în timpul pauzelor, copiii acestora
îi adresează băiatului cuvinte urâte şi uneori chiar îl lovesc.
Tatăl ia această atitudine fără a discuta în prealabil cu profesorul diriginte.
Părinţii admonestaţi susţin că acuzaţiile tatălui nu sunt reale.
Dirigintele ascultă cele prezentate şi încearcă să-i calmeze, asigurându-i de
cooperare în rezolvarea conflictului.

3. Stabilirea alternativelor de rezolvare a cazului

După şedinţă, dirigintele discută cu părintele nemulţumit. Acesta afirmă că

băiatul său nu este acceptat în colectiv, i se vorbeşte urât şi uneori este chiar lovit
de colegi.
Profesorul diriginte precizează că nu a sesizat situaţii de acest fel, dar va
discuta cu elevii şi îi va observa cu multă atenţie. Îi propune tatălui să coopereze şi
să nu mai agreseze verbal ceilalţi părinţi până la aflarea adevărului.

Se identifică cauzele:
- elevul este timid, lipsit de îndrăzneală şi iniţiativă;
- are o atitudine rezervată în relaţiile cu ceilalţi copii;
- în timpul activităţilor comune răspunde doar când este numit şi atunci cu
reţinere;
- tatăl comunică insuficient cu copilul, deoarece are un program de lucru
încărcat.

Rezolvarea cazului va fi centrată pe relaţia elev-colegi, colegi-elevi, pentru a-l

împiedica pe părinte să creeze disensiuni în cadrul colectivului de părinţi. În acest
sens, se vor dezvolta şi valorifica aptitudinile de socializare ale copilului în vederea
integrării acestuia în grup.

4. Optimizarea soluţiei finale adoptată pentru rezolvarea cazului

- discuţii, în particular, cu ceilalţi elevi;

- sprijinirea băiatului în găsirea unor prieteni potriviţi cu care să colaboreze
(la activităţile de grup, băiatul va fi inclus în grupul colegilor faţă de care
manifestă afinităţi);
 - evidenţierea unor calităţi şi aptitudini de către copii şi diriginte pentru a
se şti îndrăgit şi apreciat de aceştia;
- sprijinirea continuă cu multă căldură, atenţie şi apreciere permanentă în
acceptarea şi rezolvarea sarcinilor primite;
- stimularea energiei prin sarcini de lucru acceptate anterior, pentru a-i
întări încrederea în forţele proprii;
- comunicare eficientă cu tatăl (discuţii, vizite la domiciliu, sugestii pentru
a-şi cunoaşte copilul mai bine).

5. Stabilirea unor concluzii

Conflictul între părinţi s-a creat datorită cunoaşterii insuficiente a copilului

de către tată. Copilul a prezentat întâmplări imaginare ca fiind reale, recurgând la
acest mijloc pentru a se „răzbuna” pe copiii despre care credea că nu îl acceptă.
Băiatul, crezând că este marginalizat, şi-a creat o lume a lui, lume în care el se
simţea neacceptat. Aceste elemente au generat conflictul între părinţi.
Aplicând alternativele de rezolvare a conflictului s-a ajuns la următoarele
rezultate:
- conflictul s-a stins;
- elevul a fost obişnuit să-şi supună imaginaţia controlului raţional;
- s-a integrat în colectiv şi se bucură de aprecierea şi respectul colegilor;
- s-a obişnuit să comunice cu cei din jur ieşind din lumea lui imaginară;
- a conştientizat că numai adevărul primează şi datorită lui va avea prieteni;
- între băiat şi tată s-a creat o legătură bazată pe încredere reciprocă;
- tata a învăţat să comunice cu copilul şi profesorul diriginte;
- tata comunică foarte bine cu ceilalţi părinţi, implicându-se în toate
acţiunile clasei.