Ministerul Educației al Republicii Moldova

Direcția Generală Educație Tineret și Sport a consiliului municipal Chișinău

Instituția de Educație Timpurie nr. 40

Şedinţă cu părinţii

,,Particularitățile de dezvoltare
a copiilor la vârsta
de 3-5 ani,,

Realizat: Juravliova Liliana

educator grad didactic II
grupa nr.11- medie

CHIȘINĂU 2021
Data: 19.10.21
Subiectul: ,,Particularitățile de dezvoltare a copiilor la vârsta de 3-5 ani,,
Tipul activității: sedința cu părinții
Motto: "Copiii sunt cea mai valoroasa resursa a lumii si cea mai mare speranta a ei pentru
viitor."

Fitzgerald Kennedy

Competențe:
 Importanța educației corecte desfășurate de catre părinți în creșterea și dez-
voltarea copilului;
 Identificarea principalului limbaj de iubire al copiilor săi.

Obiective opereționale:
1. Să determine necesitățile copilului pe o porioada de timp;
2. Să analizeze propriul comportament pentru determinarea influienței lui asupra ed-
ucației copiilor săi.
3. Să cunoască consecințele imediate și de perspectivă ale strategiilor de educație
greșită/ adecvată;
4. Să argumenteze inportanta cultivării valorilor în creșterea si dezvoltarea copilu-
lui;
5. Să manifeste atitudini pozitive și responsabilitate în activitățile frontale și de co-
laborare în grup.

Agenda şedinţei

1. Particularitățile de dezvoltare a copiilor la vârsta de 3-5 ani. Juravliova

Liliana
gr.11
2. Comunicarea eficientă în relația părinte –copil. Russu Natalia
gr.7
3. Realizarea bugetului pentru anul 2021 Cristofor Maria
director

Materialele necesare:
 Laptop – video proector

Metode si procedee: anunț publicitar, conversația , jocul didactic, salata de cuvinte,

arguementarea, problematizarea, testul, clustering.
Forme de lucru: frontal, individual, grup.
 Părinţii – rolurile cheie

1. Părintele ca learner
Părintele trebuie să se informeze asupra modului de conducere şi de organizare a
procesului instructiv-educativ din şcoală.
2. Părintele ca ajutor
Cel mai vechi şi mai recunoscut rol al părintelui în relaţia cu şcoala este acela de
sprijinitor voluntar al profesorului în activitatea didactică. De pildă, părinţii pot ajuta
profesorii în desfăşurarea activităţilor extraşcolare.
3. Părintele ca suporter al imaginii pozitive despre şcoală
Promovarea prin căi diverse, informale, în familii şi comunitate a unei atitudini pozitive
faţă de şcoală. Sugestii: şcoala poate oferi bucuria cunoaşterii; profesorii trebuie să fie
respectaţi; studiul individual este o responsabilitate firească a elevului; şcoala înseamnă şi
locul prieteniilor.
4. Părinţii ca sursă complementară de informaţie pentru şcoală
Părinţii furnizează informaţii despre comportamentul în familie a elevilor. Aceste
informaţii determină profesorii să fie mai sensibili la diferenţele individuale şi să
individualizeze mai mult experienţele de învăţare.
5. Părintele ca resursă educaţională
Împărtăşind copiilor propriile lor experienţe cognitive, pasiuni, evenimente profesionale
sau chiar experienţa lor de viaţă, părinţii pot deveni o sursă semnificativă de îmbogăţire a
ocaziilor de învăţare. Totodată, părinţii sunt adesea, mentorii proiectelor de studiu individual
al copiilor.
6. Părintele ca profesor
Părinţii sunt primii profesori ai copiilor şi au, adesea, cel mai puternic impact educaţional
asupra lor. Ei oferă cadre de referinţă pentru raportarea valorică a copiilor, pînă la maturizarea
acestora şi poate chiar mai tîrziu. Din această perspectivă, părinţii ar trebui să se considere
educatori responsabili.

7. Părintele ca iniţiator al schimbării în şcoală

Este un rol şi în acelaşi timp un drept al părintelui să analizeze critic activitatea din şcoală
şi să pretindă acesteia să se adapteze nevoilor copiilor talentaţi. Pentru aceasta , părintele
trebuie să se înveţe cui trebuie să se adreseze
( unei persoane cu putere de decizie sau de intervenţie), cînd trebuie să intervină ( cînd
nu este prea tîrziu sau cînd problema devine acută), cum să intervină.
 Anexa 5
Sfaturi pentru taţi
Copiii care cresc în apropierea bărbaţilor tind să fie mai bine adaptaţi şi mai pregătiţi
pentru a înfrunta problemele vieţii. În acest sens dumneavoastră jucaţi un rol important!
Dragostea şi interesul dumneavoastră pentru copil au o influenţă mare.
Arătaţi-i copilului că îl iubiţi.
 Cuprindeţi şi sărutaţi copilul cît mai des; copilul are nevoie de confort fizic şi de
apropiere de tatăl.
 Spuneţi-i cît de mult înseamnă el pentru dvs: „Tu îmi eşti foarte scump”.
 Lăudaţi-l pentru eforturile depuse, mai ales atunci cînd nu îşiatinge scopul;
învăţaţi-l cît este de important să facă tot ce depinde de el.
Învăţaţi-l cum să se comporte.
 Formulaţi reguli şi asiguraţi-vă că copilul înţelege; nu spuneţi „poate” cînd aveţi în
vedere „nu”.
 Explicaţi regulile; copiii trebuie să înţeleagă de ce el trebuie să respecte regulile.
 Fiţi consecvent în impunerea regulilor; copiii sînt derutaţi atunci cînd observă că
vă schimbaţi punctul de vedere fără motiv.
 Folosiţi regulile pentru a-l ajuta pe copil să se autodisciplineze; stabiliţi limite şi
încurajaţi copilul să aibă o părere bună despre sine.

Comunicaţi cu dragoste
 Priviţi în ochii copilului cînd vorbiţi cu el.
 Cuceriţi încrederea copilului , ascultîndu-l atunci cînd vine la dumneavoastră cu o
problemă. Copilul va aprecia îndrumările, dar nu va asculta predicile.
 Fiţi oneşti cu copilul dvs; admiteţi greşelile dvs şi învăţaţi-l pe copil cît este de
important să îţi asumi responsabilitatea şi să recunoşti greşelile.
Deveniţi educatorul copilului dvs
 Spuneţi-le copiilor că ei pot veni la dvs cu orice întrebări; în caz contrar ei vor
obţine răspunsuri inadecvate din alte surse. Nu uiotaţi că serviţi drept model pentru
copil.El vă studiază pentru a învăţa cum se poartă un om matur şi responsabil.
 Încurajaţi copilul să gîndească independent. Îndrumaţi-l şi ajutaţi-l să ia decizii.
 Faceţi treburile casnice împreună cu copilul, faceţi-l să se simtă mîndru pentru că
vă ajută şi învăţaţi-l că şi bărbaţii se ocupă de treburile casnice.