2

noiembrie
Identificarea condițiilor și
metodelor de educație a copiilor
în familie
Aprecierea importanței educației
copilului la o vîrstă cât mai
timpurie
 Să explice ce înseamnă a educa un copil;
 Să sesizeze importanța educației copilului cât mai
devreme;
 Să creeze condiții favorabile pentru educația copilului său;
 Să identifice soluții și modalități eficiente în educația
copilului;
 Să recunoască greșelile comise în educația copilului
selectând metode de educație;
 Să manifeste interes , abilități de comunicare eficientă ,
responsabilitate în realizarea sarcinilor de grup;
 Ce cuprinde meseria de a fi părinte?
 Despre influiența familiei în
procesul educațional.
 .Absenteismul poate fi combătut.
 Reușita școlară.
 Chestionare cu părinții.
 Dacă îl vezi râzând, înseamnă că este
încă o zi fericită din viaţa copilului tău. Dacă îl vezi
fericit, înseamnă că tu, părintele lui, ai reuşit să-i oferi
dragoste şi înţelegere. Tu spui că i-ai oferit totul, că
nu-i lipseşte nimic. Nu îi este foame, nu îi este frig, e
sănătos şi în camera lui plină de jucării sunt părinţii
săi
 Ce
îndemnuri
ați
descoperit?
DACĂ NU-L ÎNVĂȚĂM NIMIC PE COPIL DIN
TRĂIREA CORECTĂ , NU AVEM NICI UN
MOTIV SĂ NE PLÎNGEM CĂ MERGE ÎNTR-O
DIRECȚIE GREȘITĂ.NU E GREȘEALA LUI , E
NEGLIJENȚA NOASTRĂ.(WILSON MIZNER)
I. Unei eleve de clasa a III-a i s-a cerut să-şi
cheme mama la şcoală pentru a avea o discuţie
cu diriginta, în legătură cu abaterile şcolare
ale fetei. În momentul în care mama a intrat
împreună cu fiica sa în sala de clasă,
diriginta a rămas înmărmurită: hainele
luxoase şi aerul indiferent al fetei contrastau
puternic cu ţinuta modestă, chiar sărăcăcioasă a
mamei, completată de o atitudine
binevoitoare şi umilă.
CE AM FĂCUT PENTRU CE TREBUIE SĂ FAC
COPILUL MEU? PENTRU COPILUL MEU?

1. şantajul sentimental 1. Securitate afectivă

2. Situaţie materială 2. intensitatea

foarte bună ataşamentului
3. educaţia
3. Răsfăţul copilului
corespunzătoare
4. manifestarea
recunoştinței
Responsabilitatea care cade pe umerii părintelui
este una imensă. El este modelul pe care
copilul îl urmează, el îi oferă acestuia condiţii
de viaţă, securitate afectivă, educaţia de bază
etc. Practic, de modul in care părintele işi
îndeplineşte rolul depinde
viitorul copilului.
De cele mai multe ori, părinţii sunt prea preocupaţi cu probleme
de la serviciu, ajung târziu acasă, plecați peste hotare, copiii
rămânând cu rudele, pe măsură ce se înaintează pe anii de
studiu ai copilului, părinţii nu-şi mai găsesc timpul nici să vină
la şcoală la şedinţele anunţate şi nu se interesează de la
dirigintele clasei care este parcursul şcolar al copiilor lor. În
felul acesta copiii, chiulesc de la ore, ştiind că părinţii nu vor
afla că în timpul programului şcolar, ei merg prin parcuri, la
magazine, joacă tenis cu prietenii sau stau acasă în faţă
calculatorului ș.a..
 Expuneți-vă părerea asupra afirmațiilor:
 Dacă familia ar urmări în mod constant frecvenţa
propriilor copii la şcoală, fenomenul absenteismului s-ar
reduce considerabil.
 elevii care lipsesc sistematic de la ore afectează obţinerea
unor rezultate bune .
 profesorii nu au timpul necesar să reia explicaţiile la
lecţiile de la care elevii au lipsit, iar aceştia nu au nici
timpul şi nici intenţia să recupereze lecţiile pierdute.
• Ca părinţi, e bine să avem în vedere faptul
că pentru a atinge perfecţiunea, nu e
nevoie să facem lucruri extraordinare, ci
să facem extraordinar de bine, orice lucru
mic pe care-l facem.