Sunteți pe pagina 1din 17

Proiect de educare și consiliere a

părinților
Importanța școlii în relația
părinte-copil

Masterand:
Proiect de educare și consiliere a părinților

1. Titlul proiectului
Importanța școlii în relația părinte – copil

2. Sinteza literaturii de specialitate


 Definirea problemelor

Evidențierea importanței școlii și a întregului mediu educațional în stabilirea unei bune


relații între părinți și copii, prin realizarea unor activități de consiliere cu părinții, în vederea
îmbunătățirii rezultatelor școlare, ca urmare a conștientizării importanței implicării părinților
în activitățile școlare și extrașcolare la care copilul ia parte.

 Descrierea problemelor

Consilierea școlară include un set de acțiuni desfășurate în mod organizat cu părinții


elevilor în vederea dezvoltării personale a părinților pentru stabilirea unor relații sănătoase cu
propriii copii. Consilierea psihopedagogică/parentală se adresează părinților aflați în diverse
situații și stadii ale procesului de formare și dezvoltare a propriei personalități (Cuznețov L.,
2013). Consilierea presupune, de asemenea, activități de autocunoaștere, de oferire de sprijin
personal în diverse situații critice și în rezolvarea unor probleme.
Introducerea în școala românească a orelor de consiliere regulată cu părinții, reprezintă
pentru aceștia o oportunitate bună de a se autocunoaște, de a cunoaște care este rolul său ca
părinte de elev, de a găsi soluții la problemele cu care se confruntă în relație cu copiii lor.
Adulții se lovesc deseori de probleme la care caută rezolvări, iar aceste ședințe de consiliere
pot fi, pentru unii, singurele surse de a discuta despre acestea, de a găsi soluții. Competența
parentală reprezintă un ansamblu de cunoștințe, capacității, deprinderi susținute de trăsături
de personalitate specifice care îi permit părintelui să îndeplinească cu succes
responsabilitățile parentale, să prevină și să depășească situațiile de criză în favoarea
dezvoltării copilului și, astfel, să atingă obiectivele activităților educative. (Glăveanu S. M.,
2015).
Scopurile activităților de consiliere parentale sunt diferite în funcție de specificul
părinților cu care se lucrează: sex, vârstă, ocupații, tipul problemelor cu care se confruntă,
nivel de educație etc. Cu toate acestea, principalul scop al activităților de consiliere realizate
în mediul școlar este acela de a sprijini părinții, de a-i ajuta să-și îmbunătățească relațiile cu
copiii lor. Pentru a implementa un proiect de consiliere trebuie identificate, inițial, nevoile
copiilor, întru-cât aceste nevoi au sursa în familie. Dezvoltarea personalității copilului și
dezvoltarea acestuia în plan social depind în mare parte de stilul de educație și comunicare
adoptat de către părinți. Un stil parental disfuncțional poate duce la apariția unor probleme
de natură socială, educațională și chiar de sănătate a copiilor (Blîndul M., nd). Odată
identificate aceste probleme la nivelul clasei de elevi (comportament predominant violent,
lipsa stimei de sine, timiditatea, absenteismul, rezultate școlare foarte scăzute etc.), pot fi
gândite temele care să fie abordate pe parcursul ședințelor de consiliere.
Activitățile care urmează a fi desfășurate cu părinții copiilor la orele de consiliere
psihopedagogică vor fi stabilite în funcție de nevoile părinților, dar și de nevoile copiilor de la
nivelul clasei. Vor fi realizate activități care să conducă la îmbunătățirea relației părinte-elev,
care să producă efecte pozitive pentru ambii beneficiari. În contextul acestui proiect de
consiliere propus, părinții vor fi beneficiarii direcți, iar copiii – beneficiarii indirecți.
Profesorii care realizează activitățile de consiliere trebuie să fie conștienți că a lucra cu
adulții nu este la fel ca a lucra cu copiii. Pentru a conduce la obținerea unor rezultate pozitive,
consilierul trebuie să aibă în vedere toate problemele cu care acel adult se confruntă în viața
de zi cu zi. De asemenea, conținuturile care vor fi abordate pe parcursul ședințelor de
consiliere, fac referire în mod direct la problemele cu care părinții se confruntă în general la
nivelul clasei. Strategiile de realizare vor fi alese, în principiu, în funcție de nivelul de
educație și înțelegere al părinților cu care se lucrează.

 Identificarea posibililor factori de formare și dezvoltare a problemei

Principalul pas spre rezolvarea unor probleme este identificarea factorilor care conduc
la formarea și dezvoltarea acelei probleme. Când lucrăm cu părinții și cu copiii, acești factori
trebuie identificați cu exactitate, astfel încât programul de intervenție să conducă la rezultate
pozitive.
Importanța școlii în relația părinte – copil face referire la îmbunătățirea relației dintre
elevi și părinții lor, prin intermediul școlii, care să conducă la creșterea interesului pentru
mediul educațional a ambelor părți implicate. Raportându-ne la specificul clasei pentru care
este propus prezentul program de educare și consiliere al părinților, posibilii factori care
conduc la un interes scăzut pentru mediul educațional atât al părinților cât și al copiilor, ar
putea fi:
 nivelul scăzut de educație al părinților;
 analfabetism întâlnit în rândul părinților;
 lipsa importanței școlii pentru reușita în viață în viziunea părinților;
 comunicarea defectuoasă între familia copilului și școală;
 prezența mediilor familiale predominant disfuncționale etc.

 Identificarea factorilor de menținere și de activare a problemei

Pe lângă factorii care conduc la formarea și dezvoltarea problemei, există o serie de


factori care contribuie de la menținerea și activarea problemei. Referindu-ne la lipsa
interesului pentru educație a părinților și, automat, și a copiilor, factorii ar putea fi:
 insuficiența timpului petrecut de părinți cu propriii copii;
 lipsa comunicării dintre copii și părinți;
 interesul scăzut al părinților de a participa la ședințele școlare;
 înregistrarea unui număr mare de absențe nemotivate a elevilor;
 timpul petrecut de copii în anturaje nepotrivite etc.

3. Planul de intervenție
 Formularea obiectivului de lungă durată

Evidențierea importanței mediului educațional în relația părinte-copil, în vederea


dezvoltării interesului pentru educație al părinților și al copiilor.

 Formularea obiectivelor specifice


 identificarea stilului parental de către fiecare părinte și a rolului acestuia în
relația cu copilul;
 identificarea de către părinte a trăsăturilor de personalitate ale copilului
pentru stabilirea unei bune relații;
 conștientizarea de către părinți a importanței comunicării și a timpului
petrecut cu propriul copil;
 dezvoltarea interesului pentru participarea la activitățile școlare și
extrașcolare ale copilului;
 schimbarea viziunii asupra rolului pe care școala îl are în formarea
viitorului copilului;
 Strategiile de intervenție

Programul de educare și consiliere a părinților propus se va realiza pe parcursul a 5


ședințe de consiliere realizate săptămânal, fiecare ședință având o durată de 60 de minute.
Astfel, fiecărei ședințe îi va corespunde câte un obiectiv specific propus.
În prima ședință le vor fi prezentate, părinților titlul proiectului de consiliere, scopul,
activitățile ce vor fi desfășurate, dar și regulile ce vor fi respectate pe parcursul ședințelor
(respectarea opiniei celuilalt, punctualitatea, libertatea în exprimare, evitarea criticii etc.)

4. Evaluarea intervenției

La finalul celor 5 ședințe de consiliere, părinții vor fi rugați să completeze un


chestionar referitor la activitățile desfășurate (Anexa 6). De asemenea, exercițiile de evaluare
realizate la finalul fiecărei ore vor contribui la realizarea unei evaluări clare asupra modului în
care s-au desfășurat activitățile și asupra eficienței lor, a efectelor pe care le-au produs în
comportamentul părinților cu copiii lor.
Planificarea activităților de consiliere
Ședința Obiectivul specific Tema ședinței Modalitate de realizare Strategii Resurse de Evaluare
timp
1. Identificarea stilului Care este stilul În această primă ședință de consiliere  Metode 60 minute Fiecare
parental de către meu parental? părinții vor afla care este stilul parental o conversația; participant la
fiecare părinte și a în care se încadrează. Aceștia vor o explicația; activitate va
rolului acestuia în primi câte un bilețel pe care vor o discuția lipi pe un
relația cu copilul. răspunde la întrebarea: Ce fel de colectivă. panou un
părinte crezi ca ești? De asemenea, jeton
părinților li se vor da exemple de  Materiale referitor la
termeni (dur, autoritar, îngăduitor, o bilete; modul în
înțelegător etc.) pentru a-și putea o PPT care s-a
formula răspunsurile. Fiecare părinte simțit pe
o chestionare;
va citi răspunsul cu voce tare. Apoi, se parcursul
o jetoane cu
va purta o discuție colectivă cu întreg activității
emoții;
colectivul de părinți referitoare (fericit,
importanța stilului parental în nervos,
 Forme de
stabilirea unei relații bune cu copilul. surprins,
organizare
Cu ajutorul unei prezentări incomod
o frontal;
PowerPoint, părinților le vor fi etc.)
o individual.
prezentate stilurile parentale și
caracteristicile fiecăruia în parte.
Li se propune părinților o situație cu
trei tipuri de reacții (Anexa 1), iar
aceștia trebui să identifice stilul
parental caracteristic fiecărei reacții.
Părinții vor completa un chestionar
referitor la identificarea stilului
parental (Anexa 2 ).
2111222222222. Identificarea de Care sunt Ședința va debuta printr-o discuție  Metode 60 minute Evaluarea se
către părinte a trăsăturile de recapitulativă referitoare la stilurile o conversația; va realiza
trăsăturilor de personalitate ale parentale, făcându-se legătura dintre o explicația; prin
personalitate ale copilului meu? trăsăturile de personalitate ale o discuția completarea
copilului pentru copilului și stilul parental care ar colectivă. frazei: Astăzi
stabilirea unei bune trebui adoptat în funcție de acestea o explicația. am aflat
relații. pentru a se putea stabili o relație bună despre
părinte-copil. Părinții vor completa o  Materiale copilul meu
fișă cu două cadrane unde va trebui să o fișe cadrane. că are un stil
identifice aspecte pe care le consideră de
pozitive și negative la propriul copil.  Forme de personalitate
(Anexa 3) organizare .......... . Acest
Părinților le vor fi prezentate stilurile o frontal; lucru mă va
de personalitate și caracteristicile ajuta
o individual.
fiecăruia în parte, apoi, aceștia sunt la .............. .
rugați să își încadreze copilul în unul
dintre stilurile prezentate.
3333333333333. Conștientizarea de Cum comunic cu Ședința va debuta printr-o discuție  Metode 60 minute Evaluarea se
către părinți a copilul meu? referitoare la stilurile parentale și la o conversația; va realiza
importanței tipurile de personalitate ale copiilor, o explicația; prin
comunicării și a teme abordate în ședințele anterioare, o discuția completarea
timpului petrecut cu pentru a se ajunge la faptul că cele colectivă. frazei:„Mi-aș
propriul copil două influențează comunicarea-părinte o explicația. dori să
copil. vorbesc mai
Părinții vor fi puși să completeze un  Materiale mult cu
chestionar (Anexa 4), pe baza căruia o Chestionare. copilul meu
se va realiza o dezbatere. despre ..........
De asemenea, părinților le va fi  Forme de ..
prezentat un filmuleț referitor la organizare
comunicarea cu copiii. (disponibil la o frontal;
https://www.youtube.com/watch?v=oi- o individual.
U6932Okw)
4444444444444. Dezvoltarea Mă implic Această ședință se vor propune discuții  Metode 60 minute Părinții sunt
interesului pentru suficient în referitoare la activitățile la care copilul o conversația; rugați să
participarea la activitățile ia parte zi de zi și la gradul de o explicația; ofere un feed
activitățile școlare și copilului meu? implicarea al părinților în acestea. o discuția -back
extrașcolare ale Părinților li se va solicita să colectivă. referitor la
copilului. completeze o fisă (Anexa 5) unde vor activitatea
avea de completat patru cadrane cu  Materiale desfășurată,
răspunsuri referitoare la timpul o fișe cadrane; prin scrierea
petrecut cu copiii lor. Se va insista pe o bilețele. unor impresii
rezolvarea temelor pentru acasă, unde pe bilețele
copiii au nevoie de o atenție sporită  Forme de anonime.
din partea părinților. organizare
o frontal;
o individual.
5555555555555. Schimbarea viziunii Este importantă Părinții vor fi rugați să se gândească  Metode 60 minute Părinții vor fi
asupra rolului pe școala pentru daca știu „ce și-ar dori să fie copiii lor o conversația; rugați să
care școala îl are în viitorul copilului când vor fi mari”, apoi să noteze pe un o explicația; descriere
formarea viitorului meu? bilețel meseria pe care știu în prezent o discuția activitatea
copilului. ca și-ar dori să o aibă copilul lor în colectivă. printr-un
viitor. Apoi, fiecare participant va citi o explicația. sigur cuvânt.
cu voce tare ceea ce a notat pe bilețel,
apoi va fi rugat să formuleze
răspunsuri la următoarele întrebări:  Materiale
1. „Școala îl ajută pe copilul o fișe cadrane.
dumneavoastră să aibă în
viitor meseria pe care și-o  Forme de
dorește?” organizare
2. „Credeți că vă implicați o frontal;
suficient în activitățile școlare o individual.
și extrașcolare ale copilului
dumneavoastră astfel încât să-l
ajutați să ajungă în viitor ceea
ce-și dorește?”
Tot în această ședință se vor trage
concluziile celor cinci ședințe de
consiliere.
BIBLIOGRAFIE

 Blîndul, M. (2019). Consilierea parentală – strategie de eficientizare a relațiilor


intrafamiliale. Chișinău
 Costică, A. (2016). Stilurile parentale și atitudinea adolescenţilor față de şcoală.
 Cuznețov, L. (2013). Consilierea parentală. Ghid metodologic. Chișinău: CEP USM
Disponibil la:
http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/349/Consilierea_parental
%c4%83_Ghid%20metodologic.pdf?sequence=3&isAllowed=y și accesat la 14
decembrie 2020
Disponibil la
http://dspace.biblioteca.um.edu.mx/xmlui/bitstream/handle/20.500.11972/677/Tesis
%20Costica%20Abrudan.pdf?sequence=1 și accesat la 14 decembrie 2020.
Disponibil la: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/149-152_9.pdf și accesat la
14 decembrie 2020
 Glăveanu, S. M. (2015). Părintele competent. București: Editura Universitară
 Marici, M. (2017). 81,5 practici parentale, fără agresivitate, pentru un copil rezilient!
Bucureşti: Editura Didactică și Pedagogică
ANEXE

Anexa 1

Roluri pentru joc de rol

Interpretați următoarele roluri și identificați stilul parental.

O mamă povestește despre greutatea cu care ea îl făcea pe fiul ei să vină acasă la timp.
Ea povestește despre scuzele lui, despre promisiunile încălcate şi ceasul stricat. Problema ei
era una deosebită. Fiul: „Îmi place să mă joc după lecţii în curtea şcolii cu prietenii. Ştiu că
trebuie să fiu acasă la 17.45, dar uneori eu uit. Ieri şi alaltăieri am întârziat. Mama a fost aşa
mânioasă încât azi am hotărât să întreb cât este ora de prietenul meu. Nu am vrut ca mama să
strige din nou. Prietenul mi-a spus că este 18.15. Am încetat joaca şi am alergat din toate
puterile acasă. Am explicat mamei că am întrebat ora de prieten, doar că era prea târziu de
acum.”

Prima reacţie părintească. „Am ascultat destule justificări de ale tale. Văd că acum nu pot
avea încredere în tine. Ei, de data asta vei fi pedepsit. În fiece zi, următoarea săptămână vei
veni acasă după lecţii şi vei sta acasă. Şi nu crede că te vei putea uita la TV. Acum poţi să
pleci la tine-n odaie. Cina s-a terminat” (Stil autoritar, punitiv).

A doua reacţie părintească. „O, dragule ai transpirat alergând. Stai să iau un prosop umed şi
să-ţi şterg faţa. Promite-mi că nu o să mai întârzii din nou. Mă faci să mă simt tensionată când
întârzii. Acum mergi şi spăla-te pe mâini căci cina se răceşte... oh, poate mama să o
încălzească încă odată pentru tine” (Stil permisiv).

A 3-a reacţie părintească. „Îmi spui că ai făcut un efort şi eu mă bucur să aud asta. Dar sunt
totuşi supărată. Nu vreau să mă îngrijorez din nou. Şi aştept că dacă tu spui că vei fi acasă la
17.45, atunci aşa să fie. Noi am mâncat deja. Nu a mai rămas supă, dar dacă vrei poţi să-ţi faci
un sandwich” (Stil cu autoritate).

(Suport de curs Program de educație parentală, pag. 115 )


Anexa 2

1.1. Chestionarul privind stilul parental (Robinson, mandelco, Olsen & Hart, 1995)

CHESTIONAR PRIVIND STILUL PARENTAL


Toate răspunsurile sunt anonime şi vor fi doar identificate după numărul de
identificare pe care îl introduceţi la începutul acestui chestionar. Chestionarul conţine o listă
de comportamente pe care părinţii le manifestă atunci când interacţionează cu copiii lor.
Întrebările sunt destinate să măsoare cât de des se manifestă anumite comportamente faţă de
copil (copii).
Manifest acest comportament:
1 = Niciodată
2 = Rar
3 = Cam jumătate din timp
4 = Foarte des
5 = Întotdeauna
6 = Nu e aplicabil – copilul e prea mic să vorbească
___ 1. Îmi încurajez copilul să vorbească despre problemele pe care le are.
___ 2. Îmi îndrum copilul prin pedeapsă mai mult decât prin argumente
___ 3. Cunosc numele prietenilor copiilor mei.
___ 4. Îmi este greu să îmi disciplinez copilul.
___ 5. Îmi laud copilul atunci când e cuminte.
___ 6. Îmi plesnesc copilul atunci când e neascultător.
___ 7. Glumesc şi mă joc cu copilul meu.
___ 8. Mă reţin să îl critic chiar dacă copilul acţionează contrar dorinţelor mele.
___ 9. Îmi arăt compasiunea când copilul este jignit sau frustrat.
___ 10. Îl pedepsesc privându-l de privilegii fără a-i oferi vreo explicaţie.
___ 11. Îmi răsfăţ copilul.
___ 12. Îi ofer susţinere şi înţelegere atunci când e supărat.
___ 13. Strig la copil atunci când nu se comportă cum trebuie.
___ 14. Sunt lejer şi relaxat cu copilul meu.
___ 15. Îi permit copilului să îi deranjeze pe alţii.
___ 16. Îi spun copilului ce aşteptări am de la purtarea lui înainte de a se implica în activitate.
___ 17. Îl cicălesc şi îl critic pentru a-şi îmbunătăţi comportamentul.
___ 18. Am răbdare cu copilul meu.
___ 19. Îmi bruschez copilul când nu e ascultător.
___ 20. Stabilesc pedepse pentru copilul meu dar nu le pun în practică.
___ 21. Sunt receptiv la sentimentele şi nevoile copilului.
___ 22. Îi permit copilului să se implice în regulile familiei.
___ 23. Mă cert cu copilul meu.
___ 24. Am încredere în abilităţile mele ca părinte.
___ 25. Îi explic copilului de ce regulile trebuie respectate.
___ 26. Par a fi preocupat mai mult de propriile mele sentimente decât de cele ale copilului.
___ 27. Îi spun copilului că apreciez ceea ce încearcă să facă sau ceea ce realizează.
___ 28. Îmi pedepsesc copilul trimiţându-l undeva unde să stea singur fără nici o explicaţie.
___ 29. Îl ajut pe copil să înţeleagă impactul pe care îl are comportamentul lui încurajându-l
să vorbească despre consecinţele propriilor acţiuni.
___ 30. Îmi e teamă că disciplinându-mi copilul pentru că se poartă urât îl va face pe acesta să
nu mă mai placă.
___ 31. Iau în considerare dorinţele copilului înainte de a-i cere să facă ceva.
___ 32. Îmi vărs furia pe copil.
___ 33. Sunt la curent cu problemele şi preocupările copilului la grădiniţă.
___ 34. Îl ameninţ cu pedepse mai mult decât le aplic.
___ 35. Îmi exprim afecţiunea prin îmbrăţişări, săruturi sau ţinându-l în braţe.
___ 36. Îi ignor purtarea urâta.
___ 37. Folosesc pedeapsa fizică ca o modalitate de a-mi disciplina copilul.
___ 38. Duc până la capăt metoda de disciplinare după ce copilul meu se poartă urât.
___ 39. Îi cer scuze atunci când greşesc ca şi părinte.
___ 40. Îi spun copilului ce să facă
___ 41. Cedez atunci când copilul face gălăgie pentru ceva.
___ 42. Discut cu copilul şi îi explic atunci când acesta se poartă urât.
___ 43. Îl plesnesc atunci când se poartă urât.
___ 44. Mă contrazic cu copilul meu.
___ 45. Îi permit copilului să îi întrerupă pe alţii.
___ 46. Petrec timp tihnit şi intim cu copilul meu.
___ 47. Când doi copii se ceartă, îi pun întâi la respect şi apoi pun întrebări.
___ 48. Îmi încurajez copilul să se exprime liber atunci când nu e de acord cu mine.
___ 49. Îmi mituiesc copilul cu recompense pentru a fi ascultător.
___ 50. Îl cicălesc şi îl critic atunci când comportamenul lui nu e conform aşteptărilor mele.
___ 51. Îi arăt copilului că îi repect opiniile încurajându-l să şi le exprime.
___ 52. Impun reguli stricte, bine stabilite pentru copilul meu.
___ 53. Îi explic copilului despre ce simt atunci când un copil se poartă urât sau se poartă
frumos.
___ 54. Folosesc ameninţările ca pedeapsa fără foarte multe explicaţii.
___ 55. Iau în considerare preferinţele copilului meu atunci când facem planuri pentru familie.
___ 56. Când copilul meu întreabă de ce trebuie să se conformeze, Îi spun: pentru ca aşa am
zis eu sau eu sunt părintele tău şi aşa vreau să faci.
___ 57. Par nesigur vis-à-vis de cum aş putea rezolva purtarea urâtă a copilului.
___ 58. Îi explic ce consecinţe are comportamentul lui.
___ 59. Îi pretind copilului să facă anumite lucruri.
___ 60. Îi canalizez purtarea urâtă spre activăţi mai acceptabile.
___ 61. Îl bruschez/lovesc atunci când nu este ascultător.
___ 62. Îi subliniez care sunt motivele pentru care există reguli.
Anexa 3

Completați tabelul cu informațiile cerute.

I. Notați trei aspecte pe care le II. Notați trei aspecte pe care le


considerați calități la copilul considerați defecte la copilul
dumneavoastră. dumneavoastră.
Anexa 4

Răspundeţi următoarelor întrebări

1. Ştiu cu cine îşi petrece copilul meu timpul liber când iese
afară.
DA
NU
2. Ştiu care sunt cei mai buni prieteni ai săi la şcoală.
DA
NU
3. Discut cu copilul meu despre dorințele lui.
DA
NU
4. Îi permit copilului meu să-și exprime liber opinia.
DA
NU
5. Considerați că aveți o comunicare bună cu copilul
dumneavoastră.
DA
NU
Anexa 5

I. II.

III. IV.

Mod de completare:
Notează numele şi motto-ul tău, apoi:
Cadranul I • notează o activitate ce ȋţi place să o faci ȋn timpul liber alături de
copil
Cadranul II • notează un aspect pozitiv despre copilul tău
Cadranul III • precizează un scop pe care ţi-ai dori să-l atingi referitor la copil
Cadranul IV • notează un aspect semnificativ din trecutul tău legat de copil
Anexa 6
Chestionar pentru părinţi

1. Ce lucruri noi aţi


aflat? .......................................................................................................................
.................................................................................................................................
.........
2. Care este cel mai interesant subiect
discutat? ..................................................................................................................
.................................................................................................................................
...............
3. Care sunt cele mai utile lucruri pe care le-aţi
experimentat? .........................................................................................................
.................................................................................................................................
........................
4. Cum apreciaţi activitatea
consilierului? ..........................................................................................................
....................... .........................................................................................................
........................
5. Cum v-aţi simţit în cadrul grupului de
lucru? ......................................................................................................................
.................................................................................................................................
...........
6. Crezi că ai mai multă ȋncredere ȋn tine, ca părinte, ȋn urma experienţei pe care
ai avut-o ȋn cadrul grupului?
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
7.Încercuiţi acele cuvinte care reprezintă cel mai bine experienţa ȋn cadrul
programului: satisfăcător, activităţi atractive, am ȋnvăţat multe despre mine, a
dezvoltat comunicarea, creativ, util, slab, foarte bun, inutil, am ȋnvăţat puţine
lucruri, nu m-a responsabilizat, activităţi neatractive.

S-ar putea să vă placă și