Sunteți pe pagina 1din 2

RELITATEA SOCIALĂ ȘI

EFECTELE ABANDONULUI ȘCOLAR

Prof. înv. primar Albu Valentina


Sc. Gimn. ,,Ing. Oprișan Iarca” Unguriu,
jud.Buzău

Situațiile statistice periodice solicită cumularea unor date legate de abandonul


școlar transformând și reducând realitatea școlară la o serie de procente care devin importante și
depășesc sfera educațională și rolul școlii ca principalul furnizor al educației și înlocuiesc pe
beneficiarii acesteia, deja trecuți de mult la rubrica ,,resurse umane”, cu numere ce le pot oferi o
poziție în graficul relizat periodic și transmis instituțiilor superioare.
Pentru a preveni abandonul școlar trbuie să cunoștem cauzele producerii acestuia.
Principalele cauze ce conduc la apariția abandonului școlar sunt: situația materială precară a
familiilor din care provin copiii, atitudinea părinților față de școală și față de educație, distanța și
condițiile care nu permit deplasarea în anumite perioade ale anului de acasă până la școală.
Rata abandonului este mai mare după clasele primare decât la clasele mici,
frecventarea școlii pentru copiii mici se traduce pentru unii părinți în plasarea copilului într-un
loc în care acesta nu duce lipsă de căldură și mâncare, uneori lasă impresia că preferă ca la școală
să le fie preluate mare parte din responsabilitățile pe care le au față de copii.
După clasele primare abandonul școlar capătă altă dimensiune mai ales dacă
copiii trebuie să meargă la o școală dintr-o altă localitate invecinată cu localitatea de domiciliu
al familiei lor, familia nu-i poate susține financiar, nu le poate asigura nici măcar strictul necesar
vieții de zi cu zi.
Cel mai evident moment de creștere al abandonului școlar îl reprezintă intrarea în
nivelul de învățământ liceal și profesional, acum statisticile capătă valori alrmante, cauzele care
conduc la apariția acestei situații depășesc aspectul imposibilității familiei de a susține elevul mai
ales că apar aspecte ce țin de natura proprie a acestuia, decizia de a întrerupe studiile.
Efectele negative nu întârzie să apară în special dacă considerăm învățământul
liceal și vocațional ca pe o etapă în care elevul își desăvârșește pregătirea pentru orientarea spre
o profesie sau chiar practicarea uneia. Abandonarea școlii în această etapă a educației sale îi
reduce șansele de a se integra profesional și indirect social.
Ce putem face? Această întrebare primește întotdeuna o varietate de răspunsuri,
sugestii, soluții, care conduc la demararea unor proiecte a căror eficiență va fi dovedită în timp.
Implicarea activă în viața comunității din jurul școlii, cunoașterea problemelor reale ale acestei
comunități, colaborarea cu autoritățile locale și cu familiile elevilor reprezintă primii pași în
direcția soluționării abandonului școlar și a altor probleme ce pot afecta activitatea școlii și
integrarea elevilor în actul educațional.
Nivelul dezvoltării economice și sociale reprezintă un factor ce nu trebuie lăsat
neobsrvat, aceste aspecte nunțează relitatea în care trăim și aduce schimbări în tot ceea ce facem
zi de zi. Planificarea și proiectarea demersului educativ trebuie să capete flexibilitate, să se
ancoreze la acestă relitate, să devină un proces ecucațional deschis, accesibil tuturor indiferent
de mediul din care provin și de dificultățile pe care le întâmpină atât în viața personală cât și în
ceea ce privește frecventarea școlii.
În prezent finanțarea școlilor are ca bază de calcul costul pe elev, actul
educațional are valoare economică în funcție de numărul de elevi înscriși. Susținera familiilor
din zonele defavorizate cu așa numitele ajutoare sociale nu produce efectul dorit, în cele mai
multe cazuri aceste sume periodice de bani nu acoperă în totalitate nevoile celor care le primesc,
menirea lor nu este de a asigura un venit lunar stabil, reprezintă un ajutor din partea statului
pentru ca aceste familii să beneficieze de un suport financiar care să contribuie într-o anumită
măsură la înbunătățirea situației materiale precare a acestor familii. Situația nu este percepută
corect, de cele mai multe ori asistații sociali așteaptă să primească bani de la stat și nu contribuie
cu nimic la proria prosperitate. Astfel apar și efecte nedorite între care și abandonul școlar.
Programul ,,Școala după școală”, prin care se asigură o masă caldă copiilor
care rămân după ore la școală și programul ,,A doua șansă”, prin care se oferă celor care au
întrerupt studiile posibilitatea de a le continua, contribuie efectiv la reducerea abandonului școlar
și transformă școala într-o instituție pregătită să răspundă la cerințele și nevoile societății, devine
un partener de încredere al comunității locale, recunoaște și susține drepturile oamenilor,
contribiue la transformarea acestora în indivizi responsabili, pregătiți pentru a deveni activi intr-
un domeniu profesional și pentru a contribui la evoluția economică și socială a comunității din
care fac parte în mod direct și la evoluția globală în mod indirect.