Sunteți pe pagina 1din 5

Cauze și efecte sociale ale abandonului școlar

Profesor Vișan Roberto - Cristian

Liceul cu Program Sportiv ,,Viitorul” Pitești

Abandonul școlar reprezintă una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă
sistemul educațional global și implicit cel românesc, întrucât această problemă afectează atât
copiii și familia, cât și societatea în ansamblul său.

Cauze sociale ale abandonului școlar

Există o serie de factori care pot duce la abandonul școlar, printre care putem menționa:

1. Sărăcia și lipsa de resurse financiare: Unii elevi nu au suficiente resurse financiare


pentru a-și continua studiile. Lipsa de bani poate duce la lipsa hranei, a hainelor și a
altor necesități, fapt ce îi poate face pe elevi să abandoneze școala pentru a-și ajuta
familia sau pentru a-și căuta un loc de muncă.
2. Probleme de sănătate: Unele afecțiuni medicale pot duce la absențe prelungite, fapt ce
poate afecta performanța școlară și poate duce la abandonul școlar.
3. Lipsa de interes: Unii elevi pot considera că materiile școlare nu sunt relevante pentru
viața lor și, în consecință, își pierd interesul pentru școală.
4. Stresul: Presiunea de a obține note bune și de a-și îndeplini așteptările părinților și
profesorilor poate duce la stres, anxietate și depresie, fapt ce poate duce la abandonul
școlar.

Cauzele sociale ale abandonului școlar sunt variate și complexe și necesită abordări
multidisciplinare pentru a fi abordate în mod eficient. Este important ca educația să fie
considerată o prioritate socială și să fie accesibilă tuturor elevilor, indiferent de contextul
socio-economic sau de alți factori sociali.
Abandonul școlar poate fi cauzat de o varietate de factori sociali, care afectează elevii în
mod direct sau indirect.
Dintre cele mai importante cauze sociale ale abandonului școlar amintim:

1. Contextul socio - economic: Persoanele care provin din familii sărace sau care trăiesc
în comunități dezavantajate au șanse mai mari să abandoneze școala. Acești elevi sunt adesea
supuși unor presiuni sociale și economice care le afectează capacitatea de a-și continua
studiile, cum ar fi sărăcia, munca timpurie sau problemele legate de locuință.
2. Discriminarea: Persoanele care sunt discriminate în funcție de etnie, rasă, orientare,
religie sau sex, au șanse mai mari să abandoneze școala. Acești elevi pot fi supuși hărțuirii sau
excluderii sociale, fapt ce poate afecta negativ performanța lor școlară și poate duce la
abandonul școlar.
3. Absențele și lipsa de implicare: Absențele prelungite și lipsa de implicare din partea
părinților sau tutorilor/aparținătorilor pot duce la scăderea motivației și a performanțelor
școlare, fapt ce poate duce la abandonul școlar. De asemenea, implicarea redusă din partea
profesorilor datorată lipsei mijloacelor educaționale adecvate ori a procedurilor greoaie sau
inaplicabile sau a legislației nepredictive din sistemului educațional poate duce la pierderea
interesului elevilor pentru școală.
4. Problemele de sănătate mentală: Elevii care suferă de depresie, anxietate sau alte
probleme de sănătate mentală au șanse mai mari să abandoneze școala. Acești elevi pot
întâmpina dificultăți în a face față presiunilor școlare și sociale, fapt ce poate duce la absențe
prelungite și la pierderea interesului pentru școală.
5. Lipsa de sprijin social: Elevii care nu beneficiază de sprijin social din partea familiei,
prietenilor sau comunității pot fi mai susceptibili să abandoneze școala. Lipsa de sprijin poate
duce la o scădere a stimei de sine și a motivației, fapt ce poate duce la pierderea interesului
pentru școală și în final abandonarea frecventării orelor de curs!

Efecte sociale ale abandonului școlar

Printre efectele sociale ale abandonului școlar putem menționa:

1. Creșterea ratei șomajului: Persoanele care au abandonat școala au șanse mai mici să
obțină un loc de muncă stabil și bine plătit, ceea ce poate duce la creșterea ratei șomajului.
2. Creșterea criminalității: Persoanele care au abandonat școala au șanse mai mari să se
implice în infracțiuni și să dezvolte comportamente antisociale.
3. Sănătatea precară: Persoanele care au abandonat școala au șanse mai mici să aibă un
stil de viață sănătos și sănătatea fizică și mentală precară, fapt ce poate duce la creșterea
cheltuielilor în domeniul sănătății.
4. Reducerea calității vieții: Persoanele care au abandonat școala au șanse mai mici să-și
îndeplinească potențialul și să aibă o viață satisfăcătoare și împlinită.

Abandonul școlar poate avea efecte negative pe termen lung asupra individului și
societății în ansamblu. În acest sens, este important să fie implementate măsuri și strategii
care să reducă cauzele și efectele sociale ale abandonului școlar. Iată câteva modalități de
reducere a cauzelor și efectelor abandonului școlar:

1. Creșterea accesului la educație: Accesul la educație ar trebui să fie garantat tuturor


elevilor, indiferent de contextul socio - economic sau de alte factori sociali. Pentru a
reduce abandonul școlar, este important să fie oferite posibilități de învățare flexibile
și adaptate la nevoile și preferințele elevilor, cum ar fi învățarea remedială, programele
de învățare pe tot parcursul vieții sau programe de învățare la distanță.
2. Abordarea individuală a elevilor: Abordarea individuală a elevilor poate fi benefică
pentru a identifica și aborda problemele specifice care determină abandonul școlar.
Prin monitorizarea atentă a absențelor, a performanțelor și a nevoilor elevilor, se poate
interveni timpuriu și se poate oferi sprijin adecvat pentru a-i ajuta să-și continue
studiile.
3. Îmbunătățirea condițiilor sociale și economice: Unele dintre cele mai importante cauze
ale abandonului școlar sunt legate de contextul social și economic. Pentru a reduce
abandonul școlar, este important să fie îmbunătățite condițiile sociale și economice,
prin reducerea sărăciei și a inegalităților, creșterea accesului la servicii de sănătate
mentală și dezvoltarea programelor de sprijin pentru familiile defavorizate.
4. Sprijinul social și emoțional: Sprijinul social și emoțional poate juca un rol important
în reducerea abandonului școlar. În acest sens, ar trebui să fie dezvoltate programe de
mentorat și coaching pentru elevi, iar profesorii ar trebui să fie instruiți să ofere sprijin
emoțional și să dezvolte relații pozitive cu elevii.
5. Creșterea încrederii și a stimei de sine a elevilor: Creșterea încrederii și a stimei de
sine a elevilor poate ajuta la reducerea abandonului școlar. Pentru a realiza acest lucru,
ar trebui să fie dezvoltate programe de dezvoltare personală și de învățare socio-
emoțională, care să ajute elevii să-și dezvolte abilitățile de comunicare, de relaționare
și de rezolvare a conflictelor.

În concluzie, abandonul școlar reprezintă o problemă socială complexă, cu consecințe


grave pentru indivizi și societate. Cauzele sale sunt diverse și pot fi legate de factori
individuali, familiali, sociali și instituționali, care interacționează și se amplifică reciproc. De
asemenea, efectele sale sunt profunde și pot afecta nu doar performanțele academice și
viitorul profesional al elevilor, ci și sănătatea lor fizică și mentală, relațiile sociale și
perspectivele lor de viață.
Pentru a aborda această problemă, este nevoie de abordări integrate și coordonate, care
să ia în considerare diversitatea cauzelor și să ofere soluții adaptate la specificul fiecărei
comunități și fiecărui elev. Acestea pot include politici și programe care să promoveze
accesibilitatea și calitatea educației, să abordeze problemele de sănătate și de mediu familial și
social, să susțină dezvoltarea abilităților socio - emoționale și de învățare a elevilor și să
implice părinții și întreaga comunitatea locală în sprijinirea educației.
În cele din urmă, reducerea abandonului școlar nu este doar o problemă educațională
sau socială, ci și o chestiune morală și de dreptate socială, care vizează egalitatea de șanse și
acces la educație pentru toți copiii și tinerii.

Bibliografie:

 Rumberger, R. W. (2011). Abandonul școlar: De ce elevii părăsesc elevii școala și ce


se poate face în această privință. Harvard University Press.
 McNeely, C. A., Nonnemaker, J. M., & Blum, R. W. (2002). Promovarea conectării la
școală: Dovezi din Studiul Longitudinal Național privind Sănătatea Adolescenților.
Journal of School Health, 72(4), 138-146.
 Hossain, Z., & Toseef, U. (2019). Efectele antecedentelor familiale asupra ratei de
abandon școlar a elevilor din învățământul primar. The Journal of Social Sciences
Research, 5(1), 47-54.
 Ayadi, N. (2018). Determinanții sociali ai abandonului școlar: o investigație empirică.
Education Economics, 26(1), 26-42.
 Eide, E. R., & Showalter, M. H. (2001). Efectul repetării anului școlar asupra
rezultatelor educaționale și de pe piața muncii. Economics of Education Review,
20(6), 563-576.

S-ar putea să vă placă și