Abandonul școlar

Sprîncenatu Adriana Isabela

Stan Loredana Georgiana
Toma Ramona Andreea
Soare Alexandru Cristian
Vișan Enrico Cristian
 Motivarea alegerii temei
O Abandonul şcolar reprezintă o problemă a sistemului românesc de
învăţământ insuficient tratată, o problemă serioasă ce trebuie
convertită urgent într-o complexa strategie de intervenţie. Este vorba
cu certitudine de un fenomen care, prin consecinţele sale
semnificative şi prin dimensiunile sale îngrijorătoare, trebuie să fie
prezent în agenda de priorităţi a decidenţilor, a practicienilor şi a
beneficiarilor din sistemul educaţional.Pentru a se întreprinde masuri
de combatere a abandonului scolar este nevoie de un studiu diagnostic
care să scoată in evidenta care este rata abandonului, care sunt zonele
cele mai atinse de acest fenomen şi mai ales care sunt cauzele
principale pentru toate grupele de vârstă şcolară.Am abordat această
temă deoarece abandonul şcolar a devenit în ultimii ani un subiect
controversat în România. Acesta constituie astăzi un fenomen întalnit
în toate sistemele de învăţământ, şi este o problemă atât de ordin
administrativ şi social, dar mai ales de ordin pedagogic.
 Scopul
O Diminuarea numărului de elevi care abandonează şcoala şi creşterea
motivaţiei învăţării pentru a asigura tuturor elevilor şanse egale la educaţia
de bază.
Obiective
Identificarea din timp a cazurilor cu risc de abandon școlar în vederea scăderii
numărului celor care nu își finalizează studiile.
Obiective specifice:
Instituționale:
•Realizarea unor parteneriate cu ONG-uri ce activează în domeniul educației și
a drepturilor copiiilor pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii.
•Implicare altor ministere, inspectoratelor școlare județene, administrației
locale în implementarea acestei politici.
Financiare:
•Folosirea responsabilă a bugetului național în vederea atingerii obiectivelor
propuse.Atragerea și folosirea fondurilor europene în implementarea
programului.
 Beneficiari
Beneficiari direcți:
O Elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal, precum și familiile acestora.
Beneficiari indirecți:
O Consilierii, psihologii angajați în scopul identificării cazurilor cu risc de
abandon școlar.
O Personalul implicat în dezvoltarea programelor de prevenire a abandonului
școlar.
O ONG-uri ce activează în domeniul educației și a drepturilor copiilor.
 Varianta de soluționare recomandată

O Varianta 2 : ” Oferirea unor ajutoare materiale pentru cele mai defavorizate cazuri,
ce prezintă riscul cel mai mare de abandon școla„ este cea care pare să rezolve în
mai mare măsură problema abandonului școlar prin identificarea în primă instanță
a factorilor determinanți în vederea preîntâmpinării condițiilor ce ar putea duce la
un astfel de comportament, prioritizarea principalelor probleme ce trebuiesc
soluționate, urmând ca apoi să fie implementate măsuri viabile și de lungă durată
pentru combaterea acestui fenomen. Dacă prima variantă se concentrează pe
determinarea și combaterea factorilor psihologici, intrinseci ce conduc la un
comportament de renunțare la studii, varianta a doua pare să vină cu soluții pentru
lupta împotriva factorilor exteriori, ce adesea constituie o presiune mai stringentă
asupra persoanei și pare să aibă o pondere mai mare în determinarea abandonului
școlar. Astfel, această alternativă ar putea duce în timp la o diminuare treptată a
procentului celor care renunță la studii, precum și la rezultate școlare mai bune.
Combaterea problemei părăsirii timpurii a școlii ar putea avea efecte ulterioare în
numărul celor care promovează studiile și reușesc să se integreze pe piața muncii,
ducând și la scăderea șomajului și creștere economică.
 Concluzii
O Cauzele abandonului școlar sunt multiple, poate fi vorba fie de inadaptarea
elevului la activitatea de învățare, fie de inadaptarea școlii la factorii interni
(psihologici) și/sau externi (scocioeconomici, socioculturali) ai copilului.
O Copilul are nevoie de suport emoțional susținut, de siguranță și de
apartenență la grup. Orice dezechilibru al stării emoționale a copilului îl
dezorientează și îl descurajează atunci când trebuie să depună un efort
semnificativ în ceea ce privește activitățile școlare. Un copil care resimte un
disconfort în plan fizic, psihic sau emoțional poate manifesta, la un moment
dat, tendința de a abandona școala. Plecarea părintelui/părinților la muncă în
străinătate este un stresor semnificativ ce poate avea un impact negativ asupra
echilibrului emoțional al copilului determinându-l în mod indirect să
abandoneze școala.
O Pentru prevenirea sau reducerea ratei abandonului şcolar trebuie lucrat
atât cu elevul cât şi cu familia şi școala.
Rezultatele chestionarului

În încheiere am hotărât să lăsăm participanților la sondaj
ocazia de a-și exprima opinia în legatură cu soluționarea
problemei prezentate.
https://forms.gle/rzQMsuihnrsXoTWo9