Operaționalizarea obiectivelor

STUDENT: Ababei Codrin

GRUPA: 1
ANUL: 2
1.O întrebare fundamentală despre temă;

Este importantă operaționalizarea obiectivelor in desfășurarea activităților didactice?

Glosar

Operaționaliza -a face să devină operațional, practic.( DEX)

Din punct de vedere pedagogic operaționalizarea înseamnă: formulare a

obiectivelor didactice în termeni performativi, în comportamente observabile.
( Lexicon pedagogic)

Prin stabilirea obiectivelor educaționale se precizează competențele și

performanțele la care elevii trebuie să ajungă în urma desfășurării unui proces
instructiv- educativ.

Printre funcțiile operației de operaționalizării enumerăm :

- stabilirea concretă a sarcinilor de lucru

- adecvarea conținuturilor de învățare

- punct de plecare în elaborarea probelor și înstrumentelor de evaluare

- responsabilizarea cadrului didactic prin introducerea unor criterii ferme de verificare

și măsurare

„A operaționaliza înseamnă a specifica demersul și modalitățile prin care

obiectivele proiectate pot fi identificate în rezultatele efective ale procesului
educațional. Acest demers se concretizează prin efectuarea a două operații:

 derivarea din obiectivele generale a unor obiective concrete/specifice;

 traducerea efectivă a acestora în planul acțiunii, adică în comportamente
observabile.
 Altfel spus, sub aspect tehnic, conceptul de operaționalizare presupune
enunțarea obiectivelor sub forma unor comportamente observabile, măsurabile a ceea
ce urmează să realizeze elevul, respectiv performanța pe care trebuie să demonstreze
la sfârșitul unei activități de instruire.” (G. Masari, 2009, p.32)

După profesorul Constantin Cucoș, „a operaționaliza un obiectiv înseamnă a

identifica o sarcină educativă și a o explicita verbal în mod corespunzător.

Operaționalizarea poate fi realizată prin indicarea reușitei minimale, dar pot ființa
și alte standarde valorice, în funcție de conținutul disciplinei, nivelul unei clase sau al
unui elev.

Un obiectiv este operaționalizat atunci când:

 s-a delimitat o secvenţă comportamentală observabilă care poate fi

evaluată;
 s-a enunţat în mod comprehensiv respectiva sarcină.” (C. Cucoș, 1996, pp.
50-51)

Pentru orice obiectiv operațional se precizează situații de învățare, respectiv,

condițiile care determină modificările educative preconizate (solicitate), în toate
cazurile, operaționalizarea va urma două direcții: precizarea și descrierea condițiilor
în care performanța va fi formată și precizarea condițiilor în care performanțele vor fi
evaluate.” (Ionescu M., Radu I., 2001, pp. 88-89)

„R.F. Mager a propus o tehnică de elaborare a obiectivelor operaționale care vizează

un singur comportament final, caracterizabil prin trei indicatori:

 precizarea comportamentului final al acțiunii elevului;

 precizarea condițiilor de realizare specifice cadrului de manifestare a
comportamentului vizat;
 performanța așteptată

G. de și V. de Landsheere stabilesc cinci parametri de operaționalizare a unui

obiectiv:
  cine va produce comportamentul vizat;
 ce comportament observabil va demonstra că obiectivul a fost atins;
 care va fi produsul/performanța acestui comportament;
 în ce condiții trebuie să aibă loc comportamentul;
 în baza căror criterii se consideră a fi satisfăcător produsul;

Prezentarea variantelor de desfășurare

„Descrierea comportamentului final trebuie să se facă printr-un verb concret de

acțiune care să permită observarea și măsurarea comportamentelor realizate.
Operațiile, abilitățile, comportamentele vizate trebuie să fie cât mai variate, nu trebuie
să se oprească la simpla memorare, reproducere de informații

Al doilea parametru, respectiv condițiile în care se realizează obiectivul vizat,

înseamnă precizarea:
1. condițiilor materiale (ce i se oferă elevului ca sprijin; de ex: materiale ilustrative
sau documentare, un anumit spațiu de lucru etc.; ce volum de informație i se
comunică înainte de a i se cere rezolvarea, ce nu-i este permis să utilizeze etc.);

2. condițiilor psihologice (ce nivel de pregătire are elevul în momentul respectiv, ce

cunoștințe/deprinderi posedă etc. În formularea concretă a condițiilor, se recomandă
prezentarea acestora pe baza utilizării unui verb la modul gerunziu sub aspect material
(punându-i-se la dispoziție, fiindu-i îngăduit să folosească etc.) sau sub aspect
psihologic.
Nivelul performanței acceptabile se referă fie la un aspect calitativ al
performanței, fie la un aspect cantitativ sau temporal. […] Pentru a indica un nivel de
reușită sau standardele minimale, se specifică: numărul minim de răspunsuri corecte
solicitate sau numărul maxim de greșeli tolerate, intervalul de timp maxim oferit
pentru rezolvarea sarcinii. Exemplu: «Nivelul minim al performanței acceptate este de
cinci substantive subliniate în text într-o perioadă de cinci minute de muncă
independentă.» (G. Masari, 2009, pp. 33-34)
 Miscarea pedagogica actuala, favorabila operationalizarii, isi intemeiaza
demersurile pe o serie de avantaje ale acesteia, din randul carora mai importante
sunt:   

1)     prin operationalizare se monitorizeaza mai usor progresul elevilor in

activitatea de instruire, iar acest lucru este usor explicabil deoarece
profesorul poate sa vada care dintre obiective au fost atinse, care au creat
dificultati majore, care au fost incompatibile cu posibilitatile reale ale
elevilor;

2)     prin operationalizare se asigura premize favorabile ca activitatea de

proiectare didactica sa se realizeze mai eficient deoarece, in algoritmul
proiectarii didactice, una dintre etape este chiar delimitarea obiectivelor
lectiei; altfel spus, o operationalizare corecta va reprezenta garantia unui
proiect didactic bine elaborat;

3)     prin operationalizare elevii vor deveni mai motivati pentru activitatea de

instruire- invatare deoarece vor constientiza cerintele pe care vor trebui sa
le onoreze la sfarsitul lectiei si in consecinta, vor adopta comportamentele
care sunt cele mai adecvate;

4)     operationalizarea faciliteaza activitatea ulterioara de evaluare pentru ca

aceasta din urma, trebuie sa aiba in vedere criteriile si standardele care au
fost atasate obiectivelor luate in considerare pentru a fi atinse de catre
elevi,

5)     operationalizarea reduce posibilitatea unei ambiguitati procedurale din

partea utilizatorilor care, in lipsa operationalizarii, pot fi tentati sa acorde
semnificatii diferite finalitatilor educatiei; altfel spus, prin
operationalizare, cadrele didactice pot ajunge mai repede la un consens in
privinta a ceea ce trebuie facut  in legatura cu o anumita tema sau subiect
propus spre invatare elevilor.
Aplicație:
Studenții să formuleze cel puțin 4 obiective operaționale pentru o lecție de
matematică.
Întrebări:
1. Credeți că obiectivele vizate sunt întotdeauna respectate și îndeplinite de către
profesori la clasă?
2. Care operaționalizare vi se pare mai accesibilă, cea a lui Mager sau Landsheere?
3. Este importantă formularea corectă a obiectivelor și să se urmărească atingerea lor
în cadrul lecțiilor? Argumentați!

Bibliografie:

Cucoş, C., 1996, Pedagogie, Iași: Editura Polirom.

DEX
Ionescu, M., Radu, I., (coord), 2001, Didactica modernă, Cluj-Napoca: Editura Dacia
Masari, G., 2009, Teoria și metodologia instruirii, Editura Universității ”Alexandru
Ioan Cuza”, Iași
Lista cu obiective operaționalizate incorect:

1) Să înțeleagă înmulțirea cu 2.

2) Să citească corect textul.

3) Să cunoască trăsăturile personajului principal.

4) Să-și autoevalueze fișa de lucru.

5) Elevii să cunoască definiția substantivului.

6) Elevii să folosească un limbaj corect.

7) Să înțeleagă fenomenul de Încălzire globală.

8) Să știe ce sunt adjectivele.

9) Să familarizez copiii cu noțiunea de împărțire.

10) Să învețe poezi predată.