PROGRAMUL DE COOPERARE

TRASNFRONTALIERĂ DINTRE ESTONIA ȘI LETONIA

STRATEGIA PENTRU CONTRIBUȚIA PROGRAMULUI DE COOPERARE LA

STRATEGIA UNIUNII PENTRU INTELIGENȚĂ, DURABILITATE CREȘTERE ȘI
REALIZĂRI ECONOMICE, SOCIALE ȘI COEZIUNE TERITORIALĂ
 Estonia și Letonia sunt zone cu oportunități excelente pentru ca oamenii să conducă
cu succes și să aibă viețile împlinite, printre cele mai fericite din Europa. MISIUNE
acestui program este de a susține idei care să ajute Estonia și Letonia să se dezvolte prin
cooperare în vecinătate.
Programul urmărește consolidarea cooperării între regiuni, prin realizarea
urmatoarele obiective strategice:
- mediu de afaceri activ și atractiv;
- mediu de locuit curat și valoros;
- o rețea mai bună de porturi;
- piaţa muncii integrată.
Sprijinul total al Fondului European de Dezvoltare Regională pentru program este 38
020 684 €. Interreg V-A — Estonia – Letonia (denumit în continuare „Programul Estonia-
Letonia” 2014-2020” sau „programul Estonia-Letonia” sau „programul”) contribuie la
atingerea obiectivelor principale ale Uniunii Europene (UE) enumerate în Europa 2020.
În plus, programul își propune să contribuie la Strategia UE pentru Marea Baltică.
 SUPRAFAȚA PROGRAMULUI

Suprafața programului de cooperare este situată în partea de nord a Europei, pe

coasta de nord-est al Mării Baltice. În est, zona programului se extinde până la exteriorul
graniței UE cu Rusia.
Zona de program acoperă părțile de sud și de sud-vest Estonia și părțile de nord și
de vest ale Letoniei, acoperind o cantitate totală de teritoriu de 65.968 km2 (26.668 km2
în Estonia și 39.300 km2 în Letonia), ceea ce înseamnă 1,56% din suprafața totală a
teritoriului Uniunii Europene.
Estonia și Letonia au o graniță terestră de 343 km și o graniță maritimă de 214 km.
Zona de program are o coastă de 1.139 km în vest (din care 497 km în Letonia și 642 km
în Estonia), inclusiv 1.418 insule și insulițe (cu o coastă totală aproximativă de 1.283,5
km), toate dintre care sunt în secțiunea estonă și doar treisprezece sunt permanent
populate.
Rutele mari de transport ale Via Baltica și Via Hanseatica traversează regiune de la
nord la sud. Zona de program include marile porturi de mare adâncime din Liepāja, Rīga
și Ventspils, care funcționează ca părți ale unui important coridor de tranzit pentru
comertul dintre Uniunea Europeana si Rusia. Zona eligibilă a programului include
următoarele regiuni NUTS III din Estonia: Lõuna-Eesti (Sudul Estoniei) și Lääne-Eesti
(Vest Estonia); și în Letonia: Kurzeme, Pierīga, Rīga și Vidzeme.
 Populația și educația

Populația zonei programului este de aproximativ 0,44% din populația Uniunii

Europene: aproximativ două milioane de locuitori în total, dintre care 0,5 milioane
sunt pe partea estonă a frontierei și 1,5 milioane pe partea letonă (Biroul Central de
Statistică din Letonia, Statistics Estonia 2012).
Populația a scăzut treptat din cauza economiei, demografiei și migrația din
ambele țări. Potrivit estoniei și statisticile letone, regiunea a pierdut aproximativ
100.000 de oameni din 2007, ceea ce reprezintă până la 5% din populația din zona de
program; și acest proces continuă.
Populația este concentrată în principal în două zone urbane mai mari - Riga în
Letonia și Tartu din Estonia, care reprezintă aproximativ 0,8 milioane de locuitori.
Media densitatea populației în restul zonei programului este de numai 16-17 locuitori
pe km2, EN 7 E N ceea ce înseamnă că zona este foarte slab locuită. Îmbătrânirea
populației este inevitabil și totuși este neuniform din punct de vedere spațial,
deoarece proporția persoanelor în vârstă este mai mare în mediul rural suprafeţe şi
mai mici în oraşe şi localităţi unde predomină generaţia tânără datorită reinstalarea în
țară. Îmbătrânirea este probabil să împovăreze sistemul social și să afecteze negativ
potențialul de creștere al economiei, în special în zonele rurale. In acelasi timp,
perspectivele se pot îmbunătăți pentru dezvoltarea „economiei de argint”, la care
comunitățile urbane mai mici pot contribui și ele
 Economia regională

Zona de program se caracterizează printr-o structură economică, care dispune de servicii

formând cea mai mare pondere din PIB (aproximativ 70%), urmată de industrie (20%) și
agricultură (4%), restul de 6% lăsând altor domenii.
EN 8 E N Zona de program este în mare parte una rurală, care conține, de asemenea,
zona comercială și Centrul comercial din Riga (capitala Letoniei, cu o populație de
aproximativ 700.000 de locuitori locuitori), orașul universitar Tartu (al doilea oraș ca mărime
din Estonia, cu a populaţie de aproximativ 100.000 de locuitori) şi mai multe regionale
mijlocii şi mici orașe, inclusiv orașele gemene unice învecinate Valga (Estonia) și Valka
(Letonia), care au potențialul de a crește într-un singur oraș cu un peisaj urban integrat și
centru, care ar sprijini și mobilitatea oamenilor între orașe și afaceri dezvoltare.
Diviziunea regională a PIB-ului în zona programului este destul de inegală, lăsând
ponderea mai mare zonelor din jurul Tartu și Riga. Principalele sectoare și ramuri economice
din zonă sunt următoarele:
-Sectorul serviciilor: turism și agrement, comerț, sănătate, servicii financiare, rețele de
comunicații, transport și logistică.
-Industrie: prelucrarea lemnului și a lemnului, producția de alimente și băuturi,
construcții, inginerie mecanică, industrie ușoară și producție de oțel.
-Agricultura: cultivarea cerealelor și legumelor, producția de lapte și pescuit.
PROVOCĂRI ȘI OPORTUNITĂȚI TRANSFRONTALIERE PENTRU ZONA DE
PROGRAME ESTONIALETONIA

Criza economică a avut cel mai mare impact asupra situației pieței muncii din zona de
program (rata șomajului a ajuns la 15% în Letonia și 10,2% în Estonia, Eurostat 2010). Deși
ocuparea forței de muncă a crescut, rata de ocupare continuă să crească diferă (rata șomajului
10,8% în Letonia și 7,4% în Estonia, Eurostat 2014), deoarece cea mai mare implicare în
capitalul mai mare și zonele urbane (rata șomajului 5,1% în Riga și 3,5% în Tartu), în timp ce
ratele sunt cele mai scăzute în regiunile de graniță (șomaj rata de 10,3% în regiunea Kurzeme,
Letonia și 8,6% în județul Valga, Estonia; estonă Fondul de asigurări de șomaj, Agenția de
Stat pentru Ocuparea Forței de Muncă din Letonia, 2015).
O altă caracteristică a zonei de program este scăderea populației, în special în zonele
rurale care, în timpul crizei economice, a fost cauzată în principal de stabilirea în exterior
zona de program. În timp ce urbanizarea continuă să favorizeze orașele și orașele mai mari,
tendință demografică negativă cauzată de natalitatea scăzută, migrația vârstei de muncă
oamenii și o populație îmbătrânită reprezintă provocări considerabile pentru ambele țări
atunci când aceasta vine să se asigure că o ofertă adecvată de muncă este disponibilă pe
termen lung.
 Provocări și oportunități legate de integrarea piețelor muncii:

- Îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață în zona programului printr-o mai bună

piata muncii integrata, mai ales in acele zone care sunt unite istoric si geografic, cum ar fi
orașul geamăn Valga-Valka.
- Furnizarea de informații actualizate, ușor accesibile și asistență coordonată pe munca
și mediul de învățare dincolo de frontieră pentru a facilita o mai bună mobilitate pentru
muncă și studii, precum și îmbunătățirea potrivirii ofertei cu cererea.
-Promovarea și creșterea gradului de conștientizare cu privire la oportunitățile și
impactul metode de lucru flexibile (inclusiv munca inteligentă și la distanță) pentru ambii
angajatori iar angajații ar permite să fie aplicat mai eficient.
- Consolidarea cooperării dintre municipalităţi, instituţii de stat, public organizaţii şi
companii private în vederea dezvoltării condiţiilor pentru an mediu de lucru și de viață
integrat și atractiv.
- Implementarea iniţiativelor comunitare şi a acţiunilor comune pentru activarea şi
sprijinirea oamenilor din regiuni ajutându-i să-și găsească motivația de a trăi și să lucreze în
zona de program în loc să părăsească țara de origine.
 TRANSPORT

În perioada actuală programul se concentrează pe îmbunătățirea traficului maritim.

Rețeaua de porturi existente nu oferă un port adăpost la o distanță sigură coastele zonei de
program, precum distanțele dintre porturile existente pe anumite axele de coastă sunt prea
lungi. Acest lucru împiedică traficul maritim din Marea Baltică în și de-a lungul coastelor
Golfului Riga. Dezvoltarea micilor porturi de-a lungul litoralul zonei programului este
esențial pentru a garanta esențiale și calitative servicii pentru vizitatorii micilor porturi de pe
coastele Estoniei și Letoniei. Există patruzeci de porturi și porturi de-a lungul coastei marine
în zona de program (inclusiv insule), cu zece în Letonia și treizeci în Estonia. 26 dintre ele
sunt internaționale, cu facilitati de trecere a frontierei si vamale. Pe lângă porturile care
găzduiesc iahturi și nave mai mari, există numeroase porturi mici de pescuit în zonă.
Provocări și oportunități legate de transport:
- Dezvoltarea porturilor mici ca factor important pentru economiile locale și condiția
prealabilă esențială pentru dezvoltarea turismului în zona de program, oferind beneficii
pentru întreprinderile mici, comunități și vizitatori.
 Mediu inconjurator

Zona de program se caracterizează printr-un mediu natural curat, cu niveluri ridicate de

biodiversitate, inclusiv păduri mari și parțial adânci și peisaje pitorești cu numeroase râuri,
lacuri, mlaștini și mlaștini de pe continent.
De asemenea, îmbrățișează un mare zona de coastă, în principal în jurul Golfului Riga
și a numeroase insule din Marea Baltică în secțiunea de vest a zonei programului. Cooperare
bilaterală în domeniul naturii protecția a fost realizată de aproape două decenii cu cel mai
vizibil exemplu fiind Situl Ramsar Transfrontalier Nord Livonian, care încorporează zone
umede pe ambele părți ale graniței care au importanță internațională. Zona de program
include două zone mari de rezervație a biosferei (Nord-Vidzeme și Vest-Estonian
Arhipelag).
Resursele comune de apă sunt împărțite, în principal în două zone: bazinul fluvial
Gauja/Koiva care este situat direct la granița dintre Estonia și Letonia (cu o suprafață totală
de 8.900 km2, din care 87,6% se află pe partea letonă a frontierei) și în Golful Riga. În
2011, Programul Estonia-Letonia a cofinanțat un proiect pentru îmbunătățirea
managementului partajarea resurselor de apă de suprafață și subterană prin dezvoltarea unui
management comun al bazinului hidrografic plan pentru districtul transfrontalier al
bazinului fluvial Gauja/Koiva. Experții ambelor țări a lucrat la toate componentele cheie
importante pentru bazinul comun Gauja/Koiva plan de management într-un context
transfrontalier. Experiența valoroasă acumulată în proiectul oferă o bază solidă pentru alte
domenii de cooperare între Estonia și instituții letone. În zona Golfului Riga, programul se
străduiește să descopere soluții care oferă un răspuns eficient la accidentele ecologice și
riscurile de poluare.
 Zona urbană centrală a orașului geamăn Valga-Valka

După recâștigarea independenței în Estonia și Letonia, Valga și Valka au fost fizic separate de
frontiera de stat între 1991 și 2007 cu o zonă de frontieră la mijlocul două orașe. Ca urmare,
atât Valga, cât și Valka s-au dezvoltat ca două orașe independente cu fără infrastructură
integrată sau inițiative comune de urbanism.
În ciuda înlăturării lui puncte de trecere a frontierei și deschiderea străzilor dintre Valga
și Valka în 2007 după aderând la Acordul Schengen, integrarea peisajului urban este încă
limitată. The cel mai semnificativ exemplu de integrare de până acum a fost construcția și
aderarea la recreere zone din Valka şi Valga, care sunt situate de-a lungul malurilor râului
Pedeli care trece granița în centrul Valga și Valka. Această inițiativă a fost cofinanțată de
Programul Estonia-Letonia 2007-2013.
Același program este susținut și renovare a gării din Valga care este folosită de locuitorii
ambelor orașe, precum nu există gară în Valka și îmbunătățirea condițiilor de studiu în Valka
art şcoală, care are un număr de elevi şi profesori din Estonia, nefiind artă scoala din Valga.
Cu toate acestea, în mare măsură, ambele orașe continuă să funcționeze separat, ceea ce se
reflectă și în răspunsurile sondajului de referință al indicatorului de rezultat efectuate în Valga
și Valka în toamna anului 2015.
Pentru a ridica calitatea și intensitatea cooperării la un nou nivel și pentru a sprijini o
schimbare pozitivă în mintea oamenilor cu privire la integritatea acestor două orașe, curentul
programul urmărește crearea unui centru comun al orașului Valga și Valka
 Provocări și oportunități legate de mediu:

-Niveluri relativ scăzute de conștientizare cu privire la beneficiile pe termen lung ale

reciclării; economisirea energiei și comportamentul responsabil față de mediu, ceea ce are
ca rezultat: a atitudine neglijentă și o risipă de resurse în viața de zi cu zi.
- Lipsa sistemelor comune de gestionare a resurselor comune de apă din zona mării.
Potențial subutilizat pentru a beneficia de planificarea maritimă comună.
- Cooperare avansată în ceea ce privește conservarea și dezvoltarea naturii existente și
resurse culturale pentru utilizarea diversificată a siturilor, făcându-le vizibile pentru
vizitatori și creând mai multe beneficii pentru comunitățile locale. EN 19 E N
- Investiția atât în ​patrimoniul cultural material, cât și în cel imaterial atunci când vine
vorba de integrarea zonei de program, creșterea atractivității acesteia pentru vizitatori și
imbunatatirea calitatii mediului de viata.
- Furnizarea de cunoștințe teoretice și practice sistematice despre modalitățile durabile
de viață pentru a schimba comportamentul oamenilor, inclusiv exemple de utilizare
tehnologii inovatoare și schimbul de bune practici.
- Îmbunătățirea, legarea și revitalizarea spațiului urban transfrontalier de la granița
Estonia și Letonia în mijlocul orașului geamăn Valga-Valka.
 BIBLIOGRAFIE
https://estlat.eu/en/