Facultatea de Management- Marketing

Perspectivele dezvoltarii economice ale

Romaniei in viitorul spatiu economic
mediteranean

Profesor coordonator:
Radu Odiatiu

Radu Ionela Adriana
Specializare: Marketing
Anul II





CRIZA ECONOMICA MONDIALA
Criza economica, inceputa la finele anului 2009, a aparut ca urmare a imposibilitatii
in care s-au gasit guvernele unor tari europene(din zona euro) de asi finanta datoriile
guvernamentale de natura bugetara fara asistenta unor terti. Bancile din zona euro sunt
subcapitalizate si au probleme cu lichiditatile.
Incepand cu anul 2012 economia romaneasca inregistreaza o crestere lenta cu 1,6 %
din PIB urmand ca in anii viitori 2013-2014 trendul ascendent sa se mentina.

Perspectivele dezvoltarii economice ale Romaniei
in viitorul spatiu economic mediteranean
Abstract
Regiunea Marii Mediteraneene reprezinta o zona de o mare importanta strategica si
economica pentru Uniunea Europeana, fiind identificata drept o prioritate in domeniul
relatiilor externe. Astfel apare Uniunea pentru Mediterana, reprezentand un parteneriat, ce
include 43 de tari, statele membre ale Uniunii Europene si celelalte tari ale bazinului
mediteranean. Misiunea acestei uniuni este de a evidentia un echilibru intre toate sectoarele
din regiunea tarilor participante, in special celor cu iesire la Marea Mediterana.

KEY WORDS : Procesul de la Barcelona, Declaratia de la Paris, Uniunea pentru
Mediterana, Catalunia.
Parteneriatul Euro-Mediteranean, cunoscut si ca Procesul de la Barcelona, a fost creat
in anul 1995, ca rezultat al Conferintei ministrilor euro-mediteraneeni de afaceri externe,
tinut la Barcelona sub presedentia spaniola a UE. Acesta maximizeaza o serie de incercari ale
tarilor europene care doresc sa creeze o relatie cu vecinii din Africa de Nord si Orientul
Mijlociu.
Uniunea pentru Mediterana este o component a politicilor i programelor comunitare
ale parteneriatului euro-mediteraneean.
Tarile participante sunt statele membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeana,
statele partenere, statele cu statut de observator din cadrul parteneriatului euro-
mediteranean(Mauritania, Maroc, Algeria, Tunisia, Egipt, Iordania, Autoritatea Palestiniana,
Israel, Liban, Siria, Turcia si Albania), precum si alte state riverane Marii
Mediteraneene(Croatia, Bosnia si Hertegovina, Muntenegru si Monaco).
Relationarea dintre statele Mediteranei a fost intarziata datorita unor impedimente
serioase precum dezechilibrul economic nord-sud, conflictul arabo-israelian, dependenta
energetica a nordului, problema cipriota, radicalismul Islamic, problema Saharei Occidentale
care opune Marocul si Algeria, tensiunile existente intre Liban si Siria, memoria colonizarii
si staruitoarea nesiguranta a fostelor colonii pentru cooperarea cu fostii colonizatori.
Uniunea pentru Mediterana este un proiect care a inceput sa prinda contur in
Declaratia Comuna de la Paris (adoptat cu ocazia Summit-ului Euro-Mediteranean din 13
iulie 2008), reiesind ca noua initiativa isi propune revitalizarea eforturilor pentru a
transforma Mediterana intr-o zona a pacii, democratiei, cooperarii si prosperitatii.
Uniunea pentru Mediterana ofera un impuls Procesului Barcelona in trei directii
importante: cresterea nivelului politic al relatiilor dintre UE si partenerii mediteraneeni;
egalitatea intre membrii, in contextul unui puternic co-parteneriat; o mai mare vizibilitate
oferite acestor relatii, prin axarea pe proiecte regionale si sub-regionale, relevante pentru
cetatenii din regiune.
La Summit-ul de la Paris s-au identificat sase proiecte prioritare cu impact vizibil
asupra cetatenilor din regiune prin promovare cresterii economice, crearea de noi locuri de
munca, coeziunea regional si integrarea socio-culturala. Acestea referindu-se la : depoluare
Mediteranei; autostrazi terestre si maritime, interconectarea porturilor maritime, stabilirea
unei retele integrate de transport euro-mediteranean; protective civila(prevenire, pregatire si
raspuns in caz de dezastru natural); energii altenative si crearea Planului Solar Mediteranean;
educatie superioara si cercetare.
Procesul Barcelona reprezinta o initiativa unica si ambitioasa, care a pus bazele unui
nou parteneriat regional, insemnand practic, un moment de cotitura in relatiile euro-
mediteraneene. In cadrul "Declaratiei de la Barcelona" partenerii au convenit sa lanseze trei
obiective principale ale acestui parteneriat, denumite uneori si cosuri (baskets):
Dimensiunea politica si de securitate: crearea unui spatiu comun de pace si
stabilitate in arealul euro-mediteranean, bazat pe principii fundamentale,
inclusiv respectul pentru drepturile omului si democratie;
Dimensiunea economica si financiara: crearea unei zone de prosperitate prin
stabilirea treptata a unei zone de liber schimb intre UE si statele partenere, cat
si intre statele partenere, obiectiv insotit de sprijin financiar substantial din
partea UE;
Dimensiunea sociala, culturala si umanitara: dezvoltarea resurselor umane,
promovarea intelegerii, dialogului, schimburilor culturale si apropierea
popoarelor din regiune; dezvoltarea unei societati civile libere.
Parteneriatul Euro-Mediteranean cuprinde dou dimensiuni complementare:
Dimensiunea bilaterala- Uniunea Europeana desfasoara numeroase activitati
bilaterale, cu fiecare stat n parte. Cele mai importante sunt Acordurile de Asociere
Euro-Mediteraneene (Euro-Mediterranean Association Agreements), pe care UE le-a
negociat si semnat individual cu fiecare stat partener. Aceste acorduri reflecta
principiile generale care guverneaza noul parteneriat dintre Uniune si vecinii sai
sudici, dar contin si caracteristici specifice relatiilor bilaterale dintre cele doua parti;
Dimensiunea regionala (multilaterala) - dialogul regional reprezinta unul dintre cele
mai novatoare aspecte ale acestui parteneriat, acoperind in acelasi timp domeniile
politic, economic si cultural. Cooperarea regionala detine un considerabil impact
strategic, deoarece trebuie sa solutioneze probleme care sunt comune multor state
mediteraneene, dar in acelasi timp subliniaza si complementaritatea nationala.
Aceasta dimensiune regionala are drept forta motrice un intreag set de forumuri,
retele, programe si proiecte in domeniile care se inscriu obiectivelor din cele trei
laturi ale parteneriatului. Astfel, dimenisunea multilaterala sustine si completeaza
actiunile bilaterale si dialogul, ce se desfasoara sub umbrela Acordurilor de Asociere.

Actualmente, Uniunea Europeana intampina dificultati datorita Spaniei, mai exact
Catalunia, aceasta problematica a independentei Cataluniei pune in dificultate UE, nasterea
unui nou stat in interiorul Uniunii Europene nu ar trebui permis pur si simplu dar UE nu ar
avea de ales decat sa respecte un proces de independenta care a tinut seama cu scrupulozitate
de legislatia internationala.
Criza economica din Spania alimenteaza starea de spirit separatista din Catalunia. Ea ii
determina pe catalani sa puna problemele lor economice pe seama unui sistem national care,
in opinia lor, ii obliga sa aduca o contributie disproportionata in raport cu restul Spaniei.
Perspectiva independentei regiunii autonome Catalunia din Spania nu suscita entuziasm
n Europa. Exista tari ca Belgia, Cipru, Italia, Slovacia si Marea Britanie, in care miscarile
separatiste ale unor minoritati nationale s-ar putea inspira din secesiunea catalana.
Practic, Europa s-ar putea diviza intr-un mozaic de micro-state vesnic problematice. Intr-
un moment de criza profunda si pe fondul intensificarii nationalismului populist, graba
acestor regiuni de a se rupe de statul lor ar putea crea premisele unor conflicte redesenarii
UE.
Un eventual scenariu de confruntare va aparea datorita refuzului definitiv al statului
spaniol de a recunoaste noul stat, prin urmare blocarea negresita a aderarii acestuia la
Uniunea Europeana (care cere unanimitatea statelor membre). Insa UE va fi prima interesata
in pastrarea reciprocitatii anumitor drepturi(libera circulatie a marfurilor, angajatilor si
capitalului), datorita importantei cantitative si calitative al marfurilor catalane si numarului
mare de firme europene cu sediu in Catalunia. Referendumul privind independenta Cataluniei
va avea loc in decursul anului 2014.
Asadar, in actualul context geopolitic destul de agitat care marcheaza redefinirea spatiului
economic mediteranean, Romania, ca stat apartinind acestui bazin, poate profita in viitor de
aparitia unei Uniuni Mediteraneene independeta politic de Uniunea Europeana, si care ar
putea deveni una dintre principalele zone comerciale ale lumii. Energia, resursele de apa
(Romania avand posibilitatea sa ofere echipamente de foraj si experienta din acest punct de
vedere in multe din statele din sudul Mediteranei) si asa numitele autostrazi maritime cu
continuitate terestra, reprezinta doar cateva dintre posibilele viitoare proiecte din care
economia romaneasca sa poata gasi surse viitoare de crestere.





















BI BLI OGRAFI E
http://europa.eu/legislation_summaries/external_relations/relations_with_third_countr
ies/mediterranean_partner_countries/r15011_ro.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Union_for_the_Mediterranean#Antecedents:_Barcelona_
Process
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/184010.html
http://www.bcucluj.ro/bibliorev/diverse4.html
http://beta.ier.ro/documente/working_papers/WP_23_site.pdf
ftp://www.ipe.ro/RePEc/iem/iem_pdf/reviem0904_59-73.pdf
http://adevarul.ro/international/europa/balcanizareaeuropei-risca-catalonia-
fragmenteze-continentul-1_5231c7b7c7b855ff5675f9f7/index.html
http://www.wilson.cat/es/mitjans-escrits/articles-dels-membres/item/231-
catalu%C3%B1a-cooperaci%C3%B3n-o-confrontaci%C3%B3n.html