Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava

Facultatea de Istorie și Geografie

Specializare: Managementul Relațiilor Internaționale și Cooperării Transfrontaliere

PROGRAMUL OPERAȚIONAL COMUN

ROMÂNIA – REPUBLICA MOLDOVA
2014-2020

Coordonator : lector univ.Cozianu Andreea-Ioana

Masteranzi : Brînză Dorina

Chireac Dumitru-Sorin

Suceava,2018

1
Cuprins
1. Introducere
- PEV – Politica europeană de vecinătate
- Cooperarea transfrontalieră – dimensiune a CTE (Cooperarea Teritorială
Europeană)
- ENI – Instrumentul european de vecinătate
- Strategia de dezvoltare teritorială a României – adoptată de către Guvernul
României în data de 5.10.2016
2. Fișa de prezentare a Programului Operațional Comun România – Republica Moldova
2014-2020
3. Stadiul actual de derulare a Programului Operațional Comun România – Republica
Moldova 2014-2020
4. Concluzii
5. Cadru legislativ
6. Webgrafie
-Ordonanța nr. 29 din 19 august 2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor
externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul
Cooperare teritorială europeană, în perioada 2014-2020 (Anexa I)
-NORME METODOLOGICE din 29 aprilie 2016 de aplicare a Ordonanței
Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe
nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul Cooperare
teritorială europeană, în perioada 2014-2020  Aprobate de Ordinul nr.
340/607/190/2016, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 1
iunie 2016 (Anexa II)
-REGULAMENTUL (UE) NR. 1299/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL
CONSILIULUI  din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din
partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare
teritorială europeană (Anexa III)
-HOTĂRÂRE nr. 274 din 22 aprilie 2015 privind constituirea secretariatelor comune,
a secretariatelor tehnice comune, a punctului national, a punctelor nationale de
contact și a persoanei naționale de contact, precum și a unităților de control de prim
nivel, în vederea implementării programelor de cooperare la care participă România
în perioada de programare 2014-2020 (Anexa IV)

2
 Introducere

Politica europeană de vecinătate (PEV)

În noiembrie 2015, Politica europeană de vecinătate (PEV) a fost revizuită pentru a răspunde noilor
provocări generate de schimbările constante din țările vecine. Prin intermediul politicii europene de
vecinătate (PEV), UE colaborează cu vecinii din sud și est pentru a stimula stabilizarea, securitatea și
prosperitatea, în conformitate cu Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii
Europene.
PEV traduce dorința UE de a valorifica interesele comune cu țările partenere din Est și de Sud și
angajamentul de a colabora în domenii prioritare cheie, inclusiv în promovarea democrației, a statului
de drept, a respectării drepturilor omului și a coeziunii sociale. Politica revizuită urmărește să
construiască parteneriate mai eficiente între UE și vecinii săi către o vecinătate mai stabilă a UE, din
punct de vedere politic, socio-economic și de securitate.
Raportul Comisiei Europene - Politica europeană de vecinătate revizuită sprijină stabilizarea,
reziliența și securitatea din mai 2017 ilustrează rezultatele aplicării unei noi abordări bazate pe
diferențiere, asumarea în comun a responsabilității și flexibilitate. Politica europeană de vecinătate
(PEV) revizuită a dus la relansarea relațiilor dintre UE și țările vecine din est și din sud, cu un accent
mai puternic pe stabilizare, reziliență și securitate. După cum declara Federica Mogherini, Înaltul
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei
Europene: „Uniunea Europeană investește mult în dezvoltarea economică, în stimularea rezilienței, în
asigurarea securității și în apărarea democrației și garantarea statului de drept în țările vecine din est și
din sud. După un an și jumătate de la revizuirea politicii europene de vecinătate, am reușit să
construim - în totală cooperare și în condiții de parteneriat - o abordare diferențiată cu fiecare țară în
parte, care răspunde nevoilor și intereselor reale ale tuturor cetățenilor noștri” 1.

Cooperarea teritorială europeană (CTE)

Cooperarea teritorială europeană (CTE) reprezintă unul dintre obiectivele majore ale Uniunii
Europene. Aceasta este indispensabilă pentru integrarea europeană şi pentru realizarea unui spaţiu
european comun. Valoarea sa adăugată este de necontestat: evită transformarea frontierelor în bariere,
creează punţi între europeni, facilitează rezolvarea problemelor comune, schimbul de idei şi capitaluri
şi încurajează eforturile strategice de îndeplinire a obiectivelor comune 2.
Cooperarea teritorială europeană, cunoscută sub denumirea de Interreg, este construită în jurul a trei
arii de cooperare: cooperarea transfrontalieră (Interreg A), cooperare transnațională (Interreg B) și
cooperare interregională (Interreg C)3.
Peste o treime din cetățenii UE locuiesc și lucrează în regiunile de frontieră ale Europei. Frontierele
respective au un impact atât direct, cât și indirect asupra vieților acestora.  În perioada 2014-2020,
peste 10 miliarde EUR vor fi investite în cooperarea dintre regiuni, dintre care aproximativ 6,6

1
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-1334_ro.pdf
2
http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/cooperation/
3
http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/cooperation/european-territorial/

3
miliarde EUR vor fi direcționate către regiunile transfrontaliere. Aceasta ar trebui să asigure un impact
maxim și o utilizare cu atât mai eficientă a investițiilor 4.

Instrumentul european de vecinătate (ENI)

UE acordă sprijin partenerilor din regiunea vecinătății, în principal prin Instrumentul european de
vecinătate (ENI). Acesta a fost instituit prin Regulamentul (UE) Nr. 232/2014 al Parlamentului
European și al Consiliului din 11 martie 20145.
Prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate (ENI) și al Instrumentului de Asistență
pentru Preaderare (IPA II), se derulează Programele de cooperare la graniţele externe ale UE,
contribuind la siguranţa şi stabilitatea din zona respectivă și, de asemenea, Programele de cooperare cu
statele candidate venind, în întâmpinarea procesului de aderare a acestora la UE 6. 

Strategia de dezvoltare teritorială a României – adoptată de către Guvernul României în data

de 5.10.2016

Ca stat membru al Uniunii Europene, România a elaborat în 2016 o Strategie de Dezvoltare a

Teritoriului în acord cu Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDEC). Strategia de Dezvoltare
a Teritoriului României surprinde în secțiunea 2.4.3 – Zone transfrontaliere tendințele de evoluție în
zonele de frontieră, influențate de anumite caracteristici specifice teritoriului în care se află, respectiv:

 ocuparea populaţiei preponderent în agricultură în județele Vaslui și Olt Teleorman, Mehedinți,

Giurgiu, Botoșani, Suceava, denotă un caracter rural al zonelor de frontieră în care agricultura
este predominantă, iar nivelul altor activităţi economice este mult mai scăzut;
 peisaj variat, mediu natural în general bine conservat, păduri și resurse naturale au un important
potenţial de dezvoltare turistică a zonelor de frontieră. Exemple în acest sens sunt Rezervația
Biosferei Deltei Dunării, unică în Europa, are un regim aparte de administrare. Potențialul
natural al Deltei Dunării trebuie valorificat pentru a crește și nivelul de trai al locuitorilor din
Deltă și acest lucru nu se poate realiza decât practicând forme de turism durabil (ecoturism,
agroturism etc). Balta Mică a Brăilei, zonă umedă de interes internațional (sit RAMSAR), este
ultimul vestigiu rămas în regim natural de inundație pe cursul inferior al Dunării, după
desecarea fostei Delte Interioare (Balta Brăilei și Balta Ialomiței), care conservă în prezent
complexe de ecosisteme acvatice și terestre într-o formă apropiată de cea inițială. Luncile
protejate ale Tisei au o dimensiune şi o importanţă europeană. De o şi mai mare importanţă este
parcul natural care cuprinde întinsele areale împădurite quasi-naturale şi zonele carstice din
sudul Banatului montan, defileurile unice ale Dunării cu Cazanele și Porţile de Fier și părţi
întinse din zona muntoasă a nord-estului Serbiei, puţin afectate de intervenţia omului. Acest
mare spațiu protejat poate servi ca refugiu şi spațiu de regenerare pentru multe specii periclitate
ale faunei și florei europene, constituind totodată un spațiu larg pentru cercetare. Zonele sale
limitrofe care sunt adesea defavorizate ar putea profita de pe urma multiplelor posibilităţi pe
care le oferă „turismul integrat”;
 depopularea şi îmbătrânirea populaţiei situate în zonele de frontieră , regiunile în care s-a
accentuat evoluţia negativă sunt cele care au înregistrat de-a lungul timpului probleme
economice importante. Regiunea Nord-Est are în componenţă unele dintre cele mai sărace
judeţe, în care s-a accentuat ritmul de pierdere a populaţiei, ca de exempu Vasluiul, a cărui rată
de creştere negativă s-a mărit de la –1,4% la –13,1%. În aceeaşi categorie intră și judeţe cu
potenţial economic apreciabil cum ar fi Iaşul (0,7%, -5,5%) și Suceava (-1,9%, -7,8%). În cazul
4
http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/newsroom/news/2015/09/cross-border-cooperation-in-the-european-union-an-opportunity-for-
europe-s-border-regions
5
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32014R0232&from=EN
6
http://www.mdrap.ro/userfiles/espon/conferinta_coeziune_strategia_europa_2020/prezentari/sesiunea_2/atelier_3/3_iulia_hertzog.pdf

4
 Regiunii Sud-Est doar judeţul Constanţa a înregistrat o uşoară reducere a ratei de scădere a
populaţiei (-4,5%, -4,3%). În aceeaşi situaţie se găseşte și Regiunea Sud-Vest Oltenia unde,
toate judeţele, inclusiv Doljul, au înregistrat o accentuare a procesului de reducere a populaţiei
(date INS – recensământul populației);
 cu o densitate a drumurilor doar de 33 km la 100 de km² pe zona de frontieră cu Republica
Moldova și Ucraina, 22,95-km/100 km² pe zona de frontieră cu Bulgaria, accesibilitatea are un
caracter limitat iar standardul de viaţă este redus din cauza infrastructurii subdezvoltate;
 centre de afaceri și inovare concentrate în centrele urbane ale zonelor de frontieră (Iaşi, Oradea,
Arad, Timişoara, Craiova, Galaţi);
 legături și parteneriate încheiate între instituţii publice locale, judeţe şi regiuni devin din ce în
ce mai importante și au o pondere destul de insemnată. Acest fapt este reliefat de numărul de
proiecte la care instituțiile din zona de frontieră participă în calitate de partener: accesibilitate -
41 de proiecte, mediu – 105 proiecte, dezvoltare economică – 122 proiecte, și calitatea vieții –
168 proiecte (sursa prelucrări baza de date KEEP). De asemenea, 8 dintre iniţiativele de
constituire a unor Grupări Europene de Cooperare Teritorială (primite din partea autorităţilor
din România până la data de 30 septembrie 2012), au fost inițiate de unități administrative
locale și județene din zonele de frontieră din Vestul și Sudul României7.

Zone transfrontaliere – oportunități și amenințări8

Analiza SWOT – Zone transfrontaliere

Puncte tari Puncte slabe
1. Prezența unor orașe mari (poli de creștere / 1. Grad scăzut de modernizare al infrastructurii de
poli de dezvoltare) cu potențial de arie transport;
urbană funcțională în aceste zone și în 2. Declinul demografic cauzat în principal de
proximitatea acestora; mobilitatea netă negativă;
3. Nivel educațional scăzut al populației din zonele
2. Distribuția relativ echilibrată a orașelor mici
rurale;
cu potențial de polarizare a zonelor profund
4. Practicarea agriculturii în special pentru
rurale;
acoperirea nevoilor de consum ale gospodăriilor
3. Existența unor orașe cu potențial de centre (zonele rurale sărace ex. România - Moldova,
de transport intermodal; România - Bulgaria);
5. Nivel scăzut de dezvoltare și utilizare al e-
4. Extinderea rețelelor broadband în centrele
government;
urbane;
6. Lipsa de conexiuni de transport între regiunile
5. Localizarea unor întreprinderi inovatoare învecinate, manifestată indeosebi la frontiera cu
(România - Ungaria, România - Bulgaria); Bulgaria și la frontiera cu Ucraina și Republica
Moldova din cauza diferențelor de ordin tehnic
6. Zone rurale cu potențial agricol însemnat și normativ – dar și lipsa conexiunilor cu
generat de condițiile fizico-geografice celelalte regiuni mai dezvoltate;
(extinderea terenului arabil); 7. Lipsa facilităților intermodale în punctele de
7. Zona cu potențial piscicol ridicat (ex. conexiune a sistemelor feroviare din România și
Romania -Bulgaria); țările învecinate;
8. Vulnerabilitate ridicată la schimbările climatice
8. Prezența unor sectoare industriale cu valoare (conform studiilor ESPON);
adăugată ridicată (automotive – Dolj, Timiș, 9. Degradarea infrastructurii portuare și feroviare;
Arad); 10. Absența unor terminale necesare dezvoltării
9. Prezența unor parcuri industriale; transportului intermodal;
11. Valori multianuale ridicate ale mortalității
10. Existența unor intervenții consistente prin infantile (mediul rural);
7
http://mdrap.ro/dezvoltare-teritoriala/-2979
8
idem

5
 numărul de proiecte implementate în care 12. Conectarea insuficientă a Dunării cu celelalte
entități din România sunt promotori în sisteme de transport la nivel european;
perioada 2007-2013; 13. Lipsa locurilor de muncă în activități non-
agricole (România - Bulgaria, Romania -
11. Creșterea ușoară a suprafețelor împădurite în
Moldova);
ultimii ani;
14. Productivitate scăzută a muncii;
12. Ameliorarea recentă a capacității 15. Competitivitate scăzută a activităților agricole.
autorităților de prevenire a efectelor
inundațiilor;
13. Costul redus al forței de muncă comparativ
cu alte state membre ale Uniunii Europene;
14. Potențial turistic însemnat (în special
România –Serbia, România - Bulgaria,
Marea Neagră);
15. Resurse importante de apă (Dunărea);
16. Prezența mai multor sisteme de transport:
rutier, naval, feroviar și aerian.
17. Prezența unor orașe mari (poli de creștere / 16. Grad scăzut de modernizare al infrastructurii de
poli de dezvoltare) cu potențial de arie transport;
urbană funcțională în aceste zone și în 17. Declinul demografic cauzat în principal de
proximitatea acestora; mobilitatea netă negativă;
18. Nivel educațional scăzut al populației din zonele
18. Distribuția relativ echilibrată a orașelor mici
rurale;
cu potențial de polarizare a zonelor profund
19. Practicarea agriculturii în special pentru
rurale;
acoperirea nevoilor de consum ale gospodăriilor
19. Existența unor orașe cu potențial de centre (zonele rurale sărace ex. România - Moldova,
de transport intermodal; România - Bulgaria);
20. Nivel scăzut de dezvoltare și utilizare al e-
20. Extinderea rețelelor broadband în centrele
government;
urbane;
21. Lipsa de conexiuni de transport între regiunile
21. Localizarea unor întreprinderi inovatoare învecinate, manifestată indeosebi la frontiera cu
(România - Ungaria, România - Bulgaria); Bulgaria și la frontiera cu Ucraina și Republica
Moldova din cauza diferențelor de ordin tehnic
22. Zone rurale cu potențial agricol însemnat și normativ – dar și lipsa conexiunilor cu
generat de condițiile fizico-geografice celelalte regiuni mai dezvoltate;
(extinderea terenului arabil); 22. Lipsa facilităților intermodale în punctele de
23. Zona cu potențial piscicol ridicat (ex. conexiune a sistemelor feroviare din România și
Romania -Bulgaria); țările învecinate;
23. Vulnerabilitate ridicată la schimbările climatice
24. Prezența unor sectoare industriale cu valoare (conform studiilor ESPON);
adăugată ridicată (automotive – Dolj, Timiș, 24. Degradarea infrastructurii portuare și feroviare;
Arad); 25. Absența unor terminale necesare dezvoltării
25. Prezența unor parcuri industriale; transportului intermodal;
26. Valori multianuale ridicate ale mortalității
26. Existența unor intervenții consistente prin infantile (mediul rural);
numărul de proiecte implementate în care 27. Conectarea insuficientă a Dunării cu celelalte
entități din România sunt promotori în sisteme de transport la nivel european;
perioada 2007-2013; 28. Lipsa locurilor de muncă în activități non-
27. Creșterea ușoară a suprafețelor împădurite în agricole (România - Bulgaria, Romania -
ultimii ani; Moldova);
29. Productivitate scăzută a muncii;
28. Ameliorarea recentă a capacității 30. Competitivitate scăzută a activităților agricole.
autorităților de prevenire a efectelor
inundațiilor;
29. Costul redus al forței de muncă comparativ
cu alte state membre ale Uniunii Europene;

6
 30. Potențial turistic însemnat (în special
România –Serbia, România - Bulgaria,
Marea Neagră);
31. Resurse importante de apă (Dunărea);
32. Prezența mai multor sisteme de transport:
rutier, naval, feroviar și aerian.
Oportunităţi Ameninţări
1. Îmbunătățirea relațiilor inter-statale este 1. Accentuarea declinului demografic și a
evidentă între România și țările vecine de la fenomenului de îmbătrânire demografică;
semnarea Tratatelor de bază pentru înțelegere,
2. Mobilitatea forței de muncă calificate în statele
cooperare și bună vecinatate;
UE dezvoltate;
2. Acorduri politice au fost semnate între
3. Restricționarea circulației transfrontaliere a
autoritățile locale de-a lungul frontierei, aceste
persoanelor și a bunurilor prin procedurile de
conducând la intensificarea contactelor
centralizare și birocratice de stat pentru călătoriile
transfrontaliere și a schimburilor;
transfrontaliere și comerț;
3. Tendința de intensificare a legăturilor de
4. Nepotrivirile de competențe și responsabilități
cooperare de afaceri în ultimii ani;
pentru organizațiile / instituțiile implicate în
4. Crearea de euroregiuni ce au oferit un cadru cooperarea transfrontalieră;
pentru creșterea cooperării transfrontaliere
5. Riscurile naturale (secetă, inundații, etc.);
între autoritățile locale, guvernele regionale,
precum și ONG-uri; 6. Riscurile de poluare transfrontalieră;
5. Reţelele trans-europene care traversează 7. Lipsa de informare și implicare a populației în
zonele transfrontaliere; prevenirea riscurilor;
6. Potențialul navigabil al Dunării (coridor TEN- 8. Birocrația și lipsa armonizării normelor tehnice, a
T); sistemelor investiționale, cât și implementarea
politicilor publice regionale/naţionale eligibile
7. Existența minorităților etnice de pe ambele
pentru proiecte de cooperare teritorială europeană;
părți ale unor frontiere;
9. Complexitatea cadrului normativ de
8. Posibilități de navetism (Ro-Hu);
cooperare/diferențele față de cadrul normativ
9. Condiții favorabile pentru producția energiilor aplicabil la frontierele interioare UE;
regenerabile;
10. Absența cooperării dintre institutele de R&D și
10. Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea mediul de afaceri.
Dunării;
11. Noul proiect de pod România-Bulgaria;
12. Crearea de infrastructură de afaceri comună;
13. Elaborarea unor strategii comune de
dezvoltare la diferite niveluri administrative.

Programele de Cooperare Transfrontalieră, prin bugetul lor limitat, nu pot să influențeze direct
performanța economico-socială a zonei. Acesta au demonstrat, în schimb, că pot să creeze condiții de
cooperare pentru dezvoltarea conceptelor strategice transfrontaliere și să ofere baza pentru investiții
având ca scop minimizarea obstacolelor din zona de frontieră și rezolvarea problemelor de interes
comun. Oportunitățile de schimbare sunt asociate cu construirea unei identități și a unui spirit comune
pentru zona transfrontalieră. În perioada 2007-2013 peste 900 de entităţi din România din aria de
eligibilitatea a programelor de cooperare transfrontalieră au participat la tot atâtea proiecte pentru care
au fost alocate 700 de milioane de euro.

7
 FIŞĂ DE PREZENTARE A
PROGRAMULUI OPERATIONAL
ENI ROMANIA – REPUBLICA MOLDOVA 2014-20209

Programul Operaţional Comun România-Republica Moldova ENI 2014-2020, pentru care MDRAP are
rolul de Autoritate de Management, a fost adoptat de Comisia Europeană în data de 18 decembrie 2015.

Aria de cooperare

România, judeţele: Botoșani, Iași, Vaslui ,

Galați
Republica Moldova, întreg teritoriul

Centre majore:
Bucureşti, Suceava, Bacău şi Piatra Neamț.

Regula de flexibilitate:
10% din bugetul Programului poate fi utilizat
după cum urmează:
• De către beneficiari din România implicaţi în
Proiecte Majore de Infrastructură (PMI)
localizaţi în afara ariei programului, cu condiţia
ca participarea lor in proiect sa fie necesară,
implementării proiectului şi să respecte criteriile
de eligibilitate definite pentru fiecare procedură
de selecţie
• De către beneficiari, inclusiv lideri de proiect,
localizaţi în aria programului, sau de către
Beneficiari ai Proiectelor Majore de
Infrastructură (PMI) pentru implementarea unor
activităţi necesare realizării obiectivelor
proiectului în afara ariei programului.

BUGETUL PROGRAMULUI

89.1 milioane buget total – dintre care 81 milioane finanțate de UE prin Instrumentul European de
Vecinătate – ENI și 8.1 milioane euro cofinanțare asigurată de statele partenere

OT 2. Sprijin pentru educație, cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare

Buget total: 7.200.000 Euro

OT 3. Promovarea culturii locale și conservarea patrimoniului istoric

Buget total: 12.600.000 Euro

OT 7. îmbunătăţirea accesibilităţii în regiuni, dezvoltarea transportului şi a reţelelor şi a sistemelor de

comunicaţii
Buget total: 24.471.558 Euro

OT 8. Provocări comune în domeniul siguranţei şi securităţii

Buget total: 36.728.442 Euro
9
http://www.mdrap.ro/userfiles/fisa_ro_md.doc

8
Asistența tehnică
Buget total: 8.100.000

Un procent de 30% din totalul fondurilor programului va fi dedicat finanțării unor proiecte
majore de infrastructură incluse ca anexă în program.

STRATEGIA PROGRAMULUI

Obiectivul general al Programul Operaţional Comun România – Republica Moldova este de a

spori dezvoltarea economică şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor din zona vizată de
program prin investiţii comune în educaţie, dezvoltare economică, cultură, infrastructură şi
sănătate, asigurând în acelaşi timp siguranţa şi securitatea cetăţenilor din cele două ţări

Obiectivul tematic 2: Sprijin pentru educaţie, cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare (7,2
mil euro)

Prioritatea 1.1 - Cooperare instituțională în domeniul educațional în vederea creșterii accesului la

educație și a calității acesteia

 Tipuri de activități:
o Investiţii
o Achiziţia de echipamente
o Studii, strategii, schimburi de experienţă
o Acţiuni comune în sprijinul grupurilor dezavantajate

Prioritatea 1.2 – Promovare și sprijin pentru cercetare și inovare

 Tipuri de activități:
o Investiţii
o Achiziţia de echipamente
o Dezvoltarea de parteneriate/reţele între universităţi pentru dezvoltarea în comun a
cercetării teoretice;
o Acţiuni comune de cercetare şi studii

Obiectivul tematic 3: Promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric (12, 6 mil
euro)

Prioritatea 2.1 – Promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric

 Tipuri de activități:
o Investiţii
o Achiziţia de echipamente
o Promovarea patrimoniului cultural şi istoric prin constituirea de reţele comune de
instituţii, evenimente culturale şi dezvoltarea de strategii comune.
o Promovarea activităţilor specifice şi tradiţionale în regiunea eligibilă (inclusiv a
evenimentelor culturale transfrontaliere);

Obiectivul tematic 7: Îmbunătățirea accesibilităţii în regiuni, dezvoltarea transportului

şi a reţelelor şi sistemelor comune de transport (24,4 mil euro)

9
 Prioritatea 3.1 – Dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier şi a
infrastructurii TIC Tipuri de activități:

 Investiții în infrastructura de transport

 Investiții comune în infrastructura TIC cu impact transfrontalier

Obiectivul tematic 8: Provocări comune în domeniul siguranţei şi securităţii (36,7 mil

euro)

Prioritatea 4.1 – Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate şi a accesului la

sănătate Tipuri de activități:

 Planuri, politici și strategii de sănătate publică

 Investiții în infrastructura medicală
 Schimburi de experiență, campanii de conștientizare

Prioritatea 4.2 – Sprijin pentru activităţi comune în vederea prevenirii dezastrelor

naturale şi antropice, precum şi acţiuni comune în timpul situaţiilor de urgenţă

 Tipuri de activități:
 Standarde, hărți, sisteme de integrate de monitorizare
 Investiții și dezvoltarea de sisteme de management de urgență
 Investiții în construirea, renovarea sau modernizarea infrastructurii
situațiilor de urgență
 Schimburi de experiență, campanii de conștientizare

Prioritatea 4.3 – Prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi cooperarea

poliţiei

 Tipuri de activități:
 Investiții în infrastructura vamală
 Investiții în echipamente de funcționare și facilități specifice pentru
activitatea de poliție / vamă / poliția de frontieră / jandarmerie
 Politici, strategii, campanii de sensibilizare, schimb de experiență.
 Asistenţa tehnică (8.100.000 Euro)

BENEFICIARI ELIGIBILI

 Administraţia publică naţională/regională/locală şi alte instituţii publice

 Organizații  non-guvernamentale, alte asociaţii relevante
 Instituţii educaționale
 Institute/organizaţii de cercetare;
 Muzee, instituţii culturale/religioase/de cult
 Alte asociaţii/organizaţii relevante pentru fiecare prioritate

10
PROIECTE ELIGIBILE

Acordare de finanțare nerambursabilă (granturi), în mod competitiv, în cadrul unor apeluri de

propuneri de proiecte comune de cooperare transfrontalieră;
Criteriile generale şi specifice de selecţie a proiectelor sunt aprobate de către Comitetul Comun de
Monitorizare al Programului pentru fiecare apel în parte.

TIPURI DE PROIECTE

Se vor putea finanta doua tipuri de proiecte:

o Proiecte tip HARD (cu componentă de infrastructură având o valoare de minim 1 mil.
EURO)
o Proiecte tip SOFT (fără componentă de infrastructură, sau cu o componentă de
infrastructură având o valoare mai mică de 1 mil. EURO)(toate obiectivele tematice)

CONDIȚII DE ELIGIBILITATE

Pentru a fi eligibil pentru finanţare în cadrul Programului, un proiect trebuie să îndeplinească

următoarele 3 criterii: eligibilitatea solicitantului,  eligibilitatea activităţilor şi eligibilitatea
cheltuielilor.

o Proiectul trebuie să respecte lista cheltuielilor eligibile inclusă în Ghidul Solicitantului

o Proiectul trebuie să fie comun, să includă parteneri din ambele state

Proiectele trebuie să aibă impact transfrontalier direct, să fie implementat în aria

programului şi să se încadreze într-una din următoarele categorii: integrat (fiecare beneficiar
implementează activităţi pe partea sa), simetric (activităţi similare sunt implementate în paralele
în statele participante), simple (activităţi implementate în principal pe o parte a graniţei dar cu
impact pentru ambele state).

ALOCARE LA NIVEL DE PROIECT

În funcție de prioritatea căreia i se adresează proiectele, precum și tipul de proiect (hard sau
soft) Comitetul Comun de Monitorizare a stabilit valorile minime și maxime ale grantului care poate fi
acordat. Astfel, acestea pot varia intre 50.000 și 2 milioane Euro pentru proiectele selectate în urma
apelurilor (valorile exacte / prioritate /tip de proiect sunt disponibile pe site-ul programului, la adresa
http://www.ro-md.ro-ua-md.net/primele-apeluri-de-proiecte-in-cadrul-programului-operational-
comun-romania-republica-moldova-2014-2020/ ), respectiv pot ajunge până la 10 mil. Euro pentru
proiectele mari de infrastructură.

COFINANȚAREA

Beneficiarii vor contribui cu o cofinanţare de minim 11,11% din valoarea grantului acordat.
Pentru partenerii din România va putea fi rambursată de la bugetul de stat o parte din cofinanțare
(până la 8% din valoarea cofinanţării).

11
 PROIECTELE MARI DE INFRASTRUCTURĂ

În cadrul programului vor fi finanţate proiecte mari de infrastructură  atribuite prin încredințare directă
(Direct Award). Selecţia acestora a fost realizată de către o structură comună de lucru româno-
ucraineană. Alocarea maximă pentru proiectele mari de infrastructură este de 30% din contribuţia UE
la Programului. Lista proiectelor este inclusă în program, dar documentaţia tehnică aferentă acestora 
urmează să fie aprobată în două etape de Comisia Europeană în perioada următoare (2016-2017).
Proiectele propuse spre finanţare Comisiei Europene, inclusiv cele aflate pe lista de rezervă sunt
următoarele: 

Titlu Proiect Lider / parteneri Buget Grant

proiect solicitat
(mil.EUR) (mil.EUR)
1. Infrastructură de comunicații Lider – Ministerul 7,8
Afacerilor Interne, RM
5,01
Parteneri – Ministerul
Transporturilor, RO
2.Cooperare Regională pentru Prevenirea şi Combaterea Lider – Inspectoratul 10 6,4
Criminalităţii Transfrontaliere România-Moldova General al Poliției
Române

Parteneri –
Inspectoratul General
al Poliției de Frontieră,
RO

Inspectoratul General
al Poliției din
Republica Moldova

Departamentul Poliției
de Frontieră, RM
3.Zona de cooperare transfrontalieră România - Republica Lider – Inspectoratul 10 6,4
Moldova, o zona mai sigură prin îmbunătăţirea infrastructurii de General pentru
operare a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Situațiile de Urgență,
Descarcerare (SMURD), nivelului de pregătire profesională şi RO
menţinerea capacităţii de intervenţie a personalului în situații de
urgență Parteneri –
Inspectoratul General
al Aviației, RO

Inspectoratul pentru
Situațiile de Urgență,
Iași, RO

Ministerul Sănătății,
RO

12
 Serviciul pentru
Protecție Civilă și
Situații de Urgență,
RM

Ministerul Sănătății,
MD
4.Reabilitarea și modernizarea birourilor vamale de frontieră de Lider – Agenția 10 6,4
pe granița România - Moldova, respectiv birourile vamale Națională de
Albiţa - Leușeni, Sculeni - Sculeni și Giurgiulești – Giurgiulești. Administrare Fiscală,
RO

Parteneri – Serviciul
Vamal al Republicii
Moldova
Lista de rezerva
1.Punerea în siguranţă şi reabilitarea amenajărilor de la nodul Lider – Ministerul 10 9
hidrotehnic Stânca Costeşti – etapa I Mediului, Apelor și
Pădurilor

Parteneri -
Administrația
Națională Apele
Române

Agenția Apele
Moldovei, MD

Valoarea totală a proiectelor de pe lista principală este de 30,7 mil. Euro din care 24,21 mil. Euro
reprezintă finanţarea UE.

ELIGIBILITATEA PARTENERIATULUI

In implementarea unui proiect finanţat din Program, o organizaţie poate participa în calitate de
Beneficiar Lider sau Beneficiar partener.

LOCAȚIA PROIECTULUI

Activităţile proiectului trebuie localizate în aria eligibilă a Programului. Cu toate acestea,

programul include o regulă de flexibilitate cu un cuantum maxim de 10% din buget, care pot fi
utilizaţi fie de către beneficiari localizaţi în afara ariei eligibile fie pentru activităţi în afara ariei cu
condiţia ca activităţile realizate să fie în beneficiul ariei programului. 

STADIU

 Programul a fost adoptat de Comisia Europeană în decembrie 2015;

 Până la 31 august 2016, Comitetul Comun de Monitorizare a luat următoarele decizii
principale:
o Aprobarea Strategiei Multianuale de Asistență Tehnică a Programului

13
 o Aprobarea Procedurii de aprobare și evaluare a proiectelor majore de infrastructură
atribuite prin încredințare directă
o Aprobarea principiilor generale aferente lansării apelurilor de proiecte:
 Apeluri pentru proiecte hard (infrastructură peste 1 mil EUR)- OT3, OT 7 şi
OT8 şi soft (fără infrastructură) – OT2, OT3, OT7 şi OT8 planificate pentru
începutul anului 2017. Lansarea apelurilor depinde și de semnarea Acordului
Financiar dintre Comisia Europeană și Republica Moldova.
 Se va lansa în primele apeluri întreaga alocare disponibilă pentru proiecte (din
care s-a dedus alocarea pentru LIP - 48,6 mil EUR), astfel
 TO 2 (educaţie cercetare şi inovare:6,5 mill.EUR
 TO3 (cultură): 11,3 mill. EUR
 TO7 (accesibilitate): 17 mill. EUR
 TO8 (siguranţă şi securitate):13,7 mill. EUR
 O organizaţie poate depune proiecte ca lider de proiect pentru maxim
1 proiect/apel/prioritate;
 Numărul maxim de parteneri în proiecte-4
 A fost lansată în luna iulie 2016 pregătirea proiectelor mari de infrastructură.
În septembrie-octombrie 2016, au fost depuse Sumarele de Proiect la AM.
După evaluarea acestora și definitivare, vor fi înaintate spre aprobare
CE.Ulterior, se va demara elaborarea proiectului și a documentației tehnice.

MANAGEMENTUL PROGRAMULUI

Proces România Republica

Moldova
MANAGEMENTUL PROGRAMULUI
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației  
Autoritate de Management
Publice
  Cancelaria de Stat
a
Autoritate Naţională
Republicii
Moldova
în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare  
Secretariat Tehnic Comun
Transfrontalieră Iași
Antena Secretariatului Tehnic   Chișinău
Comun
MONITORIZARE
 Responsabil cu monitorizarea implementării
programului;
 Număr echilibrat de reprezentanţi din ambele state
partenere
Comitetul Comun de Monitorizare în program, de la nivel naţional, regional şi local;
 Prezidat de către Autoritatea de Management;
 Comisia Europeană poate participa cu rol
consultativ;

PLĂŢI

14

Unitatea de Plată
CONTROLUL CHELTUIELILOR
Controlori de prim nivel
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației  
Publice
România – Controlori de prim nivel

Auditori Republica  Moldova – auditori contractaţi la nivel de proiect

AUDIT
Autoritatea de Audit Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României
 Reprezentanţi din ambele state partenere în program;
Grupul Auditorilor  Constituit în scopul de a asista Autoritatea de Audit;

Stadiul actual de derulare a Programului Operațional Comun România – Republica Moldova

2014-2020
După adoptarea Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, în
semestrul al II-lea al anului 2017 au fost planificate primele apeluri de proiecte. În acest sens, urmau a
fi organizate sesiuni de informare şi training în aria programului (în România și Republica Moldova).
În derularea Programului Operaţional Comun ROMD 2014-2020, s-au parcurs până în octombrie 2018
următorii pași:

 18/12/2015 Programul a fost adoptat de Comisia Europeană;

 până la 31 august 2016, Comitetul Comun de Monitorizare a luat următoarele decizii
principale:
o Aprobarea Strategiei Multianuale de Asistență Tehnică a Programului
o Aprobarea Procedurii de aprobare și evaluare a proiectelor majore de infrastructură
atribuite prin încredințare directă
o Aprobarea principiilor generale aferente lansării apelurilor de proiecte:

 23/06/17 Autoritatea de Management împreuna cu Secretariatul Tehnic Comun al

Programului Operaţional Comun ROMD 2014-2020, a anunţat lansarea în Consultare Publică
a Ghidului Solicitantului pentru proiecte HARD şi SOFT, până în data de 10 iulie 2017.
 21/12/17 au fost lansate două apeluri de propuneri de proiecte:
**Apelul 1 se adresează proiectelor HARD (proiecte a căror componentă de infrastructură
depășește 1.000.000 de euro), iar alocarea financiară totală disponibilă este de 32.500.000 de
euro.
**Apelul 2 se adresează proiectelor SOFT (proiecte care nu includ componentă de
infrastructură sau a căror componentă de infrastructură are o valoare mai mică de 1.000.000
de euro), iar alocarea financiară totală disponibilă este de 16.102.160 de euro.
 până la 08/10/2018 au fost depuse 241 de proiecte. Dintre acestea, 162 de proecte sunt de tip
SOFT și 79 de proiecte vizează apelul de proiecte HARD.

15
Proiectele depuse sunt în etapa de verificare administrativă și a eligibilității, urmând a fi evaluate din
punct de vedere tehnic și financiar doar proiectele care corespund criteriilor administrative și de
eligibilitate10.

10
http://www.brctiasi.ro/241%20proiecte%20depuse-a112

16