Universitatea „Ștefan cel Mare”

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Aspecte medico-legale ale asfixiilor mecanice la nou

născuți

Student: Reuț Andrei-Marius

Disciplina: Medicină Legală

Drept Anul/Grupa: anul IV, grupa a III-a

Profesor coordonator: Prof. univ. dr. Scripcaru Călin

Suceava 2021
 Introducere
Injuria cerebrală hipoxic-ischemică apărută în urma unui eveniment hipoxic
peri/neonatal poate produce leziuni tisulare ireversibile şi este asociată cu perturbarea
majoră a echilibrului energetic cerebral. Hipoxia-ischemia determină sechele neurologice
şi cognitive severe pe termen lung la copiii supravieţuitori (encefalopatie hipoxic-
ischemică, paralizie cerebrală, tetraplagie spastică, retard motor şi/sau mental,
hipoacuzie, convulsii). Incidenţa fenomenului este crescută, între 1-4 cazuri la 1000
naşteri în ţările dezvoltate, până la 16-18% în ţările cu asistenţă medicală şi socială
precară, şi o mortalitate estimată la 15-20% şi în pofida eforturilor, strategiile terapeutice
sunt încă prea puţin eficiente.
Este justificată aşadar preocuparea susţinută a grupurilor multidisciplinare din
întreaga lume, reunind medici, cercetători, asistenţi sociali, în vederea găsirii celor mai
eficiente metode de identificare timpurie a nou-născutului cu risc crescut de dezvoltare a
unei leziuni hipoxicischemice, ca şi a terapiilor care să stopeze extinderea leziunilor.
Înţelegerea proceselor şi mecanismelor moleculare care conduc la apariţia şi
progresia injuriei hipoxic-ischemice oferă speranţa unor strategii neuroprotectoare în
perioada neonatală şi a unor terapii farmacologice şi non-farmacologice cu scopul de a
obţine reversibilitatea mecanismelor fiziopatologice activate de hipoxia-ischemia
perinatală.

Asfixia nou-născutului
Asfixia nou-născutului e o stare patologică, care pune în pericol viața copilului şi
este caracterizată prin deficiențe de respirație sau absența completă atunci când este
păstrată activitatea cardiacă. Apare ca o consecință a tulburării de schimb de gaze.

Această patologie este diagnosticată la 5-6% a nou-născuților.

Asfixia nou-născuților: cauzele

Afecțiunea patologică este un sindrom, care se dezvoltă graţie prezenței
problemelor și a bolilor din timpul sarcinii.

Există 2 tipuri de asfixiere:

2
  Primar – apare imediat după nașterea copilului. Cauza – insuficienţa de oxigen
la făt chiar și în timpul dezvoltării intrauterine. Poate fi acut și cronic. De
asemenea, motivul ar putea fi prezența unor boli infecțioase a fătului (infecție cu
herpes, rubeolă si altele), Rh – incompatibilitate a mamei si a fatului, mucus
aspirație sau lichidul amniotic. Acest lucru face că plămânii copilului nu sunt
dezvăluiți complet sau deloc.
 Secundar – apare la câteva zile după naștere. Se dezvoltă, de regulă, din cauza
unor devieri ale circulației cerebrale fetale. Acest lucru poate fi provocat de
bolile materne, care apar în timpul sarcinii (anemie, boli de inimă, diabet, boli
infecțioase), și o sarcină grea (toxemie, dezlipirea prematură a placentei,
complicații în timpul nașterii).

Patogenia asfixiei ţine de metabolism și hemodinamică. Gradul de severitate a bolii

depinde de durata și intensitatea foamei de oxigen. Lipsa de oxigen duce la dezvoltarea
de acidoză metabolică, hipoglicemie și hipocalemie. Forma acută conduce la o creștere a
volumului sangvin, cea cronică – la o scădere.

Aceste condiții contribuie la formarea cheagurilor de sânge și în continuare apar

probleme cu rinichii, inima, creierul, ficatul, glandele suprarenale. Toate aceste
consecințe au urmări.

Simptomele
Principalele manifestări clinice ale asfixiei neonatale se evaluează conform scării
lui Apgar. Ea include: culoarea pielii, ritmul cardiac, reflexele, tonusul muscular și
respirația. Evaluarea acestor criterii se realizează în primele minute de viaţă a nou-
născutului, folosind o scară de 10 puncte.

În funcție de numărul de puncte, există 3 grade de asfixie:

 Asfixia ușoară – 10-7 baluri conform gradaţiei Apgar: respiraţie redusă,

prezenţa cianozei triunghiului nazolabial, mușchii au un ton scăzut, epiderma nu
este schimbată.

3
  Asfixia medie – 5-7 baluri după Apgar: respirație slăbită regulată și neregulată,
plâns slab, bradicardie, tonus muscular și reflexe slăbite, piele de culoare
albăstruie1.
 Asfixie severă – 4-1 după Apgar: lipseşte strigătul născutului, respirația e
neregulată sau absentă (apneea), palpitațiile inimii rare, hipotonia musculară,
reflexele lipsesc. O atare formă este considerată stare de deces clinic al nou-
născutului şi poate duce la dereglarea funcţionării creierului sau deces.

Diagnosticarea
Se face examinarea rapidă și exactă a copilului, măsurarea nivelului de oxigen din
sânge folosind pulsoximetria, evaluarea stării după Apgar. Se face un studiu de acid-bazic
al sângelui, ce va fixa acidoza, care este o confirmare a asfixie.

Apoi suplimentar sunt efectuate investigaţii, care vor arăta ce dereglări a provocat
asfixia: examen neurologic, ultrasunete la creier pentru stabilirea prezenței de modificări
în țesutul cerebral și a hemoragiilor.

Examinarea copilului o face un neonatolog sau un reumatolog pentru copii. Ei pot

evalua rapid starea bebeluşului și pot lua măsuri pentru a rezolva problema.

Asfixia nou-născuților: îngrijire de urgență

Îngrijirea medicală de urgență se face pentru a restabili respirația normală, reglarea
activității cardiace, excluderea metabolismului și corectarea parametrilor hemodinamici.
Complexul de măsuri de resuscitare constau în:

Aspirarea mucusului din tractul respirator superior.

 Dacă respirația nu este restabilită – se face stimularea tactilă: bătăi uşoare

aplicate pe călcâi sau pe spate. Prin acțiunile date se restabileşte respirația
normală.

1
Ciofu E., Ciofu C. – Hipoxia la naștere. În: Esențialul în pediatrie. Ed. Med. Amaltea, Buc. 1997, p.94-98

4
  Dacă efectul nu survine – copilului i se fac 5 respirații de salvare, folosind o
mască de oxigen și sacul Ambu. Esența este, că oxigenul nimerind in plămani,
acţioneaza asupra receptorilor, care trimit impulsuri la centrul de respiraţie,
adică oxigen. Centrul activității respiratorii transmite impulsuri la plămâni.
Acest exerciţiu duce la revenirea respirației.
Dacă este fără rezultat – copilul este intubat și conectat la un ventilator.
 Se face o evaluare a activității cardiace și conectarea la monitoare. Dacă ritmul
cardiac e de 60-70 de bătăi pe minut (la o rată de 140-160) – se efectuează
compresii toracice cu o viteză de 100–120 de bătăi pe minut, dacă este conectat
la ventilator, dar dacă nu – sunt efectuate 30 de compresii toracice și 2 respirații
(care ar trebui să fie de 100-120 de compresii pe minut).
 Medicamentele se administrează nou-născuţilor prin vena ombilicală –
Adrenalină, Bicarbonat de sodiu, Glucoză. Preparatele sunt calculate pentru 1 kg
de greutate corporală.
Măsurile de resuscitare se efectuează chiar în salonul de naştere. Ele sunt
întreprinse în cazul unei stări severe a sănătăţii copilului și a unui număr mic de
puncte pe scara Apgar2.

Resuscitarea durează 30 de minute până apar semne de respirație și îmbunătățire a

indicilor monitoarelor sau semnelor morții biologice. Dacă resuscitarea e cu succes –
copilul este transferat în salonul de terapie intensivă sub supravegherea medicilor.

Dacă asfixia are formă ușoară sau moderată – copilul primeşte oxigen printr-o mască sau
este plasat într-o cameră de oxigen.

Asfixia nou-născuților: consecințele

Complicaţiile anterioare:

 Edem cerebral.
 Hemoragii în creier sau în cochilie.
 Necroze ale sectoarelor creierului.
2
Goodwin TM, Belai I, Hernandez P, Durand M, Paul RH - Asphyxial complications in the term newborn with severe
umbilical acidemia. Am J Obstet Gynecol. 1992;167(6):1506-12

5
Consecințe ulterioare:

 Hidrocefalia – prezența excesului de apă în creier.

 Encefalopatia – procese inflamatorii din creier.
 Complicații Infecțioase – encefalită, meningită, pneumonie, sepsis3.

Insuficienţa de oxigen poate duce la decalaj în dezvoltare, convulsii, moartea copilului.

Bolile se dezvoltă în primul an de viaţă a copilului.

BIBLIOGRAFIE
Ciofu E., Ciofu C. – Hipoxia la naștere. În: Esențialul în pediatrie. Ed. Med. Amaltea, Buc. 1997,
p.94-98

Goodwin TM, Belai I, Hernandez P, Durand M, Paul RH - Asphyxial complications in the term
newborn with severe umbilical acidemia. Am J Obstet Gynecol. 1992;167(6):1506-12

Zupan Simunek, V – Definition de l’asphyxie intrapartum et consequences sur le devenir. J

Gynecol Obstet Biol Reprod, 2008, 37S,S7-S15

3
Zupan Simunek, V – Definition de l’asphyxie intrapartum et consequences sur le devenir. J Gynecol Obstet Biol Reprod,
2008, 37S,S7-S15