UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTERMIR

Locul turismului n economia Portugaliei

Nume : Oancea Gabriela-Alexandra Anul 2 /Zi ,Seria B ,Grupa 8

-BUCURESTI-2013-

CUPRINS : CAPITOLUL 1 : Prezentarea general a Portugaliei

CAPITOLUL 2 : Descrierea cererii si a ofertei turistice

CAPITOLUL 3 : Formele de turism practicate

CAPITOLUL 4 : Determinarea si interpretarea evolutiei principalilor inficatori ai circulatiei turistice

CAPITOLUL 5 : Relatiile turistice ale Portugaliei cu Romania

CAPITOLUL 6: Prezentarea a 5 elemente care definesc Portugalia la nivel international

CAPITOLUL 7: Harti , imagini , bibliografie.

CAPITOLUL 1 : PREZENTAREA GENERALA

ASEZARE GENERALA : Portugalia (portughez Portugal) sau Republica Portughez (portughez Repblica Portuguesa) este o ar situat n extrema sud-vestic a Europei, din Peninsula Iberic, avnd grani cu Oceanul Atlantic n vest i n sud, i cu Spania n nord i n est. De asemenea include dou grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore (Aores) i Insulele Madeira. Portugalia continental este mprit n dou de rul ei principal, Tagus (Tejo). Alte ruri importante sunt: Douro, Minho i Guadiana. Ca i rul Tagus, toate izvorsc din Spania. n nord, relieful este format din muni. Cel mai nalt punct al Portugaliei se afl n partea insular: Mount Pico (2.351 m), n Azore. n sud, spre Algarve, relieful este format mai ales din cmpii, i clima de aici este ceva mai clduroas i mai uscat dect n nordul rcoros i ploios. Denumirea oficial: Republica Portughez Forma de guvernmnt: Portugalia este o republic parlamentar. Limba oficial: portugheza. Limba portughez este vorbit de mai mult de 200 milioane de persoane repartizate n Europa, America, Africa i Asia. Religia: romano catolic (peste 95% din populaie). Capitala: Lisabona (564,6 mii loc., 2,1 mil. locuitori n aria metropolitan) Moneda: Euro

MEDIU NATURAL : RELIEFUL Relieful Portugaliei corespunde marginii vestice a vechiului soclu al Mesetei Iberice i se prezint difereniat la N i S de fluviul Tejo. Portugalia nordic este predominant muntoas, constituit din lanuri paralele (NE-SV), cu altitudini moderate: Serra de Maro (1 415 m), Serra de Nogueira (1 318 m), Serra de Caramulo, Serra de Estrela (Pico de Serra, 1 991 m). Portugalia sudic este ocupat de cmpii vlurite (Alentejo) i platouri joase, limitate de lanuri muntoase, ntre care, n S, Serra de Monchique (902 m altitudine maxima) i Serra de

Malhao. n inima rii, cobornd spre Tagus, se ntinde o frumoas regiune muntoas. n extrema nord-estic a rii, piatra e sufletul acestei regiuni: granitul templelor i caselor, versanii stncoi.

CLIMA Clima Portugaliei este de tip continental, influenat n mare msur de Curentul Golfului, Oceanul Atlantic i Marea Mediteran. Iernile sunt blnde, cu multe precipitaii, iar verile sunt toride i secetoase. Influena Curentului Golfului se simte cel mai puternic n provincia Minho din nord-vestul rii, unde aerul e umed i plou mai des. Regiunile centrale au o clim de tranziie, cu veri toride i uscate, seceta durnd uneori i o lun ntreag, i cu ierni blnde. Clima din sud este de tip subtropical, mediteraneean, de obicei cald i uscat, cu ierni blnde. Vara, temperaturile sunt n jur de 24C i precipitaiile sunt foarte rare. n regiunea Algarve soarele strlucete aproape n continuu. Pe Insulele Azore i Madeira domnete n permanen o clim blnd i plcut. Temperaturile variaz iarna ntre 9 i 12C.

FAUNA SI FLORA Fauna i flora Portugaliei sunt, ca i clima acesteia, influenate de vecintatea Mrii Mediterane i a Oceanului Atlantic. Astfel, teritoriul portughez este alctuit din dou zone distincte din punct de vedere al climei i vegetaiei: nordul muntos, cu flora specific zonelor temperate, i sudul cu flor mediteraneean. Portugalia este un inut al stepelor i al tufiurilor. Cresc copaci eucaliptul, pinul, ulmul, nucii i stejarii precum i pomi fructiferi lami, portocali, migdali, smochini. Se cultiv i vi-de-vie. Printre plantele specifice din Portugalia se numr mslinii i stejarii de plut, care cresc n special n provincia Algarve. Portugalia se mndrete i cu plante ca orhideele din Algarve, hibiscus, magnoliile i aloe. Animalele cele mai rspndite pe teritoriul portughez sunt iepurele de cmp, iepurele de cas i vulpile. n nordul rii triesc cprioare, porci mistrei, vidre i dihori. Foarte rar pot fi ntlnii i ri sau lupi. De asemenea, n Portugalia triesc numeroase specii de psri. n apele oceanului sunt peti cum ar fi sardelele, codul sau tonul, din care se prepar mncruri foarte apreciate.1

www.invia.ro

MEDIUL DEMOGRAFIC : Populaia: 10,6 milioane locuitori (anul 2011) reprezentnd o cretere de 1,9% comparativ cu recensmntul din 2001. Populaie activ: 5.543 mil. persoane (2011). Creterea populaiei Portugaliei se datoreaz n principal sporirii soldului fluxului migrator care n 2010 a avut o contribuie de 91% din total i numai 9% se datoreaz soldului creterii naturale a populaiei. n anii 90 majoritatea imigranilor n Portugalia proveneau din rile de limb portughez. Portugalia i menine tendina de mbtrnire a populaiei. Densitatea populaiei: 115,4 loc/kmp (2011). Distribuia populaiei pe teritoriul continental prezint o concentraie mai ridicat pe fia de litoral, din care dou zone cu o densitate mai important: regiunea Lisabonei i a oraului Porto.

MEDIUL ISTORIC : Pornind de la Reconquista ca i o ar independent n 1143, i cu teritoriu aproape constant din Secolul XIII, Portugalia a avut o legtur profund cu oceanul. Din cele mai vechi timpuri, pescuitul i comerul maritim au fost printre activitile economice principale portugheze. Interesul lui Henry Navigatorul (secolul XV) n explorare, mpreun cu dezvoltrile tehnologice n navigaie ale timpului au permis ceperea expansiunii portugheze i progreselor n cunoaterea geografic. Dup perioada ei de glorie mondial din secolele XV-XVI, Portugalia a pierdut mult din bunstarea sa prin distrugerea Lisabonei ntr-un cutremur din anul 1755, ocuparea sa n timpul Rzboaielor Napoleonice i prin pierderea coloniei sale braziliene n 1822. O revoluie din 1910 a distrus monarhia portughez, iniiind o perioad de republicanism haotic (Prima Republic); n 1926 un coup d'etat naionalist militar a nceput o perioad de cinci decade de fascism. n 1974, o revoluie militar de drepta a instalat un guvern care a instituit o serie de reforme democratice. Anul urmtor, Portugalia a declarat independena coloniilor sale din Africa: Mozambic, Angola, Guinea-Bissau, Capul Verde i So Tom i Prncipe) i i-a pierdut colonia Timorul de Est din Asia din cauza unei invazii indoneziene. Portugalia nsi a intrat n Uniunea European n 1986, pierznd o alt dependen asiatic, Macau, redruit unei suveraniti chineze n decembrie 1999.

MEDIUL POLITIC : Portugalia este o democraie parlamentar. Portugalia este o Republic de tip semi prezidenial. n urma Revoluiei garoafelor din 25 aprilie 1974, regimul democratic parlamentar portughez se bazeaz pe Constituia din 21 februarie 1976, revizuit de mai multe ori. Sistemul guvernrii centrale este bazat pe trei organisme politice: Preedintele Republicii, Parlamentul (Adunarea Republicii) i Guvernul. De asemenea, prin Constituie au fost definite formarea, compoziia i competenele Tribunalelor ca organe ale suveranitii. Preedintele Republicii: Este eful statului ales prin sufragiu universal direct pentru un mandat de cinci, rennoibil o singur dat. Preedintele dispune de o putere de arbitraj, avnd puterea s dizolve Parlamentul i s demit Guvernul n anumite condiii. Adunarea Republicii: Puterea legislativ este exercitat de un Parlament unicameral. Adunarea Republicii este format din 230 de deputai, alei prin sufragiu universal direct pentru un mandat de patru ani. Guvernul: Puterea executiv aparine Guvernului, compus din Primul Ministru, minitri i secretari de stat.

MEDIUL ECONOMIC : Portugalia a aderat la Comunitatea Economic European la 1 ianuarie 1986, mpreun cu Spania. Aceast aderare a permis tinerei democraii s se consolideze i Portugaliei s cunoasc o dezvoltare economic accelerat. Aportul masiv de capitaluri strine, precum i ajutoarele comunitare din categoria fondurilor structurale, au permis investiii ce au fcut posibil modernizarea rapid a structurii economice. n cursul celor dou preedinii rotative ale Uniunii Europene, n 2000 i 2007, Portugalia a lansat proiecte comunitare de mare anvergur: Strategia de al Lisabona, devenit astzi Europa 2020, care are ca obiectiv s fac din Europa o economie a cunoaterii cea mai competitiv i cea mai dinamic din lume, favoriznd investiiile publice i private n activitile de cercetarea tiinific i dezvoltarea. n ultimele decenii, economia portughez a avut o evoluie similar majoritii rilor europene, acordndu-se prioritate dezvoltrii serviciilor. INFRASTRCTURA : 2.4 Reeaua de infrastructuri Infrastructuri rutiere: Portugalia posed o reea rutier dezvoltat format din autostrzi, itinerarii principale, itinerarii complementare i drumuri naionale. n 2010,

reeaua rutier pe continent era de 13.123 km, din care 2.737 km cu regim de autostrad. Reeaua feroviar: Portugalia dispune de 2.843 km (2.794 km n funciune) ci ferate care asigur legtura Nord - Sud de-a lungul axei din litoralul continental portughez, precum i legturi transversale. Legturi maritime: n Portugalia continental, exist nou porturi principale: Viana do Castelo i Leixes (Nord); Aveiro i Figuiera da Foz (centrul rii), Lisabona i Setbal (regiunea Lisabonei); Sines (provincia Alentejo); Faro i Portimo (Sud). n Regiunea Autonom Azore sunt opt porturi iar Regiunea Autonom Madeira numr trei porturi. Pe continent, transportul de pasageri este limitat la porturile Lisabona i Leixes (traficul fiind mai redus la acest din urm port). Principala vocaie a acestei infrastructuri portuare o constituie transportul de mrfuri, portul Sines nregistrnd cel mai mare trafic (38,6% din total, n 2011), urmat de portul Leixes (24,4%) i Lisabona (18,5%). Reeaua aeroportuar: Portugalia posed 15 aeroporturi. Pe continent, se gsesc aeroporturile Lisabona, Porto i Faro, aeroporturi internaionale situate n zona de litoral.

CAPITOLUL 2: Descrierea cererii si a ofertei turistice

2.1. Unitti de cazare Unittile de cazare din Portugalia sunt foarte variate, pentru a se adapta tuturor gusturilor, fapt ce se reflecta si n pretul acestora. Hotelurile sunt preferatele turitilor atunci cnd vine vorba de tipul de cazare preferat, pensiunile situndu-se cu mult n urma acestora.

Sursa: Eurostat

Numrul hotelurile n Portugalia au variat de la an la an, n intervalul 2007-2011. n 2011 n Portugalia erau 2019 unitti de cazare.

2.2. Unitti de alimentatie public Portugalia are doisprezece restaurante care au fost distinse cu stele Michelin, dup trecerea testelor efectuate de ctre criticii. Criteriile sunt clare: n scopul de a obtine o stea, un restaurant trebuie s exceleze n calitatea ingredientelor, flerul si priceperea n pregtirea lor si combinarea aromelor, precum si personalitate buctarului pe care o dezvluie n buctria, valoarea pentru bani si consecventa standardelor culinare. Astfel, cele 12 restaurante de detin stele Michelin sunt: - Ocean, din Algarve, este restaurantul al crui nume reflect elementul principal din jur, si anume oceanul. Pe langa amplasarea minunat, o mare important o are si seful de buctrie austalian Hans Neuner. - Vila Joya este singurul restaurant din Portugalia care a fost distins cu dou stele Michelin. Condus de Dieter Koschina, buctar francez, combin produse proaspete locale alese pentru restaurant si fructe de mare de la Oceanul Atlantic.

- Feitoria,restaurantul Hotelului Altis Belem, situat n cartierul istoric. Feitoria este un restaurant de o stea Michelin, condus de renumitul buctar portughez Cordeiro. - Willies este situat lng terenul de golf Pinhal n Vilamoura, din Algarve si condus de seful german Wilhelm Wurger. - Sao Gabriel este localizat n staiunea Lago din Algarve, fiind condus de buctarul-sef Michael Grunbacher. - Henrique Leis, condus de bucatarul-sef cu acelasi nume, are separeuri de iarna si de var cu privelistea spre Atlantic. - Yeatman, cu buctarul-sef Ricardo Costa a primit steaua Michelin n 2012 - Il Gallo dOro are o stea Michelin primit n 2009, fiind condus de Benoit Sinthon ce aduce influente mediteraneene. Este situat n Funchal, Madeira. - Arcadas da Capela apartine Hotelului Quinta das Lagrimas din orasul Coimbra si este condus de 2 sefi Albano Lourenco si Joachim Loerper. - Tavares a fost fondat n 1784, devenind o parte din cultura Lisabonei. - Casa da Calcada, dateaz din secolul XVI n Amarante, iar n prezent este un hotel boutique ce include restaurantul Largo do Paco. - Fortaleza do Guincho, suspenda deasupra Atlanticului, din 1988 serveste unele dintre cele mai bune preparate franceze.2

2.3. Unitti de agrement Portugalia este un loc fantastic pentru a v relaxa si a v bucura de divertisment. Noaptea este plin de viat, de activitate, n special n Lisabona, terase, baruri, cafenele si cluburi sunt deschise pn dimineata. n Lisabona, terasele din jurul Principe Real si Jardim da Estrela au multe locuri pentru a te relaxa, mnca, bea si a urmri lumea care trece. De-a lungul rului exist o multime de cafenele si baruri care au vedere spre oras. Exist, de asemenea, mai multe evenimente culturale pe oferta din intreaga tara, cu o multime de concerte, de spectacole cu balet si piese de teatru. Luptele cu tauri, de asemenea, au lor n Portugalia.
2

www.portugaldailyview.com

Portugalia gzduieste numeroase festivaluri religioase si culturale, inclusiv Festivalul Muzica Lumii, care are loc n luna iulie, n Sines. Festivalul SudEst a avut loc pe plaja din Zambujeira do Mar, n august. Festivalul Sfintilor Populari are loc la Lisabona n iunie. Festivalul de SudVest, organizat anual n luna august, la Herdade da Casa Branca aduce sute de tineri mpreun pentru a asculta o gam larg de genuri muzicale. n Braga la Pasti este un festival pentru a srbtori Sptmna Sfnt. n timpul acestei sptmni orasul este aranjat n decoratiuni religioase si exist multe altare stradale numite Passos, acoperite cu flori si lumini. Familiile se pot bucura de un safari n Alentejo, unde pot ntlni o varietate de animale precum bivoli, lama, mistreti si struti la girafe, tigri, zebre si canguri. Exist, de asemenea, o gam divers de sporturi disponibile n aceast regiune, inclusiv zbor cu parapanta, golf, alpinism, ciclism montan si clrie.3

2.4.Tour-operatori n Portugalia exist o gam variat de tour-operatori, cum ar fi: Vimatur, Planeta Tours, Sottotour, Oasis Travel, Estivaltur, Viagens el Corte Ingles, Halcon Viagens, Nortravel, Clube 1840, Tap Air Portugal Tours, Andal Tour, Solferias, Mundo Vip, Sol Tropico, Clube Viajar, Grantur, Pacha Tours, Clube de Cruzeiros, Soltour, Voyageur etc.4

2.5. Campanii aeriene Dintre companiile aeriene portugheze, cea mai mare este TAP Portugal. TAP este operatorul naional al Portugaliei i ofer cea mai bogat reea de conexiuni: ctre Europa, America i Asia. Aceasta este i una din cele mai vechi companii aeriene din lume, cu o istorie care dateaz din 1945. TAP opereaz peste 1600 de zboruri sptmnale cu o flot compus din 53 de avioane de pasageri Airbus i 16 de marf. TAP Portugal sau TAP are baza la Lisabona, aeroportul Portela. Compania este membr a aliantei aeriene Star Alliance din 14 martie 2005, n aceeasi zi cu aniversarea a 60 de ani de la nfiintare. Rutele TAP sunt compuse din 65 de destinatii n 30 de tri din toat lumea.
3 4

www.europe-cities.com www.portugaltours.com

Anumite din liniile aeriene cu care colaboreaz linia aerian TAP Portugal sunt Air China, Air Canada, Air New Zealand, ANA, Asiana Airlines, Austrian Airlines, bmi, Egyptair, LOT Polish Airlines, Lufthansa, SAS Scandinavian Airlines, Singapore Airlines, Spanair, South African Airways, Shanghai Airlines, Swiss,Thai Airways, Turkish Airlines, United Airlines, US Airways. n Romnia TAP Portugal colaboreaz cu linia aerian Tarom.

CAPITOLUL 3 : Tipuri de turism

Portugalia, este una dintre cele mai calde tari europene, unde se poate practica orice fel de tip de turism, pentru toate gusturile. Si anume cele mai des intalnite sunt: turismul litoral turismul cultural turism montan turism sportiv turism de afaceri turism de agrement

Portugalia este o tara a contrastelor, unde turistii se pot bucura de zile de plaja insorite, de aventuri, experiente montane, dar si de frumusetea oraselor si de impresionanta incarcatura culturala pe care acestea o ofer.

CAPITOLUL 4 : Determinarea si interpretarea evolutiei principalilor indicatori ai circulatiei turistice

Indicatori economici PIB- mil. euro Evoluie PIB - % PIB/loc - euro Consum privat mil. euro Evoluie consum privat -%
2008 2009 2010 2011 2012

171.983 0,0 16.195 114.956 1,3

168.504 -2,9 15.885 109.774 -2,3

172.670 1,4 16.194 113.915 2,1

171.112 -1,6 16.150 113.489 -3,9

168.286 -3,2 15.497 109.948 -6,0

Consum public mil. euro Evoluie consum public -% Investiii mil. euro Evoluie investiii -% Nr. omeri mii persoane Rata omajului % pop. act. Datoria public % din PIB Deficit public - % din PIB Inflaie %

34.532 -0,1 38.634 -0,3 427 7,6 71,6 2,8 2,7

37.160 -13,3 34.630 -8,6 529 9,5 82,9 9,4 -0,9

37.293 -3,6 34.124 -4,1 603 10,8 93,3 9,8 1,4

34.490 -14,0 30.884 -11,4 706 13,9 107,8 4,2 3,6

31.508 -2,9 28.377 -12,8 860 15,7 119,1 5,0 3,3

Serviciile n ultimii ani au devenit sectorul cel mai dinamic al economiei portugheze, comerul, transporturile i telecomunicaiile, turismul i serviciile financiare, prezentnd rate de cretere ridicate. n anul 2011, serviciile au contribuit cu 74,5% din valoarea adugat brut, din care comerul, restaurantele i hotelria au reprezentat 19,6% i alte servicii 54,9%. In domeniul serviciilor lucreaz peste 62% din populaia activ Industria, construciile, energia i apa au contribuit n 2011 cu 23,3% la crearea valorii adugate brute. Sectorul electricitate, gaz i ap a avut o pondere de peste 4,0% n valoarea adugat brut. Structura industriei s-a modificat, diminundu-se ponderea deinut de sectoarele tradiionale industria textila, nclminte, ceramic, plut, reparaii navale, alimente i buturi, n detrimentul afirmrii de noi sectoare, cum ar fi cel al autoturismelor i pieselor componente, electronic sau farmaceutic, ntre altele, care au ctigat o dinamic aparte de cretere, devenind tot mai importante n ansamblul economiei. Investiiile directe strine n Portugalia din ultimii 10 ani au contribuit, de asemenea, la restructurarea industriei portugheze. Principalele sectoare ale industriei prelucrtoare: textile-confecii, nclminte, marochinrie, asamblare autoturisme, ciment, vagoane pasageri, reparaii nave, mobil, industrializarea plutei. Comerul interior cu amnuntul se caracterizeaz prin proliferarea hipermarket-urilor

i a mall-urilor, ceea ce a condus la schimbri semnificative n structura comerului tradiional, investiiile private portugheze i strine avnd o contribuie decisiv la aceast evoluie. Transporturile i telecomunicaiile - dezvoltarea este evidenta la toate nivelurile: rutier, feroviar, porturi, aeroporturi i telecomunicaii, unde investiiile n infrastructura au mbuntit semnificativ calitatea serviciilor. Turismul, la rndul sau, constituie unul din cele mai importante subsectoare ale serviciilor, cu un aport n devize care reprezint circa 5% din P.I.B. Aceasta activitate, n care este angajata 6% din populaia activ, contribuie substanial la intrrile de devize. Serviciile financiare- n urma privatizrilor progresive din ultimii ani, acestea au fost restructurate, prin fuziuni i achiziii, fiind n prezent eficiente i competitive. Agricultura i-a redus ponderea n valoarea adugat brut, chiar daca nu a fost neglijat adoptarea unor tehnologii mai productive. n 2011, sectorul agricol, silvicultura i pescuitul a avut o contribuie de 2,1% la formarea valorii adugate brute fa de 3,3% n 2005.

CAPITOLUL 5 .RELAIILE ROMNO - PORTUGHEZE

Relaiile diplomatice Relaiile diplomatice intre Romnia i Portugalia au fost stabilite n 31 august 1917 odat cu acreditarea primului reprezentant romn la Lisabona i respectiv 7 decembrie 1919 prin acreditarea reprezentantului portughez la Bucureti. La 31 mai 1974, relaiile diplomatice au fost ridicate la rang de ambasad, Romnia fiind prima tara est-european care a restabilit relaiile diplomatice cu Portugalia, dup Revoluia garoafelor din 25 aprilie 1974, prin acreditarea de ambasadori rezideni la Lisabona i Bucureti n octombrie 1974 i, respectiv, februarie 1975. La 31 martie 1989, Portugalia i-a retras ambasadorul de la Bucureti, ulterior ambasadorul Portugaliei la Viena fiind acreditat i la Bucureti. In februarie 1993, s-a redeschis Ambasada Portugaliei n Romnia. Relaiile economice i comerciale romno - portugheze Cadrul juridic Odat cu intrarea rii noastre n Uniunea European, la 1 ianuarie 2007, schimburile comerciale cu Portugalia se deruleaz n cadrul i cu respectarea reglementrilor

comunitare n domeniu. La nivel interdepartamental exist un Protocol de colaborare intre Ministerul Economiei i Comerului din Romnia i Ministerul Economiei din Portugalia, din 12.02.2004 (semnat cu ocazia vizitei ministrului portughez al economiei la Bucureti), prin care se stabilete cadrul de colaborare interministerial. De asemenea, exist acorduri de colaborare ntre fostul Centrul Romn de Comer Exterior, n prezent CRPCIS, i fostul Institut portughez de Promovare a Relaiilor Economice Internaionale, actualmente Agenia de Investiii i Comer Exterior a Portugaliei - AICEP i ntre Camera de Comer i Industrie a Romniei CCIR i Camera de Comer i Industrie Portughez Asociaia Comercial din Lisabona, precum i ntre CCIR i Asociaia Industriailor Portughezi AIP. Export Principalele grupe de produse exportate pe piaa portughez n anul 2011: - Maini i echipamente electrice; - Autovehicule i componente; - Produse din cauciuc; - Mobil i mobilier; - Articole textile; - Produse agro - alimentare. n perioada ianuarie octombrie 2012, exporturile romneti au nsumat 138,83 milioane euro, Portugalia fiind al 39-lea stat n topul la export al rilor de destinaie, cu o pondere de 0,37% din total export Romnia. o Import Principalele grupe de produse importate din Portugalia n 2011: - Maini, aparate i echipamente electrice; - Autovehicule i componente pentru industria automobilului; - Produse textile; - Materiale plastice. n perioada ianuarie octombrie 2012, achiziiile de mrfuri portugheze au nsumat 207,27 milioane euro, Portugalia fiind al 30-lea stat n topul la import al rilor furnizoare ale Romniei, cu o pondere de 0,45% din total import Romnia. o Domenii poteniale pentru exporturi romneti n 2013: Domeniul mediului i energiilor regenerabile (echipamente pentru construcia

de baraje i micro-centrale hidraulice) 31 Sectorul sntii, producia local fiind insuficient Produse cosmetice i de parfumerie, reinnd segmentul de produse pentru brbai Materiale i echipamente pentru telecomunicaii Tehnologia informaiei unde piaa este dominat de echipamente hardware, urmat de servicii i software Sectorul decoraii interioare i bricolage este n continu dezvoltare Produse ale industriei agro-alimentare. Nevoile se ndreapt ctre cereale, produse lactate, produse din carne, preparate alimentare etc. Investiiile i cooperarea economic Romnia Portugalia La data de 31 decembrie 2012, conform datelor furnizate de Oficiul Naional al Registrului Comerului, erau nmatriculate n Romnia 463 societi comerciale cu participare de capital portughez. Capitalul social subscris exprimat n echivalent valut a fost de 323,9 milioane dolari SUA. Portugalia deine, n anul 2012, o pondere de 0,69% n total investiii n societi comerciale cu participare strin n Romnia. Portugalia a ocupat n 2012 locul 20 n rndul investitorilor strini din ara noastr. n 2011, Romnia a reprezentat a 13-a destinaie a investiiilor directe portugheze n strintate. Prezena firmelor portugheze este remarcat n sectoarele energiei eoliene, infrastructurilor rutiere, marea distribuie, domeniul bancar, agricultur i biocombustibili.

CAPITOLUL 6 : Prezentarea a 5 elemente care definesc Portugalia

Parcul National Peneda Geres, Portugalia

Parcul National Peneda Geres este situat in partea de nord-vest a Portugaliei in regiunea Norte si reprezinta pana in acest moment singurul parc national din aceasta tara. Cine isi imagineaza ca Portugalia este doar un taram al rocilor rosiatice se afla intr-o mare eroare. Parcul National Peneda Geres se numara printre cele mai apreciate si cautate destinatii turistice din tara de la capatul Peninsulei Iberice. Creat in anul 1971 in scopul ocrotirii ultimelor peisaje salbatice din zona, acesta va capata importanta atat din punct de vedere al diversitatii biologice cat si din punct de vedere cultural. Pe suprafata sa de 72 000 hectare o larga extindere o au padurile de stejar negru in care coexista o multitudine de ferigi, muschi, licheni, ciuperci si alte plante. Alaturi de acestea se pot distinge cateva specii endemice de crin si feriga, valoroase din punct de vedere stiintific. Chiar daca astazi detine privilegiul de a fi unul dintre putinele locuri care mai adapostesc pradatori de talie mare, precum lupul, pisica salbatica si vulturul regal, odinioara aici traiau numeroase exemplare de urs brun. O alta caracteristica ce i-a dus faima parcului in randul turistilor este, contrar asteptarilor, bogatia de izvoare(Rabafao, Arado, Cavado, Homem, Lima, Castro Laboreiro) si cascade ce ofera un pitoresc aparte locului. Din punct de vedere cultural, Parcul Nationa Peneda Geres are de asemenea o insemnatate aparte, putand fi considerat fara indoiala un adevart muzeu in aer liber. Urmele megalitice, celtice si in cele din urma cele romane, vin sa confirme importanta din trecut a zonei spre satisfactia vizitatorilor iubitori de spectaculos. In prezent se incearca atragerea turistilor prin amenajarea unor locuri de camping dar la un nivel care sa nu perturbe linistea si mai ales echilibrul ecologic din Parcul National Peneda Geres

Manastirea Jeronimo din Lisabona

Manastirea Jeronimo Lisabona este trecuta pe lista Patrimoniului Universal UNESCO si este locul de odihna vesnica al lui Vasco da Gama. Manastirea Jeronimo este cel mai impresionant simbol al puterii si bogatiei Portugaliei in perioada marilor descoperiri geografice.Castelul poate fi vazut din aproape orice punct al Lisabonei si este unul dintre obiectivele turistice majore. Cele mai vechi parti ale sale dateaza inca din secolul al VI-lea cand a fost fortificat de romani, vizigoti si in cele din urma de mauri. Regele Manuel I a contruit-o in anul 1502 pe locul unui schit fondat de Printul Henry Navigatorul, unde Vasco da Gama si echipajul sau si-au petrecut ultima noapte in Portugalia, rugandu-se inainte de a pleca spre India. A fost contruita pentru a comemora expeditia lui Vasco da Gama si pentru a multumi Fecioarei Maria pentru succesul acestei calatorii.

Turnul Belem din Lisabona

Construit in anul 1515 ca o fortareata cu rol de aparare la intrarea in portul Lisabona, Turnul Belem a fost punctul de plecare al multor expeditii iar pentru navigatori era ultimul lucru pe carel vedeau de pe pamantul tarii mama pana la intoarcerea de pe mare. Turnul Belem este un monument inchinat Portugaliei din perioada epocii marilor descoperiri, fiind deseori folosit drept simbol al tarii. UNESCO a trecut Turnul Belem pe lista monumentelor ce fac parte din patrimoniul universal. Construit in stilul Manuelin, turnul are foarte multe motive specifice perioadei marilor descoperiri, lucrate in piatra. Aceste motive infatiseaza figuri istorice cum ar fi Sf Vincent si rinoceri exotici. Arhitectul, Francisco de Arruda, a lucrat la ridicarea unor fortificatii portugheze in Maroc de aceea exista si influente maure cum ar fi turnurile de observatie. In partea dinspre rau exista ferestre cu arcada, logii in stil venetian si o statuie a Fecioarei Maria, simbol al protectiei marinarilor in calatoriile lor. UNESCO a motivat inscrierea turnului Belem pe lista monumentelor din Patrimoniul Universal prin faptul ca acest turn aminteste de marile descoperiri maritime care au pus bazele lumii moderne.

Podul Vasco da Gama din Lisabona

Podul Vasco da Gama din Lisabona este o minune a tehnicii moderne si un obiectiv turistic al orasului. Vasco da Gama este cel mai nou pod din Lisabona si permite fluidizarea traficului intre nordul si sudul capitalei portugheze. Acest pod care pare ca nu se mai termina este un pod pe cabluri pentru a carui constructie s-au facut eforturi foarte mari. S-au luat masuri speciale pentru a proteja o specie locala de pasari. Peste trei sute de familii ale acestei specii au fost relocate pentru a permite constructia podului.

Podul Vasco da Gama este cel mai lung pod din Europa avand o lungime de 17.2 km. Dintre acestia, 10 km sunt peste raul Tejo. A fost inaugurat pe data de 4 aprilie 1998. Podul se afla in apropierea Parcului Natiunilor si si-a capatat numele in acelasi an in care s-au sarbatorit 500 de ani de la sosirea lui Vasco da Gama in India. Podul este unul extrem de solid si a fost proiectat sa reziste unui cutremur de cinci ori mai puternic decat cel din 1755, care a devastat Lisabona.

Monumento Cristo Rei din Lisabona

Monumento Cristo Rei se gaseste in varful unui deal la aproximativ 110 m inaltime pe malul de sud al raului Tejo si poate fi vazuta din departare. Asemanarea cu Statuia lui Isus Cristos din Rio de Janeiro nu este intamplatoare. Cartinalul Patriarh al Lisabonei a vazut statuia din Rio in anul 1934 intr-o vizita in Brazilia si apoi a raspandit ideea de a avea o statuie asemanatoare ridicata in Portugalia. La o adunare tinuta in 1940 la Fatima, preotii Portugaliei au facut un juramant sa ridice aceasta statuie a lui Cristos, daca Portugalia nu va fi atrasa in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Arhitectul Antonio Lino, inginerul Froncisco de Mello e Castro si sculptorul Francisco Franco au lucrat la acest proiect. Piatra de temelie a fost pusa in anul 1949 si in anul 1959 monumentul a fost inaugurat in mod oficial. Statuia facatoare de minuni din Fatima a fost transportata aici pentru ceremonia de inaugurare, iar Papa a transmis un mesaj audio inregistrat. Cele 4 arcade inalte de 82 de metri din postamentul de beton al statuii reprezinta cele patru puncte cardinale, simbolizand astfel universalitatea Regatului lui Isus Cristos. O mica capela este situata la baza statuii. Statuia in sine are 28 de metri inaltime, iar reprezentarea inimii masoara 1,89 metri.

Un lift este instalat pentru a urca turistii sus, pe o platforma la picioarele statuii lui Isus, de unde se pot bucura de o priveliste deosebita a Lisabonei si a imprejurimilor acesteia.

CAPITOLUL 7: Harti , imagini, bibliografie

Harta metroului din Lisabona

Metroul din Lisabona are 4 magistrale si 48 de statii care va pot transporta rapid in orice zona din oras. Metroul din Lisabona circula zilnic de la 06:30 AM - 01:00 AM.

Bibliografie: 1. www.bambootravel.ro 2. www.besttourism.ro 3. www.dce.gov.ro 4. www.esky.ro 5. www.evenimentul.ro 6. www.europe-cities.com 7. www.invia.ro 8. www.portugaldailyview.com 9. www.portugaltours.com 10. http://lisabona.mae.ro/index.php?lang=ro&id=14309