Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” GALAŢI

FACULTATEA
CATEDRA

REFERAT

STUDENT :
GRUPA: A1
ANUL DE STUDIU: I
AN UNIVERSITAR 2010-2011

Portugalia

República Portuguesa

Deviză naţională: Nu are

portugheză (mirandeza este recunoscută ca


Limba oficială
oficială în Miranda do Douro)

Capitala Lisabona 38°42′N 9°11′W


Preşedinte Anibal Cavaco Silva
Prim Ministru Jose Socrates
Locul 109
Suprafaţa
92.391 km²
Populaţia Locul 76
- Total 10,605,870
Independenţa 1143

Moneda Euro(€), Monedele euro portugheze

Fus orars (UTC, UTC + 1 vara)


Imn naţional A Portuguesa
Cod Internet .PT
Prefix telefonic 351
Densitatea
114 loc./km²
populaţiei

Sarbatoarea 10 iunie(‘Ziua Portugaliei’,data morţii


naţională poetului naţional Luiz de Camões-1580)

2
INTRODUCERE
În secolele 15 si 16, Portugalia a fost o mare putere maritima , punând bazele unui vast imperiu
colonial ,însa decada în a doua jumatate a secolului al 16-lea , cea mai mare parte a teritoriilor
sale fiind cucerite de Olanda si Anglia .Între 1580 si 1640 ,Portugalia este anexata de Spania .În
1910 , monarhia este abolita si Portugalia se proclama republica.În 1926 se instaureaza dictatura
lui Antonio de Oliveira Salazar, rasturnata de lovitura de stat militara din 1974.În acelasi an se
recunoaste dreptul coloniilor portugheze la autodeterminarea si suveranitate . Portugalia a aderat
la CE (actuala UE ) în 1986

ASEZARE GEOGRAFICA
Portugalia ,numita oficial Republica Portugheza este o tara marginita la Sud si Vest de
Oceanul Atlantic .La Nord si Sud ,Portugalia se învecineaza cu Spania. Portugalia poseda si doua
arhipelaguri în Oceanul Atlantic ,Insulele Azore si Madeira , situate la Sud-Vest în Oceanul
Atlantic. Acestea doua costituie regiuni autonome.
Portugalia este unul dintre statele mici ale Europei. Ea ocupa partea de vest a Peninsulei
Iberice ,astfel ca trasaturile mediului ei natural sunt cele ale peninsulei.La nord de Muntii Serra
Da Estrela ,relieful de podis, vechi si muntos ,reprezinta prelungirea Mesetei spaniole.În sud este
relief de colonie si platouri netede,iar în vest se afla campia costiera a Portugaliei .Râurile
principale vin din Spania.Ele se varsa în ocean prin estuarea largi si adânci ,la gura carora au
aparut si s-au dezvoltat cele mai mari orase si porturi ale Portugaliei „Lisabona si Porto.
Lisabona a devenit capitala Portugaliei acum 1200 de ani.
Portugalia este o tara de pe tarm „ acolo unde se sfârseste uscatul si începe marea”dupa
cum a afirmat poetul epic al secolului al XVI-lea ,Luis Vaz de Camoes. Situata la extremitatea
vestica a Europei , Portugalia mai este înca prinsa între obiceiurile traditionale „pescuitul si
agicultura „si tehnologia , care a facut lumea mai mica , mai integrata , mai complexa.
Este o tara placuta, întinzîndu-se pe o suprafata de 92.082 km˛ (putin mai mare decât
Austria ) ,dar are o splendida diversitate de forme de relief :plaje lungi si albe , golfuri
minunate ;lanturi de dealuri si munti-Muntii Serra da Estrela (Muntii Stelelor ) , din centrul tarii,
fiind cei mai înalti ; numeroase râuri si în zona central-sudica, întinsa câmpie Alentejo,presarata
cu stejari de pluta si cu plantatii de maslini.Stejarul de pluta este un arbore care creste în
regiunile calde si însorite.Din coaja lui ,o data la opt ani , cu un cutit special ,se desprinde un
strat gros de material neted, poros* ,impermeabil ,elastic si mai usor decât apa, numit

3
pluta.Aceasta este folosita la fabricarea dopurilor ,colacilor de salvare,talpilor de încaltaminte si
plutelor de pescuit.
Datorita pozitiei lor geografice ,în evul mediu,Spania si Portugalia au devenit puterii
maritime .Dorinta de cunoastere si nevoia de îmbogatire a regilor lor au dus la descoperirea de
noi teritorii , la descoperirea Lumii Noi .Rivalitatea dintre cele doua tari a stimulat si mai mult
acest lucru.
Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa de portughezul Bartolomeo Diaz
,care, î anul 1487, a atins Capul Bunei Sperante .Au urmat apoi Cristofor Columb, Vasco da
Gama,Fernando Magellan si altii.Teritoriile descoperite erau transformate în colonii,astfel ca
fiecare tara si-a creat câte un mare imperiu colonial*,care-i aducea imense bogatii.
Reducerea natalitatiii si emigrarea tinerilor în tarile dezvoltate ale Europei au avut ca
rezultat scaderea numarului de locuitori si a fortei de munca.
Portugalia este o tara cu o industrie mai putin dezvoltata.Totusi ,dupa 1990,veniturile
aduse tarii de catre industrie au crescut .Aceasta produce în special ciment ,produse textile si
alimentare, produse din pluta ,pantofi, îngrasaminte.
Agricultura este baza economiei.În sudul tarii se cultiva migdali,prtocali,stejar de pluta ,vita-de-
vie.Pentru a împiedica eroziunea solurilor ,relieful este terasat

Culte: catolicism 92,2%, protestantism 1,5%, islamism 0,1% ş.a.

ISTORIE:

Pornind de la Reconquista ca şi o ţară independentă în 1143, şi cu teritoriu aproape


constant din Secolul XIII, Portugalia a avut o legătură profundă cu oceanul. Din cele mai
vechi timpuri, pescuitul şi comerţul maritim au fost printre activităţile economice principale
portugheze. Interesul lui Henry Navigatorul (secolul XV) în explorare, împreună cu
dezvoltările tehnologice în navigaţie ale timpului au permis îceperea expansiunii portugheze
şi progreselor în cunoaşterea geografică.

După perioada ei de glorie mondială din secolele XV-XVI, Portugalia a pierdut mult din
bunăstarea sa prin distrugerea Lisabonei într-un cutremur din anul 1755, ocuparea sa în
timpul Războaielor Napoleonice şi prin pierderea coloniei sale braziliene în 1822. O revoluţie
din 1910 a distrus monarhia portugheză, iniţiind o perioadă de republicanism haotic (Prima
Republică); în 1926 un coup d'etat naţionalist militar a început o perioadă de cinci decade
de fascism.

În 1974, o revoluţie militară de drepta a instalat un guvern care a instituit o serie de


reforme democratice. Anul următor, Portugalia a declarat independenţa coloniilor sale din
Africa: Mozambic, Angola, Guinea-Bissau, Capul Verde şi São Tomé şi Príncipe) şi şi-a
pierdut colonia Timorul de Est din Asia din cauza unei invazii indoneziene. Portugalia însăşi

4
a intrat în Uniunea Europeană în 1986, pierzând o altă dependenţă asiatică, Macau,
redăruită unei suveranităţi chineze în decembrie 1999.

POLITICA:

În anii ce au urmat loviturii de stat, Porugalia a îndepărtat progresiv instituţiile


nedemocratice şi s-a stabilizat ca o democraţie constituţională. Cele patru mari organe
politice portugheze sunt preşedinţia, primul ministru şi Consiliul de Miniştri (guvernul),
Parlamentul şi puterea judiciară.

Preşedintele, ales pentru un mandat de 5 ani, în mod direct, prin vot direct, de asemenea
comandant şef al forţelor armate. Puterile prezidenţiale includ alegerea primului ministru şi
a Consiliului de Miniştri, în care preşedintele trebuie să fie ghidat de rezultetele alegerilor.
Consiliul de Stat, un organ prezidenţial de supreveghere, este compus din şase ofiţeri civili
seniori, orice fost preşedinte ales începând cu 1976, cinci membrii aleşi de către Ansamblu,
şi cinci aleşi de către preşedinte.

Guvernul este condus de către un prim ministru, care numeşte Consiliul de Miniştri.

Ansamblul Republicii (Assembleia da República) este un organ unicameral compus din 230
de deputaţi. Aleşi prin vot universal conform sistemului de reprezentare proporţională,
deputaţii servesc un mandat de patru ani, cu excepţia cazului în care preşedintele dizolvă
Ansamblul şi cere noi alegeri.

Curtea Supremă naţională este curtea ultimului apel. Curţi militare, administrative şi fiscale
sunt desemnate ca categorii de curţi diferite. Un Tribunal Constituţional format din nouă
membrii verifică constituţionalitatea legislaţiei.

Evolutia economica a Portugaliei,

Portugalia a ales sa isi reduca deficitul bugetar sub limita de 3% impusa de Uniunea
Europeana, dar pretul platit pentru aceasta alegere a fost unul scump: crestere economica de
numai 1,3% anul trecut.

In timp ce turbulentele de pe pietele financiare afecteaza grav cresterea economica de ambele parti
ale Atlanticului, strategii UE exercita presiuni asupra tarilor in sensul mentinerii sub control a
deficitelor bugetare. Insa din problemele economice cu care se confrunta Portugalia in ultimul timp
pot fi trase mai multe invataminte, scrie cotidianul de business The Wall Street Journal.
Cea mai importanta intrebare este daca guvernele ar trebui sa cheltuiasca fara limite si sa reduca
taxele pentru a tempera declinul economic.

Strategii americani au adoptat recent aceasta abordare, implementand un pachet de stimulente


fiscale in valoare de 168 de miliarde de dolari (110 mld. euro) pentru a contracara o posibila

5
recesiune.
Oficialii UE, printre care si presedintele Bancii Centrale Europene Jean-Claude Trichet, sustin ca
politica fiscala nu ar trebui sa devina un instrument de ajustare a evolutiei economice. Acestia insista
asupra necesitatii unor reglementari care sa limiteze deficitele bugetare ale tarilor in scopul
mentinerii sub control a ratei inflatiei si asigurarii unei bune functionari a monedei euro. Acestia vor
in acelasi timp ca tarile care utilizeaza moneda euro sa mearga chiar mai departe, echilibrandu-si
bugetele pana in anul 2010.
Mai multe tari opun rezistenta acestor presiuni. Franta a redus taxele pentru a impulsiona cresterea
economica, iar Spania pune la cale un plan de stimulente fiscale pentru a contracara colapsul
sectorului sau de constructii. In Marea Britanie, ministrul de finante Alistair Darling a declarat ca
planurile de cheltuieli ale guvernului vor avea menirea de a impulsiona cresterea economica.
Evolutia recenta a economiei Portugaliei reprezinta un studiu de caz asupra modului in care
austeritatea fiscala poate afecta cresterea economica. Cand economia Uniunii Europene a inceput
sa se redreseze dupa o perioada indelungata de declin cu trei ani in urma, deficitul bugetar al
Portugaliei se situa la 6,1% din Produsul Intern Brut al tarii, cu mult peste limita de 3% impusa de
UE. Uniunea a criticat Portugalia si a amenintat cu impunerea de penalitati, obligand guvernul sa
reduca cheltuielile si sa majoreze taxele pe vanzari pentru a-si reduce deficitul bugetar. Portugalia a
reusit sa-si aduca deficitul bugetar la 3% din PIB anul trecut si ar putea inregistra un nivel chiar mai
scazut in acest an.
Totusi, respectarea reglementarilor UE a costat tara vigoarea economica de care avea atata nevoie.
In 2006, cresterea economica a atins o medie de 3% in cadrul UE. Spre deosebire, economia
Portugaliei a avansat cu numai 1,3%.
"Politica noastra fiscala restrictiva, al carei obiectiv era reducerea deficitului bugetar, a avut un efect
negativ asupra cresterii economice", a declarat ministrul portughez de finante Fernando Teixeira dos
Santos.
Pe termen mai lung, politicile fiscale prudente promoveaza o crestere economica stabila si sustinuta,
a declarat Teixeira. El a adaugat totusi ca imediat ce finantele publice ale tarii vor fi aduse in linie cu
reglementarile UE, va lua in considerare reduceri de taxe in scopul impulsionarii cheltuielilor
consumatorilor.
"Orice politician ar fi dispus sa reduca taxele", a declarat Teixeira. "Monitorizam situatia pentru a
vedea cand putem face acest lucru."
Majorarea taxelor pe valoarea adaugata, menite sa majoreze veniturile guvernamentale, a avut
drept rezultat o scadere a cheltuielilor consumatorilor in Portugalia. Intre anii 2005 si 2007,
Portugalia si-a majorat rata TVA pana la 21% de la 17%. In perioada respectiva, cheltuielile consu-
matorilor au consemnat o crestere esimata la 5,7%, fata de 10% in perioada anterioara de doi ani,
conform datelor Eurostat, agentia de statistica a UE.
In mallul Colombo de la marginea Lisabonei, majorarea taxelor are un efect evident, spun clientii.
Oamenii ezita sa faca achizitii importante. In prezent, Portugalia resimte efectele turbulentelor de pe
pietele financiare, care reduc cresterea economica din Europa si Statele Unite. Insa, spre deosebire
de majoritatea celorlalte tari care utilizeaza moneda euro, Portugalia nu a intrat in aceasta criza cu
doi ani de crestere economica solida, arata Francisco Barros Castro, reprezentantul tarii pe
probleme economice la Bruxelles.
In ianuarie, banca centrala a Portugaliei si-a redus estimarile privitoare la rata de crestere
economica din acest an la 2% de la 2,2%. Insa dupa estimarile recente ale Comisiei Europene,
ritmul de crestere al economiei Portugaliei ar putea fi chiar mai lent. Pentru cele 15 tari care
utilizeaza moneda euro, comisia si-a redus rata de crestere medie luna trecuta la 1,8% de la 2,2% in
noiembrie.
Pentru majoritatea tarilor din UE, cresterea economica din ultimii ani a contribuit la cresterea
veniturilor din taxe, impingand in jos deficitele bugetare. Alte tari, printre care Italia si Grecia, si-au
micsorat cheltuielile pentru a-si reduce deficitele bugetare. Toate cele 15 tari care utilizeaza moneda
euro au in prezent deficite bugetare sub limita de 3% a blocului.

6
Prudusul intern
Convergenta reala a portugaliei

În Portugalia, în anul 1985, creşterea economică a fost de 2,8% cu un


produs intern brut pe locuitor, la PCS, care se situa la 57,4% din media
Uniunii Europene cu 15 ţari.
In structură, serviciile sunt cele care au cea mai mare contribuţie cu o
pondere de 56,1%, urmate de industrie cu 33,9%, agricultură 8% şi
construcţii 5,7%.
Pe elemente de utilizare, consumul populaţiei reprezentă 67,9%, în timp
de rata de investiţie se situează la 21,1% din produsul intern brut.
Exportul net era negativ, cu o pondere de -4,1% din PIB.
Comparativ, cele două state plecau de la un ritm de creştere economică
aproape egal, dar cu un nivel al produsului intern brut pe cap de locuitor
superior în Spania. Evoluţii diferite se constată şi la exportul net care în Spania
are o contribuţie pozitivă (1,9% din PIB), în timp ce în Portugalia acesta este
negativ, ponderea importului de bunuri şi servicii în produsul intern brut
depăşind cu 4,1 procente pe cea a exportului de bunuri şi servicii. De asemenea,
rata de investiţie din Portugalia (21,8%).

Evoluţia economii, în primii 5 ani după aderarea la


Uniunea Europeană arată o accelerare a ritmului creşterii economice şi o
imbunatatire sensibila a convergentei reale:

7
După 1990 în cele două economii perioadele de creştere accelerată au
alternat cu cele de creştere moderată. Astfel, în intervalul 1991-1995, ritmul
mediu anual al creşterii economice a fost de 1,7% în Portugalia şi de 1,5% în
Spania, această perioadă fiind urmată de una cu creştere accelerată; în anii
1996-2000 creşterea economică a avut un spor mediu anual de 4,1%, atât în
Portugalia, cât şi în Spania. După anul 2000, se constată o încetinire a ritmului
creşterii economice în Portugalia, comparativ cu cel din Spania, aceasta din
urma cu reducere (-1,1%) a produsului intern brut.

III. ECONOMIA PORTUGALIEI

Principalii indicatori economici:

Produsul Intern Brut: 161.100 mil. euro (2007e);

PIB pe locuitor: 15.204 euro/loc. (2007e)

Rata inflaţiei: 2,5% (2007e)

Datoria publică: 67,7% din PIB (2007e)

Şomaj: 8,0% (400 mii persoane – 2007e);

Moneda naţională: Euro

Resurse naturale:

8
Solul este acoperit cu peste 3 milioane hectare de pădure (cca. 35% din suprafaţa ţării) şi 4,6
milioane hectare terenuri cultivabile (din care aproape 3 mil. hectare slab productive). Arborele
de plută, viţa de vie, pomii fructiferi, citricele şi măslinii, alături de pini şi eucalipţi, constituie
nota dominanta a florei portugheze. Vecinătatea Oceanului Atlantic oferă Portugaliei accesul la
importante resurse piscicole.

În subsol sunt resurse de: uraniu, cupru, cositor, wolfram, tungsten, sare, marmura, granit.

Structura economiei

În ultimii 25 de ani, economia portugheză a avut o evoluţie similară majorităţii ţărilor europene,
acordându-se prioritate dezvoltării serviciilor.

În prezent (trim. I 2007), în servicii lucrează 57,8% din populaţia activă, acestea contribuind cu
70,9% la valoarea adăugata brută (VAB), în timp ce în urma cu 10 ani în sector lucra numai 35%
din populaţia activă.

Industria, construcţiile, apa şi energia ocupă 30,5% din populaţia activă, contribuind cu 25,5% la
VAB, în timp ce importanţa sectorului agricultură, silvicultură şi pescuit a scăzut progresiv, în
prezent fiind responsabil pentru numai 3,5% din VAB şi 11,9% din forţa de muncă.

Agricultura şi-a redus ponderea în valoarea adăugată brută, chiar daca nu a fost neglijată
adoptarea unor tehnologii mai productive. În acelaşi timp sectorul agricol a ajuns să utilizeze
doar 11,7% din forţa de muncă cu o contribuţie reală la VAB de numai 3,6%.

In comerţul exterior portughez, produsele agroalimentare deţineau (în 2006) o pondere de 3,7%
la export şi 8,4% la import.

Principalele producţii agricole sunt: alte produse alimentare (23%); băuturi (19,6%); lactate-
brânzeturi (13,7%); carne şi produse din carne (13,3%).

Industria contribuie cu 25,5% la crearea PIB şi asigură 30,5% din locurile de muncă din
economie. Structura tradiţională a industriei s-a modificat, diminuându-se ponderea deţinută de
sectoarele tradiţionale – industria textila, încălţăminte, ceramică, plută, reparaţii navale, alimente
şi băuturi, în detrimentul afirmării de noi sectoare, cum ar fi cel al autoturismelor şi pieselor
componente, electronic sau farmaceutic, între altele, care au câştigat o dinamică aparte de
creştere, devenind tot mai importante în ansamblul economiei. Investiţiile directe străine în
Portugalia din ultimii 10 ani au contribuit, de asemenea, la restructurarea industriei portugheze.

Principalele sectoare ale industriei prelucrătoare: textile-confecţii, încălţăminte,


marochinărie, asamblare autoturisme, ciment, vagoane pasageri, reparaţii nave, mobilă,
industrializarea plutei.

Construcţiile constituie un important sector de activitate care contribuie cu peste 5% la formarea


brută de capital fix (FBCF).
9
In cadrul acestui sector, ponderea revine lucrărilor publice, care deţin 41% din totalul
activităţilor.

Serviciile: în ultimii ani au devenit sectorul cel mai dinamic al economiei portugheze, comerţul,
transporturile şi telecomunicaţiile, turismul şi serviciile financiare, prezentând rate de creştere
ridicate. În prezent, în servicii lucrează 57,5% din populaţia activă, acestea contribuind cu 71,1%
la valoarea adăugata brută (VAB).

In comerţ, Portugalia a urmat modelul european, cu proliferarea hipermagazinelor şi a centrelor


comerciale, ceea ce a condus la schimbări semnificative în structura comerţului tradiţional,
investiţiile private cat şi cele străine, având o contribuţie decisivă la această evoluţie.

In ceea ce priveşte transporturile şi telecomunicaţiile, dezvoltarea este evidenta la toate


nivelurile: rutier, feroviar, porturi, aeroporturi şi telecomunicaţii, unde investiţiile în
infrastructura au îmbunătăţit semnificativ calitatea serviciilor.

Turismul, la rândul sau, constituie unul din cele mai importante subsectoare ale serviciilor, cu un
aport în devize care reprezintă circa 5% din P.I.B.

Aceasta activitate, în care este angajata 6% din populaţia activa, contribuie substanţial la balanţa
de plăţi.

Serviciile financiare: în urma privatizărilor progresive din ultimii ani, acestea au fost
restructurate, prin fuziuni şi achiziţii, fiind în prezent eficiente şi competitive.

Evoluţia situaţiei economice a Portugaliei

Dezvoltarea economică a Portugaliei s-a accelerat după aderarea tarii la UE în 1986, PIB-ul
înregistrând o creştere medie anuala de 4,6% în perioada 1986-1990, impulsionat de investiţiile
străine, de consumul intern şi de export. După criza generalizata din 1992-1993, economia
portugheza si-a recuperat ritmul, intre anii 1995-1998 creşterea medie anuala a PIB fiind de
3,8%. In 1999, PIB-ul portughez a crescut cu 3,4% fata de anul 1998, iar în 2000, cu 3,2% fata
de anul anterior.

Cererea interna a fost principalul stimulent al creşterii, iar formarea brută de capital a prezentat
un comportament dinamic, datorită, în principal, unui “boom” în sectorul construcţiilor.
Importante lucrări publice au fost finalizate în 1997 şi 1998, legate de pregătirea EXPO’98 de la
Lisabona. Ulterior, în 1999 şi 2000, în sectorul construcţii, s-a înregistrat o reducere a ritmului de
creştere, insa investiţiile în instalaţii şi echipamente au continuat să se menţină la un nivel ridicat.

Începând cu 1999, ritmul creşterii economice a scăzut, din anul 2002 ţara intrând în recesiune.
Fenomenul este pus pe seama faptului că creşterea s-a bazat aproape în exclusivitate pe stimularea
cererii (prin practicarea unor dobânzi scăzute şi facilitarea creditului). Totodată, reformele în plan
economic şi administrativ au fost inconsecvente şi insuficiente şi nu au fost în măsură să determine
o creştere la paritate a ofertei/productivităţii. La erorile de politică economică s-au adăugat şi
şocurile externe, printre care cel mai important a fost creşterea exponenţială a preţului petrolului.

10
Astfel, trendul de diminuare a decalajului s-a inversat, în prezent Portugalia fiind „codaşa
plutonului” ţărilor din Zona Euro, cu un ritm de creştere a PIB care abia în 2006 a redevenit pozitiv
(1,3 la sută). Trendul de creştere economică din 2007 a fost parţial anihilat de criza intervenită pe
pieţele financiare la jumătatea anului trecut, astfel încât creşterea a fost de numai 1,8 la sută. În
prezent, nivelul PIB/locuitor este de cca. 76% din cel al ţărilor dezvoltate din UE.

Evoluţia principalilor indicatorilor economici

%
e
2002 2003 2004 2005 2006 2007

PIB (a) 0,8 -0,7 1,5 0,5 1,3 1,8

Consum privat 1,3 -0,1 2,5 2,2 1,1 1,4

Consum public 2,6 0,2 2,6 2,2 -0,5 -1,0

FBCF -3,5 -7,4 0,2 -3,3 -1,6 0,8

Export 1,4 -2,2 4,5 0,9 8,6 7,2

Import -0,7 -0.5 6,8 1,8 2,8 3,7

BTC (% din PIB) -7,8 -5,9 -7,3 -9,3 -8,4 -7,7

Deficit public (% din PIB) -2,9 -2,9 -3,2 -6,0 -4,6 -3,7

Datoria publica (%din PIB) 55,5 56,8 58,2 63,6 64,8 67,7

Rata şomajului 5,0 6,3 6,7 7,6 7,7 8,0

Rata inflaţiei 3,7 3,3 2,5 2,1 3,0 2,0

Legenda: a) creşterea reala

FBCF – formarea bruta de capital fix BTC – balanţa de tranzacţii curente

Concluzii: În ciuda evoluţiilor oscilante din ultimii ani, economia Portugaliei este viguroasă şi
competitivă. După aderarea la Uniunea Europeană în 1986, diversele guverne au privatizat
majoritatea întreprinderilor de stat şi au liberalizat sectoare-cheie ale economiei, inclusiv
telecomunicaţiile şi sectorul financiar. De la o economie bazată preponderent pe agricultură,
astăzi Portugalia dispune de o economie în care motorul principal sunt serviciile, care contribuie
cu cca. 68% la crearea de venit naţional. Tot după incorporarea în UE, ţara a făcut investiţii
generoase în infrastructuri (utilizând în acest scop şi fondurile comunitare), dispunând în prezent
de o reţea amplă de autostrăzi, drumuri naţionale şi căi ferate.
11
De la 1 ianuarie 2002, împreună cu alte 11 state membre UE, Portugalia a adoptat ca monedă
naţională euro.

Salariile sunt relativ reduse faţă de nivelul mediu al UE. Pentru 2007 salariul minim a fost
stabilit la 404 euro; guvernul şi sindicatele au convenit un grafic de creştere a acestuia, astfel
încât în 2009 să fie de 450 euro, iar în 2011 să atingă 500 euro. Un clasament anual al
competitivităţii întocmit de World Economic Forum (pentru anul 2005) plasează Portugalia pe
locul 22, înaintea unor ţări precum Spania, Irlanda, Franţa, Belgia şi Hong-Kong. După criteriul
tehnologic, Portugalia se plasează pe locul 20, iar din punct de vedere al eficienţei instituţiilor
publice, pe locul 15. Totodată, un studiu efectuat de Economist Intelligence Unit (EIU Quality of
Life Survey) plasează Portugalia pe locul 20 din punct de vedere al calităţii vieţii.

Perspective

Pentru 2008, o prognoză realizată de Economist Intelligence Unit (EIU) indică o continuare a
recuperării, pe baza unei creşteri accelerate a exporturilor, generată de expansiunea comerţului
mondial. Cererea internă va evolua mai lent, datorită limitărilor bugetare care vor induce o lipsă
de încredere la nivelul agenţilor economici.

Majoritatea analiştilor independenţi apreciază că în actualul context economic mondial


perspectivele de creştere economică sunt incerte, deşi guvernul a realizat anumite ajustări
structurale şi a redus deficitul bugetar în limita a 3 la sută din PIB.
O analiza realizată de către Departamentul de Prognoza şi Planificare din cadrul Ministerului de
Finanţe, în care s-au avut în vedere tendinţele economiei mondiale şi modul în care acestea vor
influenta sectoarele de activitate din Portugalia, a identificat ca având perspective favorabile de
dezvoltare:
- turismul (turismul tematic, cultural, asociat diversităţii oferite de condiţiile naturale şi istorice
din Portugalia, organizarea de manifestări sportive cu caracter internaţional, conferinţe,
congrese);
- sectorul IT (multimedia, informatizare, soft, comunicaţii electronice, wireles pentru banda larga
etc, prin colaborare cu firme internaţionale de primă mărime;
- industria de componente electrice şi electronice pentru industria auto
- asistenţa sanitara, materiale şi echipamente de asistenta în spitale, produse necesare igienei;
biomedicina;
- atragerea unui producător auro strategic pentru montarea unui autovehicul cu motorizare
hibridă;
- crearea unei baze pentru firmele din industria petrolului, explorare şi echipamente care
operează pe coasta Africii Occidentale şi dezvoltarea unui pol de concepţie şi fabricaţie de
echipamente şi robotica submarina;
- industria de echipamente pentru producerea de energie din surse regenerabile, producţia de
generatoare eoliene, agregate fotovoltaice etc;
- concentrarea în clustere a industriei textile, a confecţiilor şi încălţămintei pe produse de marcă
proprie competitive pe piaţa externă.

12
RELATIILE COMERCIALE EXTERNE ALE PORTUGALIEI

IV.1. EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR

Balanţa comercială se prezintă astfel:


mil. euro
2002 2003 2004 2005 2006

Total 69.864 69.846 76.468 79.848 87.612

Export 27.398 28.092 29.870 30.710 34.512

Import 42.466 41.754 46.598 49.138 53.100

Sold -15.068 -13.662 -16.728 -18.428 -18.588

% PIB -11,1 -9,9 -11,6 -12,4 -12,0

Principalii parteneri se situează în Uniunea Europeană, care pe ansamblu are o pondere de


peste 76 la sută în comerţul exterior portughez. De menţionat că în urmă cu cinci ani aceasta se
ridica la 80%.

Principalele pieţe de destinaţie ale exporturilor portugheze sunt: Spania (27,4%), Franţa
(13,1%), Germania (12,4%) şi Regatul Unit (7,1%). Dintre ţările nemembre UE se remarcă SUA
(6,1%), Angola (3,5%) şi Singapore (2,0%).

Principalii furnizori sunt: Spania (30,5%), Germania (13,8%), Franţa (8,4%) şi Italia (5,8%),
iar dintre ţările nemembre UE Algeria (1,7%) şi SUA (1,5%).

Din punct de vedere al structurii, pe primul loc la export se situează maşinile şi aparatele
mecanice şi electrice, cu 19,8% urmate de vehicule şi alt material de transport, cu 13,2%, metale
(8,4%), îmbrăcăminte (7,2%), produse petroliere (5,5%), minerale (5,4%), plastic şi cauciuc
(5,1%). De menţionat că Portugalia este lider mondial la exportul de plută, cu 60% din
exporturile mondiale din acest produs.

La import, pe primul loc se situează maşinile şi aparatele mecanice şi electrice, cu 19,9%,


combustibilii minerali (15,3%), mijloacele de transport (11,7%), metalele (9,6%), produsele
chimice (9,1%) şi produsele agro-alimentare (8,4%).

13
Balanţa comercială este cronic defavorabilă, întrucât deficitul este
structural, Portugalia fiind dependentă de importurile de materii prime
energetice şi de echipamente.

IV.2. TURISMUL

Turismul este unul din cele mai importante sectoare ale economiei portugheze, contribuind cu
procente variind între 7 şi 8 la sută la formarea PIB şi cca. 10 la sută din locurile de muncă.
Printre factorii care stimulează turismul se numără climatul plăcut, lungimea şi frumuseţea
litoralului, multitudinea obiectivelor istorice şi culturale etc. Investiţiile în turism şi sectoarele
adiacente sunt considerabile, rezultatele fiind pe măsură. Portugalia ocupa în 2006, cu 11,3 mil.
intrări, locul 12 în Europa (2,47% din piaţă) şi locul 19 pe plan mondial, cu 1,34% din piaţă.
Turiştii care vizitează Portugalia provin în general din statele UE (Regatul Unit, Germania,
Spania, Olanda, Franţa, Irlanda, Italia) şi SUA.

IV.3. INVESTITIILE

Portugalia este un actor important pe piaţa investiţiilor, atât ca furnizor, cât şi ca receptor.

Investiţiile portugheze în străinătate totalizau în 2006 41,6 miliarde euro. În 2006 au fost
investiţi 5.124 mil. euro, principalele ţări receptoare fiind Olanda (22,4%), Spania (16,0%),
Brazilia (9,1%), Polonia (7,1%), Danemarca (6,75), Angola (5,9%). Ca şi sectoare, pe primul loc
sunt investiţiile imobiliare, închirieri şi servicii acordate întreprinderilor, urmate de activităţi
financiare, transporturi, depozitare, comunicaţii, turism etc.

Investiţiile străine în Portugalia însumau în 2006 66.787 mil. euro, din care 5.875 mil. euro
investiţiile nete din 2006. Principalii investitori au fost, în ordine Germania (18,3%), Regatul
Unit (16,2%), Franţa (13,9%), Olanda (13,6%), Spania (12,8%). Sectoarele vizate au fost
industria transformatoare, comerţul, turismul, sectorul imobiliar, serviciile acordate întreprinderii
etc.

Guvernul şi-a stabilit ca obiective atragerea de investiţii care să se articuleze cu activitatea IMM-
urilor, îndreptate spre dezvoltarea ştiinţifică ţi tehnologică, a polurilor de competitivitate şi a
clusterelor de produse IT.

V. RELAŢIILE BILATERALE

V.1. Relaţiile diplomatice

Relaţiile diplomatice intre România şi Portugalia au fost stabilite în 31 august 1917 odată cu
acreditarea primului reprezentant român la Lisabona şi respectiv 7 decembrie 1919 prin
acreditarea reprezentantului portughez la Bucureşti.

La 31 mai 1974 relaţiile diplomatice au fost ridicate la rang de ambasadă, România fiind prima
tara est-europeană care a restabilit relaţiile diplomatice cu Portugalia, după “revoluţia garoafelor”
14
din 25 aprilie 1974, prin acreditarea de ambasadori rezidenţi la Lisabona şi Bucureşti în
octombrie 1974 şi respectiv februarie 1975. La 31 martie 1989 Portugalia şi-a retras ambasadorul
de la Bucureşti, ulterior ambasadorul Portugaliei la Viena fiind acreditat şi la Bucureşti. In
februarie 1993 s-a redeschis Ambasada Portugaliei în România.

V.2. Schimburile Economice şi Comerciale Bilaterale

A. Cadrul juridic

Odată cu intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, schimburile comerciale
cu Portugalia se derulează în cadrul şi cu respectarea reglementărilor comunitare în domeniu.

La nivel interdepartamental există un “Protocol de colaborare intre Ministerul Economiei şi


Comerţului din România şi Ministerul Economiei din Portugalia”, din 12.02.2004 (semnat cu
ocazia vizitei ministrului portughez al economiei la Bucureşti), prin care se stabileşte cadrul de
colaborare interministerială.

De asemenea, există acorduri de colaborare între Centrul Român de Comerţ Exterior – în prezent
CRPC şi fostul Institut portughez de Promovare a Relaţiilor Economice Internaţionale ,
actualmente Agenţia de Investiţii şi Comerţ Exterior a Portugaliei - AICEP, între Agenţia
Română de Dezvoltare – ARD (în prezent ARIS) şi AICEP, între Camera de Comerţ şi Industrie
a României – CCIR şi Camera de Comerţ şi Industrie Portugheză – Asociaţia Comercială din
Lisabona, precum şi între CCIR şi Asociaţia Industriaşilor Portughezi – AIP. În baza acestuia din
urmă a fost constituit şi un Consiliu de Afaceri bilateral.

B. Relaţiile economice bilaterale

Situaţia schimburilor comerciale în ultimii ani se prezintă astfel:

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total 59,4 86,4 111,3 114,9 147,8 110,3 141,1

Export 23,1 34,7 33,7 37,3 45,6 33,6 40,4

Import 36,3 51,7 77,6 77,6 102,2 76,7 100,7

Sold -13,2 -17,0 -43,9 -40,3 -56,6 -43,1 -60,3

La 31 decembrie 2007 volumul schimburilor comerciale bilaterale a fost de 141,1 mil. euro, din
care: 40,4 mil. euro exportul şi 100,7 mil. euro importul, soldul fiind de -60,3 mil. euro.

15
Fata de anul 2006, a fost înregistrată următoarea evoluţie: creştere de 27,92% pe total schimburi,
20,44% la export şi 31,28% la import.

Ponderea Portugaliei în comerţul exterior al României la 31.12.2007 a fost de 0,18% pe total


schimburi comerciale, din care: 0,14% la export (locul 57) şi 0,20% la import (locul 38).

Se exportă: produse ale regnului vegetal; produse ale industriei chimice; metale comune;
maşini, aparate şi echipamente electrice; materii textile şi articole din acestea; mase plastice,
cauciuc.

Importul constă în principal din: maşini, aparate şi echipamente electrice; materii textile şi
articole din acestea, vehicule, aeronave şi mijloace de transport.

Conform evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la data de 31 decembrie 2007


erau înregistrate în România 268 societăţi comerciale cu participare de capital portughez, cu un
capital investit de 51,7 milioane euro, ceea ce plasează Portugalia pe locul 26 în rândul
investitorilor străini în ţara noastră.

CARACTERISTICA PRINCIPALELOR SECTOARE PRODUCĂTOARE

Ponderea sectorului agricol în economia portugheză s-a diminuat considerabil în ultimii ani.
Cu toate acestea în sectorul agricol este încadrată circa 12% din populaţie.

Există o serie de factori structurali care încă nu şi-au găsit soluţia, în pofida substanţialelor
ajutoare comunitare primite în cadrul PAC. Printre ele putem menţiona limitarea terenurilor
cultivabile, sistemele deficiente de irigare, nivelul scăzut de calificare a resurselor umane,
orientarea redusă a agricultorilor spre piaţă. La toate acestea mai urmează să se ia în
calcul şi seceta din ultimii doi ani, pierderile enorme cauzate de incendiiile forestiere (peste
300.000 de ha de teren cultivabil).

În perioada anilor 1995 – 2006 PIB -ul portughez pe cap de locuitor practic nu a progresat.
S-au înregistrat ceva semnale pozitive, dar ceilalţi membri ai UE au înregistrat comparativ
rezultate şi mai bune.

De exemplu, dacă PIB-ul portughez s-a aflat din 1995 încoace practic la acelaşi nivel fiind
de circa 65,5% pe cap de locuitor, cel al ţării vecine – Spania – a crescut în acelaşi timp de
la 78,4% la 90,5%, înregistrînd o creştere de circa 12 puncte în ultimii 11 ani, rata medie
anuală fiind superioară unui procent. Diferenţa respectivă urmează a fi căutată, în opinia
unor analişti economici, în politica bugetară. În timp ce Spania a folosit ciclul expansiv
pentru ajustarea conturilor publice, reducerea impozitelor, privatizarea întreprinderilor
publice, raţionalizarea cheltuielilor, reducerea datoriilor şi realizarea reformelor, Portugalia –
nu a efectuat reforme, cheltuielile publice au crescut în permanenţă, iar deficitul nu s-a
redus. Prin urmare, unul din motivele din care convergenţa Spaniei cu UE a fost mult
superioară celei a Portugaliei constă în diferenţa de abordare a politicii fiscale.

Este foarte dificil, ca Portugalia să înregistreze progrese substanţiale în lupta împotriva


inflaţiei, dacă nu va încerca să obţină un superavit fiscal mai mare.

16
Atunci, însă, cînd politica monetară lipseşte, cînd nu există o politică adecvată în ceea ce
priveşte taxa de schimb, competitivitatea şi echilibrul exterior sînt posibile doar prin
stabilitatea preţurilor, care poate fi atinsă prin promovarea politicilor fiscale restrictive,
stimularea concurenţei şi realizarea reformelor structurale.

Pentru a controla inflaţia este necesar de a prevedea un buget mult mai contractiv, aceasta
fiind practic unica alternativă pentru a recupera competitivitatea pierdută .

Pe de altă parte, ca puncte forte pot fi menţionate marea varietate de ofertă şi specificul
unor produse cu caracteristici proprii unice ale regiunilor din care provin (vinuri, uleiuri).

Portugalia este cel mai mare producator mondial de plută şi dispune de asemenea de o
importantă industrie a hîrtiei. În plus, este un exportator renumit de produse forestiere.

Este ţara de coastă cu cea mai mare Zonă Economică Excluzivă. Cu toate acestea sectorul
piscicol s-a redus succesiv în ultimii ani atît la nivelul capacităţii instalate cît şi la cel al
capturilor realizate, după ce statele de coastă au stabilit, conform deciziilor ONU din ultimii
20 de ani, Zonele sale Economice Excluzive de 200 de mile.

Datorită faptului că activitatea în domeniul pescuitului are un impact social ce depăşeşte în


mod esenţial ponderea sa în economia portugheză guvernul portughez încearcă să-şi
orienteze acţiunile spre astfel de obiective ca consolidarea segmentului pescuitului de
coastă mic, efectuarea unor investigaţii ştiinţifice ale sectorului, diversificarea activităţilor
economice ale comunităţilor piscicole şi orientarea spre acuacultură.

Activitatea extractivă este reprezentată în mod fundamental pe următoarele segmente: roci


industriale, minerale metalice şi pietre ornamentale, Portugalia fiind primul producător
european de cupru, staniu şi tungsteniu.

Printre cele mai importante sectoare industriale figurează cel agroalimentar, textil, de
producere a încălţămintei, lemnului, mobilei, plutei, hîrtiei, artelor grafice şi materialelor
electrice.

Cu toate că deocamdată nu poate fi vorba de o schimbare structurală în specializarea


industriei portugheze, în care continuă să predomine ramurile tradiţionale precum sînt
industria textilă, de producere a înclţămintei, consolidarea şi dezvoltarea a astfel de
sectoare producătoare, precum cel al ceramicii, pietrelor ornamentale, componentelor
electronice, preparatelor farmaceutice, automobilelor etc., pun în evidenţă diversificarea şi
lărgirea permanentă a bazei industriale a ţării.

Ca şi în cazul altor ţări ale UE, se face evidentă deplasarea industriei textile portugheze
către ţările noi membre. Pe de altă parte industria textilă este afectată serios de importarea
masivă a produselor textile, cu preţ inferior, provenite din Orientul Îndepărtat (China, India
ş.a.), ceea ce a dus la închiderea unor fabrici cu valoarea adăugată redusă.

Referitor la sectorul servicii, ponderea acestuia în economia portugheză a crescut simţitor,


atît în ceea ce priveşte valoarea produsă (72,5%) cît şi încadrarea în cîmpul muncii (57,6
din populaţia activă). În acest sector mai relevante sînt comerţul, lucrările de restaurare,

17
serviciile hoteliere, unde sînt încadrate circa 20% din populaţia, acestea generînd
aproximativ 18% din valoarea adăugată totală brută.

În sectorul servicii turismul ocupă un loc predominant, reprezentînd aproximativ 8% din PIB.
În afara faptului că acest sector joacă un rol important în balanţa portugheză de plăţi, în
turism sînt încadrate circa 10% din populaţia activă. Guvernul portughez sprijină acest
sector şi pune o miză serioasă pe el, făcînd investiţii importante atît în infrastructura
hotelieră cît şi în promovarea imaginii Portugaliei ca destin turistic în exterior.

Portugalia dispune de o bogată infrastructură de reţele de comunicare (automobilistice,


feroviare, aeriene şi maritime, ea fiind poarta Europei dinspre Vest.

SERVICII COMERCIALE ŞI BANCARE

Lisabona este principalul nod comercial şi de servicii al Portugaliei. Unităţile comerciale


depăşesc aici 30% din totalul lor, ritmul de deschidere a acestora la nivel de ţară fiind cel
mai avansat.

Anii 80-90 s-au caracterizat printr-o permanentă modernizare a unităţilor şi centrelor


comerciale şi dimensiunilor lor, implantarea marilor reţele comerciale naţionale şi străine
contribuind la omogenizarea deprinderilor de consum şi cumpărare ale populaţiei.

BĂNCI

Cea mai importantă Bancă portugheză este Banco de Portugal. Printre alte bănci am putea
menţiona Caixa Geral de Depositos (de stat), Santander Totta, Milenium BCP, Banco
Espirito Santo şi Banca Portugheză de Investiţii. Sînt de asemenea prezente unele bănci
străine printre care am menţiona Royal Bank of Scotland, Banca belgiană Fortis, băncile
spaniole Banco Popular şi BBVA etc.

ACCESIBILITATEA PIEŢEI

Regimul comercial

Introducerea mărfurilor originare din ţările UE, precum şi din cele terţe, unde se află în
folosinţă liberă, nu este supusă restricţiilor cantitative nici licenţierii.

De aceleaşi facilităţi se bucură şi mărfurile portugheze expediate în ţările membre ale UE.

Importul produselor agricole şi a mărfurilor industriale provenite din ţări terţe se efectueză în
regimul liberului schimb. Există, însă, mărfuri specifice, precum drogurile, materialele
explozibile, armele de foc, muniţiile, importul cărora este supus obţinerii licenţelor.

18
TAXE

Introducerea mărfurilor originare din ţările comunitare este scutită de plata taxelor. Mărfurile
ce provin din ţări terţe sînt supuse drepturilor Taxelor Comunitare.

APARTENENŢA LA ORGANIZAŢIILE COMERCIALE ŞI ECONOMICE

Portugalia este membru al următoarelor organizaţii economice şi comerciale: ONU, FMI,


BM, OMC, BIRD, BERD, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare
(UNCTAD), OCDE, FAO, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Organizaţia Mondială a
Turismului, NATO, OSCE, Agenţia Internaţională de Energie Atomică (AIEA), Organizaţia
Internaţională de Normalizare (ISO), Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale,
UNICEF, Banca Africană de Dezvoltare, Banca Interamericană de Dezvoltare, Comitetul
Internaţional al Crucii Roşii, Comunitatea Ţărilor de Limbă Portugheză UNIDO, Organizaţia
Statelor Americane (cu statut de observator), Organizaţia Unităţii Africane (cu statut de
observator).

CADRUL LEGAL

Legislaţia portugheză nu are stabilite sectoare interzise pentru investitorii străini. Aplică,
însă, restricţii în ceea ce priveşte libertatea de stabilire pentru proiectele care prin natura,
forma şi condiţiile sale pot afecta ordinea, securitatea sau sănătatea publică, precum şi cele
relaţionate cu industria materialelor de război, cazuri pentru care este prevăzută o
procedură de obţinere preventivă a autorizaţiilor respective.

SISTEMUL FISCAL

Continent Insule
IVA Tip normal 21% 15%
IVA Tip intermediu 12% 8%
IVA Tip redus 5% 4%

Tipul general de „gravamen” al Impozitului Societăţilor (IRC ) este de 25%, asupra acestuia
se aplică un impozit municipal („Derrama”), care poate ajunge pînă la 10% peste cota IRC,
astfel, indicele efectiv atingînd 27,5%.

PROTEJAREA PATENTELOR ŞI ALE MĂRCILOR

Portugalia este parte a Convenţiei de la Paris privind Protecţia Proprietăţii Industriale,


precum şi a Convenţiei stabilite de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale. Este de
asemenea ţară semnatară a Convenţiei de la Munich pentru patente europene şi a
Tratatului de Cooperare în materia patentelor (PCT). Mai este parte a Înţelegerii de la
Madrid privind protecţia mărcilor, precum şi semnatară a Tratatului asupra Dreptului de
Mărci.

19
NORMAREA ŞI CERTIFICAREA PRODUSELOR

Unele produse importate, oricare ar fi originea lor, urmează a fi supuse anumitor


reglementări tehnice, inclusiv omologării. Cît priveşte normele obligatorii acestea derivă din
normativele UE. Institutul Portughez al calităţiiwww.ipq.pt este organul responsabil de
activitatea legată de normare, certificare şi metrologie la nivel de ţară. Unele produse sînt,
însă, de competenţa altor instituţii ca, de exemplu, Direcţia Generală de Geologie şi
Energie www.dgge.pt – pentru mărfurile electrice şi electrotehnice şi ASAE – Autoritatea
pentru Secritatea Alimentară şi Economică www.asae.pt – responsabilă de securitate şi
fiscalizare.

TRANSPORTUL PE AUTOSTRĂZI

Toate convenţiile internaţionale din domeniul transportului pe autostrăzi: CMR, TI, ADR şi
ATP sînt supuse regulilor juridice interne.

INFORMAŢII UTILE:

Unitatea monetară: Euro

Orarul de lucru al băncilor: de luni pînă vineri, de la ora 8:30 pînă la ora 15:00.

Orarul de lucru al unităţilor comerciale mici: de luni pînă vineri: de la ora 9:00 pînă la
ora 13:00 şi de la ora 15:00 pînă la ora 19:00.

Orarul de lucru al centrelor comerciale mari: de luni pînă sîmbătă: de la ora 10:00 pînă
la ora 22:00; duminica: de la ora 10:00 pînă la ora 13:00.

Demografie
Portugalia este departe de a fi o ţară omogenă din punct de vedere lingvistic, etnic şi religios.
Portugheza este vorbită în întreaga ţară, existând doar oraşul Miranda de Douro în care este
recunsocut dilectul Asturian ca limbă oficială. Minorităţiile, ca şi cele formate din imigranţii
africani din fostele colonii, numără mai puţin de 100,000 de oameni. Majoritatea populaţiei
portugheze este membră a Bisericii Romano-Catolice.

20
PORTUGALIA RATA INFLAŢIEI
Rata inflaţiei în Portugalia a fost raportat la 1.90 la sută în luna august a anului 2010. Din 2002 până în
2010, rata medie a inflaţiei în Portugalia a fost de 2,25 la sută ajungând la un maxim istoric de 4.20
la sută în februarie 2003 şi un nivel record de -1.60 la sută în luna iunie a anului 2009.Rata inflaţiei
se referă la o creştere generală a preţurilor măsurată faţă de un nivel standard de putere de
cumpărare. Măsurile cele mai bine cunoscute ale inflaţiei sunt IPC care măsurile preţurilor de
consum, şi deflatorul PIB, care măsoară inflaţia în întreaga economie naţională. Această pagină
include: Portugalia diagramă Rata inflaţiei, date istorice şi ştiri.

Rata şomajului

Rata somajului din Portugalia a urcat la maximul ultimilor 27 de ani, dupa ce datele aferente
primului trimestru au indicat un nivel de 10,6%, fata de 10,1% in ultimele trei luni ale anului
trecut, scrie AFP.
La sfarsitul primului trimestru, numarul persoanelor fara loc de munca era de 592.000, cu 5,1%
mai mare fata de ultimul trimestru al anului trecut. In primele trei luni, numarul persoanelor
aflate de peste un an in cautarea unei slujbe a atins 305.100, fata de 215.000 de persoane, in urma
cu un an.

21
Procentajul de persoane şomere din forţa de muncă, ajustat în funcţie de sezon.

Salariul mediu net în Portugalia - 1368 EUR

22
23