BURSA DIN CHICAGO

Bursa din Chicago - Chicago Board of Trade - unde coteaza graul, porumbul si ovazul;
Asociatia de comert pentru cereale si furaje (GAFTA) din Londra; Bursa din Bangkok
(Thailanda) renumita pentru tranzactiile de orez.
BURSA DE MARFURI DIN CHICAGO (CHICAGO BOARD OF TRADE) Bursa de
Marfuri din Chicago a fost infiintata in anul 1842, sub denumirea de Chicago Board of Trade, cand
orasul capatase caracteristicile unui centru al comertului cu marfuri, de catre 82 de negustori.
Tranzactiile comerciale au fost facilitate de dezvoltarea cailor ferate si transportului fluvial de pe
Marile Lacuri. Cerealele, carnea si pielea venind din centrul si vestul S.U.A. erau comercializate
in Chicago, luand apoi drumul regiunilor din sudul si estul Statelor Unite. Ulterior a luat amploare, alaturi
de comertul cu grane si carne, cel cu alte produse agroalimentare. In ajunul primului razboi
mondial, Chicago devenise cel mai mare centru al comertului cu grane si carne din S.U.A., iar in perioada
interbelica a ajuns cel mai important centru mondial al comertului cu cereale.
In prezent, Bursa de marfuri din Chicago detine cateva recorduri mondiale de necontestat:
1. Orasul si-a consolidat rolul de centru vital al comertului cu cereale; mai mult de 90% din
tranzactiile Internationale cu grane sunt legate, direct sau indirect, de Bursa de pe malul Marilor Lacuri;
2. Chicago Board of Trade a ajuns cea mai mare bursa din lume din punct de vedere al
volumului afacerilor - in fiecare minut aici se incheie operatiuni de peste un milion de dolari;
3. Chicago Board of Trade este cea mai diversificata Bursa din lume - aici se
comercializeaza aproape toate produsele, de la aur pana la pui congelati, desi ea este considerata, in
acelasi timp, si una dintre cele mai specializate burse in comertul cu cereale.
Pe langa faptul ca sunt tranzactionate o gama larga de produse, Chicago Board of Trade
este cea care a dezvoltat produsele bursiere, respectiv: contractul forward (1851), la inceput
pentru porumb, iar apoi pentru grau; contractul standardizat - futures (1865), cantitate
(unitatea de volum = bushel, 1 bu = 0,036 mc, aproximativ egal cu o banita de la noi), luna de
livrare, etc; contractul futures pe instrumente financiare, obligatiuni sau actiuni (1970);
1972 - s-a initiat contractul futures pe valute, iar din 1982 o noua inovatie o reprezinta
contractele cu optiuni pe contracte futures.
Introducerea acestor produse bursiere negociate la C.B.O.T. a facut sa creasca tranzactiile
perfectate, iar daca ar fi sa ne referim numai la contractele futures pe instrumente financiare,
acestea reprezentau in 1976 numai 1% din totalul contractelor incheiate, in 1980 reprezentau
33%, iar in 1992 au atins 75% din totalul respectiv de 113 milioane de contracte tranzactionate.
Sediul Bursei este situat in cartierul financiar al orasului, pe vestita strada La Salle, un adevarat
defileu ingust printre cladirile inalte de zeci de etaje. Pe aceasta strada cu rezonanta istorica, singurele
doua cladiri cu infatisare istorica - intrari cu coloane, ca in templele romane -sunt sediul central al Bursei si
cel al Bancii Federale de Rezerve.
Sediul administrativ al Bursei este insa intr-o cladire moderna, de 45 etaje, care se afla alaturi de
vechiul local.
Sala in care se desfasoara sedintele de Bursa este de dimensiunile unui stadion, in care sunt
instalate panouri electronice, statii de telecomunicatii, aparatura de birou etc. Peste 600 de agenti de bursa
sunt grupati in arene pe principalele produse tranzactionate - grau, porumb, soia, secara, orez si

vite. In interiorul fiecarei arene, agentii ocupa locurile pe trepte, in conformitate cu luna pentru
care negociaza tranzactia. Aici exista 7 ringuri care functioneaza concomitent.
Salile anexe celei de tranzactie sunt folosite de catre agenti, pentru a apela la diversele
servicii de informare. Prin sistemele telex parvin diverse rapoarte despre situatia recoltelor, despre
evolutia conjuncturii economice, despre diferite evenimente politico-sociale.
Preturile inregistrate la Bursa din Chicago sunt urmarite de toti cei interesati in productia si
comercializarea produselor agroalimentare din intreaga lume, dar cei mai interesati sunt fermierii americani,
pentru care o scadere de cativa centi a preturilor poate deveni o problema de existenta. La Chicago se ia
pulsul pietei Internationale a multora dintre produsele agricole si alimentare. In acest context putem
spune ca ' bursa este un barometru', ea nefiind cauza unui fenomen, ci reflectand doar amploarea
lui.
Cu toate ca Bursa din Chicago reflecta in mare masura raportul cerere-oferta de pe piata
americana, avand in vedere pozitia Statelor Unite ale Americii de cel mai mare exportator de
cereale, preturile la Bursa din Chicago sunt considerate preturi internationale si
reprezinta principalul barometru al evolutiei pietei internationale a cerealelor.
Activitatea la bursa din Chicago se desfasoara timp de 5 zile pe saptamana, intre orele
9,30 si 13,15. Unitatea tranzactionala este lotul de 5 000 busheli. Greutatea unui bushel este
diferita in functie de natura cerealelor: un bushel este egal cu 27,22 kg in cazul graului, 25,40 kg
in cel al porumbului si 14,52 kg in cazul ovazului. Cotatiile sunt exprimate in centi bushel
FOB Chicago.
Un rol important il au bursele de cereale in stabilirea preturilor internationale ale
acestor produse vitale pentru omenire.
Cerealele sunt cultivate peste tot in lume, dar tari exportatoare sunt relativ putine:
primul si de departe cel mai important exportator sunt SUA, urmate de Canada, Australia,
Argentina si Franta. Pe ansamblu insa, Piata Comuna prezinta o balanta de cereale deficitara,
importurile sale de grau tare (in special cele ale Marii Britanii, pentru producerea painii), porumb
si soia depasind exporturile de grau moale si faina. Japonia este de asemenea un, importator de
mari cantitati de cereale.
Piata mondiala a cerealelor este dominata net de catre S.U.A. Ceilalti mari exportatori
de grau sunt in Canada, Australia, Argentina si Franta.
Dependenta pietei mondiale de situatia recoltelor americane este si mai evidenta in
cazul cerealelor furajere S.U.A. detinand aproape 30% din totalul productiei lumii si din exportul
mondial. Alti mari exportatori de cereale furajere sunt Argentina, Canada, Republica Africa de
Sud si Thailanda.
Fluctuatiile recoltelor, care ating uneori amplitudini nebanuite, determina, la randul
lor, mari oscilatii de preturi.
Referindu-ne la comertul international de cereale amintim faptul ca, paralel cu
tranzactiile ce se realizeaza pe piata libera, un rol tot mai important tinde sa-l aiba acordurile de
lunga durata intre marii exportatori si marii importatori de cereale. Prin aceste acorduri tarile
respective doresc sa-si asigure o mai mare stabilitate in realizarea exporturilor si respectiv a
aprovizionarii cu cereale. Subliniem ca proliferarea acestor acorduri nu este de natura sa
diminueze importanta burselor de cereale in comertul international. Rolul de barometru al

burselor se mentine intrucat clauzele de pret inscrise in aceste acorduri se raporteaza, fara
exceptie, la cotatiile de bursa.
Fragilitatea raportului cerere-oferta a determinat in ultimii ani fluctuatii puternice ale
preturilor cerealelor. Propunerile privind constituirea unui stoc international de rezerva, facute
de Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie, au ridicat o serie de probleme
in legatura cu importarea lor. In vederea protejarii producatorilor agricoli de fluctuatiile de pret,
multe tari ale lumii aplica masuri ale C.E.E. producatorii de cereale primesc un pret minim
garantat; in plus, producatorii de cereale comunitari sunt protejati de concurenta externa printrun sistem complex de taxe de import.