Norvegia

Date demografice

Denumire oficială: Regatul Norvegiei (Kongeriket Norge).

➜ Capitala şi principalele oraşe: Oslo (capitala), Bergen, Trøndheim, Stavanger,
Kristiansand, Drammen, Skien, Tromsø, Ålesund şi Molde.
➜ Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: 385.252 km². Teritoriul este împărţit în 19 unităţi
administrativ-teritoriale, numite fylke. Insulele Svalbard, Jan Mayen în Oceanul Arctic,
Insulele Bouvet şi Petru I în Antarctica sunt teritorii dependente.
Populaţia: 5 328 212 locuitori (la 1 ianuarie 2019).
Limba oficială: norvegiana (norvegiana modernă – nynorsk şi norvegiana standard –
bokmål); sami, vorbită în regiunea de nord de populaţia Sami, are un statut egal cu cel al
limbii norvegiene.
Ziua naţională: 17 mai, data promulgării Constituţiei (1814).
Moneda naţională: coroana norvegiană (NOK)

Frontiere: Finlanda 727 km

-Rusia 196 km
-Suedia 1.619 km
TOTAL 2.542 km

Date Demografice
De la sfârșitul anului 2013, numărul Populația Norvegiei era de 5,4 milioane. Conform acestui
indicator, țara se află pe locul 117 pe planetă. În prezent, datorită unei îmbunătățiri semnificative
a nivelului de trai al locuitorilor din zonă, precum și a unui nivel ridicat de asistență medicală,
este asigurată o creștere lentă, dar constantă a numărului de cetățeni.

Compoziție etnică
-norvegieni 94,4% (inclusiv 60,000 de sami),
-alți europeni 3,6%, alții 2%

Apartenența confesională:
Biserica Norvegiei (evanghelică-luterană) - 82,1%,

➜ alți creștini evanghelici 3,9%,

➜ romano-catolici 1,8%;
➜ musulmani 2,3%;
➜ altele 2,4%;
➜ nespecificat 7,5%

Istoria politica
Repere istorice: populații de pescari și vânători ocupau nordul Germaniei și sudul Peninsului
Scandinave cu 12.000 de ani în urmă; treptat, acestea au urmat coasta spre nord și către cercul
polar mult mai târziu;
Intre 3000-2500 î.Hr., estul Norvegiei a fost populat de noi coloniști ,care erau agricultori indo-
europeni; cea mai veche inscripție runică norvegiană datează din sec al III-lea; au existat și
influențe romane, iar apoi a urmat epoca vikingilor care prin cuceririle lor, explorările marine și
comerț au ajuns până în America de Nord, Islanda, Rusia și Marea Britanie; Harald cel Blond a
unificat triburile norvegiene în 872 și este considerat primul rege; creștinarea țării are loc în sec.
X-XI, în special datorită regilor misionari Olaf Triggvasson și Sf. Olaf Haakon cel Bun, primul
rege creștin al Norvegiei; Uniunea de la Kalmar 1397-1521 (Norvegia, Suedia și Danemarca au
fost unite sub același rege); 1536 - Norvegia devine o colonie a Danemarcei; 1814-1905 - uniune
cu Suedia până la independența; neutră în primul și al doilea război mondial, țara este ocupată
totuși de naziști între 1940-1945; în 1949 Norvegia abandonează neutralitatea și devine membru
NATO, însă respinge prin două referendumuri, în 1972 și 1994, aderarea la UE; la sfârșitul anilor
60, se descoperă zăcăminte de petrol și gaze naturale în apele teritoriale, fapt care duce la
dezvoltarea economică a țării.

Regimul politic
Norvegia este o monarhie constituțională. Constituția a fost adoptată în anul 1814. Regele
conduce în baza prerogativelor conferite de Constituție. Guvernarea este realizată de cele trei
componente ale puterii: legislativul - Parlamentul, executivul - Guvernul şi Curțile de
justiție.Curțile de justiție sunt independente de celelalte puteri şi, prin urmare, pot da sentințe atât
în sectorul public, cât şi în cel privat. Ca țară foarte activă în cadrul Organizației Națiunilor Unite
şi a Alianței Nord-Atlantice, Norvegia promovează pacea în lume, fiind implicată în numeroase
negocieri pentru soluționarea conflictelor dintre națiuni. (Premiul Nobel pentru Pace este
decernat la Oslo, în fiecare an).

Domenii ale identității naționale:

Patrimoniu cultural:
- Norvegia este înscrisă în patrimoniul UNESCO cu 1 obiectiv natural (fiordurile din NV) și 7
obiective culturale printre care se numără debarcaderul Bryggen din Bergen, biserica de lemn
(stavkirke) din Urnes, picturile rupestre de la Alta sau vechiul oraș minier Røros unde se practica
extracția de cupru; în timpurile moderne și contemporane, Norvegia a devenit faimoasă pentru
gradul său ridicat de implicare a femeilor și toleranță față de minoritățile sexuale

Literatură:
-Henrik Ibsen, Alexander Kielland și Jonas Lie sunt autori importanți din epoca de aur a
literaturii norvegiene (la sfârșitul sec. XIX), iar Bjørnstjerne Bjørnson, Knut Hamsun și Sigrid
Undset sunt câștigători ai Premiului Nobel pentru Literatură
Muzică:
-Edvarg Grieg (cel mai faimos compozitor de muzică clasică norvegian); grupul A-Ha a câștigat
faimă mondială în anii 80, iar în ultimele două decenii fenomenul black methal a luat amploare
în Norvegia.

Tipul de Stat:
Norvegia este o monarhie constituțională, actuala Constituție fiind adoptată la 17 mai 1814.
Puterea executivă aparține Regelui, care încredințează Guvernului exercitarea efectivă a acesteia,
iar Parlamentului (Stortinget), puterea legislativă.
Parlamentul (Stortinget): este unicameral şi cuprinde un număr de 169 de reprezentanți.
Alegerile parlamentare au loc o dată la 4 ani. Conform Constituției, nu este posibilă organizarea
de alegeri anticipate. Pentru adoptarea sau modificarea legilor, Stortinget-ul funcționează în
sistem bicameral, respectiv, o pătrime din numărul membrilor săi (41 de parlamentari) se reunesc
în Camera Superioară (Lagting), iar ceilalți în Camera Inferioară (Odelsting)

Sistemul administrativ:

Norvegia este o tara cu monarhie constitutionala cu un sistem de guvernare

parlamentar. Puterile in stat sunt reprezentate de cele trei institutii: Storting
(puterea legislativa), Guvernul (puterea executiva) si instantele de judecata
(puterea judecatoreasca). Stortingen (Adunarea Nationala Norvegiana) este cel mai
inalt organism din Norvegia, odata cu introducerea parlamentarismului din anul
1884. Alegerile pentru Puterea legislativa se organizeaza o data la patru ani, iar
mandatele se distribuie conform unui sistem de reprezentare proportionala.
Guvernul este ales, in numele Regelui, dintre membrii Puterii legislative. Guvernul
mentine controlul oficial asupra a doua din cele mai importante instrumente ale
guvernarii: adoptarea legislatiei si aprobarea bugetelor nationale.
Politica externă

Pentru asigurarea securității sale, Norvegia urmăreşte, în principal, consolidarea Alianței nord-
atlantice, menținerea unor relații bune cu SUA şi dezvoltarea cooperării nordice. Pe această linie,
Norvegia acordă o atenție deosebită apartenenței la NATO, mecanismelor de cooperare regională
nordică, consolidării sistemului ONU şi respectării dreptului internațional. Principala prioritate
de politică externă este protejarea intereselor economice în Extremul Nord, unde este preocupată
de exploatarea importantelor resurse de petrol şi gaze naturale de care dispune şi protecția
mediului. Norvegia este un membru fondator al NATO. De asemenea, Norvegia face parte din
Organizația Națiunilor Unite, este membru în Consiliul Ministerial Nordic, Consiliul Artic,
Consiliul Barents, Consiliul Statelor de la Marea Baltică, Consiliul Europei, Organizația pentru
Securitate şi Cooperare în Europa, Organizația Mondială a Comerțului, Fondul Monetar
Internațional, Banca Europeană de Reconstrucție şi Dezvoltare, etc. Norvegia deține ambasade în
86 de țări iar 60 de state au o ambasadă în Norvegia, toate în capitala Oslo. Principalii parteneri
comerciali sunt: Marea Britanie, Germania, Regatul Țărilor de Jos, Franța, Suedia.
Norvegia nu este membru al Uniunii Europene (UE), însă, chiar dacă a respins aderarea la UE la
referendumurile din 1972 și 1994, are o relație activă cu aceasta. Relațiile Norvegiei cu UE sunt
în mare parte gestionate prin Acordul privind Spațiul Economic European (SEE). Norvegia a
semnat Acordul Schengen cu UE, care permite norvegienilor să călătorească fără pașaport în
Spațiul Schengen.

Relaţia Norvegiei cu Uniunea Europeană

Norvegia nu este membru al UE, însă are o relație activă cu aceasta. Împreună cu Islanda și
Liechtenstein, Norvegia face parte din Spațiul Economic European (SEE). SEE a fost creat în
1994, ca o zonă de Liber Schimb între Comunitatea Europeană şi Asociația Europeană a
Liberului Schimb (AELS). SEE reuneşte Statele Membre ale Uniunii Europene şi trei dintre
Statele AELS (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), într-o piață internă comună. Acordul SEE
este principalul instrument juridic care reglementează cooperarea economică a Norvegiei cu UE,
fiind supranumit acordul „celor patru libertăți”: de circulație a forței de muncă, a serviciilor, a
mărfurilor şi a capitalului. Norvegia susține acțiunea externă comunitară și majoritatea pozițiilor
UE privind politica externă. Principalele teme ale dialogului bilateral sunt: schimbările climatice,
valorificarea potențialului energetic al regiunii arctice, cooperarea regională, în special
Dimensiunea Nordică, protecția mediului înconjurător și reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră, managementul conflictelor, Balcanii de Vest, regiunea Caucazului, Orientul Mijlociu,
combaterea crimei organizate, lupta împotriva terorismului etc.

Relațiile bilaterale România – Norvegia

Schimburile comerciale ale României cu Norvegia se derulează, în principal, în

cadrul Acordului de liber schimb între România şi statele membre ale AELS,
semnat la 01.02.1993 şi intrat în vigoare la 01.05.1993. Ca urmare a aderării la
Uniunea Europeană, România a devenit, la 25 iulie 2007, parte contractantă la
Acordul privind Spațiul Economic European (SEE), în conformitate cu articolul
128 al Tratatului de Aderare. Prin aplicarea acestui acord, țara noastră beneficiază
de asistență financiară acordată de țările AELS/SEE pentru promovarea creşterii
economice şi asigurarea unei dezvoltări sustenabile care să sprijine România în
procesul de apropiere de nivelul mediu al pieței interne a Uniunii Europene.

Diplomatie si relatia cu alte state

Pentru țările mici precum Norvegia, dreptul internațional, cooperarea obligatorie între oameni și
instituțiile multilaterale puternice sunt esențiale pentru participarea egală în comunitatea
internațională. Norvegia subliniază problemele internaționale, iar conflictele ar trebui rezolvate
la nivel multilateral și în conformitate cu dreptul internațional. Norvegia sprijină cooperarea
internațională și soluționarea pașnică a diferendelor, recunoscând necesitatea menținerii apărării
naționale prin securitate colectivă. În consecință, pietrele de temelie ale politicii norvegiene sunt
apartenența activă la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și sprijinul acordat
Organizației Națiunilor Unite și agențiilor sale specializate. Norvegia urmărește, de asemenea, o
politică de cooperare economică, socială și culturală cu alte țări nordice - Danemarca, Suedia,
Finlanda și Islanda - prin intermediul Consiliului nordic și bilateral.

Pe lângă consolidarea legăturilor tradiționale cu țările dezvoltate, Norvegia încearcă să

construiască relații de prietenie cu țările în curs de dezvoltare și a întreprins eforturi de ajutor
umanitar și de dezvoltare cu anumite țări africane și asiatice selectate. Norvegia este, de
asemenea, dedicată încurajării democrației, asistării refugiaților, promovării unui răspuns global
la schimbările climatice și protejării drepturilor omului în întreaga lume.

RELAȚII SUA-NORVEGIA
Statele Unite au stabilit relații diplomatice cu Norvegia în 1905, după separarea Norvegiei de
uniunea sa cu Suedia. Statele Unite și Norvegia se bucură de o lungă tradiție de relații de
prietenie bazate pe valori democratice și respect reciproc. Cele două țări lucrează strâns
împreună la o gamă largă de probleme care sunt importante pentru ambele națiuni și pentru restul
lumii. Norvegia este un aliat strategic cofondator și ferm în cadrul Organizației Tratatului
Atlanticului de Nord (NATO). Găzduiește și participă la exerciții NATO și la operațiuni cu
aliații și partenerii și contribuie la Misiunea de sprijin determinat condusă de NATO în
Afganistan, care oferă instruire, consiliere și sprijin Forțelor naționale de apărare și securitate
afgane. Norvegia este, de asemenea, un membru activ al Coaliției Globale pentru Înfrângerea
ISIS și a trimis formatori în Irak în sprijinul operațiunii Inherent Resolve. Din ianuarie 2017,
Norvegia a găzduit o prezență limitată și rotațională a pușcașilor marini din SUA pentru exerciții
și antrenamente pe vreme rece, iar pușcașii marini vor continua să se antreneze în Norvegia, sub
noua sa reorganizare de proiectare a forței.
Norvegia își manifestă un interes deosebit în abordarea problemelor generate de schimbările
climatice, inclusiv concentrarea pe tehnologia energiei curate, extinderea accesului la energie
regenerabilă, protecția pădurilor și creșterea productivității agricole. Norvegia este un puternic
avocat și lider pentru cooperarea economică, energetică și de mediu în Arctica.

Relații economice bilaterale

Statele Unite și Norvegia au un parteneriat economic dinamic, care creează locuri de muncă,
determină dezvoltarea unor surse de energie sigure și încurajează inovarea. Fiind al doilea cel
mai mare exportator mondial de gaze naturale și al unsprezecelea cel mai mare exportator de
petrol, Norvegia joacă un rol important de stabilizare pe piețele energetice și securitatea energiei.
Multe companii din SUA participă la sectorul petrolier al Norvegiei și invers. Statele Unite și
Norvegia sunt, de asemenea, angajate să sporească accesul la servicii energetice moderne pentru
1,4 miliarde de oameni .

Concluziide pe plan
Norvegia este o națiune cu venituri ridicate, cu un sector privat vibrant și o plasă de siguranță
substanțială. Descoperirea petrolului și gazului de pe coastă în anii 1960 a dat țării un impuls
economic și astăzi Norvegia este unul dintre principalii exportatori de petrol din lume. Rata
criminalității în Norvegia este incredibil de mică fiind una dintre cele mai sigure tari din lume.
Sigur că are un sistem educațional excelent, o creștere economică, o speranță de viață ridicată, o
abundență de generozitate, sprijin social și libertate.
Norvegiana este limba principală în Norvegia, dar mulți vorbesc și limba engleză fluent. Ei
învață acest lucru începând cu clasa întâi. Când conversează cu ei, aceștia comută fără probleme
între engleză și norvegiană. Nu poți să nu observi lipsa accentului. Atât de mult, dacă nu i-ai auzi
vorbind norvegiană din când în când, ai crede că engleza este limba maternă.
Rata PIB real pe cap de locuitor din Norvegia este printre cele mai mari din lume, iar rata
șomajului este considerabil scăzută din populația activă din punct de vedere economic. Norvegia
are toate motivele pentru a fi considerată o țară stabilă și prosperă. Economia sa este consolidată
de o forță de muncă cu înaltă calificare, o reglementare guvernamentală calificată și un sector de
afaceri bine organizat.

Bibliografie
-https://ro.wikipedia.org/wiki/Norvegia

-https://nettsteder.regjeringen.no/norlam/files/2017/07/sisemul-
judecatoreasc_04.pdf

-https://roburse.ro/www/wp-content/uploads/2017/08/Norvegia.pdf

-http://www.mae.ro/node/1724

http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/%C3%8ENDRUMA-
R-de-afaceri-Norvegia-iunie-2020.pdf