Numrul de identificare norvegian

n Norvegia trebuie s avei un numr de identificare norvegian. Putei utiliza acest numr pentru a v
identifica autoritilor i pentru a deschide un cont bancar norvegian. Cei care locuiesc n Norvegia se
atribuie un numr. Strinii care intenioneaz s rmn n Norvegia mai puin de 6 luni a ob ine un numr
de D.
Pentru a primi un numr de identificare - fie numrul de identitate personal sau D-numar - trebuie s facei
urmtoarele:

Dac suntei dintr-o ar n regiunea nordic, trebuie s se aplice pentru o tax, precum i orice semn de
micare la Norvegia.

Dac suntei dintr-o ar n cadrul UE / SEE i intenioneaz s rmn n Norvegia mai mult de trei luni
trebuie s se nregistreze la poliie. De asemenea, trebuie aplice pentru o tax, precum i orice semn de
micare la Norvegia.

Dac suntei dintr-o ar din afara UE / SEE, trebuie s se aplice pentru un permis de edere i la poliie
pentru a obine un permis de edere. De asemenea, trebuie aplice pentru o tax, precum i orice semn
de micare la Norvegia.

Care este diferena dintre un numr de identificare i numerele de D?

Toi cei care triesc n Norvegia, vei obine un numr de identificare personal (SSN), care le urmeaz pe
tot parcursul vieii lor. Numrul de nastere este format din 11 cifre, n cazul n care primele 6 cifre data
naterii arat.

Strinii care vin n Norvegia pentru a lucra n Norvegia mai puin de 6 luni, nu sunt date identitii
naionale. Ei primesc n schimb un numr D.

Ar trebui s stai n Norvegia mai mult de 6 luni, trebuie s se aplice pentru o identitate naional prin
nscrierea trecerea la Norvegia. Au anterior ai fost atribuit un D-numr, vei folosi doar numrul naional
de identitate.

Numr naional de identitate sau D-numar, vei folosi de fiecare dat cnd vin n Norvegia pentru a
lucra.Tu trebuie s precizeze, de asemenea, numrul atunci cnd se aplic pentru o nou deducere
fiscal.

Deschide un cont bancar n Norvegia

Trebuie s avei un numr de identificare norvegian sau D-numar pentru a deschide un cont bancar n
Norvegia. Bncile pot, n unele cazuri, numrul de carte D.

Ar trebui s avei un cont bancar n Norvegia n care angajatorul poate plti salariile dvs., i c
administraia fiscal poate transfera mai trziu orice impozit exces deduse.

Print de la http://www.skatteetaten.no/no/taxnorway/Felles-innhold-benyttes-i-fleremalgrupper/Artikler/Norsk-identitetsnummer/

Ja, vi elsker dette landet

Ja, vi elsker dette landet este imnul Norvegiei. n traducere nseamn Da, iubim aceast ar.
Textul a fost scris de ctre Bjrnstjerne Bjrnson ntr-o danez modificat, care se va numi
ulterior riksml (limba statal), iar melodia a fost compus de ctre vrul su, Rikard Nordraak.
Prima variant a textului a fost publicat n ziarul Aftenbladet pe 1 octombrie 1859, iar versiunea
final a fost gata n 1869. Melodia a fost probabil compus n 1863-1864. Pe 17 mai 1864,
melodia a fost cntat n public pentru prima dat de ctre 24 de brbai la Eidsvoll n legtur cu
comemorarea a 50 de ani de la proclamarea Constituiei norvegiene, i seara n aceea i zi
la Christiania. Imnul a nlocuit cntecul Snner av Norge (Fii Norvegiei), dar nu a primit niciodat
statut oficial.
Ja, vi elsker dette landet,
som det stiger frem,
furet, vrbitt over vannet,
med de tusen hjem.
Elsker, elsker det og tenker
p vr far og mor
og den saganatt som senker
drmme p vr jord.
Og den saganatt som senker,
1. senker drmme p vr jord.
Dette landet Harald berget
med sin kjemperad,
dette landet Hkon verget
medens yvind kvad;
Olav p det landet malte
korset med sitt blod,
fra dets hye Sverre talte
2. Roma midt imot.
Bnder sine kser brynte
hvor en hr dro frem,
Tordenskiold langs kysten lynte,
s den lystes hjem.
Kvinner selv stod opp og strede
som de vare menn;
andre kunne bare grede,
3. men det kom igjen!

Visstnok var vi ikke mange,

men vi strakk dog til,
da vi prvdes noen gange,
og det stod p spill;
ti vi heller landet brente
enn det kom til fall;
husker bare hva som hendte
4. ned p Fredrikshald!
Hrde tider har vi dyet,
ble til sist forsttt;
men i verste nd blyet
frihet ble oss fdt.
Det gav faderkraft bre
hungersnd og krig,
det gav dden selv sin re
5. og det gav forlik.
Fienden sitt vpen kastet,
opp visiret for,
vi med undren mot ham hastet,
ti han var vr bror.
Drevne frem p stand av skammen
gikk vi sderp;
nu vi str tre brdre sammen,
6. og skal sdan st!
Norske mann i hus og hytte,
takk din store Gud!
Landet ville han beskytte,
skjnt det mrkt s ut.
Alt hva fedrene har kjempet,
mdrene har grett,
har den Herre stille lempet
7. s vi vant vr rett.
8. Ja, vi elsker dette landet,
som det stiger frem,
furet, vrbitt over vannet,
med de tusen hjem.
Og som fedres kamp har hevet
det av nd til seir,

ogs vi, nr det blir krevet,

for dets fred slr leir.
Lyrics to Snner Av NorgeSnner av norge det eldgamie rike, Sjunder till harpens
den festlige klang! Mandig og hytidsfullt tonen la stige, Fedrenelandet innvies v
sang! Fedrene minner herlig opprinner, Hver gang vi nevner vr fedrenestavn.
Svulmende hjerter og gldende kinner, Hyller det eslkede, det hellige navn. Oldtid, du
svant, men din hellige flamme Blusser i nordmannens hjerte ennu; Enn er av tt og av
kraft han den samme, Enn str til frihet og re hans hu, Og nr han kveder, Norriges
heder, Svulmer hans hjerte av stolthet og lyst. Ham er selv Sydens de yndigste steder
Intet mot Norriges snedekte kyst.

Norvegia
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Kongeriket Norge
Kongeriket Noreg
Regatul Norvegiei
Norvegia

Drapelul Norvegiei

Stema Norvegiei

Deviz:
Regal: Alt for Norge (Totul pentru Norvegia)
Jurmntul din Eidsvoll din 1814: Enige og tro til Dovre
faller (Unii i credincioi pn cnd munii Dovre vor cdea)

Imnul naional: Ja, vi elsker dette landet

(Da, iubim aceast ar) (de facto)

Capital

Oslo
595600N 104100E

Limbi oficiale

bokml i nynorsk
variante ale limbii norvegiene

Sistem politic

monarhie constituional

ef de stat

Harald al V-lea al Norvegiei

Statsminister[*]

Erna Solberg[*]

Legislativ

Parliament of Norway[*]

Suprafa
-

Total

385,252 km

Ap (%)

7,0

Populaie
-

Recensmnt

5.009.150 (2012) (locul 114)

Densitate

13,0 loc/km

PIB (nominal)
-

Total

IDU (2004)

estimri 2006
$261,7 de miliarde (locul 25)
0,965 (nalt) (locul 1)

Moned

coroan norvegian ( NOK )

Prefix telefonic

47

Domeniu Internet

.no

ISO 3166-2

NO

Fus orar

UTC+1

Ora de var (ODV)

UTC+2
modific

Norvegia (bokml: Norge, nynorsk: Noreg) sau Regatul Norvegiei (Kongeriket

Norge, Kongeriket Noreg) este un stat n Europa de Nord, situat n vestul Peninsulei Scandinave,
ntre Oceanul Atlantic (Marea Nordului), Oceanul Arctic (Marea Barents i Marea
Norvegiei), Federaia Rus, Finlanda i Suedia. Este divizat in 19 districte (fylke). Orae
principale ale Norvegiei sunt: Oslo(capital
statului), Bergen, Trondheim, Stavanger, Kristiansand, Drammen, Skien, Troms i Molde.

Perioada preistoric i era viking

Descoperirile arheologice arat c teritoriul Norvegiei a fost locuit cel trziu ncepnd din anii
10000 .Hr. Majoritatea istoricilor consider c nucleul populaiilor care au colonizat Scandinavia
se afl n Germania de astzi. n primele secole d.Hr. Norvegia de azi era mprit n mici regate.
Conform tradiiei, Harald Hrfagre a reuit s uneasc aceste regate n 872 d.Hr., n urma
Btliei de la Hafrsfjord din Stavanger, devenind astfel primul rege al unei Norvegii unite.

Era viking, secolele VIII-XI d.Hr., a fost caracterizat de expansiune i emigrare. Mul i norvegieni
s-au stabilit n Islanda, Insulele Feroe, Groenlanda i n unele pri ale Britaniei i Irlandei.
Oraele britanice/irlandeze moderne Limerick, Dublin i Waterford au fost fondate de coloni ti
norvegieni. Tradiiile nordice au fost nlocuite treptat de cretinism, n secolele al X-lea i al XIlea. Aceast cretinare este atribuit regilor misionari Olav Tryggvasson i Sfntul Olav. Haakon
cel Bun a fost primul rege cretin al Norvegiei, la mijlocul secolului al X-lea, dei ncercarea sa de
a rspndi cretinismul n regat a euat.

Uniunea de la Kalmar, uniunea cu Danemarca

n 1319 Suedia i Norvegia au fost unite de regele Magnus Eriksson. n 1349 pesta a omort
ntre 50 i 60 % din populaie, rezultnd o perioad de declin social i economic. Politica regal a
epocii a nsemnat o serie de uniuni personale ntre rile nordice. Norvegia, Danemarca i Suedia
au ajuns s fie stpnite de regina Margrethe I a Danemarcei, cnd s-a creat uniunea de la
Kalmar. Dei Suedia a decis separarea sa de uniune n 1521, Norvegia a rmas n uniune pn
n 1814, deci 436 de ani. n timpul naionalismului romantic din secolul al XIX-lea aceast
perioad a fost metaforic numit Noaptea de 400 de ani, deoarece toat puterea regal,
administrativ i intelectual era concentrat n Danemarca, la Copenhaga. Odat cu
introducerea protestantismului n 1536 a fost desfiinat arhiepiscopatul de la Trondheim, i
veniturile Bisericii au fost distribuite la Curtea de la Copenhaga. Norvegia a pierdut pelerinii care
veneau la moatele Sfntului Olav de la templul din Nidaros, i asta a nsemnat i pierderea
contactului cu viaa economic i cultural a Europei. n plus, teritoriul Norvegiei a fost redus
n secolul al XVII-lea, ea pierznd provinciile Bhuslen, Jemtland i Herjedalen n favoarea
Suediei, n urma rzboaielor dintre Danemarca-Norvegia i Suedia.

Uniunea cu Suedia (secolul al XIX-lea)

Dup ce Danemarca-Norvegia a fost atacat de Marea Britanie, a intrat ntr-o alian
cu Napoleon, dar rzboiul a dus la condiii grele de via i la foametea din 1812. Cum regatul
Danemarcei a fost printre statele nvinse n 1814, a fost obligat s cedeze Norvegia n
favoarea regatului Suediei, n timp ce vechile provincii norvegiene Islanda, Groenlanda i Insulele
Feroe au ajuns s depind de coroana danez. Norvegia a profitat de ocazie pentru a-i
proclama independena, adoptnd o Constituie bazat pe modelul american i cel francez, iar
prinul danez Christian Fredrik a fost proclamat rege la 17 mai 1814. Asta a cauzat izbucnirea
rzboiului ntre Suedia i Norvegia. Cu toate acestea armata suedez nu era suficient de
puternic nct s-i nfrng pe norvegieni, iar trezoreria Norvegiei nu i permitea acesteia
susinerea unui rzboi ndelungat, plus c flotele britanice i ruseti blocaser coasta norvegian;
din toate aceste motive Norvegia a acceptat s intre ntr-o uniune personal cu Suedia. n urma
acestei nelegeri Norvegia i-a putut pstra constituia liberal i institu iile independente, cu
excepia ministerului de externe.
Aceast perioad a fost marcat i de afirmarea naionalismului romantic n Norvegia, norvegienii
cutnd s-i defineasc i s-i exprime un caracter naional separat. Micarea s-a manifestat
n toate domeniile culturii, inclusiv n literatur (Henrik Wergeland, Bjrnstjerne Bjrnson, Peter
Christen Asbjrnsen, Jrgen Moe, Henrik Ibsen), npictur (Hans Gude, Edvard Munch, Adolph
Tidemand), n muzic (Edvard Grieg), i chiar i n limba n sine. ncercrile de a stabili o limb
norvegian literar au dus la cele dou forme oficiale ale norvegienei de
astzi: bokml i nynorsk.

Istoria modern
Christian Michelsen, un magnat al transportului naval norvegian i om de stat, prim-ministru al
Norvegiei din 1905 pn n 1907, a jucat un rol important n separarea panic a Norvegiei de
Suedia de la 7 iunie 1905. Dup ce un referendum naional a conchis c populaia dorete
o monarhie, i nu o republic, guvernul norvegian a oferit tronul Norvegiei prinului danez Carol,
i parlamentul l-a ales rege n unanimitate. A fost proclamat rege cu numele Haakon al VII-lea,
nume inspirat de regii medievali ai Norvegiei independente. n 1898 s-a instaurat sufragiul
universal pentru brbai, urmat de cel pentru femei n 1913.
n timpul Primului Rzboi Mondial Norvegia a fost un stat neutru. Cu toate acestea Norvegia
fusese obligat de Marea Britanie s cedeze Marii Britanii o mare parte din flota ei comercial,
vnznd-o la preuri mici, i a fost obligat s respecte blocada comercial impus Germaniei.
Norvegia s-a declarat neutr i n Al Doilea Rzboi Mondial, dar a fost invadat de trupe germane
la 9 aprilie 1940. Norvegia nu era pregtit pentru un astfel de atac surpriz, aa c rezistena ei
militar a durat doar dou luni. Forele armate din nord au lansat o ofensiv mpotriva trupelor
germane n Btliile de la Narvik, dar au fost obligate s se predea la 10 iunie, dup ce cderea
Franei a nsemnat imposibilitatea Aliailor de a mai ajuta Norvegia. Regele Haakon i guvernul
norvegian au continuat lupta din exilul lor laLondra, cartierul Rotherhithe. n ziua invaziei liderul
cooperaionist al micului partid Naional-Socialist Nasjonal Samling, Vidkun Quisling, a ncercat
s preia puterea n Stat, dar a fost oprit de ocupanii germani. Puterea adevrat a ajuns n mna
liderului autoritilor germane ocupante, Reichskommissar Josef Terboven. Quisling, n calitate de
prim-ministru, a format un guvern cooperaionist, sub control german. De-a lungul celor cinci ani
de ocupaie nazist norvegienii au format o micare de rezisten, care i-a combtut pe germani
pe calea armelor i prin dezobedien civil. Mai important pentru Aliai, ns, a fost rolul sprijinitor
al flotei comerciale norvegiene. La ora invaziei Norvegia era pe locul patru n lume n ceea ce
privea marina comercial, care era condus de compania norvegian de transport
naval Nortraship, aflat atunci sub controlul Aliailor, i care a luat parte la toate operaiunile
militare, de la evacuarea oraului Dunkirk pn la debarcarea n Normandia.

Istoria postbelic
Din 1945 pn n 1961 Partidul Muncitoresc Norvegian a deinut o majoritate absolut n
parlament. Guvernul, condus de prim-ministrul Einar Gerhardsen, a pus n practic un program
bazat pe ideile economice ale lui Keynes, punnd accent pe industrializare finanat, cooperare
ntre sindicatele de comer i organizaiile angajatorilor. Multe dintre msurile statului de
controlare a economiei, impuse pe durata rzboiului, au continuat, cu toate c ra ionalizarea
produselor lactate s-a anulat n 1949. Cu toate acestea, controlul preurilor i raionalizarea
caselor i mainilor a continuat pn n 1960.
Aliana cu Marea Britanie i SUA de pe vremea rzboiului a fost continuat n perioada
postbelic. Dei aveau ca scop implementarea unei economii socialiste, Partidul Laburist s-a
distanat treptat de comuniti (n special dup ce Uniunea Sovietic a preluat controlul asupra
Cehoslovaciei n 1948), i a ntrit legturile cu SUA n ceea ce privea politica extern i de
aprare. Norvegia a beneficiat de Planul Marshall ncepnd cu 1947, s-a alturat CEE un an mai
trziu, i a intrat n NATO n 1949 ca membru fondator.
n jurul anului 1975 att procentajul, ct i numrul absolut al muncitorilor industriali i-a atins
apogeul. De atunci, industriile care aveau nevoie de for de munc masiv, i serviciile precum

producia n mas n fabrici i transportul naval au ajuns s depind de sedii n alte ri. n 1969
compania Philips Petroleum a descoperit resurse de iei n zona maritim numit Ekofisk. n
1973 guvernul a fondat compania de petrol controlat de stat Statoil. Producia de petrol nu a
constituit un venit net pn n 1980, din cauza investiiilor majore care au fost necesare n
industria de petrol.
Norvegia a fost unul dintre membrii fondatori ai Asociaiei Europene de Liber Schimb ( AELS).
Dou referendumuri privind aderarea la Uniunea European s-au lovit de refuzul populaiei, chiar
dac doar la limit, n 1972 i 1994. n 1981 un guvern al conservatorilor condus de Kre
Willoch i-a nlocuit pe laburiti, ncercnd s stimuleze economia prin reduceri de taxe,
liberalizarea economiei, deregularizarea pieelor, i msuri de reducere a inflaiei (13,6 % n
1981).
Prima femeie care a ajuns prim-ministru al Norvegiei, Gro Harlem Brundtland (Partidul
Muncitoresc Norvegian), a continuat multe dintre reformele conservatorilor, sus innd ns i
preocupri tradiionale ale laburitilor precum securitatea social, ecologismul i egalitatea
sexelor. Spre sfritul anilor 1990 Norvegia i pltise datoria extern, i ncepuse s acumuleze
un fond bugetar suveran. De atunci, una dintre problemele importante dezbtute n politic a fost
modul n care se cheltuiesc veniturile provenite din petrol.

Geografie
Articol principal: Geografia Norvegiei.
Teritoriul rii este strbtut de Alpii Scandinavici, muni vechi n mare parte erodai, cu aspect de
platouri n zona central, puternic accidentate de vi adnci, dominate de culmi muntoase, cu
piscuri nalte (alt. max. 2.469 m - vrful Galdhpiggen), n sud-vest, scznd n nlime spre
nord-est i cobornd brusc spre vest, formnd aici rmurile abrupte i crestate de fiorduri. Pe
litoral cmpiile ocup suprafee foarte restrnse. Alte piscuri: Glittertind (2.405
m), Snhetta (2.286 m), Rondane (2.183 m), Gausta (1.883 m), Borge(1.703 m).
Ruri: Glomma, Otra, Lagen, Klar, Tana. Numeroase lacuri, dintre care mai mari sunt Mjosa,
Femunden, inclusiv cel mai adnc lac din Europa (Hornindalsvatnet - 515 m). Munii sunt
acoperii la mari nlimi de gheari i zpezi persistente, iar la altitudini mai joase de pduri de
conifere.
Fauna: lupi, vulpi, elani, hermeline, balene, peti, psri.

Clima
Curentul Golfului contribuie la clima temperat oceanic, relativ blnd, considernd situarea
geografic. Majoritatea porturilor nu nghea iarna, dar multe regiuni au cel puin 3 luni
cu zpad pe an. n nordul rii, de exemplu la Troms, soarele nu este vizibil ntre noiembrie i
ianuarie.

Politica
Articol principal: Politica Norvegiei.

Norvegia este o monarhie constituional cu un sistem de guvernare parlamentar.

Casa regal provine din familia princiar Glcksburg, din regiunea SchleswigHolstein din Germania. Atribuiile regelui Harald V sunt n mare doar protocolare, dar el este
important ca simbol al unitii naionale. Dei constituia din 1814 acord puteri executive
importante regelui, acestea sunt aproape ntotdeauna exercitate prin intermediulConsiliului de
Stat n numele regelui. Puterea extraordinar acordat monarhiei de ctre constituie este totui
important, monarhia avnd un rol decisiv n domeniul securitii statului, ultima oar n
timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Consiliul de Stat const dintr-un prim-ministru i minitrii
si, cu toii nominalizai nti de ctre rege. Guvernul trebuie apoi s fie confirmat de Parlament i
numit oficial de ctre rege, act final care este o formalitate.

Stortinget, Oslo

Parlamentul Norvegiei, Stortinget, are n prezent 169 de membri, alei din cele 19 comitate
pentru un mandat de patru ani, n conformitate cu un sistem de reprezentare proporional.
Parlamentul a fost pn n 2009 bicameral (Odelsting i Lagting) dar din septembrie 2009 este
unicameral. Legile sunt propuse de guvern printr-un membru al Consiliului de Stat sau de un
membru al parlamentului i sunt apoi votate.
Justiia este compus din Curtea Suprem, Hyesterett, curi de apel, districtuale i oreneti.
Pentru a forma un guvern, mai mult de jumtate (10 din 19 membri) din Consiliului de Stat trebuie
s aparin de Biserica Norvegiei.

Politica extern
Norvegia avea n decembrie 2008 87 de ambasade.[1]

Ajutor de dezvoltare
n 2007 Norvegia a contribuit cu 21.840.000.000 coroane la ajutorarea rilor n curs de
dezvoltare.[1]

Economie
Articol principal: Economia Norvegiei.

ar cu economie puternic dezvoltat, bazat pe industrie diversificat, pe servicii n transporturi

i comer. PIB (1992): 35 % industrie, 62 % servicii, 3 % agricultur. Dispune de bogate resurse
de subsol (petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru, zinc, plumb, molibden, pirite) i de un
substanial potenial hidroenergetic, n baza crora s-a dezvoltat
intens electrometalurgia (feroaliaje, oeluri, aluminiu, nichel, cupru). Ramuri industriale n
ascensiune: construcii de maini (nave, echipamente i utilaje electrotehnice, maini unelte),
prelucrarea lemnului, fabricarea hrtiei, industria chimic (ngrminte azotoase, carbid), textil
i de confecii, alimentar (produse lactate, margarin, conserve de carne i de pete). n
agricultur predomin creterea animalelor (bovine, porcine, ovine), produc ia de cereale (orz,
ovz, secar) i de cartofi. Pescuit intens (se vneaz balene).
Export petrol, gaze naturale, echipamente industriale i de transport, nave maritime, metale,
produse textile i alimentare (din pete, carne).
Import mijloace de transport, produse metalice, fructe, legume.
Partenerii principali de comer: Marea Britanie, Suedia, Germania, Danemarca.[necesit citare]
Ci ferate: 4.026 km.
Ci rutiere: 90.174 km. Ci navigabile interne. Flot maritim de mare capacitate.

tiin i tehnologie
Norvegia a lansat prima sa rachet, numit Ferdinand I, la data de 18 august 1962 de pe
insula Andya. A fost o rachet de tipul Nike-Cajun, scopul a fost cercetareaionosferei, zborul a
durat 302 secunde i racheta a atins o altitudine de 102 km.[2]

Demografie
Populaia Norvegiei numr aproximativ 4,8 milioane de locuitori. Majoritatea norvegienilor
sunt norvegieni etnici (un grup etnic indigen din nordul Europei i alte ri scandinave). Popula ia
sami se ntlnete n general n zonele centrale i de nord ale Norvegiei i Suediei, precum i
nordul Finlandei i n Rusia, pe Peninsula Kola. O alt minoritate naional o reprezint populaia
kven, descendent a poporului finlandez, ce s-a mutat n nordul Norvegiei din secolul al XVIII-lea
pn n secolul al XX-lea. Att populaia sami ct i populaia kven au fost supuse unei puternici
politici de asimilare de ctre guvernul norvegian, din secolul al XIX-lea pn n 1970.
Datorit acestui proces de norvegizare multe familii de origine sami i kven acum se
autoidentific cu etnia norvegian. Acest fapt, combinat cu o lung istorie de convie uire a
populaiei sami i a popoarelor germanice de nord pe peninsula scandinav, face ca afirma iile
privind statistica populaiilor etnice sa fie mai puin exacte dect se sugereaz de obicei. Alte
grupuri recunoscute ca minoriti naionale sunt evreii, skogfinner (finlandezii de pdure)
i rromii.
Pn n 1975 Norvegia a dus o politic de liber imigraie, ceea ce a dus la un val de imigran i
din Iugoslavia, Turcia, Maroc, India i Pakistan, iar rile nordice au un sistem de pia de munc
comun din 1954, care a dus la un val de imigrani din aceast regiune. [3]

n ultimii ani imigraia a influenat creterea populaiei cu procente mai ridicate de 50 % din
creterea total. Conform statisticilor Norvegiei (SSB), un recod de 612.000 de imigran i au sosit
n ar n anul 2007, cu 35 % mai mult dect n 2006. La nceputul anului 2010 552.313 persoane
din Norvegia au fost nregistrate ca avnd fond de imigraie (imigrani propriu-zii sau nscu i din
prini imigrani), cuprinznd 11,4 % din totalul populaiei. 210.725 persoane au fost din rile
occidentale (UE / SUA / Canada / Australia /Noua Zeeland) i 341.588 erau din alte ri. Cele
mai mari grupuri de imigrani
sunt polonezi, suedezi, pakistanezi, irakieni, somalezi, germani, vietnamezi i danezi.
Norvegienii de origine pakistanez sunt cel mai mare grup minoritar din Norvegia iar majoritatea
lor, 31.000 de persoane, locuiesc n i n apropiere de Oslo. Imigra ia cetenilor de origine
irakian a artat o cretere n ultimii ani. Dup extinderea Uniunii Europene din anul 2004 a
existat un aflux de imigrani din Europa Central i de Est, n special din Polonia. Cea mai mare
cretere de imigrani a fost n 2007 din Polonia, Germania, Suedia, Lituania i Rusia.
Conform recensmntului din 2006 din SUA exist aproximativ 4,7 milioane de americani cu
origine norvegian, aceasta fiind aproximativ egal cu populaia actual a Norvegiei. La
recensmntul din 2006 din Canada 432.515 ceteni canadieni au sus inut c sunt de origine
norvegian; cifra reprezint 1,4 % din populaia Canadei.

Media
Ziare
n 2008 apreau 2.598 de ziare n Norvegia, dintre care 1.941 apreau cel puin de 6 ori pe
sptmn.[1] Principalele ziare norvegiene sunt:

Verdens Gang- circulaie (2008): 284.414

Aftenposten (ediia de diminea)- circulaie (2008): 247.556

Dagbladet- circulaie (2008): 123.383

Aftenposten (ediia de sear): 124.807

Religia
Marea majoritate a norvegienilor (77 %) aparin de biserica de stat (Den norske kirke)[4], 1,7 %
sunt musulmani, 1,7 % sunt umaniti (Human-Etisk Forbund), iar 1,1 % suntromano-catolici [1].
Cu toate acestea, doar 20% din norvegieni spun c religia ocup un loc important n via a lor
(potrivit unui sondaj Gallup 2009), al patrulea cel mai sczut procent din lume
(doar Estonia 14%, Suedia 17% i Danemarca 18% avnd procente mai mici).[5] La nceputul
anilor 1990, s-a estimat c ntre 4,7% - 5,3% dintre norvegieni participau la slujba religioas
sptmnal. Aceast cifr a sczut la aproximativ 2%, cel mai mic procent din Europa - potrivit
datelor din 2009 i 2010.[6][7]

Judeele Norvegiei - fylker

Judeele Norvegiei

Teritoriul Norvegiei este mprit n 19 uniti administrativ-teritoriale, numite fylker, care corespund diviziunii numit jude.

Oslo

Mre og Romsdal

Akershus

Nordland

stfold

Nord-Trndelag

Hedmark

Rogaland

Oppland

Sogn og Fjordane

Buskerud

Sr-Trndelag

Vestfold

Telemark

Aust-Agder

Troms

Finnmark

Vest-Agder

Hordaland

Patrimoniu mondial
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt nscrise urmtoarele obiective din Norvegia:

Biserica "Stavkirke" din Urnes (1979)

Cartierul "Bryggen" din Bergen (1979)

Oraul minier Rros (1980)

Picturile rupestre din Alta (1985)

Arhipelagul Vega (2004)

Fiordurile Geirangerfjord und Neryfjord din vestul rii (2005)

Arcul geodezic Struve (pe teritoriul Norvegiei) (2005)

Politica Norvegiei
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Norvegia este o monarhie constituional cu un sistem de guvernare parlamentar.

Casa regal provine din familia princiar Glcksburg, din regiunea SchleswigHolstein din Germania. Atribuiile regelui Harald V sunt n mare ceremoniale, dar el este important
ca simbol al unitii naionale. Dei constituia din 1814 acord puteri executive importante
regelui, acestea sunt aproape ntotdeauna exercitate prin intermediul Consiliului de Stat n
numele regelui. Puterea extraordinar investit n monarhie de constituie este totui important,
monarhia avnd un rol important n domeniul securitii statului, ultima oar n timpul celui de-al
Doilea Rzboi Mondial. Consiliul de stat este format din primul ministru i minitrii si, numii
formal de ctre rege. Guvernul trebuie s fie confirmat de Parlament iar numirea de ctre rege
este o formalitate.
Parlamentul Norvegiei, Stortinget, are n prezent 169 de membri, alei din cele 19 judee pentru
un mandat de patru ani, n conformitate cu un sistem de reprezentare proporional.
Justiia este compus din Curtea Suprem, Hyesterett, curi de apel, districtuale i oreneti.
Pentru a forma un guvern, mai mult de jumtate (10 din 19 membri) din Consiliului de Stat trebuie
s aparin de Biserica Norvegiei.

Dezvoltarea constituional
Constituia norvegian, semnat de ctre Adunarea Eidsvoll la 17 mai 1814, a transformat
Norvegia dintr-o monarhie absolut ntr-o monarhie constituional. Constituia din 1814 a
acordat drepturi cum ar fi libertatea de exprimare i a statului de drept. Modificri importante
includ: 1814-11-04: Constituia a fost modificata pentru a se forma o uniune personal cu regele
Suediei. 1851: Interzicerea constituional a admiterii evreilor- ridicat. 1884:
Parlamentarismul a evoluat nc din 1884 i presupune c guvernul nu trebuie s aib
parlamentul mpotriva sa (o lipsa de nencredere, dar nu au nevoie de sprijinul su expres), i c

numirea de ctre rege este o formalitate atunci cnd exist o majoritate parlamentar clar.
Aceast regul parlamentar are statut de obicei constituional. Toate legile noi sunt trecute i
toate guvernele formate noi sunt, prin urmare, de jure de ctre Rege, dei nu de facto. Dup
alegeri, dac n nici un rezultat nu e majoritate clar, atunci regele numete noul guvern de facto.
1887: Interzicerea ordinelor monahale- ridicat. 1898: Stabilirea votului universal masculin.
1905: Uniunea cu Suedia dizolvat. 1913: Stabilirea votului universal. 1956: Libertatea
religioasa formalizat. Interzicerea iezuiilor- ridicat. 2004: Dispoziii noi privind libertatea de
exprimare, care s nlocuiasc vechea lege. 2007: a scos vechiul sistem de divizare n Odelsting
i Lagting (va intra n vigoare dup alegerile generale 2009). Modificri la Curtea de acuzare.

Ramura executiv
Deintorii funciilor

Funcie

Nume

Partid

Lista cu monarhi din Harald al V-lea al

Norvegia
Norvegiei

Prinul motenitor

Data nceperii
mandatului

17 ianuarie
1991

Haakon Magnus,
Prinul motenitor

Lista cu Prim Minitri

Jens Stoltenberg
din Norvegia

Partidul Muncitoresc
Norvegian

17 octombrie,
2005

Alte partide
guvernamentale

(Partidul Socialist de
Stnga, Partidul
central(Norvegia)

17 octombrie,
2005

Norvegia este o monarhie constituional, n cazul n care Regele reprezint puterea simbolic.
Casa regal este o ramur a familiei princiare de Glcksburg, originar din landul SchleswigHolstein a Germaniei.Funciile regelui Harald al V sunt, n principal, ceremoniale.dar el are
influen ca simbol al unitii naionale. Dei constituia din 1814 ofer puteri executive importante
regelui, acestea sunt ntotdeauna exercitate de Consiliul de Stat n numele regelui (Consiliul
regelui, sau de guvern). Regele este, de asemenea, Mare Protector al Bisericii din Norvegia
(biserica de stat), Marele Maestru al Ordinului Regal Norvegian Sf. Olav i Comandant Suprem
simbolic al forelor armate norvegiene.
Consiliul de Stat este n mod formal convocat de ctre monarh. Consiliul de Stat const din
primul-ministru i consiliul lui, oficial numit de ctre rege. Parlamentarismul a evoluat nc din
1884 i presupune c guvernul nu trebuie s aib parlamentul mpotriva sa, i c numirea de
ctre rege este o formalitate. Consiliul trebuie s aib ncredere n corpul legislativ norvegian,

cunoscut sub numele de Storting. n practic, monarhul va cere liderului unui bloc parlamentar
care are o majoritate n Storting s formeze un guvern. Dup alegeri fr o majoritate clar a
vreunui partid sau coaliii, liderul partidului cel mai probabil s fie n msur s formeze un
guvern este numit prim-ministru. Dup al Doilea Rzboi Mondial, majoritatea guvernelor nonsocialiste au fost coaliii, i guvernele Partidul Muncitoresc s-au bazat adesea pe sprijinul altor
partide s-i pstreze voturile necesare parlamentare.
Alegerile au loc de obicei n prima zi de luni din luna Septembrie.
Ramura executiv este mprit n urmtoarele ministere:

Primul Ministru al Norvegiei (Statsministerens kontor)

Ministerul Agriculturii i Alimentaiei (Landbruks- og matdepartementet)

Ministerul Copiilor i Egalitii (Barne- og likestillingsdepartementet)

Ministerul Culturii i Afacerilor Bisericii (Kultur- og kirkedepartementet)

Ministerul Aprrii (Forsvarsdepartementet)

Ministerul Educaiei i Cercetrii (Kunnskapsdepartementet)

Ministerul Mediului nconjurtor (Miljverndepartementet)

Ministerul Finanelor (Finansdepartementet)

Ministerul Afacerilor de Coast (Fiskeri- og kystdepartementet)

Ministerul Afacerilor Externe (Utenriksdepartementet)

Ministerul Reformei i Administrrii Guvernului (Fornyings- og

administrasjonsdepartementet)

Ministerul Sntii i a Serviciilor de ngrijire a Bolnavilor (Helse- og

omsorgsdepartementet)

Ministerul Justiiei i a Poliiei (Justis- og politidepartementet)

Ministerul Muncii i a Integrrii Sociale (Arbeids- og inkluderingsdepartementet)

Ministerul Guvernelor Locale i a Dezvoltrii Regionale (Kommunal- og

regionaldepartementet)

Ministerul Petrolului i a Energiei (Olje- og energidepartementet)

Ministerul Comerului i a Industriei (Nrings- og handelsdepartementet)

Ministerul Transportului i a Comunicaiilor (Samferdselsdepartementet)

Rezultatele alegerilor din 2009

n urma alegerilor din 14 septembrie, laburitii au obinut 64 mandate n Storting, iar mpreun cu
aliaii lor dein o majoritate foarte strns de 86 locuri din totalul de 169. Opozi ia a ob inut 83 de
mandate, iar Partidul Progresist 40.
Premierul laburist al Norvegiei, Jens Stoltenberg, a anunat c va proceda, dup prezentarea
proiectului de buget pe 2010, la o remaniere a guvernului sau de coaliie.

Parlamentul
Stortinget, Oslo

Norvegia are un Parlament unicameral, Stortingul (Marele Consiliu), cu membri ale i prin votul
poporului pentru 4 ani (perioad n care nu poate fi dizolvat) cu reprezentare propor ional. Drept
de vot au persoanele care au mplinit sau mplinesc 18 ani n anul n care are loc scrutinul.
Stortingul are n 2010 160 de membri i are ca singur scop adoptarea legilor. Membrii sunt ale i
din 19 fylker pentru 4 ani potrivit unui sistem de reprezentare proporional. Pn n 2009,
Stortingul era un parlament bicameral, cele dou camere fiind denumite Odelsting i Lagting.
Legile sunt propuse de Guvern printr-un membru al consiliului de stat sau printr-un membru al
Odelstingului i aprobate de Odelsting i de Lagting, sau, n cazul dezacordului repetat, de
camerele reunite ale Stortingului. n zilele noastre, Lagting rareori obiecteaz la legile adoptate
de Odelsting i n general doar avizeaz decizia acestuia. n februarie 2007, Storting-ul a aprobat
un amendament constituional pentru a anula diviziunea Parlamentului, fapt care a fcut sa
dispar Lagting-ul la alegerile din 2009.

Regatul Norvegiei - prezentare generala

Denumirea oficiala: Regatul Norvegiei.
Capitala: Oslo.
Seful statului: HARALD V, Regele Norvegiei.
Familia regala:
Harald V - Regele Norvegiei, n. 21 februarie 1937,
Sonja - Regina Norvegiei, n. 4 iulie 1937,
Haakon - Printul Mostenitor al Norvegiei, n. 20 iulie 1973,
Mette-Marit - Printesa Mostenitoare a Norvegiei, n. 19 august 1973,
Ingrid Alexandra - Printesa Norvegiei, n. 21 ianuarie 2004.
Seful Guvernului: Jens STOLTENBERG (Partidul Muncii).
Ziua Nationala: 17 mai, data promulgarii Constitutiei (1814).
Populatia: 4.610.820 locuitori (iulie 2006).
Rata cresterii populatiei: 0,38% (2006).

Suprafata: 385.155 Km2, incluzand Insulele Svalbard si Jan Mayen.

Limba oficiala: norvegiana (cu variantele bokmal si nynorsk).
Religia: protestanti/luterani evanghelici (86% din populatia tarii); alte religii: islamisti,
ortodocsi, penticostali, romano-catolici.
Moneda: coroana norvegiana (NOK); 1 Euro = aprox. 8 NOK, 1 USD = aprox. 6,75 NOK
(oct.2006).
Impartire administrativa: 19 judete (districte si guvernorate), cu 435 de orase/municipii.
Teritorii dependente: Insulele Svalbard (Spitzbergen) si Jan Mayen in Oceanul Arctic si
Insulele Bouvet si Petru I in Antarctica.

Caracteristici geografice
Descriere geografica: Regatul Norvegiei se compune din partea continentala a Peninsulei
Scandinave, precum si din arhipelagul Svalbard si Insula Jan Mayen in Oceanul Arctic. Tara
are trei domenii in administrare in Antarctica: Pamantul Reginei Maud, Insula Petru I si Insula
Bouvet, care nu fac parte din regat.
Frontiera: cu Finlanda 727 km, cu Rusia 196 km, cu Suedia 1619 km, total 2542 km.
Delimitarea partii continentale incluzand teritoriile dependente: Latitudine 57 57' 11" N
(Pysen) si 71 11' 09" N (Knivskjelodden); Longitudine: 31 10' 07" E (Vardo) si 04 29' 57" E
(Holmebaer).
Lungimea liniei de coasta: 25 148 km (incl. fiorduri).
Cel mai mare lac: Mjosa (362 km2).
Cel mai inalt varf: Galdhopiggen (2469 m).
Clima: In pofida pozitiei sale nordice, Norvegia are trei tipuri principale de clima: temperata
(asemanatoare cu cea din Anglia), rece continentala (similara cu cea din nord-estul Europei)
si polara (ca cea din regiunile Arctice si cele din nordul Canadei si Siberiei).

Istoria
Trecand peste dezvoltarile ulterioare stabilirii populatiei in aceste regiuni (10.000 i.Hr.),
perioada dintre anii 800 si 1000 A.D. este cunoscuta ca perioada vikingilor, fiind una dintre
perioadele de referinta in istoria tarii.
In secolele VII-IX au avut loc primele incercari de unificare a triburilor aflate pe teritoriul
Norvegiei. Acest proces s-a desavarsit in secolul XI, in timpul domniei lui Olav II (1015-1028).
In secolul al XIII-lea Norvegia si-a extins stapanirea asupra Islandei, Groenlandei, Insulelor
Feroes si Orkneys. In jurul anului 1350, ciuma (buba neagra) a ucis mai mult de jumatate din
populatia Norvegiei.

La sfarsitul secolului XIV, Norvegia devine obiectul unei aprige dispute intre Suedia si
Danemarca. In 1397, s-a constituit "Uniunea de la Kalmar", data dupa care Norvegia va
ramane sute de ani dependenta de Danemarca. In 1814, in urma razboaielor napoleoniene,
Suedia reuseste sa smulga Danemarcei, Norvegia. Aceasta se desprinde, insa, definitiv de
Suedia, prin organizarea unui referendum pentru independenta, in 1905.
In pofida neutralitatii sale ulterioare, Norvegia nu a putut sa impiedice ocuparea de catre
Germania hitlerista (9 aprilie 1940 - 8 mai 1945). In 1949, Norvegia a abandonat statutul de
stat neutru si a devenit membra NATO.
Descoperirea de petrol si gaze naturale in apele teritoriale la sfarsitul anilor 1960 a dus la o
puternica dezvoltare a economiei norvegiene. Bogatele resurse de combustibili energetici,
veniturile obtinute pe seama acestora si nivelul ridicat de dezvoltare economica si stabilitate
sociala s-au numarat, de altfel, printre ratiunile care au stat la baza respingerii prin
referendumurile din 1972 si 1994 a aderarii Norvegiei la UE.
Ca tara foarte activa in cadrul ONU si al Aliantiei Nord-Atlantice, Norvegia promoveaza
pacea in lume, fiind implicata in numeroase negocieri pentru solutionarea conflictelor dintre
natiuni. Premiul Nobel pentru Pace este decernat la Oslo, la 10 decembrie in fiecare an.
Implinirea a 100 de ani de independenta a fost marcata de Norvegia in 2005 prin organizarea
in tara si strainatate a numeroase manifestari in cadrul ciclului Norge 2005.

Forma de guvernamant
Norvegia este o monarhie constitutionala, actuala Constitutie fiind adoptata la 17 mai 1814.
Puterea executiva apartine Regelui, care incredinteaza Guvernului exercitarea efectiva a
acesteia, iar Parlamentului (Storting) puterea legislativa.
Parlamentul (Stortinget) este unicameral si cuprinde un numar de 169 de reprezentanti.
Alegerile parlamentare au loc o data la 4 ani. Conform Constitutiei, nu este posibila
organizarea de alegeri anticipate. Pentru adoptarea sau modificarea legilor, Stortingul
functioneaza in sistem "bicameral", respectiv o patrime din numarul membrilor sai (41 de
parlamentari) se reunesc in Camera Superioara (LAGTING), iar ceilalti in Camera Inferioara
(ODELSTING). Presedintele Parlamentului este domnul Thorbjorn JAGLAND (Partidul
Muncii), iar vice-presedinte domnul Carl I. Hagen (Partidul Progresului).
Configuratia Parlamentului, rezultata dupa alegerile din 12 septembrie 2005, este
urmatoarea:
Partidul Muncii (Laburist) - 61 mandate
Presedintele partidului: dl. Jens STOLTENBERG
Partidul Progresului - 38 mandate
Presedintele partidului: dl. Carl I. HAGEN
Partidul Conservator - 23 mandate
Presedintele partidului: d-na. Erna Solberg
Partidul Socialist de Stanga - 15 mandate

 Presedintele partidului: d-na. Kristin HALVORSEN

Partidul Crestin-Democrat - 11 mandate
Presedintele partidului: dl. Gadfinn Hoybraten
Partidul de Centru - 11 mandate
Presedintele partidului: d-na. Aslaug HAGA
Partidul de Stanga (Liberal) - 10 mandate
Presedintele partidului: dl. Lars Sponheim
Puterea executiva este incredintata Guvernului de catre Rege. Alcatuit la data de 17
octombrie 2005, urmare alegerilor din 12 septembrie 2005, Executivul este format dintr-o
coalitie majoritara de stanga (Partidul Muncii, Partidul Socialist de Stanga, Partidul de
Centru/Agrarian) si este condus de Jens Stoltenberg (Partidul Muncii).
Situatia politica
Pe plan intern: Norvegia este unul din statele cu cea mai veche democratie din lume.
Sistemul politic este pluripartidic. Factorul comun, care leaga partidele norvegiene aflate pe
actuala scena politica, consta in ancorarea in modelul traditional vest-european bazat pe
principiul democratic conform caruia organele politice guverneaza in baza normelor stabilite
prin lege. Organele puterii centrale (Parlament) sau locale (regiuni si municipalitati) sunt
constituite pe baza alegerilor libere, directe si secrete.
Pe plan extern: Norvegia este un membru fondator, activ, al NATO. Norvegia completeaza
flancul nordic al NATO, fiind o componenta importanta in apararea Aliantei.
De asemenea, Norvegia face parte din Spatiul Economic European (SEE) si este parte la
Acordul European de Liber Schimb (AELS).
Eforturile Norvegiei de construire si mentinere a pacii in plan international sunt de la inceput
legate de crearea Organizatiei Natiunilor Unite si de formarea primelor forte militare de
mentinere a pacii in 1947. Eforturile de pace ale diplomatiei norvegiene in Orientul Mijlociu,
America Centrala, Balcani si Asia, depuse in format bi- sau multilateral, au reflectat o
angajare de substanta in activitatea de promovare a pacii si solidaritatii in lume.
De multi ani, contributiile Norvegiei, pe cap de locuitor, de sprijinire a dezvoltarii sunt cele
mai ridicate din lume. Norvegia joaca un rol activ in organisme ale ONU ca Programul
Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) si Oficiul Inaltului Comisar pentru Refugiati
(UNHCR).
Norvegia este membru in cele patru Consilii regionale: Consiliul Ministerial Nordic, Consiliul
Artic, Consiliul Barents si Consiliul Statelor de la Marea Baltica.
De asemenea, Norvegia face parte din: Consiliul Europei, Organizatia pentru Securitate si
Cooperare in Europa, Organizatia Mondiala a Comertului, Fondul Monetar International si
Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare.
Serviciul diplomatic extern: 86 ambasade, 9 consulate generale, 8 delegatii si 1 misiune; 385
consulate onorifice.

Situatia economica
PIB: 194.1 miliarde USD (2006 estimat)
PIB/ loc: 42.300 USD (2006 estimat).
Rata inflatiei: 1.6% (2005).
Datoria externa: 0.
Surplus bugetar: 43 miliarde USD (2005) - inclusiv activitatile legate de exploatarea
petrolului.
Forta de munca: 2,4 milioane.
Ocuparea fortei de munca: servicii 74%; industrie 22%; agricultura, silvicultura, pescuit 5%.
Industrii: petrol si gaz, industria pescuitului si alimentara, constructii de nave, industria
forestiera si de prelucrare a lemnului, industria producatoare de hartie, industria de extractie
si prelucrare a metalelor, chimica, cherestea, textile, pescuit.
Comertul Exterior
Exporturi: 111,2 miliarde USD (2005).
Produse de export: petrol si produse petroliere, peste si produse piscicole, masini si
echipamente industriale, metale, produse chimice, vapoare.
Principalii parteneri de export (2005): Marea Britanie 23,7%, Germania 15,3%, Franta 8,9%,
Olanda 8,2%, Suedia 7,2%, SUA 6,7%, Canada 4,4% (2005).
Importuri: 58,12 miliarde USD (2005).
Produse de import: masini si echipamente, produse chimice, metale, produse alimentare.
Principalii parteneri de import (2003): Suedia 18%, Germania 13,6%, Danemarca 7,6%,
Marea Britanie 7,3%, Olanda 4,7%, SUA 4,5%, China 4,1% (2005).
Calitatea vietii: Indicator de dezvoltare umana (2005): 0,963 (locul 1 in lume)
Conditii de intrare
Pentru intrarea in Norvegia sunt necesare aceleasi documente ca la intrarea in oricare alta
tara membra a spatiului Schengen.
Sederea in spatiul Schengen este de maximum 90 de zile de la intrare.
Sejurul prelungit sau alte incalcari ale regulilor in vigoare pot avea ca rezultat expulzarea si
interzicerea reintrarii pe teritoriul statelor Schengen.
Informatii privind regimul vamal
In principiu, regulile nu sunt mult diferite comparativ cu cele valabile in restul statelor
Schengen.

Se acorda o atentie deosebita bauturilor alcolice (spirtoase) si tutunului sau produselor din
tutun. Cotele admise sunt de 2 litri bere; 2 litri vin (pana la 22% alcol) ; si 200
tigarete/persosna. Persoanele care au depasit varsta de 20 de ani pot introduce in locul celor
2 litri vin un litru alcool (pana la 60%).
Regulile privind introducerea animalelor pe teritoriul Norvegiei (in special caini si pisici) sunt
foarte stricte. La punctul de frontiera trebuie prezentat un certificat veterinar, constand dintrun "certificat de vaccinare" si un "certificat de sanatate". Cainii trebuie sa fie vaccinati
impotriva leptospirozei si sa prezinte un certificat din care sa rezulte ca nu sunt bolnavi de
bruceloza. Nu pot fi introdusi pe teritoriul Norvegiei caini din rasele Dogo Argentino, Fila
Brasilerio, Pit Bull Terier si Tosa Inu.
Procedurile de urmat in cazul pierderii/furtului documentului de calatorie, deces,
accident
In cazul pierderii sau furtului documentului de calatorie se va depune o plangere/reclamatie
la cea mai apropiata sectie de politie, dupa care se va contacta ambasada pentru eliberarea
unui pasaport consular/titlu de calatorie.
In caz de deces sau accident, politia norvegiana rezolva toate formalitatile.Daca apar
probleme legate de situatiile mentionate se contacteaza ambasada.
Circulatia pe drumurile publice
- Banda de circulatie: Culoarul din dreapta soselei.
- Limite de viteza: Viteza maxima de rulare este de 50 Km/h in localitati, 80 km/h pe
drumurile nationale si 100 Km/h pe autostrazi, daca nu sunt alte restrictii de circulatie.
Nerespectarea regulilor privind viteza admisa poate atrage dupa sine amenzi drastice care,
in caz de neplata, pot determina interzicerea intrarii in spatiul Schengen pe o perioada de
minimum 2 ani, sau suspendarea permisului de conducere.
- Obligativitatea purtarii centurii de siguranta: In Norvegia este obligatorie purtarea centurii de
siguranta de catre pasagerii aflati in autoturism.
- Perioada de valabilitate a permisului de conducere romanesc: Permisul de conducere
romanesc este valabil 3 luni de la data trecerii frontierei. Dupa cele 3 luni, permisul isi pierde
valabilitatea. Persoanele care se stabilesc in Norvegia trebuie ca, in decursul celor 3 luni de
zile, sa dea un examen de conducere pe timp de iarna si timp de noapte.
- Obligativitatea aprinderii farurilor pe toata durata zilei: Se circula cu luminile de intalnire,
faza scurta aprinse. In intersectii, precum si pe strazile principale unde nu sunt amplasate
semne de circulatie functioneaza regula prioritatii de dreapta. Autovehicolul, care patrunde
primul in sensul giratoriu, are prioritate fata de toate celelalte autovehicole.
- Parcarea: Parcarea autovehicolelor la o distanta mai mica de 5 m de intersectie sau benzile
pietonale este interzisa si se sanctioneaza cu penalitati. Parcarea se face in mod obligatoriu
in spatiile de parcare special amenajate. Orice parcare se taxeaza cu 20 NOK/ora.
Depasirea timpului de parcare, fara plata corespunzatoare, atrage dupa sine amenzi variind
intre 300-500 NOK.

- Tarife pentru parcari/autostrazi: Pentru parcare auto se plateste cate 20 NOK/ora. Accesul
in marile orase, pe autostrazi si in unele tunele importante se plateste, la punctele special
amenajate, 20 NOK/autoturism. Plata se face numai in moneda nationala NOK.
- Alcoolemie maxima permisa pentru conducerea autovehicolelor: Alcoolemia permisa este
de 2 la mie.
- Combustibili disponibili: Se admite rezervorul plin al autovehiculului si o canistra metalica
plina cu combustibil.
- Proceduri in caz de accidente rutiere: In caz de accident rutier se ramane la locul
accidentului pana la sosirea politiei care va clarifica cauzele si se va elibera adeverintele
corespunzatoare.
Alte date/informatii utile
De la 01 ianuarie 2004 au intrat in vigoare modificarile aduse de Ministerul Justitiei si Politiei
Codului de Circulatie Rutier. Prin noile masuri luate de autoritatile de specialitate se incearca
descurajarea conducatorilor auto care au mania excesului de viteza. Noile masuri vizeaza
suspendarea temporara sau definitiva a permisului auto pentru infractiuni la regimul legal de
viteza impus.
Regimul de viteza impus este de 50 Km/ora in localitati, 80 Km/ora in afara localitatilor si 100
Km/ora pe autostrazi, daca nu sunt amplasate alte indicatoare restrictive de circulatie. Noile
masuri rutiere aduc ca noutate introducerea sistemului de acordare de puncte soferilor
pentru infractiunile comise la regimul de circulatie. Punctarea se face de la 1 la 6 in functie
de gravitatea regulilor de circulatie incalcate. In functie de numarul de puncte primite,
conducatorul auto poate fi atentionat, amendat sau i se poate suspenda permisul.
Nerespectarea semnelor de circulatie general valabile privind oprirea, parcarea, stationarea
se pedepseste cu amenzi cuprinse intre 500 si 1400 NOK.
Telefoane utile

1. Politie: 112;
2. Pompieri: 110, 111;
3. Salvare: 113;
4. Informatii telefon: 180;
5. Taxi: 22.38.80.90; 22.44.09.95;
6. Urgente medicale: Legevakt pe strada Storgata.
Norvegia
Tara de vis cum o vad unii care inca nu au calcat aici, tara unui trai mai bun decat in
Romania pentru cei care convetuiesc deja de ceva timp si ar putea fi si tara de cosmar
pentru cei care au avut probleme cu autoritatile si au vazut ca nu prea e ca in Romania.
Da, intr-adevar sunt multe diferente dintre ce gasim in Romaniade la vreme pana la
mentalitatea oamenilor. Din punctul meu de vedere Norvegia nu este tara in care curge
lapte si miere pentru ca si aici sunt multe lacune in diferite domenii fata de Romania ( ca
sa dau in exemplu: pregatirea medicilor nu este atat de buna ) dar sunt alte lucruri care

intorc balanta spre partea buna a lucrurilor ( de exemplu nu ma simt furat ).deci si eu
sunt unul din miile de Romani care au ales Norvegia ca tara unde vad un viitor
multumitor unde imi pot creste copii si sta cu familia linistiti.pentru cat timp ? Nu stie
nimeni.
In randurile ce vor urma voi incerca sa vin cu ceva informatii utile tuturor care doresc sa
se informeze cu privire la ce este necesar pentru a veni in Norvegia si pentru a putea trai
aici, pentru ca am vazut ca exista o tendinta a romanilor de a se arunca cu capul inainte
fara sa se intereseze mergand pe principiul: Lasa ca ajung eu acolo ( in Norvegia ) si
ma voi descurca eu cumva. Gresit, total gresit. Daca poate in Spania si Italia inca se
mai merge pe principiul asta din pacate dragilor va spun ca aici nu este asa si veti
intelege de ce. Nu voi scrie nimic despre istorie sau geografie - cei interesati de asa ceva
pot gasi informatii destule pe internet.
Pentru un roman care vine prima data in Norvegia este important sa stie care sunt
institutiile care il vor interesa in mod direct si anume:
Ambasada Romaniei - http://oslo.mae.ro/
o Nu cred ca este nevoie de nici un comentariu.
UDI Utlendingsdirektoratet www.udi.no, in special
aici: http://www.udi.no/No...AEFTA-citizens/
o UDI este biroul norvegian de emigrari, este acea institutie care iti permite sa emigrezi
in Norvegia si tot UDI este cel care iti poate pune interdictie de a mai intra in Norvegia in
cazul unei ilegalitati.
POLITI - https://www.politi.no/
o Politia numar de urgenta 112 . Pe langa atributiile cunoscute deja de toata lumea,
politia se mai ocupa cu eliberarea permiselor de munca, in detaliu mai jos.
NAV - http://www.nav.no/Forsiden
o NAV este institutia care se ocupa de ajutorul social ( somaj, alocatie copii etc. ) dar si
locul unde poti cauta un loc de munca, in detaliu mai jos
SKATTEETATEN - http://www.skatteetaten.no/
o Taxe si impozite institutia care stabileste taxele care trebuiesc platite de fiecare
salariat in functie de venitul lunar si in functie de avere , in detaliu mai jos.
DESPRE MUNCA.
Deoarece majoritatea romanilor doresc sa vina sa munceasca asa banuiesc eu in
Norvegia trebuie stiut de la inceput ca aici nu se practica munca la negru si singura
modalitate de a lucra in Norvegia este doar cu contract ( temporar sau permanent ) .
Acest contract ar fi bine sa fie deja discutat si semnat decand emigrantul roman este deja
in Romania, adica atunci cand ajungi in Norvegia sa poti face dovada ca ai un scop
anume ai venit sa lucrezi si ca ai deja un contract semnat cu firma X pentru ca nu de
putine ori am auzit cazuri de romani opriti prin aeroport la Oslo sau la granita in care li sau cerut sa dovedeasca scopul vizitei lor in Norvegia deoarece restrictiile pentru emigrant
sunt din ce in ce mai dureiar motivul este lesne de inteles.
Multi vor intreba: pai eu unde sa caut de lucru ? Nimic mai simplu: pe internet. In
Norvegia exista destule firme de recrutare ( nu stiu prea multe despre asta deoarece nu
am avut tangenta ) dar si site-uri unde poti gasi joburi. Mai jos am pus cateva si chiar
daca sunt in norvegiana, cu google translate puteti traduce pentru a intelege macar ce se
cere.
http://www.finn.no/f...fulltime/result
https://tjenester.na...llinger/forside
Trebuie de stiut ca in Norvegia acceptarea unui job se face foarte mult pe referinte si
recomandari, asa ca ar fi foarte indicat ca in CV-ul care il veti trimite sa aveti si o rubrica
de personae care v-ar putea recomanda cu numr de telefon si adresa de e-mail. In
general angajatorul direct ( mai putin firmele de recrutare ) se vor interesa de
background-ul dumneavoastra.
La fel de multa atentie trebuie acordata termenilor contractuali si anume:
- Tipul contractului permanent sau temporar
- Timpul perioadei de proba
- Salariul brut ( pe ora/pe luna/ pe an depinde de firma )
- Cine se ocupa de cazare.

- Daca exista diurna depinde de contract.

Acesti termeni si altii ar trebui discutati de la inceput pentru a nu exista ulterior
probleme.
Considerand ca ati gasit ceva de lucru si ati batut palma cu angajatorul norvegian, va
trebui sa stiti ce pasi trebuie urmati cand veti ajunge in Norvegia, pentru ca sunt foarte
importanti. In primul rand va trebui sa aplicati pentru un permis de munca iar acest
lucru se va face la politie. Personal va trebui sa va duceti cu pasaportul, cu contractul de
munca, contract de inchiriere locuinta sau o hartie prin care puteti face dovada ca aveti
un domiciliu si o adresa in Norvegia, 2 poze tip pasaport si posibil certificatul de nastere
( original si copie tradusa si legalizata ) la politie si sa solicitati un permis de munca. Mai
multe informatii puteti gasi pe site-ul: http://www.udi.no/te...a.aspx?id=7362. In functie
de datele contractuale veti obtine un persmis de munca permanent sau temporar ( care
expira la o anumita data specificata pe permisul de munca ) . Eliberarea permisului de
munca dureaza de la caz la caz incadrandu-se intre o saptamana si o luna, daca dupa o
luna de zile nu primiti nici un raspuns ar fi bine sa va duceti si sa va interesati daca nu
cumva este vre-o problema. Puteti aplica si online aici:https://selfservice.udi.no/
Dupa obtinerea permisului de munca, urmatorul pas este inregistrarea dumneavoastra la
taxe si impozite ( skatteetaten ). Aici va trebui sa ma duceti cu pasaportul, contractul de
munca si permisul de munca eliberat de politie sau primit prin posta ( daca ati aplicat
online ). Aici veti fi inregistrat in baza de date a contribuabililor . Dosarul va fi analizat
si vi se va elibera in functie de permisul de munca ( temporar sau permanent ) sau in
functie de cine iti analizeaza dosarul, D-number sau ID number, ambele fiind echivalentul
CNP-ului si se constituie dintr-un numar de 11 cifre, primele 6 fiind datele de nastere iar
ultimele 5 fiind un numar personal. Intotdeauna D-numberul va incepe intotdeauna cu
cifra 4 deci va fi usor de recunoscut. D-number-ul este temporar si este valabil 6 luni de
zile, iar dupa aceea va trebui sa aplicati din nou la taxe si impozite pentru a obtine alt Dnumber sau ID-number. ID-numberul este permanent. Exista cazuri ( cum am zis mai sus
) sa primiti direct ID-number si atunci veti scapa de grija de a face drumuri la taxe si
impozite. Pe langa numarul personal ( D-number sau ID-number ) veti primi si un tabel
de impozitare, pentru ca in Norvegia taxele se platesc conform unor tabele stabilite in
functie de diferite criterii ( nu intru in detalii pentru ca toti emigrantii la inceput vor avea
tabelul 7100 ), astfel fiecare isi poate calcula singur cati bani va trebui sa plateasca taxe
in functie de venitul brut. Acest lucru este foarte util chiar in faza premergatoare semnarii
contractului de munca deoarece fiecare poate stii cam cu ce bani ramane un mana in
functie de salariul care scrie pe contract. Tabelul de impozitare il puteti gasi
aici: https://skort.skatte...skd/trekk/trekk . De exemplu pentru un venit lunar de 25 000
de coroane, conform tabelului va trebui platit un impozit de 7186 coroane ( adica 28% ),
pentru un venit de 40 000 de coroane trebuie platit un impozit de 13385 coroane ( adica
33% )in consecinta cu cat salariul brut este mai mare cu atat creste si procentul de
impozitare.
Dupa ce ati primit tabelul de impozitare, va trebui ca prima parte sa o dai celor de la
firma la care lucrati. ( Del 1 asa se numeste prima parte si se poate decupa foarte
usor ) . In cazul in care aveti si al doilea job, atunci va trebui sa dati celui de-al doilea
angajator cea de-a doua parte ( Del 2 ) iar salariul celui de-al doilea job va fi taxat cu fix
36%. Obtinearea ID-ului si a tabelului de impozitare dureaza in jur de 2-5 saptamani,
depinde de birou.
Urmatorul pas este deschiderea unui cont bancar pentru primirea salariului. Trebuie stiut
ca nu toate bancile din Norvegia iti pot deschide un cont bancar daca ai D-number ( adica
ID temporar ) asa ca este bine sa va interesati. La banca trebuie sa va prezentati cu
contractual de munca, work permit-ul de la politie si tax-card-ul de la taxe si impozite
( tabelul de impozitare se mai numeste si tax-card ) si din ce tin eu minte si 2 fotografii
tip pasaport pentru a fi printata pe cardul bancar. Cardul precum si pin-ul le veti primi
prin posta la diferente de timp .
In principiu cam astia sunt pasii cei mai importanti pentru un emigrant roman dornic de a
gusta din fructul Scandinaviei. Restul sunt doar detalii subiective.
DESPRE LIFESTILE.
Daca tot am discutat si am trecut un pic in revista cum e cu munca, ar fi bine sa trecem

in revista si viata de zi cu zi. Dupa cum toata lumea stie in Norvegia ploua....la superlativ
as putea spune, iernile din punct de vedere termic sunt ca in Romaniacam tot atat de
friguroase doar ca sunt lungimult mai lungi. Iarna incepe cam prin octombrie/decembrie
si se termina prin aprilie/maidar nici asta nu e ceva sigur, in schimb diferentele de
temperatura intre vara si iarna nu sunt asa de maride ce ? Pentru ca vara nu este asa
de cald .
Vreau sa vorbesc un pic despre cazare care este al doilea lucru ca importanta dupa
gasirea unui loc de munca. Piata imobiliara pentru emigranti se bazeaza in mare parte pe
inchirieri si mai putin pe cumparari din motive lesne de inteles ( unii vin doar pentru o
perioada , altii nu isi permit, altii chiar nu vor etc. ) asa ca voi discuta doar despre chirie
si nu despre achizitionarea unui imobil. Pentru a putea inchiria un imobil va trebui sa te
gandesti la urmatoarele:
- Pret
- Utilitati incluse ( curentul daca este inclus in pret sau este separat, internet )
- Locatia fata de serviciu ( eu am considerat acest lucru important pentru mine ).
- Utilat sau neutilat ( daca este mobilat si dotat cu cele necesare sau e doar casa goala ).
Pretul difera de la zona la zona, de la regiune la regiune deci nimeni nu poate avea un
etalon pentru pretul chiriilor. Ce este clar ca in zonele centrale e mai scump si la periferii
mai ieftin. Ca pret de fererinta chiria poate pleca de la 5 000 de coroane si ajungand la
10 000 12 000 de coroane pentru o locuinta de aproximativ 70-100 m2.
Utilitatile pot fi incluse sau nu si daca sunt incluse pot fi un avantaj pentru ca nu mai te
gandesti cat curent ai consumat sau ca trebuie sa platesti factura la internet. Incalzirea
electrica se pare ca este mai avanajoasa decat cea pe lemne iar factura curentului
electric poate variaza intre vara ( 500-1500 coroane ) si iarna ( 1000-3000 ) asta in
functie de cat de bine este izolata termic casa sau cat de mult se foloseste curentul
electric. Internetul ar fi o facilitate daca ar fi inclus in chirie, pentru ca ar scuti de la plata
cam 300-500 de corone lunar ( depinde de tipul de abonament ).
Locatia e un detaliu subiectivasa ca nu il discut. Eu consider sa fiu mai aproape de
serviciupentru ca nu pierd timp mult si nici nu cheltui mult pe benzina ( eu fac zilnic
dus-intors 32km de la munca si inapoi si cheltui cam 1200-1500 de coroane lunar numai
pe benzina ).
Utilarea interioara a imobilului este foarte importanta deoarece nu vei fi nevoit sa iti
cumperi pat/masa/frigider sau alte chestii necesare si nu vad rostul investitiei.
Pentru a gasi de inchiriat va trebui cautat pe internet, aici de exemplu:
shttp://www.finn.no/finn/realestate/lettings/browse1 au in ziarele locale. Pentru a putea
inchiria va trebui sa semnati un contract de inchiriere cu proprietarul si sa respectati ceea
ce este specificat in contract ( sa nu distrugi mobilierul, sa il anunti cu 2-3 luni inainte de
a pleca ) si el va trebui sa respecte ceea ce este in contract ( sa inlocuieasca diferite
obiecte casnice ce se strica ) iar unii proprietari pentru siguranta cer avansul a 3 luni de
chirie. Chiria in Norvegia nu depinde de numarul de chiriasi, desi multi proprietari
intreaba cati chiriasi vorsta in casa.
Alt punct de interes este masina iar eu il consider ca ar fi al 3-lea lucru important pentru
cineva care este la inceput de drum. Regulile de circulatie norvegiene sunt aceleasi ca si
cele din Romania cu mici exceptii, dar si cu o mare exceptie: In Norvegia este interzis
conducerea unui vehicul inregistrat intr-o alta tara daca conducatorul auto lucreza in
Norvegia, deci vei fi obligat sa uiti de masina inmatriculata in Ro si sa cauti sa cumperi
una inregistrata aici. Inregistrarea unei masini din Ro e destul de mare si se pare ca nu
prea se meritadar nu intru in detalii. Alt lucru foarte important este acela ca nu poti
cumpara o masina daca ai D-number ( adica ID temporar ) .
Cumpararea unei masini decurge cam in felul urmator: cauti masina dupa preferinte pe
internet la adresa: http://www.finn.no/f...ar/used/browse1 sau in ziarele locale, suni si
discuti cu proprietarul detalii apoi va intalniti, faceti un drivetest si apoi puteti negocia
pretul. E bine de urmarit cand expira ITP-ul masini iar asta poate fi gasit
aici: http://www.vegvesen....streringsnummer= iar la Registreringsnummer se va
introduce numarul de inmatriculare, iar la Sist godkjent este specificata data la care
expira ITP-ul, astfel scapati de o grijapentru cel putin 2 ani de zile. Alt lucru important
este daca proprietarul a platit taxa de drum. Taxa de drum se plateste in luna Martie a

fiecarui an ( 2800-3000 de coronae/an )deci o masina cumparata in februarie va trebui

sa platiti in martie taxa de drum.o masina cumparata in iunie are deja platita taxa de
drum. Un alt pont este ca luna in care trebuie facut UE controlul reprezinta ultimul numar
din nr de inmatriculare. Masina cu nr. RH 84261 va trebui in luna ianuarie sa faca UEcontrolul ( ITP-ul ).
Dupa ce v-ati hotarat sa cumparati masina, va trebui sa completati formularul de
vanzare-cumparare care este de culoare roz, iar apoi ori dvs ori fostul propietar va trebui
sa depuna acel formular la Vegvesen ( registrul auto ), iar apoi dumneavostra va trebui
sa va asigurati masina in cel mai scurt timp pentru ca altfel masina nu va fi inmatriculata
pe numele dvs pana nu aveti asiguraresi conducerea fara asigurare este infractiune.
Puteti conduce masina cateva zile de la cumparare dupa care fostul proprietar isi va
scoate asigurarea dupa masina dvs.
Pentru asigurare ai nevoie sa declari numarul de inmatriculare, cati km vei parcurge intrun an de zile ( 8000 12 000 km/an ), sa declare daca acel vehicul va fi condus de o
persoana mai mica de 24 ani inclusiv. Pretul asigurarii obligatorii fara alte optiuni ajunge
cam de la 3500-4800 coroane/an. Ca si firme de asigurare pot fi: pot
fi: https://www.gjensidi...es/default.aspx
Atentie mare la condusamenzile sunt foarte mari .
Oameniiun capitol social destul de important pentru fiecare. Norvegienii sunt total
diferiti de romani. Desi multa lume considera ca sunt oameni reci, as putea sa spun ca
sunt mai degraba retinuti din punct de vedere social cu straini pentru ca nu ii cunoaste si
pentru ca romanii sunt bine vazuti cu ajutorul concetatenilor nostri de etnie rroma.
Majoritatea norvegienilor cunosc limba engleza si chiar unele acte oficiale sunt in limba
engleza, deci din punct de vedere lingvistic nu ar fi chiar asa mare impediment. Sunt
oameni respectuosi, cinstiti si daca ai nevoie te vor ajuta ( pe mine cel putin m-a ajutat
mult ultima gazda la care am stat cu chirie ) . Nu prea pot spune prea multe si nici nu pot
generaliza pentru ca fiecare percepe lucrurile astea din prisma vietii sociale iar lucrul asta
difera de la zona la zona, de la oras la oras , de la persoana la persoanava las pe voi sa
descoperiti calitatile si defectele lor.
Pentru inceput cred ca am venit cu ceva informatii si lamuriri.