Danemarca n timp i spaiu

Descoperirile arheologice din Danemarca dateaz din 130.000-110.000 . Hr., n perioada

interglaciar. Pe teritoriul actual al Danemarcei, oamenii au locuit din aproximativ 12.500
. Hr., i exist dovezi legate de practicarea agriculturii ncepnd cu 3.900 . Hr. Primii
danezi au ajuns n Danemarca de astzi n perioada dintre epoca pre-roman i epoca
germanic a fierului, adic n epoca roman a fierului (1-400 d. Hr.). Provinciile romane
au meninut rute comerciale i relaii cu triburile native ale Danemarcei, monezi romane
gsindu-se pe teritoriul actual al rii.
Cuvntul Danemarca apare nc din era Vikingilor, gravat pe celebra Jelling Stone
din anii 900, dar exist o diferen major ntre ce cuprindea Danemarca atunci i ce
nseamn astzi. n unele ere, de exemplu n secolele al XIII-lea i al XVII-lea,
Danemarca era o superputere a crei influen era la fel de masiv ca a celor mai mari ri
europene. Cunoscut din vechime drept locul de origine al vikingilor, apoi, mai aproape
de vremurile noastre, drept o mare putere economic nord-european, Danemarca s-a
transformat ntr-o naiune modern i prosper, care particip la integrarea politic i
economic n Europa. Localizat n nordul Europei, ara lui Hamlet, este o ar
scandinav, strjuit de Marea Baltic i Marea Nordului, de forma unei peninsule n
nordul Germaniei, alctuit din circa 500 de insule, din care numai 100 din ele sunt
locuite.
Vorbind direct, se poate spune c configurarea actual a Danemarcei este rezultatul a 400
de ani de renunri forate la teritoriu, capitulri i lupte pierdute. Evenimente cruciale au
avut loc la jumtatea anilor 1800. n 1848, absolutismul a fost abolit, lucru din care a
rezultat o constituie i un parlament, dar n 1864 Danemarca a suferit o nfrngere
dezastruoas n faa Prusiei n al doilea rzboi Schleswig i a trebuit s cedeze 40% din
teritoriu. Populaia danez a sczut de la 2,6 milioane la 1,6 milioane. Ca o consecin a
nfrngerii, Danemarca a devenit o societate aproape complet omogen din punct de
vedere etnic, n care locuitorii cu excepia celor din Islanda (total independent n
1944), Insulele Feroe i Groenlanda mpreau aceeai limb i cultur. Astfel, limitele
naionale ale Danemarcei moderne au fost mai mult sau mai puin stabilite pn la 1864,
i grania ntre sudul insulei Jylland i Germania a devenit fix n 1920.
Politica neutr a Danemarcei a asigurat rii o trecere uoar prin Primul Rzboi Mondial,
dar nu i prin Al Doilea Rzboi Mondial, cnd Danemarca a fost ocupat de forele
germane n 1940-1945. n 1949, Danemarca a fost unul dintre membri fondatori ai
NATO. n 1972, Danemarca a votat pentru a se altura Comunitilor Europene (devenit
n 1993 Uniunea European, UE). Astzi Danemarca avnd n vedere faptul c este o
ar relativ mic este un actor activ pe scena politic internaional.
Danemarca desfoar o politic extern activ combinnd valorile fundamentale ale
democraiei daneze, drepturile omului i legile rii cu dorina de a se implica i de a
aciona. Bazat pe aceste valori, scopurile politicii daneze de externe vizeaz creterea
securitii i stabilitii internaionale, asigurnd cele mai mari progrese posibile, o
prosperare economic, promovarea democraiei, drepturilor omului i a unei buni
guvernri. Dezvoltarea Danemarcei n funcie de PIB pe cap de locuitor este printre cele
mai mare din lume. Fiind o ar mic, economia deschis, internaionalizat i bazat pe
cooperare multilateral este de o importan deosebit pentru Danemarca. Nu doar pentru
a-i promova i rezolva interesele proprii, dar i pentru c marile organizaii
internaionale din lume i au sediul aici, facilitnd dialogul ntre naiuni i gsind soluii
colective. Astfel, Danemarca se implic n mod activ i constructiv prin intermediul
organizaiilor ca UE, ONU, NATO i OMC, care sunt pietrele de temelie ale
angajamentului internaional al rii. Mai mult, Danemarca particip activ n cooperarea

cu rile nordice, baltice i arctice. Scopul acestor angajamente nu este doar de a-i face
auzit vocea n lume, dar i pentru a spori eficacitatea acestor organizaii. Prin urmare,
Danemarca acord o mare importan, de asemenea, la discuiile privind reforma
structurilor de guvernare la nivel mondial (se spune c n prezent, Danemarca prezint
una din cele mai efective i lucrative democraii), pentru a asigura att eficacitatea, ct i
legitimitatea principalelor organizaii globale.
Unul din scopurile cheie care trebuie atinse este de a asigura c organizaiile reflect
corect distribuirea puterii n lumea de astzi. Cele mai importante provocri n politica
extern necesit adesea soluii pe care anumite ri nu le pot rezolva individual.
Danemarca are o lung tradiie de a lua parte la operaiunile de meninere a pcii i joac
un rol foarte activ n eforturile de stabilizare internaional a Afganistanului. Din punct de
vedere danez, securitatea i dezvoltarea trebuie s mearg mn n mn. Prin urmare,
politicile de promovare a securitii i stabilitii sunt legate cu eforturile de a provoca
democraia, dezvoltare, reconstrucia i dezvoltarea durabil.
Personalitate politic
Margareta a II-a
Margareta a II-a (Alexandrine rhildur Ingrid Margrethe) (n. 16 aprilie 1940) este
regina actual a Danemarcei. Margareta descinde prin tatl su din regii Danemarcei iar
prin mama sa din suveranii suedezi. Bunicul matern a fost regele Gustav al VI-lea al
Suediei iar bunica matern, Margaret a Marii Britanii care era nepoata reginei Victoria.
Margareta s-a nscut la o sptmn dup invazia german n Danemarca. Dup vrsta de
cinci ani i-a nceput coala ntr-o clas special amenajat la palat. n momentul naterii
ei, numai descendenii masculini puteau urca pe tronul Danemarcei, ns din motive de
succesiune la tron, legile au fost modificate. Procesul de schimbare a constituiei a
nceput n 1947, cnd a devenit clar c regina Ingrid nu va mai avea ali copii.
Motenitorul prezumptiv era unchiul su, prinul Knud, ns popularitatea lui Frederick i
a fiicei lui a nceput procesul complicat de modificare a constituiei. Aceast propunere a
trebuit s fie trecut prin dou parlamente i printr-un referendum, care a avut loc la 27
martie 1953. Noul act de succesiune permite descendenilor feminini s accead la tronul
Danemarcei similar cu cel utilizat n Regatul Unit. Dup majorat devine regenta a
regatului i face studii de drept i filozofie la Universitatea din Copenhaga. Ulterior
studiaz dreptul constituional, tiinele politice i economice i limbile strine la
universiti prestigioase din lume. Regele Frederik al IX-a a murit n 1972 i a fost
succedat la tron de prinesa Margareta la 14 ianuarie 1972 care a devenit primul suveran
danez de sex feminin. La 10 iunie 1967, prinesa Margareta a Danemarcei s-a cstorit cu
un diplomat francez, Henri de Laborde de Monpezat, la Biserica Navale. Laborde de
Monpezat a primit titlul de Altea Sa Regal Prinul Henrik de Danemarca. Din
cstorie au rezultat doi copii: Frederik Andr Henrik Christian, prinul motenitor al
Danemarcei care s-a nscut la 26 mai 1968 i Joachim Holger Waldemar Christian, prin
al Danemarcei nscut la 7 iunie 1969. Regina i Prinul Henrik au i cinci nepoi: prinul
Christian, prinesa Isabella, prinul Nikolai, prinul Felix i prinul Henrik.
Motto-ul oficial al reginei este Ajutorul lui Dumnezeu, iubirea poporului, puterea
Danemarcei.
Sistemul i regimul politic danez
Forma de guvernmnt: monarhie constituional
eful statului: Regina este eful formal al statului, un rol mai mult ceremonial, deoarece
puterea executiv este exercitat prin cabinetul de minitri (guvern).

Parlamentul: Folketing are structur unicameral. Numrul parlamentarilor este de

179, dintre care 175 alei n Danemarca i cte doi n Insulele Feroe i Groenlanda.
Dintre acetia, 135 sunt desemnai prin vot uninominal, n circumscripii, iar 40, pe baze
proporionale. In prezent exista 8 grupuri parlamentare si 2 parlamentari independeni.
Guvernul: are atribuii executive, fiind condus de un prim-ministru.
Danemarca are un sistem multipartid i nici un singur partid nu a deinut o majoritate
absolut n parlament de la nceputul secolului 20. ara este deseori condus de guverne
minoritare. ntruct numai patru guverne post-rzboi s-au bucurat de o majoritate n
parlament, legile rareori sunt adoptate fr negocieri i compromisuri, cu susinerea
concomitent a partidelor de guvernmnt i a celor din opoziie. Prin urmare,
parlamentul danez tinde s fie mai puternic dect legislaturile din alte ri membre ale
Uniunii Europene.
Gradul de transparen i responsabilitate se reflect n nivelul ridicat de ncredere al
populaiei fa de instituiile politice. De asemenea. Danemarca este cu regularitate
considerat de ctre organizaiile internaionale una dintre cele mai puin corupte ri din
lume.
Danemarca este cea mai veche monarhie din Europa. n 1849 a devenit o monarhie
constituional odat cu adoptarea unei noi constituii. Monarhul este eful formal al
statului, un rol mai mult ceremonial, deoarece puterea executiv, exercitat de monarh,
este exercitat prin cabinetul de minitri, primul ministru fiind primul ntre egali (primus
inter pares). Puterea legislativ este deinut att de monarh ct i de Parlamentul danez
care este constituit din (nu mai mult de) 179 de membri. Puterea judectoreasc este
deinut de Curtea danez.
Alegerile pentru parlament trebuie s aib loc la interval de maxim patru ani, dar primul
ministru poate cere alegeri anticipate. Dac parlamentul d un vot de nencredere
primului ministru, ntregul guvern demisioneaz. Ultimele alegeri legislative: au avut
loc la 13 noiembrie 2007. Urmtorul scrutin general se va desfura cel trziu n toamna
anului 2011. n Danemarca este practicat votul universal i n toate chestiunile, legea
danez consider femeile egale brbailor.
Pedeapsa cu moartea a fost abolit n Danemarca n 1930. A fost reintrodus pentru scurt
timp dup al doilea rzboi mondial, la presiunea public. 46 de oameni au fost executai
pentru crime de rzboi, dup care pedeapsa cu moartea nu a mai fost aplicat ani ntregi.
n cele din urm n 1978 a fost din nou abolit. Este ilegal prin lege extrdarea unei
persoane ntr-o ar unde ar fi sub riscul pedepsei cu moartea.
DANEMARCA REGAL
Monarhia danez exist de mai bine de 1000 de ani. Astfel, Regina Danemarcei,
Margrethe a II-a, poate numra regi ca Gorm the Old (decedat n 958) i Harald
Bluetooth (decedat n 987) printre strmoii ei.
Danezii i Regina lor
Danezii sunt mndri de regina i de monarhia lor regal. Regina Margrethe este foarte
respectat pentru intelectul i abilitile sale artistice, ca de exemplu ilustrator, set
designer pentru teatru i artist textil. mpreun cu Prinul Consort, Regina a tradus lucrri
literare din limba francez n danez i invers.
Rolul Monarhiei

Ca n multe alte monarhii, exist i n Danemarca discuii privind rolul i funcia

monarhiei, dar tonul general este mult mai linitit dect cel din alte regate.
Monarhia danez este constituional, ceea ce nseamn c monarhul nu poate exercita
acte politice n mod independent. Dei monarhul semneaz toate actele, acestea intr n
vigoare numai dup ce sunt contra-semnate de un ministru de cabinet.
Monarhia a fost iniial electiv, dar n practic alegerea cdea n general n sarcina
primului motenitor al monarhului regal. n schimb, regele trebuia s semneze o cart de
ncoronare ce reglementa balana puterii dintre el i oamenii lui.
Cnd s-a introdus monarhia ereditar n 1660-1661, monarhia a devenit Absolutism
Regal. Succesiunea, care se baza pe principiul primului nscut de sex masculin, a intrat n
vigoare n Legea Regal din 1665, lege ce reglementa de asemenea afacerile interne ale
casei regale n alte moduri. Constituia democratic de la 5 iunie 1849 a schimbat statutul
monarhiei din absolut n constituional.
Actul de Succesiune de la 27 martie 1953 a introdus posibilitatea succesiunii feminine,
ceea ce a permis actualei Regine s succead la tron.
Opinie personal
Danemarca nu poate s nu impresioneze prin caracteristicile ei distinctive fa de celelalte
state ale lumii. Cel mai vechi regat din Europa (Gorm cel Btrn devine primul rege n
jurul anului 936) a luat calea monarhiei constituionale (1849) ereditar, dei rolul
monarhului este simbolic, de reprezentare. Danemarca este puternic influenat cultural
de rile nvecinate: Maria Britanie, Germania i rile nordice. Conceptele sale juridice
sunt, n bun msur, asemntoare cu cele din celelalte ri nordice, adesea bazate pe
precepte comune nordice. ns modul de aplicare difer de toate celelalte ri ale lumii.
Danezii se laud cu una din cele mai puternice democraii care, cum spun ei, chiar
funcioneaz. Politica i societatea se afl pe aceeai treapt. Rata de participare la alegeri
depete cifra de 80%. Oare care mai poate fi dovada unei ncredere a popolaiei n
politicieni ?! Chiar i n edinele guvernului, toate transmise n direct de altfel, statui ale
ranilor sunt ridicate pe perei, pentru a le aminti conducerii pentru cine se afl acolo, i
cine a ajutat Danemarca s ajung acolo unde e. Exist un loc special amenajat pentru
regin i familia regal, ct i pentru jurnaliti acreditai. Mai demult, fiecare partid avea
ziarul lui, pn cnd societatea danez s-a revoltat i nu a mai cumprat nici un ziar.
Atunci s-au fcut reforme n mass media danez, iar acum jurnalitii se bucur de
ncredere din partea populaiei. Exist un loc amenajat i pentru invitaii deputailor, sau
pentru clase de elevi care vor s asiste la edine. De asemenea, fiecare cetean al
Danemarcii poate fi prezent la edinele pe care l intereseaz. Dei sistemul de producie
este de tip capitalist (liberalism economic), cu proprietate privat asupra afacerilor i
produciei, statul i autoritile publice exercit un control regulator considerabil i
asigur o ampl asisten social. Este vorba poate ntr-o anumit msur de aceeai
politic a lui Roosevelt n SUA, de a sprijini cursul i dezvoltarea rii prin implicare,
prin asisten, prin control, prin seriozitate.
Danemarca e un exemplu de cultur, de istorie, de tradiie, de farmec, de societate, de
DEMOCRAIE.
Este ceva putred n Danemarca.
William Shakespeare n Hamlet (1600)
O ar este construit pe legi, dar dac fiecare s-ar mulumi cu ceea ce este al su i

i-ar lsa pe ceilali s se bucure de aceleai drepturi, nu ar mai fi nevoie de legi.

Codex Holmiensis, codul de legi al lui Valdemar II al Danemarcei

Voturi
Partidul Social Democrat

Locuri

1 003 323 29,08

52 29,71

Stanga Radicala[7]

179 023 5,19

9 5,14

Partidul Popular Conservator

312 770 9,07

16 9,14

Partidul Socialist Popular

219 842 6,37

12 6,86

Partidul Popular Danez

413 987 12,00

22 12,57

Partidul Popular Crestin

78 793 2,28

4 2,29

1 077 858 31,25

56 32,00

82 685 2,40

4 2,29

Stanga[8]
Lista rosu - verde

In urma acestor rezultate, Partidul Liberal (Venstre - Stanga) a castigat cea mai bogata
reprezentare parlamentara din 1929 pana in prezent, si a format guvernul in coalitie
minoritara cu Partidul Popular Conservator, si cu sustinerea parlamentara a Partidului
Popular Danez, prim ministru functionand liberalul Anders Fogh Rasmussen.
Venstre (Stanga), in calitate de partid liberal, s-a infiintat in 1870, si a suferit o sciziune
semnificativa in 1905, prin plecarea grupului care a format Radikale Venstre. Dupa
razboi, a castigat in mod constant 20-25% din voturi. In ultimii ani, sub conducerea lui
Uffe Ellemann-Jensen, a condus campania in favoarea adoptarii monedei unice europene.
Se dovedeste deschis la colaborarea cu partidele conservatoare, actionand in sensul
liberalismului, prin reducerea domeniilor de interventie a statului-providenta, scaderea
impozitelor, liberalizarea pietelor imobiliare s.a. Cu aceasta oferta programatica, a
castigat 24% voturi (42 mandate) in 1998 si 31% in 2001 (56 mandate). In 1998 declarau
83.000 de aderenti, mai mult decat social democratii (65.700 membri), dar foarte departe
de numarul membrilor de la inceputul anilor '50 (200.000).
Partidul Popular Danez, creat in 1995, este condus de Pia Kjaerrsgaard. In 1999 declara
5.600 de membri, in timp ce baza electorala este formata din pensionari, antieuropeni;
este cel mai mare partid european al segmentului muncitoresc. In 1998, a condus "frontul
refuzului" monedei unice europene.
La alegerile legislative din 1998, cu 7,5%, a trimis 13 deputati; din 2001, numarul
acestora a crescut la 22.
Radikale Venstre, partid de traditie agrariana infiintat in 1905 si reprezentand socialliberalismul, a jucat in generalul rolul unei forte de sprijin pentru centrul-stanga axei
politice daneze, asociindu-se cu social democratii pentru o coalitie guvernamentala. Dupa
1950, a participat la 42% din coalitiile guvernamentale, si au delegat un prim ministru in
anii 1968-1971. Dupa 1993, RV a participat la guvernele social democrate conduse de
Paul Nyrup Rasmussen. Dupa 1997, sub conducerea lui Marianne Jelved, partidul isi

propune un accent suplimentar pe protectia minoritatilor, protectia drepturilor omului,

protectia sociala prin interventia statului, taxe pe proprietate, masuri antimonopol.
Aceasta linie politica i-a adus 3,9% voturi in 1998 (peste pragul de 2%) si 5,2% - noua
locuri in parlament - in 2001. Partid de cadre, RV a suferit o scadere serioasa a
efectivelor, de la 36.000 in 1953 la 6.000 in 1998.
Partidul Social Democrat, in prezent principala forta de opozitie, s-a constituit in 1871
din mediul sindical si muncitoresc. A guvernat in perioada 1993-2001, avand in functia
de prim ministru pe Poul Nyrup Rasmussen, pe baza unei coalitii cu Radikale Venstre.
Desi la alegerile din 1994 a pierdut majoritatea parlamentara, PSD a continuat sa
guverneze cu participarea Radikale Venstre si Democratilor de Centru, iar din 1996,
numai in alianta cu Radikale Venstre.
Folketing este parlamentul naional, parliament i legislativul suprem al regatului. n
teorie, el este autoritatea legislativ suprem, n conformitate cu doctrina suveranitii
parlamentare, i poate legifera n orice domeniu, nefiind constrns s acioneze n limitele
deciziilor predecesorilor si. Chestiunile privind suveranitatea au fost puse ns n
discuie n lumina aderrii Danemarcei la Uniunea European. Parlamentul este format
din 175 de membri alei prin vot proporional, plus cte doi membri din Groenlanda i
Insulele Feroe.[43] Alegerile legislative se in o dat la patru ani, dar primul ministru
poate cere monarhului organizarea de alegeri nainte de termen. n urma unui vot de
nencredere, parlamentul poate obliga fie un singur ministru, fie ntreg guvernul, s
demisioneze.[44]
Sistemul de vot proporional a dus prin tradiie la formarea de coaliii de guvernare.
Majoritatea guvernelor daneze postbelice au fost fie guverne de coaliie, fie guverne
minoritare, susinute n parlament i de partide neguvernamentale.[45]
Primul ministru al Danemarcei, Helle Thorning-Schmidt.
Primul ministru este numit formal de monarh, n urma consultrilor cu liderii partidelor
dup alegeri sau dup cderea guvernului anterior. n practic, primul ministru este ales
prin negocieri ntre liderii partidelor parlamentare, de regul fiind numit liderul celui mai
mare partid dintr-o coaliie. Autoritatea executiv se exercit n numele monarhului de
ctre primul ministru i de minitrii cabinetului, fiecare administrnd un portofoliu.
Cabinetul, primul ministru i ceilali minitri formeaz n ansamblul lor guvernul
Danemarcei.
Lars Lkke Rasmussen a fost prim ministru ntre aprilie 2009 i septembrie 2011. El a
condus un guvern de dreapta, format din partidele Venstre (un partid liberal-conservator)
i Popular-Conservator, cu susinere parlamentar din partea Partidului Popular Danez,
naional-conservator. Dup alegerile legislative din 2011, dreapta a pierdut la limit n
faa coaliiei de stnga condus de Helle Thorning-Schmidt care a format la 3 octombrie
2011 un nou guvern nou guvern format din Social Democrai, Partidul Social Liberal
Danez i Partidul Popular Socialist.
Una din marile democratiile clasice ale secolului XX este aceea intruchipata de regatul
danez. Democratia daneza constituie rezultatul fericit al realizarii conditiilor de care
vorbea David Held, in speta, aparitia unor circumstante istorice favorabile democratizarii
societatii daneze de sfarsit de secol XVIII, existenta unor idei democratice si asimilarea
lor organica de catre cei care formau majoritatea respectivei societati si ceva mai tarziu,
inzestrarea cetatenilor cu drepturi sociale care sa permita exercitarea deplina a drepturilor
lor politice.
Insa inainte de a trece la examinarea pe fond a democratiei daneze sa vedem ce forma

legala imbraca in prezent organizarea acestui stat.

Danemarca este o monarhie parlamentara inca din 1849, cu un legislativ (det Folketing)
unicameral format din 179 de membri.
Conform ultimilor modificari constitutionale, cate doua locuri au fost prevazute pentru
alegatorii din Groenlanda si Insulele Feroe, parti componente dar autonome ale coroanei
daneze.
In privinta executivului, acesta este numit de regina si desemnat de partidul castigator al
respectivului scrutin electoral. Privind retrospectiv, guvernele au fost, in general
minoritate (cum este si cazul actualului guvern) insa executivul se bucura de stabilitate
datorita sprijinului primit din partea partidelor parlamentare. Pragul electoral pentru a
accede in parlament este de 2% din totalul voturilor alegatorilor.
Din punct de vedere al constitutiei actuale, atrage atentia articolul 20 care legifereaza
cooperarea si aderarea la diferite organizatii internationale. Orice decizie in acest sens
poate fi luata cu o majoritate calificata de 5/6 din numarul total al parlamentarilor danezi.
In lipsa intrunirii numarului de voturi necesar, hotararile pot fi luate numai prin
referendum. Articol are o implicatie deosebita atunci cand se pune problema aderarii
Danemarcei la tratatele adoptate de Uniunea Europeana3.
Trecand la puterea judecatoreasca, aceasta este compusa din 82 de tribunale regionale,
care judeca procese pe fond, apoi din doua Curti de Apel unde pot fi atacate sentintele
pronuntate de tribunale si, ca ultima instanta, din Curtea Suprema. Judecatorii, desemnati
in urma unui concurs de Consiliul Judiciar, sunt numiti de regina la recomandarea
Ministrului Justitiei. Consiliul Judiciar este compus dintr-un judecator care apartine Curtii
Supreme, doi judecatori de la cele doua Curti de Apel, un avocat si doi reprezentanti ai
societatii civile. Un fapt deosebit de important este acela ca puterea judecatoreasca este
controlata permanent de societatea civila odata ce completele de judecata din dreptul
penal sunt compuse dintr-un numar egal de judecatori si de jurati (cate trei), ultimii fiind
desemnati in urma tragerii la sorti, de pe o lista din care poate face parte orice cetatean.
Mai mult, in infractiunile cu periculozitate deosebita, judecate in prima instanta de
Curtile de Apel, completul de judecata este format din trei judecatori si 12 jurati. Ca ultim
aspect de procedura, un proces penal are termene extrem de scurte iar intreaga
instrumentare procedurala se desfasoara cu reala celeritate. Sistemul procedural
romanesc, in care termenele de judecata se acorda lunar iar procesele se solutioneaza pe
parcursul a multe luni sau ani intregi, nu ar putea fi considerat in Danemarca decat o
varianta africana a unui proceduri judecatoresti montate pe o scena a teatrului absurd, de
provenienta ionesciana. De aceea, lupta impotriva coruptiei din Romania a avut rezultate
remarcabile... din punct de vedere estetic.
Inchizand paranteza, ar mai fi de mentionat sistemul avansat de protectie a drepturilor
omului si reglementarea unor organizatii care asigura logistica necesara acestui proces.
Este vorba de prestigioasele Danish Center for Human Rights, Copenhagen Peace
Research Institute, Copenhagens International Rehabilitation and Research Center for
Torture Victims si Danish Democracy Fund.
Toata aceasta retea institutionala este doar reperul vizibil ale democratiei daneze.
Background-ul sau este dat de conditiile intrinseci pe care le-am amintit mai devreme si
care au produs bunastarea actuala a micului regat.
Circumstante istorice favorabile

Ca reper istoric al debutului pre-istoriei democratiei nordice am putea retine adoptarea

reformelor agrare de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, prin care fermierilor danezi li s-au
redat libertatea de miscare si apoi li s-au atribuit in folosinta loturi de pamant.
Aflata in plin absolutism (instaurat in anul 1665 de regele Frederik al III-lea) politica
daneza a secolului al XVIII-lea nu a fost apanajul aristocratiei locale ci a fost exercitata
in proportie covarsitoare, de doua personalitati de exceptie: baronul Johann Hartwig Ernst
von Bernstorff si un alt Bernstorff, Andreas Peter, numit si cel tanar. Acesti doi
politicieni au reusit sa castige increderea regelui si au asigurat, in proportie covarsitoare,
un climat extern si interne propice nasterii democratiei daneze.
Primul Bernstorff, diplomat si consilier regal (1751-70) a reusit in mod stralucit evitarea
conflictului armat (razboiul de 7 ani) declansat in vecinatatea regatului danez. Politica sa
de neutralitate a asigurat tarii sale o perioada de pace de care Danemarca avea mare
nevoie, dupa secole de lupte care au insemnat pierderi teritoriale uriase pentru batranul
regat. Odinioara, Danemarca reprezentase nucleul unui intins imperiu nordic care
incorpora in urma constituirii Uniunii de la Kalmar (1397) atat Suedia cat si Norvegia
(ultima apartinand Danemarcei pana in 1814). In secolul XVIII raportul de forte se
schimbase radical astfel ca Danemarca era amenintata atat din sud de Prusia cat si din est
de Suedia expansionista. Frederic cel Mare, imparatul Prusiei observase ca Danemarca
detine doua valori importante: flota sa si pe Bernstorff!
Politica impecabila a respectivului diplomat regal a reusit evitarea un razboi cu aceste
puteri care ar fi putut zdrobi ce mai ramasese din vechea putere daneza.
Nici pe plan intern lucrurile nu aratau tocmai in regula. Astfel, majoritatea populatiei
traversa o perioada de saracie acuta. Taranul care era instalat pe domeniul nobiliar si pe
care nu-l putea parasi, trebuia sa plateasca o suma considerabila (stedsmaal) in schimbul
locuintei pe care o primea. Plata se facea in bunuri care insumau cam intre 25-28% din
recolta anuala. La aceasta obligatie se adauga aceea a prestarii de munca gratuita pentru
proprietarul domeniului respectiv, munca care era de ordinul sutelor de zile pe an. Un
studiu referitor la aceasta perioada releva faptul ca societatea daneza a sfarsitului
secolului XVIII era inca organizata pe principii feudale, cu intinse domenii nobiliare
care reprezentau principala forma de organizare economica si sociala4.
Mai trebuie adaugat faptul ca fermierii nu aveau dreptul de a lasa mostenire, ci eventuala
avere revenea proprietarului domeniului respectiv, cu scopul aparent de a efectua
reparatiile necesare casei unde a locuit defunctul agricultor.
Pomeneam mai devreme influenta benefica a baronului Johann Hartwig Ernst von
Bernstorff asupra politicii externe a tarii sale. Si mai impresionant apare faptul ca acesta a
continuat aceeasi abordare luminata si in privinta intinselor sale proprietati funciare si a
taranilor care lucrau aceste terenuri. Astfel, in anul 1765, pe domeniul sau nobiliar din
Sjslland, el a luat urmatoarele decizii: a recunoscut dreptul la mostenire a fiecarui fermier
asupra pamantului lucrat, a acordat cate o un teren separat pentru fiecare familie de
fermieri, a micsorat numarul zilelor de munca gratuite prestate in folosul domeniului sau
nobiliar. Aceste masuri ar fi ramas limitate la un singur domeniu al unui singur baron
excentric daca nu ar fi fost urmate de alte masuri similare, adoptate de aceasta data prin
legi agrare reformatoare. Promotorul lor a fost nimeni altul decat celalalt Bernstorff. Cu
ajutorul unui alt proprietar de intinse domenii feudale, si anume Christian Ditlev
Reventlow (1748-1827) pe care-l numeste in fruntea corpului guvernamental responsabil
de agricultura (Rentekammer) si cu sprijinul printului mostenitor Frederic al VI-lea, A.P
Bernstorff reuseste sa adopte intre 1787 si 1799 intreaga legislatie care va distruge intreg
sistemul feudal si va contribui considerabil la premisele democratiei daneze din secolul

urmator. Ca rezultate imediate ale reformelor agrare, 60% din agricultorii danezi au
primit in folosinta, in 1807 propriile lor ferme5 iar ceva mai tarziu, 67% din terenul
cultivabil a trecut in proprietatea micilor fermieri independenti6.
Primul fapt remarcabil ar fi ca toate aceste reforme s-au facut de un mic grup de persoane
care a inclus membri aflati in varful ierarhiei sociale a vremii, extrem de puternici si
extrem de bogati. Toti apar-tineau aristocratiei daneze de sfarsit de secol XVIII si aproape
toti detineau intinse domenii nobiliare, mostenite de secole.
Pe de alta parte, surprinde modul gradat si pasnic in care s-a realizat transferul puterii,
detinute de rege, ca monarh absolut si de aristocratie, ca principal furnizor in materie de
venituri si aparare al coroanei daneze. Inceput odata cu reformele din anii 80 ai sec.
XVIII, acest proces de modernizare a culminat cu anul 1848 cand absolutismul a fost
abolit si noua constitutie democratica a fost adoptata (1849). Au existat proteste din
partea aristocratiei, scrisori furibunde au fost scrise monarhului dar mai important este
faptul ca nu s-au comis nici un fel de reprimari sangeroase ale dorintelor de emancipare a
taranimii. Este adevarat ca aristocratia daneza nu a avut niciodata forta celei britanice si
ca s-a dovedit mult mai putin dispusa sa lupte pentru propriile sale drepturi. Daca in
Danemarca mijlocului de secol XVII se instaura absolutismul monarhic, in Anglia
aceleiasi perioade aristocratia locala tocmai reusea sa-l decapiteze pe Carol I, ca urmare a
insistentelor repetate ale regelui asupra dreptului divin al monarhilor.
Nici monarhia daneza nu a avut forta absolutismului francez, astfel ca puterea regelui era
mult mai limitata. De aceea, absolutismul danez a fost abolit pe cale pasnica iar
momentul 1848 nu a imbracat haina violentelor inregistrate in alte capitale ale Europei,
denumirea lui in istoriografie fiind elocventa: pasnica revolutie.
Grundtvig si spiritul ideilor democratice

Toate reformele societatii daneze nu ar fi in-semnat poate nimic in ordine politica fara
aparitia unei persoane care a influentat decisiv soarta societatii daneze.
Nikolaj Frederik Severin Grundtvig (1783-1782) a fost omul potrivit la momentul istoric
potrivit. Persoana polivalenta, teolog, autor de imnuri religioase, profesor, teolog istoric
si chiar ministru, Grundtvig a reusit sa-si aduca un aport fundamental la modernizarea
politica a natiunii sale. Observator lucid al politicii europene, acelasi remarcabil personaj
facea in 1830, in timpul unei conferinte adresate studentilor universitatii din Copenhaga
(infiintata in 1479) urmatoarea afirmatie: gasesc gravitatea spiritului german si
perfectiunea sa de 10 ori mai periculoasa ca frivolitatea si superficialitatea franceza7.
Profetie malitioasa insa adeverita succesiv de istoria tragica a secolului XX.
Grundtvig s-a dovedit un mare admirator al Angliei si al poporului englez. Calatoreste
succesiv in spatiul britanic in anii 1829-1831 cu scopul declarat de a studia vechi
manuscrise nordice, prilej cu care isi petrece o buna parte din timp in bibliotecile
universitare din Oxford si Cambridge. Aici intalneste o atmosfera colegiala extrem de
relaxanta si apropiata intre profesori si studenti. Intorcandu-se in Danemarca, Grundtvig
are o revelatie salutara: infiintarea unor scoli populare cu un statut si un program adresat
in special fermierilor danezi de toate varstele. Ideea de a avea un invatamant paralel cu
cel oficial si obligatoriu (introdus in Danemarca in 1814) excludea orice intelectualism
elitist si avea la baza ideea de a-i aduce impreuna o mare parte din oamenii care formau
sau care vor forma societatea daneza din acel mijloc de secol XIX. Formate din studenti,
profesori si personal administrativ, scolile populare reuneau pe o perioada cuprinsa intre
5 si 8 luni toate aceste persoane care imparteau in comun aceeasi viata cotidiana, odata ce
invatau impreuna, gateau si mancau impreuna si exersau capacitatea de a-l descoperi pe

celalalt si a-l intelege si accepta ca egal in calitatea lui unica de fiinta umana.
Drepturi sociale si welfare system

Insumand evenimentele descrise anterior, am putea distinge o prima etapa a procesului

modernizarii Danemarcei care include legile reformelor agrare (1765-1807) si un al
doilea stadiu de dezvoltare care ar cuprinde miscarea scolilor populare si trecerea de la
absolutism la monarhie constitutionala, cu adoptarea unei primei constitutii democratice
si a cadrului legislativ care a consacrat noile dimensiuni democratice ale statului (18491892). Demn de remarcat este faptul ca toti acesti factori au contribuit la nasterea unei
model de democratie care va avea ca valoare intemeietoare egalitatea. Spre deosebire de
egalitarismul comunist care a insemnat o egalitate in saracie si teroare, egalitatea daneza
a avut ca premise libertatea individului si respectul pentru proprietatea privata. In acest
sens, sistemul politic danez a dezvoltat o cultura a dialogului democratic si a participarii
cetatenilor la actul de guvernare aproape fara precedent, daca avem in vedere intinderea
acestei participari la majoritatea indivizilor societatii civile. Spre exemplu, dreptul de vot
al femeilor a fost recunoscut in Danemarca inca din 1915 iar dreptul de a beneficia de
salarii egale a fost legiferat in 1919.
Ajunsi in acest punct al discutiei, este important de inteles cum este conceputa egalitatea
si prin ce se distinge in acest sens, democratia daneza de celelalte tipuri de democratii.
O diferenta majora intre sistemul american si cel european este reprezentata de modul
diferit in care este tratat conceptul de sanse egale. O observatie generala dar in egala
masura extrem de utila o facea Raf Dahrendorf cand arata ca in Statele Unite a domnit
multa vreme un concept precum cel de sansa, care intelege in mod restrictiv egalitatea
conditiilor de start si in mod extensiv posibilitatile de alegere ale cetateanului. Se
adunau in conceptul american de libertate drepturile fundamentale civile, drepturile
politice si granitele deschise. Pana intr-un anumit grad, acesta este valabil inca si astazi.
Cei saraci primesc ajutor daca se ajuta singuri; in rest, circumstantele lor de viata ii
privesc. In Europa, secolul XX a cunoscut o alta dezvoltare.8.
Asigurarea sanselor egale inseamna, potrivit variantei daneze a modelului european,
gratuitatea totala a invatamantului, inclusiv a celui universitar. In fapt, exista doar
universitati de stat iar studentii fara posibilitati materiale pot contracta un imprumut de la
stat pe care il returneaza, dupa ce vor termina facultatea, intr-un termen cuprins intre 15 si
20 de ani.
Asigurarea de sanse egale mai inseamna, potrivit spiritului danez, sa beneficiezi de
asistenta medicala gratuita, indiferent de veniturile pe care le ai. Saracii nu se duc in
spitale de mana a doua iar pentru cei bogati nu exista centre medicale de lux, fiindca
welfare system danez sustine in totalitate sistemul medical public.
Neajunsurile democratiei daneze

Egalitatea postulata imperativ de societatea daneza implica si consecinte negative in ceea

ce priveste sfera privata a indivizilor. Moderatia poate sfarsi de multe ori in mediocritate
iar egalitatea in egalitarism. Societatea daneza nu a produs dictaturi dar nici a creat
individualitati charismatice deosebite. Idei care s-au dovedit salutare pentru spatiul public
se metamorfozeaza nu de putine ori, in sfera privata, intr-o mediocritate acuta impusa
majoritatii in mod subversiv si insesizabil. De multe ori, orice act imprevizibil a unui
individ care depaseste normarea cotidiana este repudiat urgent si clasat ca fiind suspect si
elitist. Uneori, nebunii au figuri de oameni cu mintea la cap iar excesele celor sanatosi
sunt limitate la degustari bahice prelungite.

Unii danezii isi simt individualitatea in pericol si prefera sa traiasca in strainatate, altii
viseaza bovaric la un loc pazit de inconsistenta cotidiana. Un exemplu in acest sens este
chiar Hans Christian Andersen, a carui recunoastere in Danemarca a venit mult dupa
consacrarea sa la nivel european. De asemenea, dificultatile intampinate de Kierkegaard
in societatea daneza, care nu i-a putut accepta individualitatea sa incandescenta, este un
alt fapt, dintr-un lung sir aproape interminabil9.
Imperativele acestui ethos egalitarist si nivelator au fost exprimate de scriitorul danezonorvegian Aksel Sandemose (1899-1965) in asa numita lege a lui Jente (Jantelov). Mai
tarziu acest cod nescris a lui Jente a devenit parte integranta a culturii populare
scandinavice. Este vorba de 10 comandamente negative care exprima o etica a nediferentei. Ele sunt formulate in termenii urmatori:
1. Sa nu crezi ca esti cineva.
2. Sa nu crezi ca esti la fel de important ca noi.
3. Sa nu crezi ca esti mai inteligent ca noi.
4. Sa nu incerci sa te inseli tu insuti crezand ca esti mai bun ca noi.
5. Sa nu crezi ca stii mai multe decat noi.
6. Sa nu crezi ca esti mai valoros ca noi.
7. Sa nu crezi ca tu esti bun de ceva.
8. Sa nu razi de noi.
9. Sa nu crezi ca ii pasa cuiva de tine.
10. Sa nu crezi ca ne poti invata pe noi ceva.
Ar merita analizat pe larg, intr-un alt context, valorile politice care stau la baza acestor
cutume populare. Ce se poate observa, prima facie, este un egalitarism pronuntat ce se
poate dovedi imperativ si direct constrangator.
Trebuie remarcat insa ca egalitarismul danez nu a dus la suprimarea libertatii sau la
comunism. Din contra, libertatea a fost conditia sine qua non a contractului social
danez10, chiar si in formele sale mai putin reusite.
Ce mai trebuie precizat este ca lipsa de respect pentru individualism este compensata cu
totala incredere si protectie pentru persoana. Ca individ reprezinti extrem de mult pentru
danezi, ca tip individualist- mai putin. Paradoxal, individul este conceput ca persoana
unica si, in acelasi timp, intotdeauna impreuna cu altii.
NOTE
1
David Held, Models of Democracy, Polity Press & Blackwell Publishers Ltd., 1996
2
Ralf Dahrendorf, Conflictul social modern, Central European University Press, 1996
3
In urma referendumului national organizat in luna septembrie 2000, cetatenii danezi au
respins adoptarea monezii unice europeane (euro).
4
Danmark Historie, vol 10, Reform og Fallit, 1784-1830
5
Roar Skovmand, Danmark Historie, vol 11, Folkestzrets Fdsel (Nasterea
guvernamantului popular): 1930-70, Copenhagen: Politikens Forlag, 1978
6
Procent inregistrat la nivelul anului 1850
7
A Grundvig Anthology, Selections from the writings of NFS Grundtvig, James
Clark&Co, Cambridge, England, p 102.
8
Ralf Dahrendorf, Conflictul social modern, Central European University Press, 1996, p
55.
9
Borish, Steven M, The land of living: the Danish folk high schools and Denmarks nonviolent path to modernization, Blue Dolphin Press, Inc, Grass Valley, California 1991, p
318- 320.
10
Este interesanta observatia lui Tocqueville conform careia din toate timpurile,

natiunile mici au fost leaganul libertatii politice si ca libertatea tine de faptul ca poporul
este mic si nu de poporul insusi, in Despre Democratie in America, Vol 1, Humanitas
1995, p 217.
11
Ultimile pierderi teritoriale s-au petrecut in 1864 cand Bismark a anexat Prusiei
principatele Slesvig si Holsten, aflate la granita de sud a regatului danez.
12
Benny Andersen, Da Danmark blev nedlagt (Cand Danemarca a fost abolita), in
Thorkild B. Jensenn Danmark og Danskerne, 1979, p. 48-49.
13
In urma alegerilor din 20 noiembrie 2001, Dansk Folkeparti si-a adjudecat 12% din
mandatele parlamentului, devenind astfel al treilea partid ca pondere in viata politica
daneza.
14
Raymond Aron, Dmocratie et totalitarisme, Gallimard, 1965
Procesul de votare pentru alegerile parlamentare din Danemarca a nceput, un
scrutin n care coaliia de guvernmnt condus de social-democrai i opoziia de
centru-dreapta sunt foarte apropiate n sondajele de opinie.
Circa 4,1 milioane de danezi au drept de vot, ei urmnd s decid componena
parlamentului cu 179 de locuri, dintre care patru vor fi decise de alegtorii din
Groenlanda i Insulele Feroe.
Birourile de votare se vor nchide la ora local 20.00 (18.00 GMT), scrie DPA, citat de
Agerpres.
Premierul Helle Thorning-Schmidt, care ncearc s obin al doilea mandat, a
condus pn acum un guvern de coaliie format din social-democrai i socialliberali.
n 2011, ea a devenit prima femeie prim-ministru din istoria Danemarcei.
Principalul contracandidat al su la postul de premier, liderul liberal Lars Lokke
Rasmussen, care a mai condus guvernul de la Copenhaga ntre 2009 i 2011, i revendic
meritele pentru redresarea economic a rii sale, el propunnd nghearea cheltuielilor
publice i reducerea anumitor ajutoare sociale.
Lider al partidului Venstre, Rasmussen, care n cazul unei victorii n alegeri va trebui s
obin sprijinul Partidului Poporului Danez (DF, eurosceptic) pentru a putea guverna
bazndu-se pe o majoritate parlamentar, a propus scderea salariului minim necesar
pentru ca un cetean strin s poat obine un permis de munc danez dac
respectiva persoan este originar dintr-o ar similar Danemarcei din punct de
vedere economic i cultural.
Dei iniial campania electoral s-a concentrat pe teme precum economia, ajutoarele
sociale i administrarea sectorului public, n ultimele sptmni s-a pus un accent mai
mare pe subiecte ca imigraia i politica de integrare social.