Universiatetea ,, George Baritiu Brasov Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea ,,Contabilitate si Informatica de Gestiune

Proiect la : Modelarea Deciziei SC PROFIL COM SRL

Profesor : Student : Slgean Liana - 2004 Brasov -

CUPRINS PAG CAP1. PREZENAREA SOCIETATII. ..3

CUPRINS PAG CAP I.- PREZENTAREA SOCIETATII 3 1.2-PRINCIPALII FURNIZORI.5 1.3-POZITIA SOCIETATII FATA DE PIATA ACTUALA..6 1.4-ANALIZA SWOT.9 1.5-STRATEGIILE DE PIATA ALE FIRMEI.10 1.6-POLITICI SI STRATEGII COMERCIALE...10 1.7-CONCLUZII ..14 CAP II- DECIZII LA NIVEL DE FIRMA IN CONDITII DE CERTITUDINE...15 CAP III- DECIZII LA NIVEL DE FIRMA IN CONDITII DE RISC18 CAP IV-ARBORI DECIZIONALI....20 CAP V-DECIZII LA NIVEL DE FIRMA IN CONDITII DE INCERTITUDINE...26

CAPITOLUL I 1.1-PREZENTAREA SOCIETATII

Denumire si localizare Societatea comerciala "PROFIL COM" a fost infiintata in baza legii numrul 31/1990 in aprilie 1995, inscrisa la Camera de Comer si Industrie Bucureti sub numrul J.40/104/1995. Sediul firmei este situat in Bucureti, strada Traian Vuia la numrul l, iar spatiile comerciale, in numr de doua sunt amplasate: unul in cartierul Giuleti si celalalt in zona Grii de Nord. Scurt istoric Societatea comerciala PROFIL COM SRL din Bucureti si-a inceput activitatea in primvara anului 1995. Este o societate care are ca domeniu de activitate distributie de materiale si componente geam termopan ,organe de ansamblare si consultanta si i-si desfoara activitatile intr-un spaiu comercial situat in cartierul Giuleti si celalalt in zona Grii de Nord. Un spaiu(zona Garii de Nord) este amenajat ca birou de consulatanta si prezentare,iar spatiul din cartierul Giulesti este destinat produselor si materialelor. Forma juridica de constituire Societatea s-a constituit ca societate comerciala cu rspundere limitata, avnd cod grupa CAEN 5155-Comer cu materiale si componente chimice. Managmentul societii este realizat prin asociatul unic d-nul Voicu G. Si de d-na contabila Graiela. Capitalul social
3

comercializrii

Capitalul social se ridica la suma de 2 milioane lei divizat in 20 de pri egale- 20 de aciuni a 100 mii lei fiecare- deinute de asociatul unic. Asociatul unic nu a decis majorarea capitalului social si nici nregistrarea mijloacelor fixe de natura mijloacelor de transport sau utilaje in capitalul social.

Conducerea si personalul societii Managmentul societatii este condus de asociatul unic. Structura organizatorica cuprinde pe lng cele doua spatii un numr de cinci agagajati: un contabil , o secretara, doi agent de vanzari si un gestionar. Potenialul uman pe care il deine societatea este compus din patru salariai, cu carte de munca ,cu o varsta medie de 30 de ani. Structura de personal se prezint astfel: 1 contabil- studii superioare o secretara- studii medii
1

2 agenti de vanzari-studii superioare gestionar-studii medii Incadrarea salariailor s-a efectuat in baza contractelor de munca . Patronul societii fiind asociat unic deine contract de asigurare. Fondul de salarii realizat la finele anului 2003 este in suma de

200.000.000 lei. Agentii de vanzari dein dreptul de a gestiona bunurile si mrfurile societii si li se retine lunar garania de gestionar. Aprovizionarea se efectueaz in fiecare saptamana, analizandu-se mrfurile care au o circulaie rapida in funcie de sezon si de cerea lor pe piaa . Studiul de piaa, nivelul preturilor, precum si coordonarea aprovizionrii cu marfa este in sarcina patronului si a contabilului, care impreuna au dat dovada de buni manageri, dezvoltnd afacerea care in prezent a ajuns la o cifra de afaceri lunara peste 300 milioane lei. Sistemul informational contabil la nivelul firmei Conducerea oricarei activitati, cu att mai mult n conditiile economiei de piata, nu poate fi asigurata fara cunoasterea sistematica a modului n care se
4

desfasoara aceasta n vederea aprecierii felului n care sunt respectate conditiile prestabilite si pe aceasta baza a luarii deciziilor care se impun cu privire la eliminarea eventualelor tendinte de abateri negative sau de corectare a prevederilor initiale cu scopul obtinerii unei eficiente maxime. Procesul de cunoastere operativa devine din ce n ce mai dificil, pe masura ce gradul de complexitate al activitatii creste, iar fenomenele pe care aceasta le genereaza se diversifica tot mai mult, la care se adauga influentele de ordin exogen specifice perioadei de tranzitie la economia de piata. Firma are n vedere att aspectele generale de normalizare a sistemului contabil pe plan international, ct si tendintele de armonizare a cadrului general al contabilitatii din tara noastra cu prevederile Directivei a IV-a CEE, precum si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

1.2Principalii furnizori-ponderi-valorice
Principalii furnizori sunt societile comerciale cu ridicata din Bucureti, Constanta, Timioara. Acetia au in funcie de natura produselor pe care le comercializeaz o pondere mai mare sau mai mica intr-o anumita perioada de timp.

Clientii cu care colaboreaza societatea sunt clasificati dupa urmatoarele

criterii: -

vechimea si seriozitatea colaborarii ponderea pe care o ocupa pe piata natura societatilor(de stat sau private)

Dotarea tehnico-materiala Mijloace fixe-au o valoare de inventar totala de 50 miliarde lei. Structura mijloacelor fixe se reprezint astfel:

construcii - cele doua spatii comerciale in care isi desfoar activitatea mijloace de transport: - doua autoturism Dacia Papuc
5

- un Mecedes

alte mijloace fixe: case de marcat, computere,telefoane mobile,mobiler,sistemul de nclzire al spatiilor,etc. Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaz pe baza metodei amortizrii

liniare in funcie de durata normat a fiecrui mijloc fix. Starea mijloacelor fixe se poate evidenia prin raportul valoarea amortizrii totale /valoarea de inventar a mijloacelor fixe Societatea a procedat la renovarea unui spaiu pentru asigurarea imaginii lui la standardele impuse pe piaa. Mijloace circulante-evidentiate in bilanul contabil la finele anului 2003 se ridica la suma de 10 miliarde lei si are urmtoarea structura:

stocuricreane-

4.000.000.000 lei 4.500.000.000 lei

disponibiliti- 1.500.000.000 lei Stocurile se compun din: materii prime , materiale , mrfuri ,etc. Societatea nu nregistreaz stocuri fr micare sau cu micare foarte lenta; activitatea de aprovizionare si studiul necesarului de mrfuri pe sortimente este permanent in atenia conducerii. 1.3 POZIIA SOCIETII FATA DE PIAA ACTUALA

Piaa de desfacere -clieni

Clienii sunt constituii din persoane juridice, ponderea acestora reprezentnd 100% din totalul vnzrilor.

Segmentarea pieei
Gama sortimentelor de mrfuri difer foarte puin fata de alte societati,bazandu-se mai mult pe relatiile stabilite si serviciile oferite in timp cu acestia . innd seama de cerinele dezvoltrii economiei de piata-libertatea de aciune a operatorului economic- patronul societii a ales acest domeniu in care si-a investit capitalul, mobiliznd toate resursele pentru eficientizarea
6

activitii si , in ultima instana, sa asigure realizarea obiectivului fundamental: maximizarea profitului total, pe termen scurt, maximizarea valorii societii, pe termen lung.

Concurenii
Concurenta este exercitata de alte societati cu spatii comerciale amplasate in alte zone geografice. Pentru eliminarea concurentei s-a procedat la utilizarea marketingului direct, care consta in metode si tehnici concretizate intr-un demers orientat direct ctre consumatori. Comunicarea directa cu consumatorul constituie un element distinctiv al campaniilor de marketring direct, masa consumatorilor abordata global in maniera clasica, devenind un ansamblu integrat de segmente difereniale dup criterii specifice abordate distinct, personalizat. Aceasta comunicare se realieaza direct prin agentii care noteaz si informeaz patronul asupra componentelor si consumabilelor solicitate de ctre consumatori, fiecare spaiu fiind dotat cu telefon. Agentii sunt dotai cu telefoane mobile pentru a asigura in timp util orice informaie necesara privind sortimentele si volumul de marfa, in aa fel incat sa nu se poat ntlni fenomenul de absenta al unui produs solicitat de ctre consumatori. Produsele promotionale simt prezentate prin cataloage, iar cele cu oferte gratuite sunt fcute cunoscute publicului prin spoturi publicitare si prin comunicarea verbala personala . Poziia produselor firmei comparativ cu cele ale concurenilor

(raport pret-calitate) Societatea a cunoscut in timp o dezvoltare constanta deoarece patronul a inteles despre mecanismul economiei de piaa care funcioneaz pe baza legii cererii si ofertei, avnd ca ax central, preul si calitatea produselor. Preul este stabilit de ctre patronul societii impreuna cu contabilul la fiecare produs, coefecientul mediu de adaos aferent mrfurilor vndute in anul 2003 este de 20%.

Politica de preturi dusa de ctre societate face ca veniturile obinute din vnzri sa fie constante sau in unele perioade in ascensiune, nlturnd efectele concurentei. Calitatea mrfurilor cu care se aprovizioneaz societatea este in permaneni in atenia conducerii.

Un exemplu, analiznd comparativ cu alte societi raportul pret-calitate la produsul "Spuma Poliuretanica " putem concluziona urmtoarele aspecte:

situaia: pre mai mic-calitate slaba; nu poate satisface

consumatorul deoarece fiecare dintre acetia ( chiar si cei cu bugete reduse) neleg sa urmreasc calitatea produsului pana la pragul minim de satisfacere al nevoilor

situaia: pre comparabil-calitate comparabila;clientul in cum sunt: valoarea totala de expandare, densitatea

situaia data poate alege de unde sa isi procure produsul in funcie de alte criterii, expandarii,consumul,rezistanta in timp

situaia: pre mai mare-calitate mai buna, produsul are o

calitate mai buna accesibila unei grupri reduse de consumatori, iar ponderea cea mai mare va apela la situaia a doua.

PRET

CALITATE

Cota de piaa Denumire mai societate Colini Caras Partner mic 100000

comparabil 125000

mai mare

mai buna

comparabila x

mai slaba x

14000

Societatea comerciala Profil Com SRLare pana la finele anului 2003 o cifra de afaceri peste 4.5 miliarde lei, fiind o societate cu o pondere relativ mare a vnzrilor, innd seama ca isi desfoar activitatea comerciala doar in doua spatii. Rulajul mrfii este accelerat datorita analizei permanente a produselor solicitate de ctre clieni, care sunt aprovizionate in timp optim in aa fel incat produsele solicitate sa nu lipseasc de pe stoc. Urmrirea rulajului de marfa pe produse se realizeaz prin informaiile scrise intr-un caiet de ctre agenti si analizat zilnic de ctre conducere, in sarcina creia cade activitatea de coordonare a aprovizionrii. Societatea comerciala Profil Com SRL face parte din societile mijlocii care a cunoscut de la nfiinare o dezvoltare continua pe piaa municipiului Bucureti.

Activiti de promovare si mijloace promotionale folosite. Societatea efectueaz cheltuieli privind aciunile promotionale.Toate produsele care le aprovizioneaz comercializeaz ca atare. Fiecare marfa cu caracter promotional este expusa si anuntata clientilor. Personalul este instruit sa informeze clienii privind avantajele si coninutul mrfurilor cu caracter promotional, sa dea relaii de orice natura referitoare la acestea. 1.4 Analiza SWOT ca si produse promotionale le

Analiznd activitatea desfurata la societatea comerciala Profil Com SRL, putem remarca o serie de puncte tari: marfa disponibila programul de deservire a clienilor raportul pret-calitate favorabil

management eficient Societatea se aprovizioneaz cu marfa de calitate de la unitile

comerciale cu ridicata din municipiul Bucureti sau din alte localiti: Constanta, Timioara, Braov;se mai aprovizioneaz direct la sediul spatiilor comerciale de la firmele furnizoare prin agenii de vnzri ai acestora. In atenia managerului este in permanenta calitatea mrfurilor raportate la pre, variatiunea marfurilor-pentru a acoperi cat mai bine nevoile tuturor categoriilor de consumatori. Se are in vredere puterea de cumprare a clienilor precum si atragerea acestora prin nivelul preului produselor la caliti comparabile. Managementul desfurat este in permanenta atenie a asociatului unic, aceasta fiind singura persoana cu drept de decizie in societatea analizata. Managmentul strategic este definit ca un set de decizii si aciuni, concretizat in formularea si implementarea de planuri proiectate pentru a realiza obiectivele firmei. Analiza elementelor cuprinse in diagrama de mai jos releva in mod concret managmentul strategic care are in vedere intreg managementul firmei fundamentat pe strategie.

10

1.5 STRATEGIILE DE PIAA ALE FIRMEI

Strategiile de piaa sunt de doua feluri: competitive de consolidare sau de restrngere Societatea aplica o stategie competitiva de piaa- strategia creterii intensive -care se manifesta atunci cnd pe seama mrfurilor existente si a pieelor existente se poate asigura creterea volumului vnzrilor. Variantele stategiei "creterii intensive"sunt: strategia de penetrare a pieei strategia dezvoltrii pieei strategia diversificrii pieei Societatea Profil Com SRL aplica o strategie competitiva de cretere intensiva si anume strategia de penetrare a pieei ce presupune mbuntirea poziiei produselor existente in cadrul pieelor existente ceea ce inseamna creterea cotei de piaa. Acest lucru firma il face prin oferirea unor preturi mai avantajoase in raport cu calitatea si cantitatea cumparata. De asemenea firma aplica strategia dezvoltrii pieei care necesita dezvoltarea unor noi consumatori pentru mrfurile existente,caut noi segmente de piaa nesaturate-exemplu piaa din Targoviste. 1.5 POLITICI SI STRATEGII COMERCIALE
11

Politica de aprovizionare Relaia cu productorii sau furnizorii Aceasta relaie se concretizeaz in forme specifice corespunztoare fiecrei etape de derulare a schimbului. Formele concrete ale acestei relaii sunt grupate dup succesiunea lor astfel: Relaii precontractuale - se refera la schimbul de informaii pe care parternerii ii fac cu privire la fenomenele ce se petrec in cadrul pieei. Schimbul de informaii ce caracterizeaz aceasta etapa se concretizeaz in: -

studierea sistematica a pieei activitatea de creaie a noilof produse informarea larga de ctre productor asupra produselor oferite spre piaa

Relaii contractuale - reprezint rezultatul negocierilor dintre productori si comerciani iar principalele clauze prevzute in contracte se refera la: obiectul contractului nivelul preului condiiile de livrare condiiile de plata

Relaii postcontractuale - pe baza contractului ncheiat se trece la derularea acestuia care este generat de situaia de livrare aprovizionare: situaia livrrilor sistemul comenzilor curente

Politica de desfacere
Relaia cu consumatorii finali In abordarea acestei relaii, trebuie luata in calcul, tendina de trecere in timp de la actul izolat al consumului la sistemul de consum. Tot in cadrul acestei relaii trebuie sa se tina seama si de tendina de trecere de la cumprarea independenta a unui produs la achiziionarea optimizata in cadrul unui ansamblu de produse.
12

Decizia de cumprare se ia tot mai puin in funcie de un produs si tot mai mult in raport cu ansamblul produselor ce contribuie la asigurarea unui anumit standard de viata, sau a unui anumit nivel de activitate utila.

Politica de pre
La baza stabilirii preului produselor comercializate se are in vedere o serie de elemente, cum sunt:

decizia de stabilire a preului aparine patronului

sa se tina seama de structura clienilor, poziia geografica nivelul preturilor din sectorul de aprovizionare nivelul preturilor existente la societi concurente. Preturile sunt stabilite la un nivel mediu la unele produse, iar la altele

capacitatea de cumprare a clienilor

sunt cotate ca fiind situate sub acest-nivel. Politica de preturi pe care o utilizeaz societatea are in primul rnd in vedere satisfacerea nevoilor clienilor si nu urmrirea profitului imediat.Prin meninerea clienilor si atragerea altora se va obine un rezultat financiar favorabil in viitor. Preul ca instrument de reglare al pieei, ca echilibru intre cerere si oferta, ca instrument de msura si control al valorii mrfurilor este in permanenta in atenia factorului decizional al societii. Serviciile comerciale Produsele respecta termenele de valabilitate si calitatea menionata pe ambalajul acestora. Politica de produs nu poate funciona fr a avea in vedere o politica sntoasa de preturi de distribuie a mrfurilor si de promovare a acestora. Personalul este instruit sa se adreseze clienilor cu un limbaj si ton adecvat, fr sa influeneze decizia acestora cu privire la cumprarea unui produs. Trebuie recunoscut rolul preului in strategia de piaa ca fiind mediatorul intre cerere si oferta, cu tentinta de a crea echilibrul.
13

Practicarea unei politici de pre sntoasa a fost poate elementul care a contribuit la dezvoltarea afacerii societii, cifra de afaceri crescnd de la an la an cu un miliard de lei. Tot politica de preturi practicata a meninut un climat concu-rential sntos fr referende si repercursiuni asupra desfurrii in condiii bune a activitii. Imbinarea politicilor de aprovizionare, desfacere si de preturi poate fi considerata ca o strategie eficienta pentru dezvoltarea societii.

14

1.7 CONCLUZII SI PROPUNERI Activitatea desfurata de societatea comerciala Profil Com SRL in anul 2003 se poate defini ca fiind foarte buna. Strategia aplicata privind dezvoltarea activitii comerciale nu a avut efecte negative asupra rezultatelor societii nici mcar pentru perioade scurte de timp. Societatea are ca plan de viitor extinderea ariei de desfurare a activitii,fuzionarea cu firme de pe piata externa pentru a reusi sa acopere cat mai mult din nevoile de pe piata in acest domeniu . Societatea are ca perspectiva meninerea in continuare a preturilor la un nivel accesibil clienilor.

15

CAPITOLUL II-DECIZII LA NIVEL DE FIRMA IN CONDITII DE CERTITUDINE Decizia defineste ansamblul proceselor prin care se schimba natura si continutul resurselor sistemului,contribuind la modificarea sistemului obiectiv de nevoi si urmareste realizarea optimului economico-social al acestuia.

Decizia in conditii de certitudine se caracterizeaza prin faptul ca fiecare alternativa duce la acelasi rezultat cunoscut in mod specific ; doar un singur eveniment viitor este posibil si el se va petrece cu o probabilitatea asociata de 100%. 1.Firma doreste sa se aprovizioneze cu materiale de la diferiti furnizori din diferite localitati.Costul transportului pe diferite rute intre firma Profil Com si sursele de aprovizionare este prezentat in figura de mai jos .

D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 Profil Profil Com Vi o Vi 1 Vi 2 Vi 3

D1 0 9 9

D2 1 0

D3 4 0 11 11 11

D4 3 0 6 6 6

D5 5 3 0 6 6 6 6

D6 0 3 3 3 3

D7 2 2 0 4 4 4 4

Profil Com 6 3 4 0 0 0 0 0

Rutele optime de transport de la fiecare depozit la firma profil Com sunt :

16

D1=9(D1,D4,Profil Com) D3=11(D3,D5,Profil Com) D4=6(D4,D7,Profil Com) D5=6(D5,Profil Com) D6=3(D6,Profil Com) D7=4(D7,Profil Com) 2. Firma doreste sa aprovizioneze clientii care au solicitat materiale,materialele sunt cumparate de la depozitul principal de unde se aprovizioneaza firma. Firma trebuie ca dupa ce incarca marfa sa gaseasca un traseu cat mai bun pentru a livra marfa clientilor. Dupa ce termina de livrat ultimului client trebuie sa ajunga la firma . D1 va fi depozitul ,clientii(sunt numerotati in continuare Costul transportului pe diferite rute intre depozitul central de aprovizionare al firmei la clienti sai ca apoi sa ajunga inapoi la firma Profil Com este prezentat in figura de mai jos : D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 Profil Com Vio Vi 1 Vi 2 Vi 3 Vi 4 D1 0 14 14 D2 2 0 12 12 12 D3 1 0 15 15 D4 1 0
16

16

D5 2 0 14 14 14

D6 4 1 3 0 14 14 14

D7 2 0
12

12 12 12

D8 3 5 0 9 9 9 9

D9 5 0 7 7 7 7 7

D10 6 0 3 3 3 3 3

Profil Com 7 3 0 0 0 0 0 0

17

Rutele optime de transport de la depozitul de aprovizionare lafiecare clent si apoi la firma Profil Com sunt : D1=14(D1,D2,D8,D10,Profil Com) D2=12( D2,D8,D10,Prifil Com) D3=15(D3,D6,D8,D10,Profil Com) D4=16(D4,D5,D7,D9,Profil Com) D5=14(D5,D7,D9,Profil Com) D6=14(D6,D8,D10,Profil Com) D7=12(D7,D9,Profil Com) D8=9(D8,D10,Profil Com) D9=7(D9,Profil Com) D10=3(D10,Profil Com)

CAPITOLUL III-DECIZII LA NIVEL DE FIRMA IN CONDITII DE RISC

18

Riscul desemneaz acea stare a cunoasterii in care fiecare varianta decizionala conduce la unul dintre rezultatele cunoscute dintr-o multitudine data, fiecare rezultat putnd aparea cu o probabilitate cunoscuta obiectiv de catre decident. Trebuie identificate posibile pierderi, dimensiunile lor asociate situaiilor de risc si adoptarea unor decizii pentru rezolvarea problemelor. Riscurile pe care le poate intampina o firma sunt: -

simpla supravieuire a firmei; costuri sczute cu mamagementul riscului si in acest fel obinerea de

profituri ridicate; -

obinerea de ctiguri stabile; ntreruperi de mica durata sau absenta ntreruperilor in activitatea

firmei; -

creterea continua; satisfacia firmei in ceea ce privete responsabilitile sale sociale si

buna sa imagine.

1. Firma Profil Com S.R.L. doreste sa ofere clientilor sai niste pachete promotionale. Analiza finala pentru castigatorii celor trei pachete promotionale a fost pe baza unor criterii bine stabilite ,cum ar fi:(vanzarea pe anul trecut ,rapidiatea platilor pentru marfa cumparata, vechimea colaborarii).In tabelul de mai jos sunt prezentate variantele de transport pe care agentia le poate utiliza: mesageria CFR,serviciile postale, curierat rapid DHL, probabilitatile ca pachetele promotionale sa ajunga in siguranta si la timp,precum si veniturile care implica transportul.

P1 = 0.5
Client 1

P2 =0.1
Client 2 22000 30000 35000

P 3 = 0 .4
Client 3 35000 40000 40000

V1=mesageria CFR V2=serviciile postale V3=curier rapid DHL

15000 20000 50000

1.Criteriul profitului mediu M(V1)=0.5*15000+0.1*22000+0.4*35000=23700 M(V2)=0.5*20000+0.1*30000+0.4*40000=29000 M(V3)=0.5*50000+0.1*35000+0.4*40000=44500

19

2.Criteriul probabilitatii maxime max (23700;29000;44500)= 44500 = M(V3) max PJ = max (0.5; 0.1; 0.4) = 0.5 Varianta optima este V3 =50000.
Conform acestui criteriu varianta cea mai profitabila este V3(curier rapid DHL),careia ii corespunde venitul cel mai mare,cu probabilitatea cea mai ridicata de realizare. 2. Firma S.C. Profil Com S.R.L. trebuie sa duca marfa( silicagel,spuma salam,agent curatare,banda butilica,coltare,bagheta geam

montaj,silicon

termopan , sticla,etc.) conform comenzilor cerute de clientii .Primul client se afla in Slobozia,al 2-lea client in Galati si cel de-al 3 lea client a solicitat marfa inTulcea . In tabelul urmtor sunt prezentate variantele de transport pe care firma le poate utiliza, probabilitatea ca marfa sa ajung in siguranta si la timp si veniturile pe care le implica transportul. Vom aplica cele doua criterii decizionale:

V1 V2 V3

P1=0.4 Slobozia 20 17 15

P2=0.3 Galati
18

P3=0.2 Tulcea
16 15 13

12 14

1.Criteriul prfitului mediu M (V1)=0.4*20+0.3*18+0.2*16=9.4 M(V2)=0.4*17+0.3*12+0.2*15=13.4 M(V3)=0.4*17+0.3*14+0.2*13=12.8 2.Criteriul probabilitatii maxime max (9.4 ;13.4 ; 12.8)= 13.4 = M(V 2) max PJ = max (0.4; 0.3; 0.2) = 0.4 Varianta optima este V2 = 17. CAP III .ARBORI DECIZIONALI
20

Aceasta metoda de decizie este o metoda evoluata de luare a deciziei economice si este frecvent utiliazata pentru descrierea situaiilor decizionale complexe in condiii de risc. Aceti arbori decizionali permit reprezentarea deciziilor secveniale si totodat studierea influentei deciziilor prezente asupra delor viitoare. umane, transport, construcii, etc. 1. Firma S.C. Profil Com S.R.L. doreste sa produca el insusi pachete de geam termopan ,lansand unul din produsele A,B,C,D pe piaa interna ( produsele respective au diferite modele : geam bombat parsol,geam bombat clar,geam normal cu ornamente aurii,geam normal cu ornamente albe ). Din studii s-a neles ca lansarea oricruia pe piaa interna, firma va cheltui 20000 USD la o cantitate de 1000 mp. Dup studiu s-a ajuns la concluzia ca: Pe piaa interna: daca se lanseaz produsul A -

Domeniile in care se

poate utiliza metoda arborelui de decizie sunt: management, marketing, resurse

se vinde bine cu o probabilitate de 0.5 si venit de 200000 u.m.; se vinde mediu cu o probabilitate de 0.3 si venit de 150000 u.m.; se vinde slab cu o probabilitate de 0.2 si venit de 80000 u.m.. daca se lanseaz produsul B se vinde bine cu o probabilitate de 0.5 si venit de 135000 u.m.; se vinde mediu cu o probabilitate de 0.4 si venit de 110000 u.m.; se vinde slab cu o probabilitate de 0. l si venit de 30000 u.m.. daca se lanseaz produsul C se vinde bine cu o probabilitate de 0.4 si venit de 128000 u.m.; se vinde mediu cu o probabilitate de 0.3 si venit de 112000 u.m.; se vinde slab cu o probabilitate de 0.3 si venit de 60000 u.m.. daca se lanseaz produsul D se vinde bine cu o probabilitate de 0.5si venit de 115000 u.m.; se vinde mediu cu o probabilitate de 0.3 si venit de 100000 u.m.; se vinde slab cu o probabilitate de 0. 2 si venit de 55000 u.m..

21

R1

200 00 0

R2= 150000 R3 = 80000 R4 135000 R5= 110000 R6= 30000 R7= 128000 R8= 112000 R9=60000
R10= 115000

R11=100000 R12=55000

22

R1=0.5*200000=100000 R2=0.5*150000=45000 R3=0.2*800000=16000 R4=0.5*135000=67500 R5=0.4*110000=44000 R6=0.1*30000=3000 R7=0.4*128000=51200 R8=0.3*112000=33600 R9=0.3*60000=18000 R10=0.5*115000=57500 R11=0.3*100000=30000 R12=0.2*55000=11000 A: (100000+45000+16000)-20000=141000 B: (67500+44000+3000)-20000=94500 C: (51200+33600+18000)-20000=82800 D: (57500+30000+11000)-20000=78500 Rezulta ca varianta A geamul bombat parsol va aduce profitul cel mai mare firmei . 2. Firma S.C. Profil Com S.R.L. doreste sa produca niste usi moderne

confectionate din paneluri si diferite ornamente si diferite culori ,pe piata externa au adus benefici destul de bune producatorilor ,firma a ales 4 modele ( stejar ,mahon ,brad si alb cu inox )pentru a le lansa pe piata ,le vom nota cu A,B,C,D . Din studii s-a neles ca lansarea pe piaa interna, firma va cheltui 30000 USD pentru utilajele necesare modelarii panelurilor. Dup studiu s-a ajuns la concluzia ca: daca se lanseaz produsul A
23

se vinde bine cu o probabilitate de 0.4 si venit de 90000 u.m.; se vinde mediu cu o probabilitate de 0.3 si venit de 60000 u.m.; se vinde slab cu o probabilitate de 0.2 si venit de 32000 u.m.. daca se lanseaz produsul B se vinde bine cu o probabilitate de 0.3 si venit de 86000 u.m.; se vinde mediu cu o probabilitate de 0.5 si venit de 67000 u.m.; se vinde slab cu o probabilitate de 0.2 si venit de 56000 u.m.. daca se lanseaz produsul C
-

se vinde bine cu o probabilitate de 0.5 si venit de 99000 u.m.; se vinde mediu cu o probabilitate de 0.4 si venit de 88000 u.m.; se vinde slab cu o probabilitate de 0. l si venit de 32000 u.m.. daca se lanseaz produsul D se vinde bine cu o probabilitate de 0.4si venit de 123000 u.m.; se vinde mediu cu o probabilitate de 0.3 si venit de 112000 u.m.; se vinde slab cu o probabilitate de 0. 3si venit de 89000 u.m..

24

R1=

90000

R2= 60000 R3 = 32000 R4 =86000 R5= 67000 R6= 56000 R7= 99000 R8= 88000 R9=32000
R10=123 000

R11=112000 R12=89000

25

V1=0.4*90000=36000 V2=0.3*60000=18000 V3=0.2*32000=64000 V4=0.3*86000=25800 V5=0.5*67000=33500 V6=0.2*56000=11200 V7=0.5*99000=49500 V8=0.4*88000=35200 V9=0.1*32000=3200 V10=0.4*123000=49200 V11=0.3*112000=33600 V12=0.3*89000=26700 A: (36000+18000=6400)-30000=30400 B: (25800+33500+11200)-30000=40500 C: (49500+35200+3200)-30000=57900 D: (49200+33600+26700)-30000=79500 Rezulta ca varianta D usa care contine panel alb cu cu ornamentel din inoxva aduce profitul cel mai mare firmei.

26

CAPITOLUL V: ADOPTAREA DECIZIEI LA NIVEL DE FIRMA IN CONDITII DE INCERTITUDINE

Deciziile in conditii de incertitudine sunt acele decizii care se adopta in conditiile in care fiecare altemativa poate duce la mai multe rezultate, deoarece mai multe evenimente viitoare sunt posibile, iar probabi1itatile asociate fiecarui eveniment sunt necunoscute. Incertitudinea defineste acea starea in care una sau mai multe alternative decizionale au rezultate intr-o multime data, rezultate a caror probabilitate de aparitie este necunoscut sau imposibil de apreciat obiectiv. Exista doua metode principale de luare a deciziei in condiii de incertitudine: a)
-

decidentul poate utiliza cea mai buna informaie disponibila si propria experiena si judecata pentru:

identificarea si asocierea de probabiliti subiective pentru strile posibile ale naturii; extinderea consecinelor pentru fiecare strategie disponibila in fiecare stare a naturii; b) daca gradul de incertitudine este att de mare incat decidentul prefera sa nu fac ipoteze asupra probabilitilor diferitelor stri ale naturii, el poate fie sa neglijeze probabilitile, fie sa le considere ca fiind egale (echiprobabile). In condiii de incertitudine, managerii pot lua deciziile dup una din urmtoarele reguli:

regula prudentei (Abraham Wald) regula optimista (Leonid Hurwicz) regula echilibrului (Bayes-Laplace) regula regretelor (Leonard-Savage) Firma doreste sa cumpere o autoutilitara pentru a avea costuri minime de transport

si un volum cat mai mare de a transporta marfa ,vom analiza 2 cazuri (primul cu un credit de la banci , si al doilea caz cu un leasing financiar).

Problema 1

27

Firma Pofil Com SRL solicit unor banci comerciale un credit, in vederea finantarii cumpararii unui autoutilitare marca WV. In acest sens managerul general studiaza 3 variante decizionale, lund in calcul dobnzile pe care le impun bancile (mare, medie, mica) .Marimea garantiilor solicitate de cele trei banci sunt inscrise in tabelul urmator:

Banca BCR Banc Post BNR

V1 V2

Dobanda mare 7 13 12

N1

Dobanda Medie 13 11 12

N2

Dobanda Mica 15 14 16

N3

Probabilitatea optimista este de 0.6,iar probabilitatea pesimista este 0.4. 1.Regula Prudentei Vp=max(min Uij) Vp=(7,11,12)=12 (V3) Vsp=min(min Uij) Vsp=7(V1) 2 Regula Optimista
Vopt=max[(max Uij)*Popt+(min Uij)*Ppes] V1=max(15*0.6+7*0.4)=11.8 V2=max(14*0.6+11*0.4)=12.8 V3=max(16*.6+12*0.4)=14.4 Vopt=14.(V3) Conform criteriului optimist banca 3(BNR) ofera cel mai avantajos credit pentru firma. Vso=max(max Uij) Vso=max(15,14,16)=16(V3)

3.Regula echilibrului Ve=max(1/n E Uij) V1=1/3(7+13+15)=35/3=11.66 V2=1/3(13+11+14)=38/3=12.66 V3=1/3(12+12+16)=40/3=13.33 Ve=max(11.66,12.66,13.33)=13.33(V3)

28

4.Regula regretelor Vr=min(max Uij) r ij=max(Uij)-Uij

N1 V1 6 V2 0 V3 1 Vr=min(6,2,1)=1(V3) N2 0 2 1 N3 1 2 0

Conform regulilor aplicate rezulta ca banca 3 BNR reprezinta cea mai avantajoasa oferta.

Problema 2 Firma Pofil Com SRL solicit unor firme de leasing un credit, in vederea finantarii cumpararii unui autoutilitare marca WV. In acest sens managerul general studiaza 3 variante decizionale, lund in calcul dobnzile pe care le impun firmele de leasing si marimea garantiilor cerute (mare, medie, mica) .Marimea garantiilor solicitate de cele trei firme de leasing sunt inscrise in tabelul urmator:
Firma de leasing Bianca Group V1 Oltenia V2 Alpha Group V3 Dobanda mare 11 13 8 N1 Dobanda Medie 15 12 10 N2 Dobanda Mica 18 14 13 N3

Probabilitatea optimista este de 0.6,iar probabilitatea pesimista este 0.4. 1.Regula Prudentei Vp=max(min Uij) Vp=(11,12,8)=8 (V1) Vsp=min(min Uij) Vsp=8(V3) 2 Regula Optimista
Vopt=max[(max Uij)*Popt+(min Uij)*Ppes] V1=max(18*0.6+11*0.4)=15.2 V2=max(14*0.6+12*0.4)=13.2 V3=max(13*.6+8*0.4)=11 Vopt=15.(V1)

29

Conform criteriului optimist firma de lesing Bianca Group(V3) ofera cel mai avantajos credit pentru firma. Vso=max(max Uij) Vso=max(18,14,13)=18(V1)

3.Regula echilibrului Ve=max(1/n E Uij) V1=1/3(12+15+18)=45/3=15 V2=1/3(13+12+14)=39/3=13 V3=1/3(8+10+12)=30/3=10 Ve=max(15,13,10)=15(V1) 4.Regula regretelor Vr=min(max Uij) r ij=max(Uij)-Uij
V1 V2 V3 N1 1 0 5 N2 0 3 5 N3 0 4 6

Vr=min(1,4,6)=1(V1) Conform regulilor aplicate rezulta ca firma de leasing Bianca Group reprezinta cea mai avantajoasa oferta.

Bibliografie :

30

1. 2. 3. 4.

Metode Cantitative in fundamentarea deciziei Liana Salagean ,Marian Zaharia , Dumitru Florian Staicu Note de curs Liana Salagean Mihaila N-Matematici aplicate in economie Zaharia M-Managementul Priectelor

31