UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI

COMERCIAL

MANAGEMENTUL TURISMULUI BALNEAR ŞI DE

LITORAL ORIZONT 2020

Program de valorificare si dezvoltare

durabila a patrimoniului turistic balnear
al statiunii Mangalia

PETCU AMALIA DIANA

MTC/MAT

București
2018
 Cuprins

1.1. Evaluarea resurselor turistice

1.2. Gradul actual de valorificare a resurselor

1.2.1. Analiza bazei tehnico-materiale
1.2.2. Analiza circulaţiei turistice
dezvoltare şi promovare a ofertei turistice
1.3. Program de modernizare,

(orizont 2015)
1.3.1. Program de modernizare a serviciilor turistice
1.3.2. Program de dezvoltare a serviciilor turistice
1.3.3. Program de promovare a ofertei turistice (în structura
2015)
1.3.4. Propuneri privind protecţia şi conservarea resurselor
turistice şi a mediului
înconjurător.

1
 1.1. Evaluarea resurselor turistice

Apa mării. Principala atracţie turistică a litoralului este însăşi Marea

Neagră, care este o mare continentală închisă, rămasă pe locul vechii mări

Sarmatice şi care comunică prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele cu Marea

Mediterană. Caracterul său de mare închisă face ca fenomenul

mareelor să fie aproape insesizabil, ceea ce permite folosirea optimă a

plajelor, iar salinitatea mult mai redusă comparativ cu cea a altor mări şi
oceane este de circa 20-22 g/l, scăzând în apropierea
ţărmului la 17-18 g/l datorită aportului mare de apă dulce al Dunării,
precum şi al altor fluvii (Nistru, Nipru, Don), favorizează practicarea
sporturilor nautice,îndeosebi a celor subacvatice.
Plaja, orientată pe direcţia est şi sud-est, are o lăţime cuprinsă între
100 – 150 m cu nisip fin în cea mai mare parte. Panta este lină şi uşor
accesibilă, marea are salinitate redusă iar
temperatura apei este în jur de 24 de grade Celsius în sezonul estival.
Plaja, acoperită cu nisip fin, este deosebit de frumoasă. Plaja
oraşului Mangalia are o formă uşor circulară întinzându-se între c
a
digul de nord al Portului comercial Mangalia şi plaja Saturn. În l
partea centrală plaja are circa 120 m lăţime şi este mărginită de o a
r
faleză înaltă folosită ca loc de a
b
promenadă în serile calde de vară de turişti. Accesul pe plajă se
d
face de regulă pe scările care coboară pe plajă chiar din zona e
centrală a oraşului.
Este deasemenea staţiune balneoclimaterică permanentă. La Hotel
Mangalia şi la Sanatoriul Balnear se efectuează toate tipurile de tratamente
de recuperare şi lupta impotriva diverselor afecţiuni şi a îmbătrânirii
organismului.
Herghelia M angalia – în afara profilului zootehnic, herghelia constituie
şi un excelent centru de agrement şi atracţie turistică. Complexul dispune
de un bun hipodrom de trap şi galop, în incinta unităţii practicându-se
echitaţia, se pot efectua plimbări de agrement călare sau cu trăsura de-a
lungul Mării Negre. Condiţiile de climă deosebite au permis formarea
acestui Mangalia cu calităţi deosebite.
Incinta roma no- bizantină, latura de nord – situat nu departe de
mare, zidul de incintă (după cum ne informează o inscripţie) a fost refăcut
“din ordinul guvernatorului provinciei Marcus Valerius Bradua”. Pe
laturile de nord şi vest, săpăturile mai vechi au identificat o serie de turnuri
patrulatere exterioare,specifice tipului de fortificaţie al arhitecţilor bizantini
Cleodamos şi

2
Athenaios. Zidul este construit din mari blocuri de piatră cioplită, dispusă
regulat după ordinea
pseudoisodomon.
Muzeul de Arheologie “Callatis” – dispune de o colecţie de
arheologie de mare valoare, cu piese descoperite în zona vechii cetăţi
Callatis: coloane antice, sarcofage, fragmente arhitectonice, sculpturi,
podoabe, inscripţii, ceramică, unelte casnice şi agricole, statuete etc. Toate
aceste piese ilustrează în mod convingător interferenţa civilizaţiei greceşti
cu influenţele romane,
pe fondul autohton geto-dacic.
M ormântul cu pap ir us – descoperit în anul 1959, Papirusul, aflat
lângă schelet, nu a putut fi recuperat, sfărâmându-se în contact cu aerul.
Interiorul mormântului (datat secolul IV î.e.n.) este constituit din blocuri
mari de piatră, care formau un fel de casetă, înconjurată de un cerc tot din
piatră, cu un diametru de 14m.
Monumentul Eroilor – situat în centrul oraşului, este cel mai nou
obiectiv turistic al
Mangaliei, şi s-a născut din necesitatea unui simbol care să reprezinte
Mangalia – datorită istoriei sale milenare şi a rolului pe care l-a avut din
antichitate. Inaugurat la 9 mai 1998 –
Ziua Eroilor şi a Europei – dată aleasă
şi pentru festivităţile prilejuite de Zilele Municipiului Mangalia, este un
triptic pe aliniament V-E: Poarta, Altarul şi Înălţarea. Sobrietatea grea,
funerară a edificiului contrastează izbitor cu prospeţimea ierbii-simbol
ancestral al regenerării şi vitalităţii.
Monument de arhitectură în stil maur, datând de la începutul
secolului al XVI-lea, înconjurat de un cimitir mahomedan, printre pietrele
funerare putând fi identificate o serie de fragmente arhitectonice provenite
de la edificiile anticului Callatis.
Geamia funcţionează şi astăzi ca lăcaş de cult, fiind vizitată în fiecare an de
numeroşi turişti din ţară şi de peste hotare.
Situl arheologic din cadrul Centrului Român de Afaceri “Marea
Neagră” – situat pe
faleza din Mangalia, la distanţă egală (50 m) de centru oraşului şi de malul
mării, întregul sit arheologic descoperit în această zonă a fost restaurat şi
amenajat din punct de vedere muzeistic în holul Hotelului “President” şi la
subsolul complexului.
Situat în vecinătatea oraşului, complexul funerar este format dintr-un
mormânt de mari dimensiuni orientat est-vest şi o construcţie de formă
rectangulară a cărei funcţionalitate nu a putut fi stabilită încă. Întregul
complex a fost locuit, dovadă fiind marea cantitate de ceramică
fragmentară reprezentând amfore şi vase mai mici de uz comun.

3
 Peştera Movile – situată în zona numită “La Movile” aflată la vest de
oraşul Mangalia. Descoperită în anul 1986 într-un puţ minier, a devenit una
dintre cele mai vestite peşteri din lume. Este o peşteră mică, de 240 m
lungime, cu galerii scunde şi nespectaculoase, însă conţine un ecosistem
subteran unic, bogat în specii adaptate la mediul cavernicol, şi care este
bazat în întregime pe energia chimică rezultată din oxidarea hidrogenului
sulfurat. Realizând importanţa ştiinţifică deosebită, pe baza referatelor de
specialitate întocmite de speologi, Primăria Municipiului Mangalia a
declarat peştera Movile rezervaţie speologică, intrarea fiind închisă (peştera
este o cavitate mică, cu galerii scunde, în care avansarea se face târâş sau
mergând
aplecat).
Laboratorul GESS de la M angali a – situat pe malul mării, în
vecinătatea unui foraj cu apă sulfuroasă, laboratorul a fost inaugurat în vara
anului 1995 şi născut pentru a facilita cercetările de biologie şi ecologie din
zona Movile. Ulterior el şi-a dovedit utilitatea nu numai pentru cercetări de
biospeologie, dar şi pentru studiul ecologic al litoralului şi al zonelor
umede din zonă. Filmele video realizate de GESS, premiate la festivaluri
internaţionale, precum şi proiecţii de diapozitive pot fi prezentate acum
publicului în cele mai bune condiţii în sala de întruniri care are o capacitate
de 40 locuri.
Peştera Limanu, un labir in t de istorie – aflată nu departe de bătrânul
Callatis, într -un loc unde s-au întâlnit de mii de ani drumurile pescarilor cu
ale corăbierilor, contrabandiştilor, neguţătorilor, aceasta a căpătat un nimb
de legendă. Săpăturile arheologice au deschis la Limanu o carte de istorie
din care lipsesc doar puţine capitole. Reţeaua de galerii a peşterii seamănă
cu harta străzilor unui oraş neglijent sistematizat, întreg păienjenişul de
galerii neatingând 4 km în total, iar labirintul se dezvoltă numai sub platoul
de câteva hectare situat la marginea comunei, în versantul drept al văii
Albeşti (în folclorul local această peşteră este descrisă ca fiind o peşteră
nesfârşită, ale cărei galerii ajung până în beciuri şi fântâni din Limanu, din
Bulgaria, din Turcia!).
Rezervaţia Pădurea Hagieni – este una din cele mai
valoroase piese ale
patrimoniului natural dobrogean. Rezervaţia uimeşte prin diversitatea
peisajului atât de deosebit de cel al litoralului situat la numai câţiva
kilometri, cât şi prin rarităţile de floră şi faună care şi -au găsit refugiu în
această insulă de vegetaţie înconjurată acum de culturi agricole: bălţi cu
vegetaţie acvatică şi palustră, stepe pietroase aflate în plin soare, coaste şi
râpe de calcar, pâlcuri de arbuşti spinoşi, luminişuri cu vegetaţie de stepă şi
păduri umbroase de diferite esenţe, predominantă fiind
cea de tip submediteraneean.

4
 1.2. Gradul actual de valorificare al resurselor

1.2.1.Analiza bazei tehnico-materiale

Portul Turistic Mangalia este singurul port turistic la Marea Neagră
amenajat cu fonduri
europene nerambursabile destinat ambarcațiunilor de agrement, la
standarde tehnice și de calitate europene care îi vor permite includerea în
cele mai prestigioase rețele de porturi turistice
mediteraneene și la Marea Neagră. Rezultatul final al proiectului este o
marină modernă, amenajată după o concepție care îmbină
particularitățile zonei cu toate avantajele specifice, în liniile
prescripțiilor generale privind o amenajare portuară, prescripții
respectate de toate marile porturi turistice din zonă.

Unul dintre proiectele de mare anvergură implementate la Mangalia

a fost realizarea Portului turistic şi de agrement. Accesul direct de pe
chei, legătura directă cu orașul, poziționarea într-un spațiu ferit de vânturi
puternice și furtuni, zona întinsă potrivită pentru sporturile nautice, toate
aceste trăsături transformă Mangalia într-un al doilea Monte Carlo și unul
dintre cele mai mari porturi turistice din zona Mării Negre.
Turismul nautic capătă un caracter intern, dar și internațional,
incluzând Portul Turistic Mangalia într-un circuit al Mării Negre. Se are
în vedere, de exemplu, traseul Istanbul-Varna-Mangalia-Odessa-Yalta, ce
poate fi realizat printr-o navigație costieră. Acest gen de circuit se poate
extinde, incluzând și alte localități – porturi turistice- de pe țărmul Mării
Negre. Din Portul

MangpânălaliaConstanțasunt2zilesaudeînnavigDeltațieDunării,pânălaceea

Odessa,ceva1atrage,zipânăcuînsiguranță,portulbulgărescnumeroșiVarnatur

iștși adepțicâteva aiore acestui gen de călătorii.

Creșterea capacității de acostare a portului va permite, cu siguranță,

includerea Municipiului Mangalia în circuitul turismului nautic al Mării
Negre prin organizarea unei game mai largi de activități sportive și de o
mai mare amploare, precum regatele. De exemplu, în august 2008 Portul
Turistic Mangalia a găzduit cu succes prima ediție a Expoxiției de
Yachting Bavaria, pentru ambarcatiuni de mici și mari dimensiuni, expuse
la vânzare. Un alt eveniment organizat de Primăria Mangalia in colaborare
cu Federația Română de Yachting s-a desfășurat in perioada 3-8
septembrie 2008 sub numele de Jocurile balcanice de Yachting, care s-a
bucurat de prezența a 21 de participanți din 9 țări, cu peste 150 de
ambarcațiuni. Între 13-14 septembrie 2008, a avut loc și Campionatul
Național de Vele Offshore, eveniment organizat de yacht Club Regal
Român.
În același timp, Portul Turistic Mangalia poate fi o bază pentru navele
turistice costiere care vor naviga în lungul litoralului r omânesc, cu escale
la Neptun, Costineşti, Eforie, Constanţa, Mamaia sau Midia.
Apartenența Municipiului Mangalia la Uniunea Vechilor Porturi
Grecești din bazinul Mediteranean și al Mării Negre încă din anu 1998 va
facilita includerea Portului Turistic în linia
ofertelor de acest gen din Europa.
Datorită amplasării sale, Portul Turistic Mangalia oferă condiţiile
ideale pentru staţionarea şi întreţinerea ambarcaţiunilor pe timp de iarnă şi
chiar utilizarea acestora pe Lacul Mangalia în perioadele în care Marea
Neagră este impracticabilă datorită condiţiilor meteorologice.
Manifestările culturale iși găsesc împlinirea pe scenele a două case
de cultură, dintre care una este dedicată prioritar tinerilor. Cinematografia
beneficiază de serviciile a 6 grădini de vară în

5
sezonul estival. Locuitorii Mangaliei se bucură de serviciile a două
biblioteci, dintre care una franceză, dacă ar fi să nu ținem cont de cea
care se află la sediul cercului militar.
În ultimii ani, Mangalia se identifică cu manifestările festivalului Callatis,
Gala Tânărului Actor și Festivalul Internațional “Zile și Nopți de
Literatură” organizat în colaborare cu Uniunea
Scriitorilor Români.
Herghelia de la Mangalia
Herghelia Mangalia este situată la 3 km nord de Municipiul Mangalia şi la
numai 500 m de malul vestic al Mării Negre; nu a fost aşezată aici
întâmplător, ci s-a ţinut cont de condiţiile geoclimaterice de formare a
rasei arabe. Condiţiile de climă deosebite au permis formarea unui cal arab
de Mangalia cu calităţi deosebite.
În afara profilului zootehnic, Herghelia constituie şi un excelent centru de
agrement şi atracţie turistică. Complexul dispune de un hipodrom de trap
şi galop bine amenajat, iar în incinta unităţii
se practică echitaţia, se pot efectua plimbări de agrement - călare sau cu
trăsura - de-a lungul Mării
Negre.
Herghelia de la Mangalia este cea mai mare din sud-estul Europei si
este populată numai de cai de rasă: pursânge arab, semigrei si câțiva ponei.
Herghelia este un loc cu tradiție, fiind înființată încă din 1926. Atunci, la
Mangalia erau crescuți cai arabi aduși de la hergheliile din Jegălia, Cislău
și Rădăuți. Între 1936 și 1941, herghelia a importat din Polonia noi „linii“
de armasari pursânge: El-Sbaa și Nedjari. Suprafața Hergheliei Mangalia
depășește 580 de hectare, din care peste 400 de hectare sunt cultivate cu
plante furajere, care asigură necesarul de hrană pentru cei peste 350 de cai.
Hipodromul Mangalia, unicul din țară special conceput pentru cursele de
galop, se intinde pe o suprafață de 19 hectare. Aici se desfășoara, pe timpul
verii, în lunile iulie-septembrie, curse de cai la care participă herghelii și
crescători particulari din toata țara.
Armăsarii pursânge arab sunt antrenați zilnic de cei 8 jockey ai
hergheliei, ce răspunde,
fiecare, de câte cinci exemplare. Antrenamentul de 8 ore pe zi pentru
fiecare dintre jockey
alternează reprize de trap, galop, galop întins și plimbări ușoare.
Cel mai frumos spectacol îl oferă caii scoși pe malul mării, periodic, unde
sunt antrenați mai multe ore, spre bucuria localnicilor, martori ai unui
spectacol rar, între stațiunile Saturn și Venus. Un cal bine îngrijit poate
ajunge, de obicei, la 30 de ani de viață.
„Recordman"-ul de vârstă de la Herghelia Mangalia a fost
Nedjari, armăsarul Regelui Mihai, care a murit la venera bila" vârstă
de 34 de ani, în 1946.
Lacul Mangalia
Între mlaştina Mangalia şi Saturn se află o porţiune de plajă lată şi
primitoare. La vest, în imediata sa vecinătate se întinde o vastă oglindă de
apă, cu numeroase cordoane şi insule de stuf. Este Mlaştina Mangalia care,
după amenajarea şi dragarea sa, a devenit Lacul Mangalia. Lacul este
foarte accesibil, fiind flancat spre vest de şoseaua Mangalia-Constanţa, iar
spre est de drumul asfaltat ce face legătura dintre Mangalia şi Saturn, iar
suprafaţa ei de 99 ha face din ea un obiectiv important şi vizibil din orice
direcţie.
O plimbare cu barca vara pe mlaştină prilejuieşte întâlniri cu chire,
egrete, lebede şi alte câteva specii de păsări, cu broaşte ţestoase de apă
(Emys orbicularis) dar şi cu banalele broaşte
orăcăitoare şi numeroţi şerpi de apă. Pe maluri întâlnim mereu pescari,
de unde deducem că în mlaştină se găsesc şi peşti.
Pe timpul anotimpului rece mlaştina constituie adăpost pentru multe
specii de păsări care preferă mediul deltaic: lişiţe, pelicani, raţe, gâşte
sălbatice, cormorani, lebede.
Pe fundul mlaştinii sunt mai multe puţuri adânci (cel mai adânc are
18 m, în timp ce apa de lângă el măsoară doar 1-2 m adâncime) ale
izvoarelor de apă termală şi sulfuroasă. S-au semnalat aproximativ 25 de
astfel de puţuri, cu un debit estimat de 250 litri/secundă, care conţin bule
de metan, hidrogen sulfurat şi au o temperatură de circa 25 grade Celsius.

6
 Biserica Sf Mina
Biserica Sf Mina este o biserică de lemn, de tip maramureșean, ce
aduce pe meleaguri dobrogene o veche tradiție românească - aceea a
lemnului. Locul bisericii a fost sfințit pe 4 martie 2006, construcția
fundației a demarat în lunile imediat următoare, iar biserica propriu-zisă de
lemn a început sa fie montată pe 1 mai 2007, la data de 1 iunie 2007 fiind
terminată complet. Duminică, 15 iulie 2007, s-a savârșit slujba de sfințire a
Bisericii Sf. Mina și Sf. Pantelimon și Ermolae din orașul Mangalia, din
incinta Spitalului Municipal, oficiată de către Înalt Preasfințitul Teodosie,
Arhiepiscopul Tomisului.
Peştera Limanu
Aflată nu departe de bătrânul Callatis, într -un loc unde s-au întâlnit
de mii de ani drumurile
pescarilor cu ale corăbierilor, contrabandiştilor şi neguţătorilor, Peştera
Limanu a căpătat un nimb de legendă. A fost refugiu în timpul unor
atacuri, ascunzătoare pentru hoţi, casă pentru pribegi, loc
secret de practicare a unor ritualuri religioase, încă din neolitic, trecând
prin antichitatea dacică, grecească, daco-romană, epoca medievală. Faima
de „peşteră cu comori” s-a răspândit cu uşurinţă.
În afară de valoarea istorică, Peştera Limanu prezintă şi o deosebită
importanţă speologică. Ea este o peşteră freatică dezvoltată în calcare
stratificate orizontal. Stratele orizontale au fost fragmentate de un sistem
regulat de fisuri verticale. Când placa de calcar sarmaţian s-a scufundat
sub nivelul freatic, apele au pătruns în lungul planelor rectilinii de
discontinuitate din rocă şi au dizolvat, lăsând în urmă o reţea labirintică cu
distribuţie rectangulară formată din galerii cu secţiuni dreptunghiulare
surprinzător de regulate.
Mormântul cu papirus
Cu ocazia nivelării a doi tumuli pentru construirea stadionului din
Mangalia, s-a descoperit un ring de piatră ecarisată, cu un diametru de 13
m, iar în mijlocul acestuia un sarcofag datând din secolele IV-III î.Ch. Pe
unul dintre capacele sarcofagului au fost găsite două coroane de frunze de
lauri din bronz aurit, dovedind că cel care fusese depus în sarcofag era
cetăţean de vază al
Callatisului. Printre resturile scheletului mâinilor a apărut un papirus,
apreciat ca o piesă deosebit de rară, unică în Europa de Sud-Est la acel
moment. Papirusul era scris cu caractere epigrafice, cu
o cerneală de culoare maron şi putea fi un talisman pentru viaţa de apoi
sau o lucrare artistică aparţinând defunctului. Papirusul a fost preluat de
cercetători din fosta U.R.S.S. şi dus la Moscova pentru a fi descifrat, dar
nu a mai fost înapoiat României, pe motivul deteriorării lui.
Mormântul poate fi vizitat în incinta Muzeului de Arheologie
„Callatis” Mangalia, sub forma sa tumulară. S-a păstrat şi ringul din
piatră pentru a reda cât mai fidel construcţia.
Sala tumulului a devenit o sală plină de comori, cele mai valoroase
exponate ale muzeului fiind expuse aici şi puse în valoare în vitrine
speciale.
Sanatoriul balnear Mangalia
Situat pe faleza Mangaliei, la 50 m de plaja oraşului, Sanatoriul Balnear şi
de Recuperare dispune de hotelul Callatis clasificat cu o stea şi avînd o
capacitate de 300 locuri, o secţie clinică cu 50 paturi şi două baze
moderne de tratament, cu o capacitate totală de 1000 de pacienţi pe zi.

Turiştii şi pacienţii care aleg sănătatea şi odihna pe litoralul Mării

Negre, întâlnesc la Sanatoriul Balnear un colectiv de cadre medicale de
excepţie, aparatură modernă şi tarife accesibile. Această asociere deosebită
de factori naturali şi profesionalism medical vă menţin sănătatea şi
vigoarea.

7
 1.2.2. Analiza circulatiei turistice

Numărul turiştilor români şi străini cazaţi în pensiunile turistice, ca

urmare a creşterii numărului unităţilor de cazare, a cunoscut o creştere
continuă în perioada 1998 -2000. Astfel, ponderea în 1999 a numărului de
turişti cazaţi în pensiuni turistice (faţă de 1998) a crescut cu 6,41%
(creşterea mai mare a cunoscut-o numărul turiştilor străini cazaţi), iar în
2000 creşterea a

fost de 5,65%, numărul turiştilor străini cazaţi în pensiuni fiind în creştere,

dar nu atât de semnificativă ca în anul precedent. În 2000 o creştere
semnificativă a cunoscut numărul turiştilor
români cazaţi în pensiunile din zona Mangalia – 6,03%.

An Turişti români % Turişti straini % Total turişti %

1998 2987 - 1316 - 4303 -
1999 3031 + 1,47 1548 + 17,63 4579 + 6,41
2000 3214 + 6,03 1624 + 4,9 4838 + 5,65
În luna iulie 2006, Mangalia a avut cea mai mare durată a sejurului litoral,
de pe 10,9
zile/turist.
Circulația turistică a unei zone se poate determina făcând analiza mai
multor indicatori și
anume:
1. Numărul de sosiri și numărul înnoptărilor în structurile de cazare
turistică.
2.Durata medie a sejurului - este un indicator calitativ cu privire la
amploarea actvității turistice și disponibilitatea turiștilor de a rămâne o
anumită perioadă într -o anumită zonă sau țară.
3.Densitatea circulației turistice - este un raport între numărul turiștilor
și numărul populației rezidente sau între numărul de zile turistice și
numărul populației rezidente. Acest indicator exprimă legătura dintre
fluxul turiștilor și populația rezidentă a unei zone sau a unei țări.
4.Indicii de utilizare netã a capacitãții de cazare turisticã în funcțiune se
calculeazã prin raportarea numãrului de înnoptãri realizate, la capacitatea
de cazare turisticã în funcțiune, din perioada respectivã.
”Indicatorii turismului redau într -o exprimare sintetică, matematică,
informații cu privire la diferite aspecte turistice, informații utile pentru
măsurarea fenomenului și a efectelor sale, pentru anticiparea tendințelor de
evoluție și pentru fundamentarea politicii de dezvoltare în domeniu”.
Circulaţia turistică reprezintă sinteza care reflectă modul de atractivitate şi
nivelul de valorificare a potenţialului turistic. Este elementul dinamic,
răspunzător de creşterea şi diversificarea bazei de
cazare, de mărimea şi modernizarea bazei de tratament şi de intensificarea
bazei de agrement.
Formarea fluxurilor turistice depinde de o multitudine de factori:
nivelul de trai (veniturile
disponibile, bugetul alocat pentru concediu), posibilităţile de călătorie
(timpul disponibil pentru concediu, timpul disponibil pentru călătorie,
distanţa parcursă, mijloacele de transport, fracţionarea vacanţelor, etc).

8
 1. Numărul sosirilor
Numărul de sosiri corespunde numărului de turiști, atât pentru turiştii
români cât și străini, care stau în unitățile de cazare turistică (hoteluri și
alte unități de cazare), în perioada luată în considerare, respectiv anul
2011.
În continuare voi prezenta structura sosirilor de turiști în staţiunile
Agigea, Techirghiol şi Mangalia, atât turişti români cât și străini, în
funcție de staţiune.
Numărul sosirilor înregistrate în perioada 2007-2011
Mangalia
Anul Total Dintre care:
sosiri
Români Străini
2007 2109 1740 369
2008 2262 1845 417
2009 2290 1958 332
2010 2096 1834 262
2011 1943 1697 246
Sursa: www.insse.ro
Staţiunile balneoclimaterice atrag mai multe categorii de turişti: cei care
vin pentru tratament, turiştii sosiţi pentru relaxare, iar acestora li se
adaugă turiştii care tranzitează staţiunile, care vin aici pentru conferinţe
sau alte forme de turism.

2. Numărul înnoptărilor
-2011
Evoluția numărului de înnoptări în perioada 2007
Mangalia
Anul Total Dintre care:
înnoptări Români Străini
2007 8067 6960 1107
2008 8214 7380 834
2009 9475 8811 664
2010 9956 9170 786
2011 9469 8485 984
Sursa: www.insse.ro

3. Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului reflectă capacitatea ofertei turistice de a reține
turistul intr -o anumită zonă și se calculează după formula:
ă î ă
ă ș

9
 Tabel 5.2.3. Durata medie a sejurului în stațiunile Mangalia în
perioada 2007-2011
Mangalia
Anul Total Total sosiri Durata
medie
înnoptări a
sejurului
2007 8067 2109 3.8
2008 8214 2262 3.6
2009 9475 2290 4.1
2010 9956 2096 4.8
2011 9469 1943 4.9

1.3. Program de modernizare, dezvoltare şi

promovare a ofertei turistice (orizont 2015)

1.3.1. Program de modernizare a serviciilor turistice

Activităţi de amenajare a oraşului Mangalia

- Evidenţierea elementelor de identitate vizuală care dau unicitate
Municipiului Mangalia
- Elaborarea strategiei de promovare a imaginii Municipiului Mangalia cu
focalizare pe
elementele de identitate trasate în profilul localităţii;
- Elaborarea planului de îmbunătăţire a aspectului zonei centrale a
oraşului, zonă cu care comunitatea locală se identifică şi promovarea
conceptului “zona de centru” ca zonă de moştenire urbană.
- Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de transport în ordinea
necesităţilor, în funcţie de expansiunea înregistrată pe teritoriul
municipiului
- Executarea variantei carosabilă ocolitoare (centura) a municipiului pe zona de NV,
pornind de la podul Neptun, ocolind Balta blebea, zona Dobrogea 1,
conectându-se cu podul ce traverseaza
Lacul Mangalia, în scopul decongestionării traficului urban;

10
- Redimensionarea şi amenajarea căilor rutiere pentru: lărgirea drumului
de acces către staţiunea Neptun, lărgirea drumului de acces în Mangalia,
amenajarea drumurilor de acces şi retelele
interioare de transport.
Avantajele rezultate în urma amenajării oraşului Mangalia
Aceste avantaje sunt:
o nouă abordare a imaginii municipiului Mangalia;
îmbunătăţirea elementelor de trafic şi creşterea gradului
de accesibilitate în municipiul Mangalia;
îmbunătăţirea echipării tehnico-edilitare şi a serviciilor de
furnizare a utilităţilor publice;
atragerea de turişti;
creşterea competitivităţii economiei locale pe termen lung.

Vineri, 24 iunie 2011, în sala de şedinţe a municipiului Mangalia a

avut loc evenimentul de lansare a proiectului MANGALIA – PRODUS
TURISTIC INTEGRAT.
Proiectul este derulat prin Programul Operaţional Regional 2007-
2013, Axa Prioritară 5 –

„Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul major de

intervenţie 5.3 – „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii
necesare, în nscopul creşterii
atractivităţii României ca destinaţie turistică”, al cărui beneficiar este
Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Mangalia.
Obiectivul principal al proiectului este creşterea gradului de
atractivitate a municipiului Mangalia, iar grupul ţintă este reprezentat de
turiştii care aleg această localitate ca destinaţie turistică. Ca rezultate, în
urma implementării acestui proiect se va realiza un portal de informaţii
pentru turism, se va produce şi difuza un spot de promovare turistică la un
post naţional de televiziune, se vor realiza şi răspândi diverse materiale
promoţionale (ghiduri turistice, pliante, cărţi poştale, bannere, pixuri,
brelocuri, şepci etc.).
11
 1.3.2. Program de dezvoltare a serviciilor turistice

Se apreciază că durata lungă de elaborare şi adoptare a unei legislaţii

corespunzătoare, lipsa resurselor financiare pentru modernizarea şi
dezvoltarea staţiunilor, lipsa condiţiilor avantajoase de acordare a
creditelor pentru dezvoltarea turismului, scăderea puterii de cumpărare, dar
şi managementul staţiunilor balneare româneşti, în multe cazuri
necorespunzător, au fost cauzele principale ale stării de degradare şi criză
care a afectat această formă de turism. Situaţia ar fi evoluat mai bine dacă
factorii de decizie de la nivelul consiliilor locale şi de la conducerea
societăţilor şi-ar fi stabilit bine obiectivele şi ar fi ales strategii
corespunzătoare.
Principalele obiective strategice ale acestor staţiuni ar putea fi:
Creşterea competitivităţii ofertei balneare proprii;
Consolidarea poziţiei pe piaţa internă şi externă;
Creşterea gradului de ocupare şi a eficienţei
economice a activităţii;
Pentru atingerea acestor obiective se vor adopta următoarele strategii:
Strategia de reamenajare şi reechipare a centrelor de tratament
din sanatoriile
existente
Strategia aceasta se va axa pe modernizarea bazelor de tratament,
atât prin dotarea cu
tehnică medicală modernă pentru cură clasică, cât şi prin realizarea
centrelor de repunere în formă, antistres, sau de înfrumuseţare, specifice
turismului de sănătate.
Valorificarea şansei pe care acest nou concept, care înseamnă trecerea de
la medicina omului bolnav la medicina omului sănătos, o dă turismului
balnear este cheia relansării acestei forme de
turism.
Coordonatele unei asemenea strategii sunt:
- selectarea , pe baza unei zonări funcţionale, a spaţiilor din baza de
tratament ce vor face obiectul modernizării şi a spaţiilor ce, prin
redistribuire, ar putea fi alocate serviciilor turismului de bunăstare;
- reamenajarea spaţiilor cu destinaţia tratament balnear, care în cele mai
multe cazuri înregistrează un grad avansat de uzură;
- achiziţionarea de aparatură modernă, cea existentă fiind depăşită fizic şi
moral;
- selectarea şi pregătirea personalului ce va asigura asistenţa pentru noile
servicii ce vor fi oferite; - efectuarea unei analize economice, stabilirea
costurilor estimative pentru modernizare şi a cuantumului ce poate fi
acoperit din surse proprii;
- întocmirea unui studiu de fezabilitate în vederea obţinerii
creditelor necesare realizării programului.
Strategia de modernizare a echipamentelor de cazare ,
alimentaţie, agrement şi
dezvoltare a ofertei de servicii
 Având în vedere că marea majoritate a structurilor de primire
turistică şi de alimentaţie au
fost realizate înainte de 1989, fiind proiectate pentru un turism de masă,
iar în ultimii 15 ani s-au făcut puţine investiţii, este imperios necesară
implementarea unor programe de modernizare şi
ridicare a nivelului de confort. În ciuda efortului investiţional însemnat
aceste programe trebuie puse în aplicare pentru a putea fi competitivi pe
piaţa similară europeană.
Una din problemele mari ale ofertei staţiunilor balneare este şi
agrementul. Departe de exigenţele cererii şi de ceea ce se oferă în
staţiunile termale din ţări cu tradiţie ale Un iunii Europene, agrementul
din staţiunile noastre trebuie ,, reformulat” prin:
- crearea şi dotarea unor cluburi de incintă în cadrul hotelurilor;

12
- realizarea, acolo unde condiţiile permit, a unor complexe de agrement
cu săli de proiecţie şi spectacol, saună, masaj, fitness, bowling, tenis
de masă, piscină şi mici unităţi de alimentaţie (cofetărie, pizza, café-
bar);
- reamenajarea şi modernizarea vechilor dotări de agrement: piste de
mini-golf, jocuri distractive, jocuri mecanice şi electronice etc.;
- în vecinătatea unor staţiuni balneare cunoscute pe plan internaţional,
aflate la o depărtare rezonabilă de un aeroport cu trafic internaţional, se
pot găsi locaţii deosebite pentru înfiinţarea unor terenuri de golf, care în
timp ar deveni puncte de atracţie pentru turiştii străini amatori sau
profesionişti, cu avantaje economice însemnate pentru zonele
respective;
- situate în zone colinare, sau de munte, unde conceperea unor programe de
echitaţie în colaborare
cu deţinătorii de cai nu ar prezenta mari dificultăţi şi ar fi eficientă,
această formă de agrement poate fi atractivă pentru turiştii veniţi la
odihnă şi refacere.
Serviciile aferente fiecărei structuri vor trebui pregătite cu maximă
exigenţă, iar personalul angajat să ofere aceste servicii va trebui să
dovedească, pe lângă calificarea adecvată, amabilitate şi interes în
satisfacerea exigenţelor clienţilor.
Strategia de diferenţiere, comparativ cu ofertele ţărilor
concurente turismul balnear românesc nu poate rata şansa de valorificare
la maxim a substanţelor minerale terapeutice ce au caracter de unicat
prin aplicarea strategiei de diferenţiere. Între substanţele minerale
terapeutice care se încadrează în această categorie se detaşează gazele
mofetice şi solfatariene considerate rarităţi ale naturii şi chiar unice în
Europa în cazul solfatarelor. Valoarea terapeutică ridicată a gazelor
mofetice determinată prin ample cercetări de specialitate, precum şi
valenţele curative favorizante ale solfatarelor fac ca ele să fie
considerate elemente specifice de mar e interes ale balneologiei
româneşti.
În lume există puţine staţiuni în care factorii naturali (mofete
asociate cu ape minerale) întrunesc calităţile necesare tratamentului unei
game de afecţiuni atât de diversificate şi în mod
deosebit, a maladiilor cardio-vasculare.
Continuarea unei promovări agresive a srcinalităţii produsului
realizat prin valorificarea mofetelor şi de manifestări ştiinţifice de genul
celei amintite, susţinute de strategii de modernizare a bazei de tratament,
cazare, alimentaţie şi agrement, cu o bună strategie de preţ ( forfetare dar
şi a preţului ridicat ), pot face din Covasna un punct de referinţă în
turismul balnear European.
În staţiunile balneo-climaterice din zona litorală există
numeroase tipuri şi rezerve de nămoluri terapeutice:
- nămoluri sapropelice de liman - în lacul Techirghiol;
- nămoluri sapropelice de lacuri – în lacul Techirghio.;
- Nămoluri de turbă –Mangalia.
Specialiştii apreciază că nămolul sapropelic din lacul Techirghiol
este unul din cele mai valoroase nu numai din ţara noastră, un motiv
suficient de repunere în valoare a proprietăţilor sale terapeutice în
staţiunile Eforie Nord, Eforie Sud şi chiar Techirghiol.
Turiştii francezi, belgieni şi germani, care veneau înainte în Eforie Nord
pentru nămol, Pell-Amar şi Gerovital, ar putea fi atraşi din nou aici, dacă
alături de strategia de diferenţiere a produsului
oferit şi modernizările, în bună parte realizate, la baza de tratament din
complexul Steaua de mare, din Eforie Nord, se vor amplifica acţiunile de
promovare, se va folosi o strategie de distribuţie selectivă în alegerea şi
utilizarea intermediarilor şi strategii de preţuri forfetare combinate cu
strategii ale preţului scăzut.
Mulţi turişti au ales litoralul bulgar datorită preţului scăzut şi
bunei calităţi a serviciilor, care la noi lasă de dorit.

13
 Strategia de diversificare a ofertei de programe turistice
Schimbarea structurii cererii, generată de dezvoltarea turismului de
bunăstare, impune alegerea strategiei de diversificare pentru a putea
satisface cerinţele cât mai multor segmente de turişti. Acest tip de strategie
este cheia reuşitei în drumul pe care fiecare staţiune îşi propune să-l facă
pentru a veni pe piaţă cu o ofertă competitivă, comparabilă cu cea din ţările
Uniunii Europene. Este vorba de o diversificare ce trebuie să răspundă
motivaţiilor de călătorie a unor oameni sănătoşi, tineri şi adulţi, care aleg
cura de bunăstare sau cura profilactică primară pentru menţinerea şi
ameliorarea sănătăţii lor, pentru menţinerea aspectului corpului lor şi
pregătirea organismului pentru a rezista stresului şi mediului poluat.
Actuala civilizaţie industrială a generat o serie de afecţiuni cum sunt:
- sindromul hipochinetic, determinat de sedentarism şi lipsa de solicitare la
efort fizic în activitatea profesională, transport şi viaţa la domiciliu (TV,
calculator ş.a.);
- sindromul de dezadaptare, de decondiţionare, cu reducerea
funcţiilor de termoreglare, în condiţiile ruperii de natură, de
expunere la factori termici;
- efectele toxice ale aerului atmosferic poluat şi ale fumatului;
- alimentaţia dezechilibrată şi neigienică, cu consum excesiv de lipide de
srcine animală, de glucide concentrate, de substanţe iritante pentru stomac
sau toxice pentru ficat – condimente, alcool, cafea în exces, substanţe
chimice adăugate unor băuturi răcoritoare sau alimente (coloranţi,
conservanţi), aşa numiţii „E” care determină frecvent o patologie digestivă
şi metabolică în evoluţie cronică.
Prevenirea acestor grupe de afecţiuni se poate face cu mult succes în
staţiunile balneo – climatice, care pe lângă aerosoli au, fie ape minerale ce
se pot consuma preventiv în cure de repaos digestiv sau cure de diureză, fie
alţi factori naturali de cură favorabili prevenirii diferitelor afecţiuni.
Strategiile de diversificare presupun realizarea unor centre de bunăstare,
unde serviciile să fie de
cea mai bună calitate şi asigurate de adevăraţi profesionişti.
De asemenea, în aplicarea strategiilor de diversificare se va avea în
vedere ca noile produse
oferite să includă un minim de diverse tipuri de cură. Cura de
reconfortare (mise en forme) care prin climatoterapie, kinetoterapie,
hidroterapie, dietoterpie şi psihoterapie poate combate sindromul
hipochinetic, echilibrează sistemul nervos, antrenează funcţiile de
termoreglare şi alimentaţia echilibrată.
Cura de ,, fitness” de „ adaptare la efort” sau de „antrenament
aerobic”. Deşi este oferită în marea majoritate a hotelurilor cu multe stele,
în staţiunile balneare alături de cura de teren în zone montane împădurite
are o cu totul altă valoare.
Cura „antistres” este una din formele cele mai importante ale curelor
de sănătate.
În afara climatului de cruţare specific staţiunilor propuse în această
grupă, metodologia de cură antistres mizează pe efectele relaxante,
sedative ale unor proceduri de balneoterapie şi hidroterapie, combinate cu
tehnici de electroterapie sedativă cu câmpuri electromagnetice, masaj,
kinetoterapie, psihoterapie şi un regim dietetic adecvat, în cadrul unor
programe cu raport optimal între activitate şi odihnă, cu ore suficiente de
somn. Pentru staţiunile balneare aflate în primele
locuri ale ierarhiei prezentate se pot realiza cu succes condiţiile necesare
efectuării curei antistres. Pentru cei ce prezintă anumiţi factori de
risc, tineri şi adulţi, sau lucrează în condiţii d e
mediu şi în activităţi solicitante, se vor oferi „cure de sănătate” pentru
prevenirea anumitor patologii cum ar fi cura de sănătate pentru
subiecţii cu predispoziţie la afecţiuni reumatismale degenerative, în
staţiunile Eforie Nord, Mangalia.
Specialiştii în balneoclimatologie prezintă ca sugestii şi alte tipuri de
„cură de bunăstare” ce ar putea fi organizate în staţiunile balneare, unele
dintre acestea practicânduse deja în ţările din Uniunea Europeană. Sunt
curele de prevenire a îmbătrânirii (profilaxie geriatrică), de reducere a

14
greutăţii, de prevenire a diabetului, de prevenire a osteoporozei, de
crenoterapie pentru repaos digestiv sau cure de crenoterapie diuretică.
Strategia dezvoltării produselor specific româneşti este o cale de
relansare a produsului turistic balnear românesc pe piaţa internaţională.
Sunt recunoscute şi apreciate în străinătate produsele „Gerovital”, pentru
tratamentul afecţiunilor reumatismale, nervoase şi împotriva îmbătrânirii,
„Aslavital”, pentru tratamentul afecţiunilor nervoase şi împotriva
îmbătrânirii, „Boicil”, pentru afecţiuni reumatismale şi tulburări arteriale.
În staţiunile Amara, Băile Felix, Eforie Nord, Govora, Băile Herculane,
Mangalia şi Sovata este oferită cura Gerovital, dar ar avea mai mare
succes dacă ar fi completată de celelalte produse şi de Pell Amar, cu o
promovare agresivă, pe piaţa statelor Uniunii Europene, a rezultatelor
tratamentului cu aceste produse. Pentru
acest tip de cură s-ar putea introduce şi produsele firmelor Plantavorel,
Hofigal, Plant Extr act ce au înregistrat rezultate bune în tratarea unor
afecţiuni prin mijloace naturiste.
Eforturile de atragere a cererii prin strategiile prezentate au nevoie
de susţinere a noii imagini. Se impune editarea unei broşuri, realizarea
unui CD-ROM de publicitate şi a unui site pe internet pentru fiecare
staţiune. Este necesară, de asemenea, promovarea pe pieţele externe a
staţiunii şi zonei, cu oferta balneară şi alte puncte de atracţie turistică
locală, atât la târguri specializate cât şi în presa din străinătate.

1.3.3. Program de promovare a ofertei turistice

Obiectivele prezentate determină strategiile naţionale de dezvoltare
şi promovare a turismului balnear românesc care se pot constitui în
programe de marketing pentru dezvoltare şi promovare. Statul,
manifestându-şi activ rolul de a decide la nivel macroeconomic integrarea
problemelor privind politica turistică în politica economică a ţării, s-a
implicat prin instituţiile sale de la nivel central în strategiile de dezvoltare
şi promovare.
Instituţia principală cu atribuţii administrative, funcţionale şi de
planificare strategică a turismului este Ministerul Transporturilor
Construcţiilor şi Turismului. Acesta are sarcina de a coordona
dezvoltarea şi promovarea turismului balnear pe plan internaţional şi pe
plan intern şi de a sprijini Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din
România şi IMM-urile implicate la nivel local în această formă de turism
în aplicarea strategiilor, pentru atingerea obiectivelor propuse.
Autoritatea Naţională pentru Turism elaborează programe anuale
pentru dezvoltarea şi promovarea turismului pe litoral, în colaborare cu
consiliile judeţene, asociaţii/fundaţii cu activitate de turism, răspunde de
finanţarea şi activitatea reprezentanţelor de promovare turistică,
prin fondurile primite de la bugetul de stat.
De asemenea, A.N.T. stabileşte strategia de dezvoltare a turismului,
deci şi a turismului balnear. Programele de dezvoltare şi promovare
propuse de A.N.T. în anii anteriori şi aprobate prin hotărâre de guvern
stabilesc obiectivele, acţiunile ce trebuie întreprinse şi pieţele cărora le sunt
destinate sursele de finanţare a acestor programe.
Obiectivele specifice programului de promovare a României ca
destinaţie de vacanţe şi călătorii pe piaţa turistică internă şi
internaţională pentru anul 2011 au vizat implicit şi turismul
balnear românesc:
a) îmbunătăţirea imaginii produsului turistic românesc pe pieţele
externe;
b)stimularea parteneriatului dintre sectorul public şi privat şi
conştientizarea rolului şi importanţei turismului în economia naţională;
c)recâştigarea pieţelor turistice externe, partenere tradiţionale înainte de
1989 şi câştigarea altora noi;
d)stimularea cererii turistice interne şi internaţionale şi implicit creşterea
numărului de turişti care vizitează România.

15
 Programul prevede finanţarea unei game largi de mijloace de
comunicaţie care cuprind marea majoritate a instrumentelor mixului
promoţional.
O modalitate de promovare cu larg impact asupra publicului o are
prezentarea de materiale prin televiziune; astfel au fost realizate scurt
metraje şi filme documentare pentru a fi difuzate pe canalele internaţionale
CNN, Euro-NEWS, Discovery, Euro-Sport. În plus au fost realizate
materiale publicitare de scurtă durată (spoturi TV) pentru a fi difuzate pe
posturile de televiziune din Franţa, Germania, Polonia, Spania.
Din anul 2010 s-a trecut la derularea unor programe de marketing pe
baza unor studii de
piaţă, prin implicarea sectorului privat, pentru a se evidenţia care sunt
cele mai solicitate şi cunoscute produse turistice româneşti. Un asemenea
demers s-a realizat în 2010, prin intermediul
Institutului de Cercetare Dezvoltare în Turism, pentru turiştii aflaţi pe
litoral şi în principalele staţiuni montane şi balneare din ţară.
Realizarea unor politici de promovare mai bune înseamnă şi
perfecţionarea mecanismelor şi instrumentelor folosite, având în vedere
utilizarea tot mai mare a comerţului virtual şi a site-urilor de pe internet.
În acest sens se poate acţiona prin diversificarea site-urilor de pe internet
pe forme de turism- balnear, de litoral, montan, cultural, acţiune demarată
din anul 2010.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este o altă instituţie a
statului, care, prin alocarea unor sume importante de bani din bugetul
asigurărilor sociale de stat, pentru acoperirea diferenţei dintre valoarea
biletului de tratament balnear sau de odihnă şi valoarea achitată de
beneficiarii acestor bilete, contribuie atât la susţinerea, dezvoltarea şi
promovarea turismului balnear cât şi la protecţia socială a diverselor
categorii de persoane.
Se suportă costul integral pentru biletele de tratament şi odihnă
acordate gratuit pensionarilor I.O.V.R., veterani de război, persoanelor cu
drepturi stabilite în baza Decretului lege
nr 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din
motive politice de
dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor
deportate în străinătate ori
constituite în prizonieri, salariaţilor care lucrează în locuri de muncă în
condiţii speciale, etc.
O categorie însemnată, cea a persoanelor de vârsta a treia, pensionari,
agricultori asiguraţi, cu probleme de sănătate dar cu pensii ce nu le permit
să-şi îngrijească sănătatea într -o staţiune balneară, beneficiază de un ajutor
însemnat, deoarece contribuţia lor pentru un bilet de tratament este de
regulă de 70% din pensia de bază, diferenţa dintre valoarea biletului de
tratament balnear şi contribuţia acestora, de cele mai multe ori însemnată,
fiind achitată de la bugetul asigurărilor
sociale.

16