Organizarea spaiului destinat agrementului n oraul Milano

Partea I a. Condiii naturale favorabiliti i restricii

Aezarea geografic

Amplasat pe campiile Lombardiei, in partea vestica a regiunii cu acelasi nume, Milano este
una dintre cele mai dezvoltate regiuni urbane ale Italiei, fiind principalul oras din Italia de nord si al
doilea dupa Roma, ca marime si importanta. Milano se afl la 389 km deprtare de Roma, capitala
Italiei; Genova (97 km) i Turin (86 km) sunt cele mai apropiate orae importante. De asemenea,
granita cu Elvetia se afla la aproximativ 60km nord.

Particulariti ale suportului fizic

Milano are o suprafata de 182km2 si se afla in partea continentala a Italiei, intr-o zona de
campie, marginita in nord de Muntii Alpi iar in sud de Muntii Apenini. Altitudinea orasului este de
120mdm. Cmpia Padului este o cmpie roditoare situat pe cursul raului Pad, care o strabate de la
vest la est, i ocup o suprafa de 50.000 km.
Cmpia a luat natere n teriar prin sedimentele aduse de apele curgtoare din Alpi. Pe
direcia est-vest cmpia are o lungime de 400 km i o lime ntre 70 i 200 km. La nord i vest
cmpia are un relief deluros fiind limitat de munii Alpi, iar la sud de mun ii Apenini. La est este
mrginit de coasta Mrii Adriatice, unde Padul se vars printr-o delt larg.
Cmpia Padului era n Evul Mediu o zon mltinoas datorit frecventelor revrsri ale
Padului, cu muli nari i cu dese cazuri de malarie. ncepnd cu sec. al XII-lea, a nceput
amenajarea fluviului, finalizat n sec. al XV-lea. A fost construit un sistem de canale de iriga ie, au
fost plantate pduri de mesteceni i livezi care s apere de vnt culturile agricole.

Condiii climatice

Clima regiunii in care este situat Milano este o clim continental umed, adesea clasificata
ca subtropicala umeda. n contrast cu cea mai mare parte din restul Italiei, care este faimoas pentru
blnda sa clim mediteraneean, iernile milaneze sunt umede i reci, n timp ce verile sale sunt
foarte umede i fierbini.
Climatul din Milano este mediteranean, insa, ca in orice oras mare, cladirile si activitatea
umana afecteaza micro-climatul local. In cazul Milano-ului, acesti factori influenteaza in mod
extrem clima. Verile pot fi foarte fierbinti si umede, cu temperaturi de pana la 30C, in timpul lunii
august (temperaturi medii vara +19/+29 C). Muntii din spatele orasului protejeaza Milano de
iernile grele, insa vremea este destul de rece, temperaturile coborand uneori sub 0C (temperaturi
medii iarna -2/+5 C). In timpul iernii ninge abundent, uneori zapada ajungnd pn la 40 cm pe an.
Umiditatea este chiar ridicat de-a lungul ntregului an.
ntr-o imagine stereotip, oraul este adesea nvluit n ceaa caracteristic bazinului rului
Po dei ndeprtarea culturilor de orez de aici i reducerea nivelului polurii a redus acest fenomen
n ultimii ani.

Resursele de ap
1

Lacurile i raurile din Lombardia contrasteaz cu forfota comercial a oraului Milano,

capitala italian a afacerilor. In apropierea orasului Milano se regasesc cinci dintre cele mai mari si
mai cunoscute lacuri glaciare din Italia: Garda (367,94 km), Maggiore (212,51 km, pe grania cu
Elveia, cu Insulele Boromee, considerat cel mai frumos dintre ele), Como (145,9 km, lungime:
51 km, Lime maxim: 4,5 km, Lime minim: 0,65 km, adncime maxim: 450 m), Trasimeno
(124,29 km) i Bolsena (113,55 km).
Provincia Milano este un teren plin de cai navigabile, rauri si canale dintre care raul Adda si
Ticino ofera privelisti pitoresti. Orasul Milano care este strabatut de raurile Lambro, Olona, Seveso
si de o multitudine de canale navighabile, cunoscute sub denumirea de Navigli.

Elementele pedobiogeografice

Cmpia Padului a fost in trecut o zon mltinoas frecvent inundata de catre raul Pad. O
data cu modernizarea sistemelor de irigatie, au fost plantate pduri de mesteceni i livezi de pomi
fructiferi. Astazi, Cmpia Padului este regiunea cu populaia cea mai dens i pmntul cel mai
roditor din Italia. Zona se remarca prin culturi agricole diverse, in mare parte sfecl de zahr, vi de
vie i cereale ca: porumb, orez i gru. Regiunea se remarca prin vegetatie mediteraneana (maslin,
mirt, portocal salbatic, laur, tufisuri de maquis, leandru). De asemenea, insemnate suprafee de
pdure din zona Lombardiei au fost defriate i au crescut n loc arbori mici i arbuti; vegetaie
specizica zone mediteraneene. Muntii din nordul regiunii sunt acoperiti de paduri de foioase, mixte,
de conifere si pajisti alpine.
Fauna are de asemenea o mare diversitate, specifica zonelor mediteraneene: lupul, pisica
slbatic, iepurele, capra de munte, muflonul (berbec slbatic), broasca estoas, ariciul. Se
intalnesc de asemenea si o mare varietate de psri i reptile.
Solurile sunt in general soluri argiloase din clasa cambisolurilor, dezvoltate pe calcare,
denumite terra rossa (contin oxid de fier), rezultate prin alterarea calcarelor n condiiile unui climat
cald i umed.
Partea a II a. Populaia, teritoriul, baza economic

Particulariti geodemografice

Oraul propriu-zis deine o populaie de aproximativ 1,3 milioane locuitori, n timp ce zona
urban este a-IV-a ca mrime n Uniunea European cu o populaie estimat la 4,3 milioane
locuitori. Zona metropolitan a Milanului, de departe cea mai mare din Italia, deine o popula ie
estimat de OECD la 7,4 milioane locuitori.
Municipalitatea (Comune di Milano) are aproximativ 1.338.436 locuitori conform datelor
din 2011. Populaia din zona urban, care coincide cu Provincia Milano se ridic conform unei
estimri din 2011 la 3,076.643 locuitori, n timp ce zona metropolitan nsumeaz peste 4,3
milioane rezideni, constituind deci cea mai dens populaie din Italia, dei suprafaa sa este relativ
mic, nereprezentnd dect a opta parte din cea a capitalei Roma. Acest fapt se datoreaz n
principal unei dezvoltri vertiginoase a bogatei zone agricole Lombardia. Aglomeraia urban se
centralizeaz n jurul oraului Milano, extinzndu-se totui i n zonele limitrofe, inclusiv n unele
din teritoriile Elveiei - n sudul Cantonului Ticino, dei aceasta nu implic nici un fel de unitate
administrativ.
Milano reprezinta 6.6% din totalul provinciei Lombardia din care face parte, dar ca si
populatie detine o pondere de 32%, cu o densitate de 6,988 loc./km in orasul propriu-zis si 1.954
2

loc./km pe regiune. Institutul Italian de statistica estima in 2013 ca peste 15% din populatia
orasului Milano erau imigranti straini, procent ce a crescut de la 9% in 2007, majoritate au fost
atrai de statutul oraului de centru de afaceri i finane (al zecelea cel mai important din Europa) i
de cel de ora prosper (al 26-lea cel mai bogat din lume dup puterea de cumprare).
Marea majoritate a populatiei milaneze este de regie romano-catolica. Celelalte religii
intalnite in procentaje foarte mici sunt: islamism, protestantism si iudaism. Milano are propriul su
rit catolic cunoscut sub numele de Rit Ambrozian, care se ndeprteaz puin de ritul catolic
tradiional, variind n celebrarea liturghiei i a mesei, ca i n ceea ce privete calendarul. Ritul
ambrozian mai este practicat i n alte localiti din Lombardia, precum i n Elveia.
Zona metropolitan a oraului avea n 2010 al aptelea cel mai mare Produs Intern Brut
(PIB) din Europa, cu un PIB per capita de aproximaiv 40.000 de euro, cu 60% peste media
european. Persoanele care lucreaz n Milano au cel mai mare venit mediu din Italia, dar pentru cei
venii din afar este unul din cele mai costisitoare din lume (locul 11), potrivit unui studiu a
Economist Intelligence Unit din 2010.

Teritoriul oraului (evoluie teritorial, zonele funcionale, echiparea tehnico-edilitar)

Primul nume al oraului a fost Medhlan, fiind fondat de ctre celii insubri. Oraul a fost
cucerit de romani, fiind capitala Imperiului Roman de Vest din 286 pn n 402. Unul dintre cele
mai prospere orae italiene n Evul Mediu, oraul a fost capitala Ducatului de Milano, condus de
familiile de Visconti, Sforza i, mai trziu, de spanioli i de austrieci.
n 1796, Milano a fost cucerit de Napoleon i numit capital a Regatului Italiei n 1805.
Austria a incercat sa ia sub stapanire Milano in 1814, insa trupele austriece au fost invinse de catre
cele ale lui Napoleon III si Victor Emanuel, in 1859, iar Milano a devenit parte a regatului Italiei.
Dupa Primul Razboi Mondial, Mussolini, in calitate de editor al ziarului socialist "Avanti!", a
infiintat in Milano Partidul Socialist (1919). Dup mijlocul aceluiai secol, Milano s-a alturat
Regatului de Sardinia, devenit mai trziu Regatul Italiei Unite.
Al Doilea Razboi Mondial a fost o perioada intunecata pentru Milano; o mare parte din
centrul orasului a fost distrusa de bombardamentele trupelor aliate, oraul fiind principalul sediu al
rezistenei. Dup nchieierea ostilitilor, a avut un boom economic datorit forei de munc venit
dinspre sudul Italiei i din afar.
Locuinele de nchiriat din Milano se mpart n trei mari categorii: complet goale (fr
mobil, electrocasnice sau corpuri de iluminat), semi-mobilate (buctrie utilat) i complet
mobilate. Apartamentele nchiriare n regim hotelier fac parte din ultima categorie, iar unele vin la
pachet i cu alte faciliti, precum piscin la bloc, sal de fitness sau servicii de menaj. Cele mai
moderne i scumpe oferte se gsesc cu precdere n zona Corso Buenos Aires, deoarece este inta
celor mai muli dintre turitii business, dar i n zona Ticinese-Navigli se gsesc apartamente de
calitate, dei n cldiri vechi i renovate.
Dei muli opteaz pentru case de vacan n afara oraului, n munii din nordul Italiei,
Milano reprezint o alegere excelent pentru cei care vor s investeasc ntr-o proprietate pe care s
o i nchirieze, dar s o i foloseasc n concedii. Preurile sunt ridicate n zona centrului istoric, dar
n cartiere mrginae precum Amendola-Fiera sau Vittoria, raportul calitate-pre este extrem de
mulumitor.
3

Proprietile milaneze amplasate pe malul lacului reprezint o investiie extrem de bun, dar
rezervat celor cu un buget generos, att pentru achiziie, ct i pentru ntreinerea ulterioar. O vil
luxoas de pe malul lacului cost, la modul general, de patru-cinci ori mai mult dect un apartament
amplasat n centrul istoric al oraului. n schimb, casele cu grdin amplasate la periferie sunt mult
mai accesibile majoritii, din punct de vedere financiar.
Reteaua de transport public din Milano si imprejurimi este foarte bine pusa la punct. Este
operativ sistemul integral care ofera posibilitatea de a calatori cu un singur bilet pe toate liniile
ATM, urbane si interurbane. Transportul milanez este dotat att cu mijloace de transport de
suprafata (tramvaie 17 linii,, autobuze, troleibuze), ct si subteran (metrou - 4 linii de metrou, din
2015 va fi gata a cincea.)
La intrarea n statiile de metrou ct si n majoritatea statiilor de suprafata se gaseste harta
orasului, unde cu usurinta se poate gasi adresa dorita si mijloacele de transport care circula n acea
zona. Tot n statii se gasesc panouri cu traseele mijloacelor de transport, cu statiile aferente cat si
legaturile cu alte mijloace de transport.
Pentru calatoriile mprejurul orasului Milano sunt disponibile biletele interurbane si
cumulative. Cu biletele interurbane se poate calatori din afara orasului pna la intrarea n oras
(nceputul zonei urbane) si invers. Cu biletele cumulative se poate calatori att pe ruta urbana ct si
cea interurbana.
Milano este al primul nod de cale ferat al Italiei, i cele cinci gri de prim importan ale
oraului sunt printre cele mai aglomerate din Italia. Prima cale ferat construit n Milan a fost
Milano i Monza, care a fost dat n folosin n 1840.
Milano, este mult mai accesibil datorit serviciilor online ale Primriei. Prin intermediul
acestor birouri interactive - sportelli interattivi - se pot face n mod rapid diverse practici, se pot
plti facturi sau multe alte operaiuni, stnd comod acas sau la birou, la orice or din zi i din
noapte, serviciul fiind activ 24 de ore din 24.
Multe dintre servicii au accesul liber, altele cer nregistrarea pe portalul Primriei. Se
recunosc dup ,,lactul colorat n verde, nchis sau deschis. n acest mod, se evita cozile i
umblatul de la un birou la altul. n schimb, contribuei la mbuntirea serviciilor pentru toi
cetenii, Primria din Milano putnd fi luat drept model de ctre alte Primrii, dac serviciile sale
online produc accesul a unui numr mare de ceteni. Ba mai mult dect att, se dispune de un canal
direct pentru a participa la viaa oraului i a fi informat despre tot ceea ce se ntmpl nou n
Milano.

Baza economic

In Evul Mediu, Milano a devenit unul dintre cele mai puternice orase ale Italiei, condus de
familiile Visconti si Sforza. In aceasta perioada, orasul si-a dobandit titlul de "Noua Atena" datorita
sofisticarii culturale a Curtii sale dinastice. Capitularea in fata francezilor, din 1499, a prefatat
cateva secole de amestec strain, inclusiv perioadele de dominatie spaniola, austriaca si
napoleoniana. In ultimele decade, Milano a trecut printr-o perioada grea din cauza unui scandal de
4

coruptie de la incepuul anilor '90, coruptie aproape inevitabila din moment ce marile tranzactii
economice si politice se fac aici.
Milano a suferit pagube inestimabile cauzate bombardrii oraului de ctre armatele engleze
i americane, n timpul celui de-al II-lea rzboi mondial. ntre anii 1950 - 1960 mii de italieni,
provenii mai ales din sudul Italiei, s-au mutat n Milano s-i caute de lucru, ceea ce a condus la o
dezvoltare rapid a economiei i la o cretere a populaiei ce a atins cifra de vrf de 1,723,000 n
1971. Acest exces de populaie va fi ns absorbit de suburbii i de micile ora e din mprejurimi
ntre anii '70-'80. Totui populaia oraului s-a stabilizat dup aceast perioad critic,
consemnndu-se doar uoare creteri. Astazi, cu un peisaj urban n mare parte reconstruit dup al
Doilea Rzboi Mondial, puine locuri din Milano las s se vad c este unul dintre cele mai vechi
aezri urbane din Italia.
Unificarea politic a Italiei a cimentat dominaia comercial a ora ului Milano asupra
nordului Italiei. Ea a condus deasemenea la construirea unei bogate reele de ci ferate care a fcut
din acest ora un nod feroviar de o importan unic n zon. O industrializare rapid a fcut din
regiunea aceasta un lider pe plan naional. n acelai timp Milano domina sfera financiar a Italiei
prin bncile sale, conturndu-se i pe acest plan drept centru de prim mrime. Dezvoltarea
economic a oraului a adus cu sine i o cretere rapid a populaiei dublat de extinderea granielor
sale la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului XX.
Milano reprezinta de asemenea centrul economic si comercial al tarii si este al al doilea cel
mai bogat ora din Italia, cu un PIB de 115 miliarde de dolari, n timp ce zona metropolitan de ine
un PIB de 241,2 miliarde euro n 2004 ce ocup locul 4 n Europa, ceea ce nseamn c, dac
Milano ar fi o ar, ar ocupa locul 28 ca fiind cea mai bogat ar din lume, apropiat ca mrime de
economia Austriei.
Oraul este sediul Bursei Italiene "Piazza Affari". Milano este de asemeni renumit prin
compania de automobile Alfa Romeo localizat aici, pentru producia de mtase, prin faptul c este
unul dintre liderii mondiali n mod i design. Alte firme de marc, cum ar fi Motta, Alemagna,
Pirelli, contureaz la rndul lor imaginea economic a acestui ora. Pozi ia sa managerial n
ntreaga zon - Lombardia - fondat n anii 1950 - 1960, cnd baza industrial a metropolei s-a
extins n ntreaga vecintate, i asigur n continuare o poziie de excepie i pe plan regional.
Fiera Milano - centru i complex expoziional, deschis n 2005 - confirm nc o dat
capacitatea economic notabil a acestui ora prin nsi poziionarea sa.

Zona de influena a oraului

Milano este capitala regiunii Lombardia din nordul Italiei i are, alturi de mprejurimi, una
dintre cele mai mari populaii dintre oraele europene, de patru milioane de persoane pe o suprafa
de aproape 2000 de kilometeri ptrai. Zona metropolitan milanez face parte din aa-zisa Blue
Banana, zona european cu cea mai mare populaie i densitate industrial.
Italia este organizat sub forma a 20 de regiuni administrative (cinci dintre acestea avand un
statut autonom special), fiecare regiune fiind impartia in mai multe provincii. Regiunea este divizat
n urmtoarele provincii, toate numite dup oraul lor capital: Bergamo, Brescia, Como, Cremona
Lecco Lodi Mantova Milano Monza-Brianza Pavia Sondrio Varese. Provincia Milano detine 229
localitati si se intinde pe o suprafata de 181,76 km si numara 1.350.267 de locuitori (recensamantul
din 2012) cu o densitate de 7.428,85 pe km.
5

Milano este oraul italian cu cele mai bune conexiuni la nivel naional i internaional,
datorit reelor sale aeriene, feroviare i rutiere, cele mai eficiente din Italia si reprezinta centrul
economic si comercial al tarii.
Oraul atrage anual peste dou milioane vizitatori. Drept urmare, viaa este relativ scump,
fiind poziionat ca unul dintre cele mai costisitoare orae europene pentru expai. Circa 15% din
populaia total a oraului este reprezentat de cetenii strini, iar muli dintre bogtaii lumii nu
rezist tentaiei de a-i achiziiona o proprietate n Milano.

Partea a III a. Analiza componentelor spaiului destinat agrementului turistic

Milano este considerat al doilea oras ca importanta din Italia dupa Roma. Din punct de
vedere turistic Milano tine pasul cu Roma, aceasta avand avantajul de a fi si capitala Italiei.
Diferenta dintre numarul anual de turisti ale celor doua orase nu este foarte mare.
Milano are un potential turistic enorm. Principalele atractii turistice sunt de natura antropica.
Orasul face parte dintr-o categorie de orase in care este practicat City-break tourism si turismul de
shopping. Obiectivele turistice sunt concentrate in mare in centrul orasului, intre renumitul Castel
Sforzesco - unde a locuit si Leonardo Da Vinci si Domul - una dintre cele mai mari catedrale gotice
din lume.

Componentele de agrement turistic

Elemente de ordin cultural muzee, case memoriale, expoziii, monumente

Datorit patrimoniului su cultural de mare valoare, Italia fiind ara cu cele mai multe
monumente intrate n patrimoniul universal din lume - 43, Milano beneficiaz din plin i de aceast
oportunitate fiind vizitat anual de un numar foarte mare de turiti.
Domul din Milano, una dintre imaginile emblematice ale Italiei si ale Europei, este cel de-al
treilea edificiu bisericesc romano-catolic ca marime din lume, dupa Catedrala din Sevilla si Basilica
San Pietro din Roma. Podoaba cu totul unica a arhitecturii gotice, este una dintre acele catedrale
occidentale a caror constructie s-a intins pe durata a mai multor secole, inceputa in 1386 si incheiata
in 1887. Ea domina astazi piata centrala din Milano, fiind un simbol al puterii economice pe care
aceasta capitala a Lombardiei, poarta de intrare a comertului ce traversa Alpii, a reprezentat-o timp
de veacuri.
Maiestuozitatea si formele estetice ale catedralei sunt graitoare: detaliile sculpturale ale
celor 135 de turle, dintre care cea mai inalta atinge 109 metri, si cele peste 2.000 de statui sunt
foarte atent executate, la fel si ferestrele cladirii, considerate a fi cele mai mari din lume!nteriorul nu
este mai putin frapant. Celebra statuie Madonnina, protectoarea orasului, vegheaza din clopotnita
cea mai inalta asupra orasului. Cinci nave gigantice, separate de stlpi de piatra artistic sculptati,
sunt incadrate de ferestre cu vitralii executate cu mare maiestrie. Absida, partea cea mai veche a
catedralei, include trei ferestre in forma de roza realizate de Filippino de Modena, intr-un mod ce
dezvaluie complexitatea sculpturii din secolul al XlV-lea.
Domul din Milano este un obiectiv nelipsit in agenda turistica a fiecarui vizitator ce paseste
in vechiul oras italian, dar si un locas de cult crestin in care slujba are loc in fiecare duminica.
6

Cladirea Operei, numita Teatro alla Scala, a fost costruita pe ruinele vechi biserici Maria
della Scala. Construita intre ani 1776 si 1778 pe baza proiectelor arhitectului Giuseppe Piermarini
acesta a proiectat fatada in stil neoclasic. Inaugurarea oficial a companiei de oper a avut loc la 3
august 1778 sub numele de Nuovo Regio Ducale Teatro alla Scala prin prezentarea operei Europa
riconosciuta a compozitorului Antonio Salieri. Distrus in 1943 de raidurile aeriene, teatrul a fost
redeschis in 11 mai 1946 cu un concert dirijat de Arturo Toscanini. Sala are o capacitate de 2000 de
locuri si ofera o acustica deosebita. Interiorul nu se poate vizita dect cu un bilet la un spectacol sau
contactnd n prealabil teatrul pentru un tur ghidat personalizat. Museo Teatrale alla Scala, care
este accesibil din foaierul cldirii teatrului liric, contine o colectie extraordinar de picturi, schite,
statui, costume si alte documente referitoare la compania de oper La Scala, respectiv la istoria
companiei si a cldirii.
Cina cea de Tain este o pictura mural a lui Leonardo da Vinci, realizat pentru patronul
su, ducele Ludovico Sforta din Milano. Una din cele mai celebre picturi din istoria universal a
artelor, se gsete n fosta sal de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie. Opera
msoar 460 x 880 cm i a fost executat ntempera si ulei, aplicate pe un strat dublu de ipsos, n
perioada cuprins ntre 1494 i 1947. Pictura reprezint scena biblica a Ultimei Cine a lui Iisus
Hristos, aa cum este descris n Evanghelia dup Ioan (13:21), rednd reaciile diferite ale
Apostolilor si, dup ce Iisus anunase c unul dintre discipoli l va trda.
n cursul secolelor, pictura a fost de mai multe ori restaurat, rezultatele fiind mai degrab
negative, ntunecndu-se suprafaa pictat. Ultima restaurare, nceput n 1948 i terminat la 28
mai 1999, a renoit pigmentul colorant milimetru cu milimetru, restituind i consolidnd astfel ceea
ce mai rmsese din pictur i readucnd la vedere aspecte dotate de o luminozitate i prospeime
neateptate. n august 1943, n urma unui bombardament aerian, tavanul ncperii se prbuete dar
pictura rmne ca prin minune intact In 1983, biserica Santa Maria delle Grazie, manastirea
dominicana si opera Cina cea de taina au intrat in patrimoniul UNESCO.
Castello Sforzesco, a fost resedinta familiei de nobili Visconti din anul 1368 si mai apoi
readus la splendoarea initiala prin restaurari de catre familia de aristocrati Sforza in anii 1450.
Intreaga curte s-a adunat aici cateva decenii mai tarziu cand Ludovico 'il Moro' era privit ca unul
dintre cei mai rafinati oameni din Europa. Castelul a inceput sa se degradeze in 1499 iar Ludovico a
sfarsit prin a fi inchis in anul 1500. Castello Sforzesco gazduieste astazi Muzeul de Mobila, Muzeul
de Arta Antica, Muzeul Intrumentelor Clasice, Colectia de Arta Aplicata, Sectiunile Egiptene si
Preistorice ale Muzeului de Arheologie si Colectia de Tiparituri Achille Bertarelli.
Cel mai important muzeu al castelului este insa Pinacoteca del Castello Sforzesco, care
expune manuscrisul de la Codex Trivulzianus al lui Leonardo da Vinci, Rondanini Piet de
Michelangelo si Trivulzio Madonna de Andrea Mantegna.
Faimoasa galerie Vittor Emmanuelle se afl ntre dou locaii extrem de importante n
Milano, i anume ntre "Piazza del Duomo" i "Piazza della Scala" Bineneles c la Galeria Vittor
Emmanuelle, care este una dintre zonele de shopping din Milano. Louis Vuitton, Prada, Gucci,
Swarovski, Tod's, Luisa Spagnoli, Trussardi sunt doar cteva dintre brandurile faimoase care au
reprezentane n cadrul galeriei.

Galeria Vittor Emmanuelle are aspectul unui muzeu de art, a crui cupol este acoperit de
sticl, iar pereii sunt mpobobii cu statui i basoreliefuri diverse, care i dau impresia de sobrietate
i elegan, dar n acelai timp i ndreapt atenia ctre minunatele magazine de haine i accesorii.
O alta zona importanta pentru cumparaturi este Fashion Quadrilatero unde toi faimoii
designeri din lume i prezint noile colecii de haute-couture i nu numai. O simpla plimbare pe
strazile Montenapoleone, Via della Spiga si Via Sant'Andrea, care impreuna cu Via Manzoni, Via
Borgospesso si Via Santo Spirit formeaza Quadrilaterul ofera posibilitatea de a intra n magazinele
caselor renumite de mod: Valentino, Dior, Armani, Yves Saint Laurent, Versace, care
impresioneaza prin elegana i ineditul coleciilor.
Basilica di SantAmbrogio este o superb bazilic n stil romanic milanez, unde se pot gsi
relicvele sfntului Ambrozie al Milanului. Intrarea este gratuit, iar bazilica este deschisa zilnic.
Este una dintre cele mai vechi biserici din Milano, fiind construita de episcopul Ambrozie, intre anii
379 386 d. Hr. Initial, biserica a fost numita Basilica Martirilor deoarece se afla in zona in care nu
fost inmormantati numerosi martiri. In 1099, biserica a fost reconstruita dupa stilul arhitectural
romanic, pastrand planul original al edficiului
San Maurizio al Monastero Maggiore Supranumit Sixtina Lombardiei, biserica San
Maurizio este mpodobit cu fresce superbe, executate de pictorul renascentist Bernardino Luini.
Intrarea este gratuit, iar biserica este deschisa zilnic
Muzeul National de Stiinta si Tehnologie Leonardo da Vinci (Museo Nazionale della
Scienza e della Tecnologia Leonardo da Vinci) prezinta o colectie impresionanta a inventiilor lui da
Vinci: de la schite ingenioase, la masini de razboi pana la viziuni arhitecturale.
Galeria de Arta Monderna (Civica Galleria d'Arte Moderna) se afla intr-o cladire eleganta,
somptuoasa, care a servit ca resedinta de vara a lui Napoleon. Aici se pot admira cateva opere ale
faimosilor Picasso, Matisse, Renoir Gaugin si Czanne.
Pinacoteca di Brera este o galerie de arta ce gazduieste una dintre cele mai frumoase
colectii de picturi medievale si renascentiste din Europa. Colectia a fost adunata de Napoleon,
confisandu-le din biserici sau din casele unor oameni bogati. Capodoperele galeriei sunt:
Montefeltro Altarpiece (Madonna cu Sfintii) de Piero della Francesca, Lamentation over the Dead
Christ de Andrea Mantegna si Sposalizio (Betrothal of the Virgin) de Raphael.
Cimitirul Monumental (Piazzale Cimitero Monumentale) - Acest cimitir a fost construit n
jurul anului 1860, n stil lombard i conine i cteva forme bizantine. Printre statui, capele i alte
lucrri de art, putei gsi morminte ce aparin unora dintre cei mai faimoi oameni din cultura
italian i european, cum ar fi Alessandro Manzoni, Salvatore Quasimodo, Eugenio Montale i
Maria Callas.
Arcul Pacii (Arco della pace) n mijlocul Piazza Sempione se gsete un uria monument de
25 de metri nlime, care dateaz din era napoleonean. Arco della Pace este construit n stil
8

neoclasic i este decorat cu sculpturi de marmur i columne corintice, iar n vrf se afl o trsur
tras de 6 cai, numit Sestiga.
Coloanele San Lorenzo - Reprezint singurul monument ce dateaz din vremea romanilor,
care a reuit s supravieuiasc pn n prezent. Aceste 16 coloane care se situeaz n faa Bazilicii
San Lorenzo sunt tot ce a rmas dintr-un templu roman, care dateaz probabil din secolul al II-lea.
Navigli - Originile acestor canale dateaz din 1100, dar acestea au fost navigabile de la
Ticino pn n centrul oraului Milano doar la sfritul secolului al XIV-lea, pentru a ajuta la
transportul marmurei care era necesar pentru construirea Domului. Debarcaderul Milano, ce era un
important port comercial, a funcionat pn la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, dar apoi,
n 1979, a fost nchis. Astzi Naviglio Grande i Naviglio Pavese (ce conecteaz Milano cu Pavia)
sunt unele dintre cele mai fermectoare locuri din Milano.

Elemente de ordin sportiv complexe sportive, cluburi sportive, sli de sport

Milano este un pol important al sportului european si nu numai. De-a lungul timpului
Milano a gzduit pe lng alte evenimente Cupa mondial FIFA n 1934 si 1990, precum si
Campionatul European de Fotbal UEFA n 1980. De asemenea, Milano i Lombardia i-au depus
candidatura pentru Jocurile Olimpice de Var din 2020 (Milan-Lombardia 2020).
Fotbalul este cel mai popular sport n Milano i aici se regsesc dou dintre cele mai
faimoase echipe de fotbal din lume, AC Milan i Internazionale Milano F.C.. Primul este cunoscut
sub denumirea de Milan, iar cel din urm sub cea de Inter. Milano este singurul ora din lume
ale crui echipe au ctigat att Cupa European ct i Cupa Intercontinental. Ambele echipe au
jucat la Giuseppe Meazza Stadionul San Siro. Muli dintre cei mai buni juctori italieni s-au
nscut n Milano, n regiunile nvecinate, sau n Lombardia: Valentino Mazzola, Paolo Maldini,
Giuseppe Meazza, Walter Zenga, Roberto Donadoni, Giovanni Trapatoni i alii.
Renumitul circuit de Formula 1 de la Monza,care se desfoar n suburbiile oraului, este
unul dintre cele mai vechi circuite de Formula 1 din lume. Capacitatea pentru circuitul F1 este n
prezent de 137,000 spectatori, dei n 1950 tribunele aveau o capacitate de peste 250,000 locuri. A
gzduit un circuit F1 aproape n fiecare an de la deschidere, excepie fcnd anul 1980.
Olimpia Milano este o echip de baschet milanez de succes. Este cea mai important
echip italian i una dintre primele 5 n Europa. Rhinos Milano American Football Club este cel
mai vechi club de fotbal american din Milano i a ctigat patru super-cupe italiene. Ei sunt unul
dintre cele cinci cluburi fondatoare ale ligi fotbalului italian. Amatori Rugby Milano a ctigat 18
campionate naionale i este cea mai reputat echip de rugby italian.
Diferite echipe de hockey pe ghea din Milano au ctigat 30 de campionate naionale.
Vipers Milano a ctigat ultimele 5 campionate naionale, Alpenliga i mai multe Coppa Italia, i
sunt liderii sportului acesta n Italia. Ei joac la stadionul Agora (capacitate 4,500 locuri) n timpul
sezonului de hockey i la Forum n extrasezon.
9

n fiecare an Milano gzduiete Trofeul Bonfiglio cel mai important turneu de tenis pentru
tineret din lume, care se desfoar la Clubul de Tenis Milano. Capacitatea terenului de tenis central
este de 8000 locuri.

Stadioane si Sali de competitii sportive

Autodromo Nazionale Monza-curs de maini i motociclete-137,000

San Siro-numai pentru fotbal; Milan i Inter-85,700
Arena Civica-atletism, fotbal, rugby, fotbal american-30,000
Brianteo - atletism, fotbal-18,568
Ippodromo del Trotter - curse de cai-16,000, Ippodromo del Galoppo -15,000
Forum di Assago - baschet, hockey pe ghea, voleibal, muzic-13,000-16,000
MazdaPalace - baschet, volei-13,500; PalaLido - baschet-5,000
Velodromo Vigorelli - ciclism, fotbal american-12,000

Agor - hockey pe ghea - 4,000

Nuovo Giuranti - rugby - 4,000
Mai exist i alte stadioane i spaii multiutilizabile localizate n zona metropolitan, cel
mai mare fiind Stadionul Monza Brianteo (18,000 de locuri), PalaDesio (10,000) i Stadionul Geas
(8,500).
Elemente de ordin distractiv discoteci, cluburi, cinematografe, teatre; spaiile verzi
Milano nu este doar capitala modei din Italia sau un oras de afaceri, ci si locul in care viata
de noapte este vibranta, cosmoplita si mereu surprinzatoare. Principalele zone in care se afla cele
mai multe cluburi, baruri si restaurante sunt in apropiere de galeria Brera, Corso Como si cartierul
Navigli. Aici sunt doarte multe baruri unde au loc spectacole cu muzica live, in special jazz.
Unele baruri si cafenele isi deschid portile abia la ora 18.00, cand incepe happy hour cu
aperitive. Preturile unei bauturi alcoolice incep de la 7 euro si pot creste, in functie de cat de
pretentios este clubul.
Cele mai renumite cluburi sunt: Rolling Stones (muzica live), Hollywood (club frecventat de
actori, modele, designeri si fotbalisti), Alcatraz (restaurant, pub, sala de concerte si discoteca),
Plastic (unul dintre cele mai renumite cluburi din Milano), Tocqueville (decorul aminteste de anii
'70, VIP-urile numarandu-se printre clientii fideli), Nausicaa (muzica latino, hip hop si dance), Old
Fashion (ringul de dans in aer liber devine neincapator in lunile de vara), Nuova Idea
International Disco (club dedicat comunitatii gay), Blue Note (club de jazz).
Baruri si puburi care atrag mii de turisti si localnici sunt: Old Fox Pub (pub englezesc),
Musical Box, Cambridge (pub englezesc), Frog Cafe (cocktail-uri foarte bune), El Beverin (bar
frecventat de actori), Mas (bar spaniol), Birrificio Lambrate (bar italienesc), Diana Bar (terasa din
gradina este o oaza de liniste in lunile de vara), Il Foyer (un bar de lux in incinta hotelului Four
Seasons),
In Capitala Modei nu puteau sa lipseasca cluburile designerilor: Gold este creatia
designerilor Dolce&Gabbana si ofera clientilor restaurant, cafenea si cocktail bar. Just Cavalli Caf
este clubul designerului Roberto Cavalli si promite sa ofere clientilor o experienta memorabila.
10

Si spatiile verzi, gradinile si parcurile sunt o varianta de a petrece timpul liber in natura, in
orasul Milano
Parcul Sempione este cel mai popular spaiu verde din Milano si este situat in centrul istoric
al orasului, fiind adiacent gradinilor Castelului Sforza si Arcului Pacii, doua repere importante ale
orasului. Parcul a fost proiectat de Emilio Alemagna, lucrrile de amenajare fiind executate la
sfritul secolului al XIX-lea (1893). S-a dezvoltat pe o seciune din fostele Grdini Visconti, i
acum se detaeaz ca fiind unul dintre cele mai moderne parcuri ale oraului.
Parcul se ntinde pe o suprafa de 38600 de metri ptrai. Puncte de interes: Turnul Parcului
(Torre del Parco), construit n 1932 i inaugurat sub numele de Turnul Lictorilor, Acvariul din
Milano, Teatrul de Arte i numeroase statui i monumente mprtiate prin tot parcul. O fntn (din
care curge ap sulfuroas) se afl, de asemenea, n parc. Parcul se bucur i de ampla acoperire a
unei reele wireless si aici sunt organizate numeroase concerte i evenimente sportive.
Grdinile Publice reprezinta cel mai mare spaiu verde al oraului. ntinzndu-se pe o
suprafa de 172000 de metri ptrai n zona de nord est a oraului, Grdinile Publice se detaeaz
ca fiind, de asemenea, i unul dintre cele mai vechi parcuri din Milano. Istoria lor ncepe n 1784,
cnd autoritile au decis s amenajeze primul parc comunal. Grdina, care a fost construit ca
urmare a lucrrilor de proiectare ale lui Giuseppe Piermarini, a suferit importante schimbri n timp.
A fost de dou ori modificat n secolul al XIX-lea de Giuseppe Balzaretto (n 1962) i de Emilio
Alemagna (n 1881), precum i n mod repetat restaurat n secolul al XX-lea (precum i la
nceputul secolului al XIX-lea).
Parcul, dei nu este extraordinar de ngrijit, inc pstreaz unele elemente ale patrimoniului
decorativ original, precum i al florei iniiale (lacuri artificiale, numeroase statui i monumente
statuia lui Indro Montanelli, dup care a fost numit parcul la nceput, este deosebit de notabil, chiar
dac a fost executat nu mai devreme de 2002 tiparele de aezare a aleilor i altele asemenea),
ns, n ansamblu vorbind, aspectele moderne prevaleaz. Palazzo Dugnani din secolul al XVIII-lea,
Muzeul Civic de Istorie a Naturii i Planetariul Ulrico Hoepli sunt, desigur, demne de a fi vizitate de
ctre turitii care se ntmpl s fac plimbri prin parc.
Separate de Grdinile Publice din Milano de Via Palestro, Grdinile Vila Reale se detaeaz
ca fiind unul dintre cele mai extravagante parcuri din ora. Parcul a fost unul dintre primele
exemple de de grdini amenajate n stil englezesc construite vreodat n Milano. Executate la
sfritul secolului al XVIII-lea la dispoziia lui Lodovico Barbiano di Belgiojoso, grdinile au fost
proiectate de Leopold Pollack n colaborare cu Ettore Silva, un reputat arhitect grdinar al timpului.
Grdina a fost proiectat astfel nct s creeze impresia c natura nu a fost modificat de
intervenia uman, n acelai timp armonizndu-se perfect cu prezena impozant a Vilei Reale.
Grdina este traversat de un curs subire de ap alimentat de o cascad i care, la rndul su,
alimenteaz lacul din centrul parcului pe care se afl o mic insul umbrit. Pe insul se gsete un
templu cu plan circular dedicat zeului Iubirii. Speciile importante de arbori i arbuti din parc sunt
marcai cu semne care prezint numele speciei (numele popular, precum i numele tiinific),
originea lor i alt diverse explicaii. n parc nu este permis joggingul sau mersul cu bicicleta, scopul
principal al autoritilor fiind acela de a conserva, ct se poate de mult, linitea locului.

11

Grdina Guastalla este cel mai vechi parc din Milano, aici gasind inca urmele gustului pe
care vechii milanezi l turnau n amenajarea unui parc de acest fel. ntinzndu-se n zona de sud est
a oraului, grdina a fost amenajat n 1555 cnd Ludovica Torelli della Guastalla, o aristocrat care
i asumase misiunea de a educa copii nscui din familii nobile ru famate din Milano, la jumtatea
secolului al XVI-lea, a decis s creeze un stabiliment adecvat unde cei mici aveau s fie crescui.
n ciuda repetatelor lucrri de restaurare (1938 Renzo Gerla i Amedeo Fassi i n 1998),
grdina care se ntinde pe o suprafa de 12000 de metri ptrai a reuit s rein mare parte din
vechiul su caracter. Este situat n partea de sud est a oraului Milano i, de fapt, este destul de
aglomerat pentru a fi pe gustul celor care caut un refugiu linitit. ns, n cele din urm, acest
aspect nu face dect s dovedeasc popularitatea parcului. i, ntr-adevr, de la deschiderea sa ca
parc public n 1939, magnetismul su a crescut gradual, avnd n vedere c dup restaurrile
executate n secolul al XX-lea, parcul i-a asumat aspectul tipic emoionant caracteristic grdinilor
amenajate n stil italian. Dei verdeaa nu este att de luxuriant, aleile sunt frumos amenajate, iar
statuile sunt numeroase, iar n centru se afl un lac nconjurat de o extravagant structur n form
de gard construit din piatr i metal, i proiectat n stil baroc. Notabil este i cldirea cu aspect de
templu construit n stil neoclasic de Luigi Gangnola.
Situat cam la jumtatea distanei dintre Parcul Sempione i Grdinile Publice din Milano,
Grdina Botanic Brera. Chiar dac este administrat de Institutul de Fizic General Aplicat al
Universitii Milano, grdina nu este dedicat exclusiv scopurilor educaionale.
Grdina a fost, ntr-adevr, construit cu astfel de scopuri (pentru a fi folosit de ctre
studenii n farmacologie i medicin ai Universitii), sub patronajul Mariei Tereza de Austria
nsi (n anii 1770), ns misiunea sa a fost extins comparativ cu cea asumat n momentul
inaugurrii. n prezent, Grdina Botanic Brera este interesant de vizitat de turitii care vor s nvee
despre natur, n special despre viaa vegetal (specimene rare de arbori, cum ar fi unul dintre cei
mai vechi arbori de Ginkgo biloba din Europa, Pterocarya fraxinifolia i Firmiana platanifolia), dar
i de cei care pur i simplu sunt atrai de atmosfera calm a locului, generat de elemente precum
straturile de flori din crmid (amenajate nc din secolul al XVIII-lea), precum i o ser (care
dateaz din secolului al XIX-lea, ns acum folosit de Academia Brera de Arte Frumoase).
Grdina nu se afl n stare excelent, amintind doar de zilele sale de glorie din trecut; turitii
sunt adesea nemulumii c grdina nu este att de bine ngrijit precum ar trebui. ns, intrarea este
gratuit, ceea ce poate compensa neajunsurile interne ale grdinii.
Dei Parco delle Basiliche este unul dintre cele mai mici spaii verzi din Milano, este unul
dintre parcurile pe care milanezii le ndrgesc cel mai mult. n primul rnd, acesta se bucur de o
situare aproximativ central n ora, i n al doilea rnd este flancat de dou dintre cele mai
prestigioase locauri de cult din Milano: Bazilica SantEustorgio i Bazilica San Lorenzo Maggiore.
Parcul a fost, de fapt, amenajat din nevoia de a oferi un cadru secund adecvat Bazilicii San Lorenzo,
care anterior consta dintr-un teren mltinos haotic populat cu cldiri.
Parcul a fost construit dup al Doilea Rzboi Mondial, dnd curs unui proiect realizat de
Pier Fausto Bagatti Valsecchi i Antonio Grandi. Este traversat de o ampl arter (Via Molino delle
Armi) i, dei flora nu este deosebi de interesant, este destul de divers ca numr de specii: stejari,
ulmi, mesteceni i arari arunc o umbr plcut spre deliciul celor care, n timpul sezonului cald,
vin aici pentru picnicuri. Parcul este nconjurat de baruri, cafenele i standuri de unde se poate
cumpra mncare i de unde vizitatorii i pot procura cele necesare pentru a se mprospta.
12

Opiuni ale rezidenilor privind agrementul turistic

Dolce Farniente - Italienii sunt practic mama i tatl acestui concept care s-ar traduce n
romn s nu faci nimic. Oriunde se gaseste o bcnie, o osterie (un bar unde po i s i mnnci)
sau o pizzerie local, imediat dup masa de prnz nu gasesti un loc liber, oricat ai cauta. Ca orice
locuitor al rilor mediteraneene, i italianul de rnd pune lactul pe prvlie i merge acas la pauza
de pranz pentru puin odihn i revine la lucru cteva ore mai trziu, cnd soarele dogorete mai
puin. Toti localnicii lasa lucrul pentru doua ore si se retrag vara la terase umbrite si savureaz un
limoncello sau un gelato.
Milanezii si mari amatori de a petrece timpul liber in mijlocul naturii, uitand de forforta
orasului, si datorita amplasarii nu duc lipsa de astfel de locuri. In topul preferintelor se situeaza
lacul Lacul Como, situat la 60km de Milano. Este unul dintre cele mai frumoase lacuri din lume, iar
strduele din orelul Como au devenit scene de aciune ntr-una dintre peliculele seriei Bond,
Casino Royale. Foarte multi milanezi instariti au aici resedinte de vacanta sau de week-end precum
si diverse ambarcatiuni cu care navigheaza pe lac. De-a lungul timpului, Lacul Como a fost una
dintre destinaiile preferate de personaliti precum compozitorii Franz Liszt i Giuseppe Verdi,
scriitorii Johann Wolfgang Goethe sau Charles Dickens. i n zilele noastre linitea lacului Como
este cutat de multe vedete, iar recent actorul american George Clooney i-a cumprat o vil
situat pe malul apei.
Parcurile si gradinile orasului reprezinta o modalitate de agrement preferata de milanezi. O
itindere boema de verdeata, cu lacuri, statui medievale si oameni fericiti, care au iesit la picnic si
beau vin italian rosu pe iarba proaspata si inmiresmata asa arata orice zi cu vreme placuta. Adesea
localnicii vin in parcuri pentru mici picnicuri i pentru a admira n acelai timp privelitea. Dar cei
mai multi dintre ei vin pentru relaxare, unii dorm pe iarba sau fac plaja. Mai mult, toate parcurile
milaneze sunt amenajate cu piste speciale pentru jogging, mers cu bicicleta sau cu rolele si sunt mai
peste tot zone pentru joac si activitati sportive amenajate pentru a-i ine att pe aduli, ct i pe cei
mici ocupai, precum si zone speciale pentru animalele de companie.

Posibiliti i direcii de diversificare a spaiului destinat agrementului

Distractie si pentru copii si pentru adulti

Gardaland ocupa un loc important intre cele mai populare parcuri tematice din Europa si se
mandreste cu minunata panorama a lacului Garda. Deschis in 1975, parcul a fost promovat ca fiind
primul din Italia. Construit pe malul de est al lacului, cea mai buna priveliste asupra regiunii se
poate observa din domeniul Prezzemollo, mascota parcului, o casa din copaci, situata la inaltimea
echivalenta a unui bloc cu 6 etaje, ce ofera o panorama superba asupra parcului, lacului si a
imprejurimilor
Este unul dintre cele mai mari si mai indragite parcuri de distractii din Italia oferind
vizitatorilor sai 6 roller-coastere si alte 56 de atractii pentru divertismentul lor. Dintre cele mai
importante sunt: Aventuri: Valea Regilor (imita decoruri din Egiptul Antic), Corsari, Tunga,
Canyons, Jungle Rapids, Fuga di Atlantida Fantasy: Panoramic Tour, Peter Pan, Super Baby,
Castelul Magicianului Merlin (castel cu surprize), Trans Gardaland Express (croaziera in trenulet in
jurul parcului), Rio Bravo.
13

Evenimentele ce au loc pe tot parcursul anului

Evenimentele ce au loc in Milano, cunoscute si in lumea intreaga, reprezinta o nisa
importanta in diversificarea agrementului.
Milano gzduiete dou evenimente majore din lumea modei, unul n martie, cellalt n
octombrie, sub numele de MODIT Milanovendemoda, dar este i locul n care este inut cel mai
mare carnaval din lume, anume, Carnavalul Ambrosiano.
Cursa de biciclete Milano San Remo merit menionat ca eveniment sportiv, alturi de
Stramilano - un foarte popular maraton, ce va avea loc anul acesta pe 9 aprilie, este un maraton
provocator, intrucat presupune o cursa foarte lunga prin centrul orasului - i Campionatul Italian de
Fotbal, Serie A.
Ziua portilor deschise in Milano (Milano Cortili Aperti) un eveniment ce va avea loc pe 1
mai, proprietatile private isi deschid larg portile pentru public, astfel incat te poti bucura de
atmosfera traditionala a Italiei chiar din mijlocul caselor in care traiesc milanezii, in centrul istoric
al orasului.
Festivalul din Naviglio (Pittori sul Naviglio) are loc pe 30 iunie 2015, este un eveniment
de vara ce include o ceremonie cu torte, muzica folk, dans, artizanat pentur vanzare, intrarea fiind
libera.
Festivalul de Jazz - are loc pe 31 august si atrage numerosi spectatori iubitori ai genului, dar
si nume internationale care incanta publicul prin talentul lor.
Pe 22 decembrie are loc Inaugurarea sezonului de Opera, intr-un stil fastuos cu numeroase
celebrari in tot orasul. In luna decembrie nu poate lipsi Targul de Craciun numeroase standuri cu
bunatati, decoratiuni si suveniruri, show-uri de folclor, jazz, concerte de colinde.
Trgul Florilor (Fiera dei Fiori), , Sagra del Carroccio sau Photoshow sunt la fel de
ateptate ca i celelalte evenimente.
Evenimentul anului in Milano este pe buna dreptate Expozitia universala EXPO Milan
2015, expozitia non-comerciala universala, care va avea loc in perioada 1 mai 31 octombrie
2015 in Milano si care se va concentra pe tema nutritiei. Expozitia universala EXPO este
un eveniment global cu un continut educational ridicat, care se focuseaza asupra unei teme specifice
si se desfasoara o data la 5 ani de mai mult de un secol, de fiecare data in alt oras.
Idealurile din spatele EXPO au ramas neschimbate pana astazi: perpetuarea informatiei,
imbunatatirea conditiilor de viata, facilitarea intalnirilor intre diferitii factori de decizie si
ameliorarea cooperarii dintre state sunt telurile principale ale expozitiei globale. In cadrul EXPO
Milan 2015 si-au confirmat participarea peste 130 de tari, care isi vor desfasura fortele pe o
suprafata de 1 milion de mp. Tema acestui EXPO este Feeding the Planet. Energy for Life si va
aborda doua chestiuni fundamentale ale mileniului al treilea: cum sa creezi conditiile de a furniza
mancare sanatoasa si suficienta pentru intreaga omenire si cum sa garantezi sustenabilitate, astfel
incat sa pastrezi echilibrul delicat intre om, pamant, apa si aer.
Vizitatorii vor trece prin zone care vor avea ca tema apa, copaci si habitate reprezentand
fiecare continent, alaturi de cele mai moderne tehnologii folosite pentru imbunatatirea calitatii
vietii. Pavilioanele vor expune tendinte, life-style si traditii din diferite continente cu scopul de a
orienta oamenii catre practici mai virtuoase cu privire la agricultura, nutritie si probleme de mediu.
Turismul culinar Milano si imprejurimi
14

Turismul culinar reprezinta de asemenea o directie de diversificare a agrementului in

Milano. Ca multe dintre oraele Italiei, Milano i mprejurimile sale au o art culinar proprie, de
care locuitorii acestui oras, in mod special, sunt foarte mandri. Gtitul tradiional milanez este
alctuit din mncruri simple, slabe i, probabil, din acest motiv, a fost alungat n timpul anilor 80,
revenind apoi.
Arta culinar milanez include cotoletta alla milanese (despre care unii spun c-ar proveni
din Austria i c n-ar fi altceva dect celebrul niel vienez). Tot din specificul acestei zone face
parte i cassoeula (un cotlet nbuit cu varz i sos de tomate), ossobuco (cotlet cu sos de tomate i
lmie), risotto alla milanese (specialitate din carne de vit asezonat cu ofran i cu vin alb),
busecca (cotlet cu sos de tomate i fasole), i brasato (cotlet de vit sau porc cu vin i cartofi). Un
antipasto tradiional este cel fcut din nervetti ( coad de viel fiart i cartilaj, tiate n fii) i
amestecat cu ceap tiat n felii subiri.
n funcie de sezon buctria milanez mai include i diferite produse de patiserie cum ar fi
chiacchiere (desert dintr-un aluat de form plat prjit), tortelli (desert dintr-un aluat de form
sferic prjit), colomba (prjituri glazurate sub form de porumbei-specialiti pentru pati), pane
dei morti (prjituri aromate cu scorioar preparate de Patele Morilor) i panettone (specialiti
servite de Crciun). Grana Padano este o brnz celebr, care vine din valea rului Po, care include
Lombardia. Mascarpone este, de asemenea, o brnz tradiional milanez, care este un ingredient
esenial pentru deserturi i creme. Cu toate acestea, brnza milanez cea mai renumit, este fr
ndoial Gorgonzola, care domnete suprem la masa de cin din Milano. n cele din urm, trebuie s
amintim de Crescenza sau Stracchino, brnz moale i cremoas din lapte proaspt, cu un gust uor
dulce, care este excelent ntins pe o felie de pine sau mncat cu legume crude.
In ceea ce priveste bauturile, unul dintre multele aperitive este clasicul Negroni, care este un
pic "agresiv", dar iubit de milanezi, fcut din Bitter Campari, Gin, Martini rou i ghea.
Concluzii
Obiectivele turistice din Milano surclaseaza cu mult faima orasului ca una dintre capitalele
international ale modei. In Milano exista foarte multe muzee, catedrale si galerii de arta dar si ale
atractii turistice pentru toate gusturile si pentru toate buzunarele. Capitala economica a Italiei,
mizeaza pe o pozitie "centrala" in Europa si pe statutul de "oras-regiune", care poate sa rivalizeze,
cu cele 8 milioane de locuitori ai sai, cu Londra sau Parisul, si atrage un numar foarte mare de
vizitatori
Milano este numele aflat pe buzele oricui viseaza sa viziteze Italia. Minunata capitala a
Lombardiei face parte dintr-un areal unde se pare ca s-a inregistrat cea mai mare densitate a
populatiei din intreaga Europa. Fondat de celti, a fost insa ocupat de romani, sub dominatia carora a
cunoscut o adevarata inflorire, astfel incat, pentru mai bine de 100 de ani, a fost capitala Imperiului
Roman de Apus. Cele 4 milioane de locuitori ai sai sunt astazi mandri de statutul lor milanez, caci
ce poate fi mai frumos decat sa traiesti in capitala mondiala a modei si tot ceea ce te inconjoara sa
imbine arta, istoria, traditia si modernitatea intr-un mod de-a dreptul fascinant. Prosperitate,
eleganta si bun-gust, toate pot fi experimentate la Milano, unul dintre marile orase ale lumii, insusi
o adevarata arta arhitecturala.
Cei care reusesc sa priveasca si dincolo de glamour, vor descoperi un oras plin de stil.
Localnicii privesc spre viitor, totdeauna interesati de ce se intampla in jurul lor, fie ca este vorba
despre Expo 2015, fie ca este vorba despre noile prezentari de moda ale ultimelor tendinte. Doar
15

cateodata pot declara ca au nevoie si de turisti, macar pentru a le arata, mandri si onesti, toate
comorile in mijlocul carora traiesc chiar acum si chiar aici, in Milano, capitala nordica a Italiei.

Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

http://wikipedia.org
http://www.mae.ro/
http://www.gotravel.ro
http://infoturism.ro
http://www.traveleuropa.ro
http://www.globi.ro/milano
http://ro.wikivoyage.org/wiki/Milano
http://laplimbare.com/milano-ghid-turistic/
http://www.portalturism.com/ghid/italia/oras-milano

10. Milano. Ghid turistic, Ed. Niculescu, 2008, Barbara Radcliffe Rogers, Stillman Rogers
11. Milano. Ghid de calatorie , Ed. Corint 2009, Bogdan Stanescu
12. Top 10. Milano, ed. Litera, 2011, Reid Bramblett

16