Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea de Vest Timişoara

Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor


Master-Management şi Marketing în Turism

Analiza turismului internaţional în spaţiul european


Austria, Belgia şi Ungaria

Studentă,
MMKT AN. II
CUPRINS

I. Introducere

II. Analiza turismului internaţional

1 Exportul de servicii turistice


- sosiri turişti internaţionali
- încasări din turismul internaţional

2 Importul de servicii turistice


- plecări turişti internaţionali
- cheltuieli în turismul internaţional

3 Alţi indicatori

III. Factori determinanţi ai turismului internaţional


I. Introducere

Turismul este parte integrantă a comerţului alături de transporturi şi telecomunicaţiile


internaţionale, activitatea de servicii, documentaţia tehnică, proiectarea, montajul şi asistenţa
tehnică, comerţul cu licenţe, know-how etc.
Analiza turismului internaţional din Austria, Belgia, şi Ungaria este tema acestei
lucrări, analiză care va fi realizată cu ajutorul indicatorilor privind importul si exportul de
servicii turistice în tările mai sus menţinate.

II. Analiza turismului internaţional


1. Exportul de servicii turistice

Pentru a putea analiza exportul de servicii turistice este necesar să cunoaştem sosirile
turistice internaţionale şi încasările din turismul internaţional.
În ceea ce priveşte sosirile turistice internaţionale tabelul nr.1 prezintă aceste date,
care au fost furnizate de Organizaţia Mondială a Turismului. În perioada 1990-2008 în Europa
numărul maxim de sosiri turistice internaţionale s-a înregistrat în anul 2008, adică 489436 mii
sosiri turistice internaţionale, iar în anul 1990 s-a înregistrat minimul de 265647 mii sosiri
turistice internaţionale.
Belgia a înregistrat cele mai multe sosiri turistice internaţionale în anul 2008, în număr
de 7165 mii sosiri turistice internaţionale, iar cele mai puţine în anul 1990, doar 5452 mii
sosiri turistice internaţionale.
Ungaria în anul 1995 a înregistrat cel mai mare număr de sosiri turistice internaţionale,
20690 mii sosiri turistice internaţionale, iar în anul 2007 cele mai puţine, 8638 mii sosiri
turistice internaţionale.
Austria a înregistrat maximul de 21935 mii sosiri turistice internaţionale în anul 2008,
iar 17173 minimul în anul 1995.

Tabel nr1. Sosiri turistice internationale in Europa (mii)


1990 1995 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2008 %
Europa 265647 315009 395894 407113 424449 441528 468436 487851 489436 52,97
Belgia 5452 5560 6457 6690 6710 6747 6995 7045 7165 1.5
Ungaria 20510 20690 15571 15706 12212 10048 9260 8638 8814 1,8
Austria 19011 17173 17982 19078 19373 19952 20269 20760 21935 4.5
Sursa: UNWTO, Tourism Highlights, 2009, www.unwto.org

Evoluţia sosirilor turistice internaţionale este reprezentată grafic în figura nr.1, de unde
observam că turismul din Europa a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de sosiri
turistice internaţionale în anul 2000 faţă de 1995, cu 80885 mii turişti mai mult, iar în anul
2008 faţă de 2007 s-a înregistrat creşterea cea mai mică, în valoare de 1385 mii sosiri turistice
internaţionale.
Belgia a înregistrat cea mai mare creştere a sosirilor turistice internaţionale în anul
2000 faţă de 1995, când acestea au crescut cu 897 mii turişti internaţionali, iar în anul 2004
s-a înregistrat o creştere de 20 mii turişti internaţionali.
Ungaria în anul 2008 a înregistrat cea mai mare creştere a sosirilor turistice
internaţionale, cu 176 mii sosiri turistice internaţionale mai mult decât în 2007, iar anul 2000
a fost cel mai slab, când acestea au scăzut cu 5119 mii sosiri turistice internaţionale faţă de
1995.
Austria a înregistrat cea mai mare creştere a sosirilor turistice internaţionale în anul
2008, cu 1162 mii mai mulţi turişti decât în anul 2007, iar în anul 1995 numărul sosirilor
turistice internaţionale a înregistrat o scădere de 1838 mii turişti internaţionali faţă de anul
1990.

Figura nr.1 Evoluţia sosirilor turistice internaţionale

Austria
2008
2007
2006
Ungaria
2005
2004
2003
Belgia
2000
1995
1990
Europa

0 100000 200000 300000 400000 500000 600000

Sursa: Tabel nr.1 Sosiri turistice internaţionale

Încasările turistice internaţionale sunt prezentate în tabelul nr 2, pe baza datelor oferite


de Organizaţia Mondială a Turismului. În Europa cele mai mari încasări turistice
internaţionale s-au înregistrat în anul 2008, în valoare de 473680 milioane $, iar cele mai mici
în anul 1990, în valoare de 142885 milioane $.
La fel ca şi în Europa, în Austria, Ungaria şi Belgia anul 2008 a adus cele mai mari
încasări turistice internaţionale, iar anul 1990 cele mai mici. Cele mai mari sume au fost de
21791 milioane $ pentru Austria, 6032 milioane $ în Ungaria şi 11233 milioane $ Belgia, iar
cele mai mici sume au fost de 13414 milioane $ în Austia, 824 milioane $ în Ungaria şi 3702
milioane $ în Belgia.
Tabel nr.2 Încasări turistice internaţionale (milioane $)
1990 1995 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2008 %
Europa 142885 212159 232486 283423 328498 348263 378290 435177 473680 100
Austria 13417 13492 9784 14068 15351 16054 16643 18887 21791 4.6
Ungaria 824 2953 3757 3426 4061 4111 4233 4728 6032 1,3
Belgia 3702 4548 6592 8191 9233 9863 10226 10662 11233 3,4
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

În perioada 1990-2008 încasările turistice internaţionale ale Austriei, Ungariei şi


Belgiei au înregistrat fluctuaţii, care sunt prezentate în tabelele 3, 4, şi 5, respectiv figurile 2, 3
şi 4. În tabelul nr.3 putem observa că cea mai mare variaţie a înacasărilor turistice
internaţionale ale Austriei s-au înregistrat în anul 2003, în proporţie de 43%, iar în anul 2000
au scăzut cu 28%.

Tabel nr.3 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Austriei (%)


Anul Încasări turistice Variaţia Încasărilor
internaţionale turistice
Austria internaţionale(%)
1990 13417
1995 13492 0,6
2000 9784 -27,8
2003 14068 43.8
2004 15351 9,1
2005 16054 4,6
2006 16643 3,7
2007 18887 13,5
2008 21791 15,4
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

În figura nr.2 este reprezentat grafic variaţia încasărilor turistice internaţionale ale
Austriei, unde putem observa că în anul 2000 a avut loc o scădere semnificatică a acestora, în
valoare de 3708 milioane $ faţă de anul 1995, urmând ca în celelalte să crească. Cea mai mare
creştere înregistrându-se în anul 2003, în valoare de 4284 milioane $ faţă de anul 2000.
Figura nr. 2 Variaţia Încasărilor turistice internaţionale ale Austriei
25000

1990
20000
1995
2000
15000 2003
2004
10000 2005
2006
2007
5000
2008

0
Încasări turistice internaţionale Austria

Sursa: Tabel nr.3 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Austriei

Încasările turistice interaţionale ale Ungariei au variat de la o perioadă la alta, acest


lucru fiind prezentat în tabelul nr 4, unde putem observa că în anul 1995 s-a înregistrat cea
mai importantă creştere, cu 258,3% mai mult decât în anul 1990, iar în anul 2003 au scăzut cu
8,8% faţă de anul 2000.

Tabel nr.4 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Ungariei (%)


Anul Încasări turistice Variaţia Încasărilor
internaţionale turistice internaţionale
Ungaria (%)
1990 824
1995 2953 258,3
2000 3757 27,2
2003 3426 -8,8
2004 4061 18,5
2005 4111 1,2
2006 4233 3
2007 4728 11,7
2008 6032 27,4
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Ungariei este reprezentată grafic în


figura nr.3, unde putem observa că în anul 1995 s-a înregistrat cea mai mare creştere a
încasărilor turistice internaţionale, cu 2129 milioane $ mai mult decât în anul 1990, iar în anul
2003 au scăzut faţă de 2000 cu 331 milioane $.
Figura nr. 3 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Ungariei

2008
2007
2006
Încasări turistice 2005
internaţionale 2004
Ungaria 2003
2000
1995
1990

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000

Sursa: Tabel nr.3 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Austriei

Belgia în anul 2000 a înregistrat cea mai importantă variaţie a încasărilor turistice
internaţionale, într-o proporţie de 44,9%, iar anul 2006 a fost înregistrată cea mai slabă
creştere a acestora, doar cu 3,7%

Tabel nr.5 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Belgiei (%)


Anul Încasări turistice Variaţia Încasărilor
internaţionale turistice
Belgia internaţionale(%)
1990 3702
1995 4548 22,9
2000 6592 44,9
2003 8191 24,3
2004 9233 12,8
2005 9863 6,8
2006 10226 3,7
2007 10662 4,3
2008 11233 5,4
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

Graficul din figura nr.4 repezintă variaţia încasărilor turistice internaţionale ale
Belgiei, unde se observă că în anul 2000 acestea au înregistrat cea mai mare creştere, cu 2044
miliaone $ mai mult decât în anul 1995, iar în anul 2006 au crescut faţă de 2005 doar cu 363
milioane $.
Figura nr. 4 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Belgiei
12000

10000 1990
1995
8000 2000
2003
6000 2004
2005
4000 2006
2007
2000 2008

0
Încasări turistice internaţionale Belgia

Sursa: Tabel nr.3 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Austriei

În ceea ce priveşte exportul de servicii turistice Organizaţia Mondială a Comerţului ne


oferă aceste date, care se regăsesc în tabelul nr6,însă pentru Belgia în anii 1990, 1995 şi 2000
nu s-au găsit datele necesare. Austria a înregistrat cea mai mare sumă din exportul de servicii
turistice în anul 2008 în valoare de 21840 milioane $, la fel Belgia şi Ungaria, în sumă de
12449 milioane $ Belgia şi 9854 milioane $ Ungaria.
Anul cu cele mai slabe exporturi de servicii turistice a fost pentru Austria şi Ungaria
1990, când s-a înregistrat doar 13417 milioane $ în Austria şi 985 milioane $ în Ungaria.
Belgia a înregistrat în anul 2003 cea mai mică sumă din exportul de servicii turistice, în
valoare de 8193 milioane $.

Tabel nr.6 Exportul de servicii turistice(milioane $)


Austria Belgia Ungaria
1990 13417 985
1995 13489 2927
2000 9899 3733
2002 10803 4061
2003 13307 8193 3914
2004 15150 9208 4120
2005 16243 9845 4254
2006 16510 10311 4739
2007 18750 10916 6033
2008 21840 12449 9854
Sursa: www.wto.otg / World Trade Organization/Resources/Trade&Tariff Statistics

Reprezentarea grafică a exportului de servicii turistice se regăseşte în figura nr.5, de


unde se poate observa că cea mai mare creştere a exportului de servicii turistice a avut loc în
anul 2008, când acestea au crescut cu 3090 milioane $ faţă de anul 2007, iar 2000 s-a
înregistrat o scădere de 3590 milioane $ faţă de anul 1995.
Belgia a îregistrat cea mai mare creştere a exportului de servicii turistice în anul 2008,
crescând cu 1533 milioane $ faţă de anul 2007, iar în anul 2006 au crescut doar cu 466
milioane $ faţă de anul 2005.
Ungaria în anul 2008 a înregistrat cea mai mare creştere a exportului de servicii
turistice, cu 3821 milioane $ mai mul decât în anul 2007, iar în anul 2003 au scăzut faţă de
2002 cu 102 milioane $.
Figura nr.5 Exportul de servicii turistice (milioane $)
25000

1990
20000
1995
2000
15000 2002
2003
10000 2004
2005
2006
5000
2007
2008
0
Austria Belgia Ungaria

Sursa: Tabelul nr.6 Exportul de servicii turistice

2.2 Importul de servicii turistice

În analiza importului de servicii turistice voi avea în vedere nivelul cheltuielilor


turistice internaţionale. Tabelul nr.7 conţine datele oferite de Organizaţia Mondială a
Turismului privind nivelul cheltuielilor turistice internaţionale, unde se poate observa că în
Europa cele mai mare nivel al cheltuielilor turistice internaţionale s-a înregistrat în anul 2008,
în sumă de 488500 mlioane $, iar cel mai mic în anul 1990, 136077 milioane $. Belgia şi
Austria au înregistrat cel mai mare nivel al cheltuielilor turistice internaţionale tot în anul
2008, în valoare de 5550 milioane $ Belgia şi 14900 milioane $ Austria, iar cel mai mic în
anul 1990, Belgia 2455 milioane $, iar Austria 7748 milioane $. Ungaria a obţinut cel mai
mare nivel al cheltuielilor turistice internaţionale în anul 2005, în valoare de 2920 milioane $,
iar în anul 1990 s-au înregistrat cele mici cheltuieli, 477 milioane $.

Tabel nr.7 Cheltuieli turistice internationale in Europa (milioane $)


1990 1995 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Europa 136077 209460 223309 282104 237414 282104 309804 486800 488500
Belgia 2455 2957 3538 4750 4963 5129 4456 5128 5550
Ungaria 477 1497 1387 2589 2864 2920 2100 2900 2150
Austria 7748 10409 8512 8985 9383 11761 12400 13980 14900
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org
În perioada 1990-2008 cheltuielile Belgiei, Ungariei şi Austiei au înregistat variaţii,
acestea fiind prezentate în tabelele nr 8, 9 şi 10. Cea mai importantă variaţie a cheltuielilor
Belgiei a fost înregistrată în anul 2003, în proporţie de 34,2%, iar în anul 2006 s-a înregistrat
o diminuare a acestora cu 13,1 %.

Tabel nr.8 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Belgiei (%)


Anul Cheltuieli turistice Variaţia cheltuielilor
internaţionale turistice internaţionale
Belgiei (%)
1990 2455
1995 2957 20,4
2000 3538 19,6
2003 4750 34,2
2004 4963 4,5
2005 5129 3,3
2006 4456 -13,1
2007 5128 15
2008 5550 8,2
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

Repezentarea grafică a variaţiei cheltuielilor internaţionale ale Belgiei se regăseşteîn


figura nr.5, unde se observă că în perioada 1990-2005 acestea au înregistrat o continuă
creştere, iar în anul 2006 acestea au scăzut faţă de anul 2005 cu 673 milioane $, iar cea mai
mare creştere s-a înregistrat în anul 2003, când au crescut cu 1212 milioane $ faţă de anul
2000.

Figura nr. 5 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Belgiei

2008
2007
2006
Cheltuieli turistice 2005
internaţionale 2004
Belgiei 2003
2000
1995
1990

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

Sursa: Tabel nr.7 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Belgiei


Cheltuielile turistice internaţionale ale Ungariei au înregistrat cea mai mare creştere în
anul 1995 comparativ cu 1990, în proporţie de 213,8%, iar în anul 2006 au înregistrat cea mai
mare scădere, de 28% faţă de anul 2005. Acestea se pot observa în tabelul nr.9

Tabel nr.9 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Ungariei (%)


Anul Cheltuieli turistice Variaţia cheltuielilor
internaţionale turistice internaţionale
Ungaria (%)
1990 477
1995 1497213,8
2000 13877,5
2003 258986,6
2004 286410,6
2005 29201,9
2006 2100-28
2007 290038,1
2008 2150-25,9
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

Graficul variaţiei cheltuielilor turistice internaţionale ale Ungariei se regăseşte în


figura nr.6, unde se poate observa că acestea au fost fluctuante, în anul 1995 înregistrându-se
cea mai mare creştere, în valoare de 1020 milioane $, iar în anul 2006 s-a înregistrat o scădere
de 820 milioane $.
Figura nr. 6 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Ungariei

2008
2007
2006
Cheltuieli turistice 2005
internaţionale 2004
Ungaria 2003
2000
1995
1990

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Sursa: Tabel nr.8Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Ungariei

Cheltuielile turistice internaţionale ale Austriei au înregistrat variaţii, acestea fiind


prezentate în tabelul nr.10.Cea mai mare variaţie pozitivă s-a înregistrat în anul 1995, de
34,3%, iar cea mai mare variaţie negativă a fost înregistrată în anul 2000, -18,2%.
Tabel nr.10 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Austriei (%)
Anul Cheltuieli turistice Variaţia cheltuielilor
internaţionale turistice internaţionale
Austriei (%)
1990 7748
1995 10409
34,3
2000 8512-18,2
2003 89855,6
2004 93834,4
2005 11761
25,3
2006 12400
5,4
2007 13980
12,7
2008 14900
6,6
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

Reprezentarea grafică a variaţiei cheltuielilor turistice internaţionale se găseşte în


figura nr.7, unde se poate observa că în afară de anul 2000 când acestea au scăzut faţă de 1995
în valoare de 1897 milioane $, în restul perioadelor înregistrează creşteri, iar cea mai mare a
fost înregistrată în anul 1995, când acestea au crescut cu 2661 milioane $ faţă de anul 1990.

Figura nr. 7 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Austriei

2008
2007
2006
Cheltuieli turistice 2005
internaţionale 2004
Austriei 2003
2000
1995
1990

0 2000 4000 6000 8000 1000 1200 1400 1600


0 0 0 0

Sursa: Tabel nr.9 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Austriei

În ceea ce priveşte importul de servicii turistice, în tabelul nr.11 sunt prezentate datele
publicate de Organizaţia Mondială a Comerţului, de unde se poate observa că Austria a
înregistrat suma maximă din importul de servicii turistice în anul 2008, în valoare de 11421
milioane $, iar minimul în anul 2000, de 6232 milioane $.
Pentru Belgia s-au gasit date doar din perioada 2003-2008, maximul din importul de
servicii turistice înregistrându-se în anul 2007, în valoare de 18993 milioane $, iar minimul de
12210 milioane $ în anul 2008.
Ungaria a obţinut maximul din importul de servicii turistice în anul 2008, în valoare de
4037 milioane $, iar minimul de 585 milioane $ în anul 1990.
Tabel nr.11 Importul de servicii turistice (milioane $)
Austria Belgia Ungaria
1990 7748 585
1995 7975 1497
2000 6232 1651
2003 8623 13956 2594
2004 9237 14948 2421
2005 9316 15574 2382
2006 9626 17328 2126
2007 10564 18993 2949
2008 11421 12210 4037
Sursa: www.wto.otg/ World Trade Organization/Resources/Trade&Tariff Statistics

În figura nr.8 putem observa că Austria a înregistrat cea mai mare creştere a
importului de servicii turistice în anul 2003, crescând cu 2391 milioane $ faţă de anul 2000,
iar în anul 2000 a scăzut cu 1743 milioane $ faţă de anul 1995.
Belgia în anul 2007 a înregistrat cea mai mare creştere a importului de servicii turistice,
în valoare de 1665 milioane $, urmând ca în anul 2008 să scadă faţă de 2007 cu 6783 milioane
$.
Ungaria a obţinut cea mai mare creştere a importului de servicii turistice în anul 2008,
cu 1088 milioane $ mai mult decât 2007, în anul 2006 înregistrându-se o scădere de 256
milioane $ faţă de anul 2005.
Figura nr.8 Importul de servicii turistice (milioane $)

20000
18000
1990
16000
1995
14000 2000
12000 2003
10000 2004
8000 2005

6000 2006
2007
4000
2008
2000
0
Austria Belgia Ungaria

Sursa: Tabelul nr. 11 Importul de servicii turistice (milioane $)


3 Alţi indicatori

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al Austriei, Belgiei şi Ungariei este prezentat
în tabelul nr.12, pe baza datelor oferite de Fondul Monetar Internaţional.
Cel mai mare nivel am PIB-ului pe cap de locuitor în cele trei ţări a fost înregistrat în
anul 2008, în sume de: 50039 milioane $ în Austria, 47289 milioane $ în Belgia şi 15523
milioane $ în Ungaria, iar la polul opus, cel mai mic nivel al PIB-ului pe cap de locuitor a fost
înregistrat în cele trei ţări în anul 1990, 21524 milioane $ în Austria, 19784 milioane $ Belgia
şi 3186 milioane $ în Ungaria.

Tabel nr. 12 PIB/cap de locuitor (milioane$)


1990 1995 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Austria 21524 30012 23935 31106 35403 36856 38926 44842 50039
Belgia 27258 22666
19784 29885 34397 35866 37818 43033 47289
Ungari 3186 4321
a 4685 8314 10090 10913 11215 13785 15523
Sursa: IMF(Intrernational Monetary Fund), Data and Statistics, www.imf.org

Evoluţia PIB-ului pe cap de locuitor în Austria, Belgia şi Ungaria este reprezentată


grafic în figura nr.9, unde se poate observa că în anul 1995 Austria a înregistrat cea mai mare
creştere a PIB-ului pe cap de locuitor, în valoare de 8491 milioane $ faţă de anul 1990, iar în
anul 2000 a scăzut cu 6077 milioane $ faţă de 1995.
Belgia a obţinut cea mai mare creştere a PIB-ului pe cap de locuitor în anul 1995 faţă de
1990, când a crescut cu 7474 milioane $, în anul 2000 scâzând cu 4592 milioane $ faţă de
anul 1995.
În Ungaria anul 2003 a înregistrat cea mai mare creşterea a PIB-ului pe cap de locuitor,
în valoare de 3629 milioane $, iar în anul 2006 s-a înregistrat creşterea cea mai mică, de 302
milioane $.
Figura nr.9 PIB/cap de locuitor (milioane$)
60000

50000 1990
1995
40000
2000
2003
30000
2004
2005
20000
2006
2007
10000
2008

0
Austria Belgia Ungaria

Sursa: Tabelul nr. 12 PIB/cap de locuitor


În urma analizei efectuate putem concluziona că Austria are cel mai dezvoltat nivel al
turismului spre deosebire de Belgia şi Ungaria. Acest nivel este datorat politicilor aplicate,
situaţiei economice, preţurilor practicate, planurilor şi strategiilor de dezvoltare aplicate,
calităţii serviciilor oferite şi prestate, de asemenea mai influenţează evenimentele care au loc.
Toate acestea ajută şi influenţează creşterea sau scăderea indicatorilor analizaţi.

III. Factori determinanţi ai turismului internaţional


Factorii economici influenţează evoluţia turismului în mod direct sau indirect. Direct
acestea se manifestă prin creşterea productivităţii muncii şi veniturilor populaţiei, care
conduce la rîndul lor la creşterea ltimpului liber a populaţiei. Altfel spus exersarea activităţii
turistice depinde în modul cel mai direct de resursele financiare. Turismul devine necesitate
individuală după ce veniturile depăşesc pragul critic de consum (alimentaţia, sănătatea,
locuinţa, etc). De venit depinde de asemenea şi calitatea serviciilor turistice şi forma de turism
practicată. Influenţa indirectă rezultă din dezavantajele economiilor dezvoltate, adică a
industrializării, a urbanizării, a poluării şi a stresului care au condus la accentuarea necesităţii
de recreere şi odihnă pentru scurte perioade de timp.
Factorii politici influenţează fie pozitiv fie negativ activitatea turistică din cauza
relaţiilor interstatale. Acest tip de influenţă se exprimă prin libera circulaţie a persoanelor,
simplicitatea formalităţilor de trecere dintr-un stat în altul şi pentru eliberarea vizelor
turistice, facilităţi pentru circularea cu diferite tipuri de transport, facilităţi bancare şi vamale.
Conflictele dintre anumite zone turisitce şi terorismul acţionează grav asupra infrastructurii
turistice.
Factorii demografice – turismul este o activitate dependentă de factorul uman. El a
aparut în urma necesităţii de odihnă, de recreare şi recuperare fizică. Factorii demografici
influenţează turismul prin următoarele aspecte:
 Creşterea numerică a populaţiei- dacă numărul populaţiei este mai mare
creşte şi numărul turiştilor.
 Structura populaţiei pe grupe de vîrstă – influenţează volumul fluxurilor
turistice, locul sejurului, durata sejurului şi mijlocul de transport utilizat.
Populaţia în vîrstă ocupă bazele turistice în perioadele de sezon jos, cînd
preţurile sunt mai accesibile, pe cînd populaţia tinără şi adultă preferă
perioadele de vîrf ale anului. La organizarea transportului de asemenea se ţine
cont de acest factor.
 Structura profesională a turiştilor – este un factor destul de important pentru
turism, deoarece dorinţa de practicare a turismului este mai accentuată la
persoanele care practică o muncă psihică decît cei care au o muncă fizică.
Factorii psihologici – elementele psihologice determină necesitatea de a călători,
datorită diferitelor motive care exercită o presiune asupra psihicului uman. Printre aceste
cauze se numără:
 Motivele sociale – dorinţa de a evada din mediul obişnuit, de a cunoaşte alte persoane, de
a cunoaşte noi locuri şi noi culturi, etc.
 Motivele familiale – necesitatea membrilor familiei de a fi împreună în
cadrul unui mediu natural diferit de cel obişnuit, necesitatea de a
participa la educarea copiilor.
 Motive personale – nevoia de a ieşi din rutina zilnică, de a practica alte
activităţi, de a se restabili din punct de vedere psihic şi nervos.
Factorii sociali au o influenţă decisivă în dezvoltarea turismului, căci timpul liber este
elementul care dirijează activitatea turistică. Durata acestuia depinde de angajamentele sociale
ale oamenilor şi de modul lor de a-şi organiza viaţa. După durata timpului liber se
diferernţiază 3 categorii de turism:
 Turismul ocaziţional – practicat în timpul săptămînii, după orele de
serviciu în locurile din vecinătatea domiciliului.
Turismul de recreere – practicat la sfîrşit de săptămînă la distanţe reduse.
 Turismul pentru odihnă şi recuperare fizică – practicat în perioada
vacanţelor cu o durată mai mare de timp indiferent de distanţă.
Durata timpului liber diferă de la o ţară la alta şi depinde şi de dezvoltarea economică
a ţării şi categoria socială.
Factorii naturali – sînt factorii care se găsesc la baza activităţii turistice şi pot
influenţa restrictiv sau favorabil evoluţia turistică. Mediul ambiant echilibrat, bine păstrat,
stimulează practicarea turismului. Relieful, calitatea aerului şi a apei, a florei şi a peisajelor
reprezintă factori care determină diferite tipuri de turism : de odihnă, de tratament, de
recreere, de vînătoare, de pescuit, etc. Între mediul înconjurător şi turism există relaţii de
interdependeţă, deoarece atît unul cît şi celălalt pot avea o influenţă pozitivă sau negativă
asupra celuilalt. Activitatea turisitică acţionează pozitiv asupra mediului natural prin
valorificarea resurselor, dar din păcate tot turismul este cel care duce şi la distrugerea acestor
frumuseţi prin poluarea aerului, a apei a solului şi a pădurilor.
Bibliografie:

1. Firoiu Daniela, Resurse umane în turism, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003
2. Minciu, R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2002.
3. Fondul Monetar Internaţional, IMF, Data and Statistics; www.imf.org
4. Organizaţia Mondială a Comerţului, WTO, Resources, Trade&Tariff Statistics;
www.wto.org
5. Organizaţia Mondială a Turismului, UNWTO, Facts & Figures, Tourism
Indicators; Tourism Market Trends; Tourism Highlights; World Tourism
Barometer, September 2009; www.unwto.org,

Evaluare