Universitatea de Vest Timişoara

Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor

Analiza turismului internaţional în tarile europene:

Austria, Belgia şi Ungaria

Studentă: Anca – Daniela Dragan,

MMKT AN. II
 CUPRINS

1. Introducere..........................................................................................................3

2. Prezentarea spatiului european si a tarilor Austria, Ungaria si Belgia.........3

3. Analiza turismului internaţional........................................................................5

3.1 Exportul de servicii turistice...................................................................5

- sosiri turişti internaţionali
- încasări din turismul internaţional

3.2 Importul de servicii turistice..................................................................11

- plecări turişti internaţionali
- cheltuieli în turismul internaţional

3.3 Alţi indicatori...........................................................................................15

4. Factori determinanţi ai turismului internaţional.............................................16

5. Bibliografie...........................................................................................................18

2
 1. Introducere

Turismul reprezintă călătoriile de plăcere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsă în ultimii ani
pentru a include orice călătorie în afara zonei în care cineva trăieşte sau munceşte, de la
călătorii de o zi până la vacanţe în străinătate.
Pe plan internaţional turismul a devenit o afacere de miliarde de dolari, cu multe economii
naţionale care depind de el. În ţările dezvoltate creşte anual mai rapid decât creşterile medii ale
economiei. Aportul la PIB al veniturilor din turism ajunge la (sau chiar depăşeşte) 30%.
Activitatea turistică internaţională se analizează pe baza unor indicatori ce exprimă cel mai
fidel intensitatea,cantitatea şi calitatea turismului. Aceşti indicatori sunt: numarul turiştilor
străini; veniturile anuale (exprimate în $ SUA).

Amploarea fenomenului turistic este ilustrat si de faptul ca, anual, peste 1,5 miliarde persoane,
reprezentând aproape o treime din populatia globului, efectueaza calatorii în scopuri turistice,
cheltuind peste 2000 miliarde $ SUA (din care peste 10 % pentru calatorii turistice în
strainatate).

Turismul international reprezinta 25-30 % din comertul mondial de servicii. Principalele tari
furnizoare de turisti sunt: SUA, Germania, Franta, Marea Britanie, Canada, Olanda, Italia,
Suedia, Japonia si altele, iar dintre tarile primitoare amintim: Spania, Franta, Marea Britanie,
Austria, Germania, Elvetia si altele. Cele mai mari încasari din turism au fost înregistrate în
Italia, urmata de Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele.
Analiza turismului internaţional din Austria, Belgia, şi Ungaria este tema acestei lucrări, analiză
care va fi realizată cu ajutorul indicatorilor privind importul si exportul de servicii turistice în
tările mai sus menţinate.

2. Prezentarea spatiului european si a tarilor Austria, Ungaria si Belgia

Europa este al doilea cel mai mic continent, acoperind 10.180.000 de kilometri pătrați sau 2%
din suprafața Pământului și 6,8% din suprafața terestră. Din cele aproximativ 50 de state ale
Europei, Rusia este cel mai mare (atât ca suprafață, cât și ca populație), în timp ce Vaticanul
este cel mai mic. Europa este al treilea cel mai populat continent după Asia și Africa, cu o
populație de 731 de milioane de locuitori, reprezentând 11% din populația lumii; totuși, potrivit
estimărilor Organizației Națiunilor Unite, ponderea Europei va scădea la 7% până în 2050.

3
Ungaria sau Republica Ungară este o republică din sud-estul Europei Centrale. Este vecină cu
Austria (vest), Slovacia (nord), Ucraina (est), România (est), Serbia (sud), Croația (sud) și
Slovenia (sud). Populația este formată în general de unguri sau maghiari.
Forma de stat a Ungariei este republică Constituția maghiară a fost modificată de mai multe ori,
prima oară în anul 1949 schimbarea cea mai mare a fost în 1989 a intrat în vigoare în 23
octombrie 1989 Președintele este ales odată la 5 ani, funcția președintului este reprezentativă
(simbolică) dar el desemnează premierul și este autoritatea supremă al armatei, parlamentul
inițiază legi care trebuie să corespundă cu constituția ungară,apoi președintele le aprobă.
Ungaria face parte din NATO și a devenit în mai 2004 membră a Uniunii Europene.
Ungaria continuă să fie pe un trend ascendent de creștere economică, în calitatea sa de membru
nou al Uniunii Europene (din 2004). Sectorul privat generează aproximativ 80% din PIB.
Ungaria asimilează circa o treime din totalul investițiilor străine în Europa Centrală.

Regatul Belgiei, cunoscut colocvial ca Belgia, este o țară în Europa de Vest. Este unul dintre
membrii fondatori ai Uniunii Europene și găzduiește majoritatea instituțiilor acesteia precum și
alte instituții internaționale importante, inclusiv OTAN. Belgia ocupă un teritoriu de 30.528
km² și are o populație de aproximativ 10,5 milioane de locuitori. Belgia se învecinează cu
Țările de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franța și Marea Nordului.

Belgia este o monarhie constituțională și o democrație parlamentară. Șeful statului este Regele,
actualmente Albert al II-lea, dar acesta are prerogative reduse. El numește prim ministrul, dar
acesta trebuie să aibă sprijinul parlamentului. Prim ministrul este șeful guvernului federal,
format dintr-un număr egal de miniștri neerlandofoni și francofoni.
Economia Belgiei și infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest. Belgia este
situată în centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce îi rezervă un loc printre primele
zece țări în clasamentul comerțului internațional. Economia este caracterizată de o forță de
muncă foarte productivă, un PIB ridicat și exporturi importante.

Austria, oficial Republica Austria, este o țară fără ieșire la mare cu aproximativ 8.3 milioane de
locuitori, situată în Europa Centrală. Se învecinează cu Germania și Republica Cehă în nord,
Slovacia și Ungaria la est, Slovenia și Italia în sud, și Elveția și Liechtenstein la vest.

Austria este o democrație parlamentară reprezentativă cuprinzând nouă state federale. Viena cu
o populație de peste 1.6 milioane este cel mai mare oras din Austria fiind totodata capitala
acesteia. Austria este una dintre cele mai bogate tari din lume, cu un PIB nominal pe cap de
locuitor de 43.570 dolari. Țara are un standard de trai foarte dezvoltat , iar în 2008 a fost clasata
pe locul 14 în lume pentru Indicele Dezvoltării Umane. Austria este membru al Organizației
Națiunilor Unite din anul 1955. A aderat la Uniunea Europeană în 1995. A semnat Acordul
Schengen în 1995 și a adoptat moneda europeană, euro, în anul 1999.

4
 3. Analiza turismului internaţional

3.1. Exportul de servicii turistice

Pentru a putea analiza exportul de servicii turistie este necesar să cunoaştem sosirile turistice
internaţionale şi încasările din turismul internaţional.
În ceea ce priveşte sosirile turistice internaţionale tabelul nr.1 prezintă aceste date, care au fost
furnizate de Organizaţia Mondială a Turismului. În perioada 1990-2008 în Europa numărul
maxim de sosiri turistice internaţionale s-a înregistrat în anul 2008, adică 489436 mii sosiri
turistice internaţionale, iar în anul 1990 s-a înregistrat minimul de 265647 mii sosiri turistice
internaţionale.
Belgia a înregistrat cele mai multe sosiri turistice internaţionale în anul 2008, în număr de 7165
mii sosiri turistice internaţionale, iar cele mai puţine în anul 1990, doar 5452 mii sosiri turistice
internaţionale.
Ungaria în anul 1995 a înregistrat cel mai mare număr de sosiri turistice internaţionale, 20690
mii sosiri turistice internaţionale, iar în anul 2007 cele mai puţine, 8638 mii sosiri turistice
internaţionale.
Austria a înregistrat maximul de 21935 mii sosiri turistice internaţionale în anul 2008, iar
17173 minimul în anul 1995.

Tabel nr1. Sosiri turistice internationale in Europa (mii)

1990 1995 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2008 %
Europa 265647 315009 395894 407113 424449 441528 468436 487851 489436 52,97
Belgia 5452 5560 6457 6690 6710 6747 6995 7045 7165 1.5
Ungaria 20510 20690 15571 15706 12212 10048 9260 8638 8814 1,8
Austria 19011 17173 17982 19078 19373 19952 20269 20760 21935 4.5
Sursa: UNWTO, Tourism Highlights, 2009, www.unwto.org

Evoluţia sosirilor turistice internaţionale este reprezentată grafic în figura nr.1, de unde
observam că turismul din Europa a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de sosiri
turistice internaţionale în anul 2000 faţă de 1995, cu 80885 mii turişti mai mult, iar în anul
2008 faţă de 2007 s-a înregistrat creşterea cea mai mică, în valoare de 1385 mii sosiri turistice
internaţionale.
Belgia a înregistrat cea mai mare creştere a sosirilor turistice internaţionale în anul 2000 faţă
de 1995, când acestea au crescut cu 897 mii turişti internaţionali, iar în anul 2004 s-a
înregistrat o creştere de 20 mii turişti internaţionali.
Ungaria în anul 2008 a înregistrat cea mai mare creştere a sosirilor turistice internaţionale, cu
176 mii sosiri turistice internaţionale mai mult decât în 2007, iar anul 2000 a fost cel mai slab,
când acestea au scăzut cu 5119 mii sosiri turistice internaţionale faţă de 1995.
Austria a înregistrat cea mai mare creştere a sosirilor turistice internaţionale în anul 2008, cu
1162 mii mai mulţi turişti decât în anul 2007, iar în anul 1995 numărul sosirilor turistice
internaţionale a înregistrat o scădere de 1838 mii turişti internaţionali faţă de anul 1990.

5
 Figura nr.1 Evoluţia sosirilor turistice internaţionale

Austria
2008
2007
2006
Ungaria
2005
2004
2003
Belgia
2000
1995
1990
Europa

0 100000 200000 300000 400000 500000 600000

Sursa: Tabel nr.1 Sosiri turistice internaţionale

Încasările turistice internaţionale sunt prezentate în tabelul nr 2, pe baza datelor oferite de

Organizaţia Mondială a Turismului. În Europa cele mai mari încasări turistice internaţionale s-
au înregistrat în anul 2008, în valoare de 473680 milioane $, iar cele mai mici în anul 1990, în
valoare de 142885 milioane $.
La fel ca şi în Europa, în Austria, Ungaria şi Belgia anul 2008 a adus cele mai mari încasări
turistice internaţionale, iar anul 1990 cele mai mici. Cele mai mari sume au fost de 21791
milioane $ pentru Austria, 6032 milioane $ în Ungaria şi 11233 milioane $ Belgia, iar cele mai
mici sume au fost de 13414 milioane $ în Austia, 824 milioane $ în Ungaria şi 3702 milioane $
în Belgia.

Tabel nr.2 Încasări turistice internaţionale (milioane $)

1990 1995 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2008 %
Europa 142885 212159 232486 283423 328498 348263 378290 435177 473680 100
Austria 13417 13492 9784 14068 15351 16054 16643 18887 21791 4.6
Ungaria 824 2953 3757 3426 4061 4111 4233 4728 6032 1,3
Belgia 3702 4548 6592 8191 9233 9863 10226 10662 11233 3,4
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

În perioada 1990-2008 încasările turistice internaţionale ale Austriei, Ungariei şi Belgiei au

înregistrat fluctuaţii, care sunt prezentate în tabelele 3, 4, şi 5, respectiv figurile 2, 3 şi 4. În
tabelul nr.3 putem observa că cea mai mare variaţie a înacasărilor turistice internaţionale ale
Austriei s-au înregistrat în anul 2003, în proporţie de 43%, iar în anul 2000 au scăzut cu 28%.

6
 Tabel nr.3 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Austriei (%)
Anul Încasări turistice Variaţia Încasărilor
internaţionale turistice
Austria internaţionale(%)
1990 13417
1995 13492 0,6
2000 9784 -27,8
2003 14068 43.8
2004 15351 9,1
2005 16054 4,6
2006 16643 3,7
2007 18887 13,5
2008 21791 15,4
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

În figura nr.2 este repezentat grafic variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Austriei, unde
putem observa că în anul 2000 a avut loc o scădere semnificatică a acestora, în valoare de 3708
milioane $ faţă de anul 1995, urmând ca în celelalte să crească. Cea mai mare creştere
înregistrându-se în anul 2003, în valoare de 4284 milioane $ faţă de anul 2000.

Figura nr. 2 Variaţia Încasărilor turistice internaţionale ale Austriei

25000

1990
20000
1995
2000
15000 2003
2004
10000 2005
2006
2007
5000
2008

0
Încasări turistice internaţionale Austria

Sursa: Tabel nr.3 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Austriei

Încasările turistice interaţionale ale Ungariei au variat de la o perioadă la alta, acest lucru fiind
prezentat în tabelul nr 4, unde putem observa că în anul 1995 s-a înregistrat cea mai importantă
creştere, cu 258,3% mai mult decât în anul 1990, iar în anul 2003 au scăzut cu 8,8% faţă de
anul 2000.

7
 Tabel nr.4 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Ungariei (%)
Anul Încasări turistice Variaţia Încasărilor
internaţionale turistice internaţionale
Ungaria (%)
1990 824
1995 2953 258,3
2000 3757 27,2
2003 3426 -8,8
2004 4061 18,5
2005 4111 1,2
2006 4233 3
2007 4728 11,7
2008 6032 27,4
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Ungariei este reprezentată grafic în figura nr.3,
unde putem observa că în anul 1995 s-a înregistrat cea mai mare creştere a încasărilor turistice
internaţionale, cu 2129 milioane $ mai mult decât în anul 1990, iar în anul 2003 au scăzut faţă
de 2000 cu 331 milioane $.

Figura nr. 3 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Ungariei

2008
2007
2006
Încasări turistice 2005
internaţionale 2004
Ungaria 2003
2000
1995
1990

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000

Sursa: Tabel nr.4 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Ungariei

Belgia în anul 2000 a înregistrat cea mai importantă variaţie a încasărilor turistice
internaţionale, într-o proporţie de 44,9%, iar anul 2006 a fost înregistrată cea mai slabă creştere
a acestora, doar cu 3,7%

8
 Tabel nr.5 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Belgiei (%)
Anul Încasări turistice Variaţia Încasărilor
internaţionale turistice
Belgia internaţionale(%)
1990 3702
1995 4548 22,9
2000 6592 44,9
2003 8191 24,3
2004 9233 12,8
2005 9863 6,8
2006 10226 3,7
2007 10662 4,3
2008 11233 5,4
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

Graficul din figura nr.4 repezintă variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Belgiei, unde
se observă că în anul 2000 acestea au înregistrat cea mai mare creştere, cu 2044 miliaone $ mai
mult decât în anul 1995, iar în anul 2006 au crescut faţă de 2005 doar cu 363 milioane $.

Figura nr. 4 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Belgiei

12000

10000 1990
1995
8000 2000
2003
6000 2004
2005
4000 2006
2007
2000 2008

0
Încasări turistice internaţionale Belgia

Sursa: Tabel nr.5 Variaţia încasărilor turistice internaţionale ale Belgiei

În ceea ce priveşte exportul de servicii turistice Organizaţia Mondială a Comerţului ne oferă

aceste date, care se regăsesc în tabelul nr6,însă pentru Belgia în anii 1990, 1995 şi 2000 nu s-au
găsit datele necesare. Austria a înregistrat cea mai mare sumă din exportul de servicii turistice
în anul 2008 în valoare de 21840 milioane $, la fel Belgia şi Ungaria, în sumă de 12449
milioane $ Belgia şi 9854 milioane $ Ungaria.
Anul cu cele mai slabe exporturi de servicii turistice a fost pentru Austria şi Ungaria 1990, când
s-a înregistrat doar 13417 milioane $ în Austria şi 985 milioane $ în Ungaria. Belgia a

9
înregistrat în anul 2003 cea mai mică sumă din exportul de servicii turistice, în valoare de 8193
milioane $.

Tabel nr.6 Exportul de servicii turistice(milioane $)

Austria Belgia Ungaria
1990 13417 985
1995 13489 2927
2000 9899 3733
2002 10803 4061
2003 13307 8193 3914
2004 15150 9208 4120
2005 16243 9845 4254
2006 16510 10311 4739
2007 18750 10916 6033
2008 21840 12449 9854
Sursa: www.wto.otg / World Trade Organization/Resources/Trade&Tariff Statistics

Reprezentarea grafică a exportului de servicii turistice se regăseşte în figura nr.5, de unde se

poate observa că cea mai mare creştere a exportului de servicii turistice a avut loc în anul 2008,
când acestea au crescut cu 3090 milioane $ faţă de anul 2007, iar 2000 s-a înregistrat o scădere
de 3590 milioane $ faţă de anul 1995.
Belgia a îregistrat cea mai mare creştere a exportului de servicii turistice în anul 2008, crescând
cu 1533 milioane $ faţă de anul 2007, iar în anul 2006 au crescut doar cu 466 milioane $ faţă de
anul 2005.
Ungaria în anul 2008 a înregistrat cea mai mare creştere a exportului de servicii turistice, cu
3821 milioane $ mai mul decât în anul 2007, iar în anul 2003 au scăzut faţă de 2002 cu 102
milioane $.
Figura nr.5 Exportul de servicii turistice (milioane $)
25000

1990
20000
1995
2000
15000 2002
2003
10000 2004
2005
2006
5000
2007
2008
0
Austria Belgia Ungaria

Sursa: Tabelul nr.6 Exportul de servicii turistice

10
 3.2 Importul de servicii turistice

În analiza importului de servicii turistice voi avea în vedere nivelul cheltuielilor turistice
internaţionale. Tabelul nr.7 conţine datele oferite de Organizaţia Mondială a Turismului privind
nivelul cheltuielilor turistice internaţionale, unde se poate observa că în Europa cele mai mare
nivel al cheltuielilor turistice internaţionale s-a înregistrat în anul 2008, în sumă de 488500
mlioane $, iar cel mai mic în anul 1990, 136077 milioane $. Belgia şi Austria au înregistrat cel
mai mare nivel al cheltuielilor turistice internaţionale tot în anul 2008, în valoare de 5550
milioane $ Belgia şi 14900 milioane $ Austria, iar cel mai mic în anul 1990, Belgia 2455
milioane $, iar Austria 7748 milioane $. Ungaria a obţinut cel mai mare nivel al cheltuielilor
turistice internaţionale în anul 2005, în valoare de 2920 milioane $, iar în anul 1990 s-au
înregistrat cele mici cheltuieli, 477 milioane $.

Tabel nr.7 Cheltuieli turistice internationale in Europa (milioane $)

1990 1995 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Europa 136077 209460 223309 282104 237414 282104 309804 486800 488500
Belgia 2455 2957 3538 4750 4963 5129 4456 5128 5550
Ungaria 477 1497 1387 2589 2864 2920 2100 2900 2150
Austria 7748 10409 8512 8985 9383 11761 12400 13980 14900
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

În perioada 1990-2008 cheltuielile Belgiei, Ungariei şi Austiei au înregistat variaţii, acestea

fiind prezentate în tabelele nr 8, 9 şi 10. Cea mai importantă variaţie a cheltuielilor Belgiei a
fost înregistrată în anul 2003, în proporţie de 34,2%, iar în anul 2006 s-a înregistrat o diminuare
a acestora cu 13,1 %.

Tabel nr.8 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Belgiei (%)

Anul Cheltuieli turistice Variaţia cheltuielilor
internaţionale turistice internaţionale
Belgiei (%)
1990 2455
1995 2957 20,4
2000 3538 19,6
2003 4750 34,2
2004 4963 4,5
2005 5129 3,3
2006 4456 -13,1
2007 5128 15
2008 5550 8,2
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

11
Repezentarea grafică a variaţiei cheltuielilor internaţionale ale Belgiei se regăseşteîn figura
nr.5, unde se observă că în perioada 1990-2005 acestea au înregistrat o continuă creştere, iar în
anul 2006 acestea au scăzut faţă de anul 2005 cu 673 milioane $, iar cea mai mare creştere s-a
înregistrat în anul 2003, când au crescut cu 1212 milioane $ faţă de anul 2000.

Figura nr. 5 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Belgiei

2008
2007
2006
Cheltuieli turistice 2005
internaţionale 2004
Belgiei 2003
2000
1995
1990

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

Sursa: Tabel nr.8 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Belgiei

Cheltuielile turistice internaţionale ale Ungariei au înregistrat cea mai mare creştere în anul
1995 comparativ cu 1990, în proporţie de 213,8%, iar în anul 2006 au înregistrat cea mai mare
scădere, de 28% faţă de anul 2005. Acestea se pot observa în tabelul nr.9

Tabel nr.9 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Ungariei (%)

Anul Cheltuieli turistice Variaţia cheltuielilor
internaţionale turistice internaţionale
Ungaria (%)
1990 477
1995 1497 213,8
2000 1387 7,5
2003 2589 86,6
2004 2864 10,6
2005 2920 1,9
2006 2100 -28
2007 2900 38,1
2008 2150 -25,9
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

Graficul variaţiei cheltuielilor turistice internaţionale ale Ungariei se regăseşte în figura nr.6,
unde se poate observa că acestea au fost fluctuante, în anul 1995 înregistrându-se cea mai mare
creştere, în valoare de 1020 milioane $, iar în anul 2006 s-a înregistrat o scădere de 820
milioane $.

12
 Figura nr. 6 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Ungariei

2008
2007
2006
Cheltuieli turistice 2005
internaţionale 2004
Ungaria 2003
2000
1995
1990

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Sursa: Tabel nr.9 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Ungariei

Cheltuielile turistice internaţionale ale Austriei au înregistrat variaţii, acestea fiind prezentate în
tabelul nr.10.Cea mai mare variaţie pozitivă s-a înregistrat în anul 1995, de 34,3%, iar cea mai
mare variaţie negativă a fost înregistrată în anul 2000, -18,2%.

Tabel nr.10 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Austriei (%)

Anul Cheltuieli turistice Variaţia cheltuielilor
internaţionale turistice internaţionale
Austriei (%)
1990 7748
1995 10409 34,3
2000 8512 -18,2
2003 8985 5,6
2004 9383 4,4
2005 11761 25,3
2006 12400 5,4
2007 13980 12,7
2008 14900 6,6
Sursa: UNWTO, Barometer, 2009, www.unwto.org

Reprezentarea grafică a variaţiei cheltuielilor turistice internaţionale se găseşte în figura nr.7,

unde se poate observa că în afară de anul 2000 când acestea au scăzut faţă de 1995 în valoare
de 1897 milioane $, în restul perioadelor înregistrează creşteri, iar cea mai mare a fost
înregistrată în anul 1995, când acestea au crescut cu 2661 milioane $ faţă de anul 1990.

13
 Figura nr. 7 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Austriei

2008
2007
2006
Cheltuieli turistice 2005
internaţionale 2004
Austriei 2003
2000
1995
1990

0 2000 4000 6000 8000 1000 1200 1400 1600

0 0 0 0

Sursa: Tabel nr.9 Variaţia cheltuielilor turistice internaţionale ale Austriei

În ceea ce priveşte importul de servicii turistice, în tabelul nr.11 sunt prezentate datele publicate
de Organizaţia Mondială a Comerţului, de unde se poate observa că Austria a înregistrat suma
maximă din importul de servicii turistice în anul 2008, în valoare de 11421 milioane $, iar
minimul în anul 2000, de 6232 milioane $.
Pentru Belgia s-au gasit date doar din perioada 2003-2008, maximul din importul de servicii
turistice înregistrându-se în anul 2007, în valoare de 18993 milioane $, iar minimul de 12210
milioane $ în anul 2008.
Ungaria a obţinut maximul din importul de servicii turistice în anul 2008, în valoare de 4037
milioane $, iar minimul de 585 milioane $ în anul 1990.

Tabel nr.11 Importul de servicii turistice (milioane $)

Austria Belgia Ungaria
1990 7748 585
1995 7975 1497
2000 6232 1651
2003 8623 13956 2594
2004 9237 14948 2421
2005 9316 15574 2382
2006 9626 17328 2126
2007 10564 18993 2949
2008 11421 12210 4037
Sursa: www.wto.otg/ World Trade Organization/Resources/Trade&Tariff Statistics

În figura nr.8 putem observa că Austria a înregistrat cea mai mare creştere a importului de
servicii turistice în anul 2003, crescând cu 2391 milioane $ faţă de anul 2000, iar în anul 2000 a
scăzut cu 1743 milioane $ faţă de anul 1995.

14
Belgia în anul 2007 a înregistrat cea mai mare creştere a importului de servicii turistice, în
valoare de 1665 milioane $, urmând ca în anul 2008 să scadă faţă de 2007 cu 6783 milioane $.
Ungaria a obţinut cea mai mare creştere a importului de servicii turistice în anul 2008, cu 1088
milioane $ mai mult decât 2007, în anul 2006 înregistrându-se o scădere de 256 milioane $ faţă
de anul 2005.
Figura nr.8 Importul de servicii turistice (milioane $)

20000
18000
1990
16000
1995
14000 2000
12000 2003
10000 2004
8000 2005

6000 2006
2007
4000
2008
2000
0
Austria Belgia Ungaria

Sursa: Tabelul nr. 11 Importul de servicii turistice (milioane $)

3.3. Alţi indicatori

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al Austriei, Belgiei şi Ungariei este prezentat în tabelul
nr.12, pe baza datelor oferite de Fondul Monetar Internaţional.
Cel mai mare nivel am PIB-ului pe cap de locuitor în cele trei ţări a fost înregistrat în anul
2008, în sume de: 50039 milioane $ în Austria, 47289 milioane $ în Belgia şi 15523 milioane $
în Ungaria, iar la polul opus, cel mai mic nivel al PIB-ului pe cap de locuitor a fost înregistrat
în cele trei ţări în anul 1990, 21524 milioane $ în Austria, 19784 milioane $ Belgia şi 3186
milioane $ în Ungaria.

Tabel nr. 12 PIB/cap de locuitor (milioane$)

1990 1995 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Austria 21524 30012 23935 31106 35403 36856 38926 44842 50039
27258 22666
Belgia 19784 29885 34397 35866 37818 43033 47289
Ungari 3186 4321
4685 8314 10090 10913 11215 13785 15523
a
Sursa: IMF(Intrernational Monetary Fund), Data and Statistics, www.imf.org

15
Evoluţia PIB-ului pe cap de locuitor în Austria, Belgia şi Ungaria este reprezentată grafic în
figura nr.9, unde se poate observa că în anul 1995 Austria a înregistrat cea mai mare creştere a
PIB-ului pe cap de locuitor, în valoare de 8491 milioane $ faţă de anul 1990, iar în anul 2000 a
scăzut cu 6077 milioane $ faţă de 1995.
Belgia a obţinut cea mai mare creştere a PIB-ului pe cap de locuitor în anul 1995 faţă de 1990,
când a crescut cu 7474 milioane $, în anul 2000 scâzând cu 4592 milioane $ faţă de anul 1995.
În Ungaria anul 2003 a înregistrat cea mai mare creşterea a PIB-ului pe cap de locuitor, în
valoare de 3629 milioane $, iar în anul 2006 s-a înregistrat creşterea cea mai mică, de 302
milioane $.
Figura nr.9 PIB/cap de locuitor (milioane$)
60000

50000 1990
1995
40000
2000
2003
30000
2004
2005
20000
2006
2007
10000
2008

0
Austria Belgia Ungaria

Sursa: Tabelul nr. 12 PIB/cap de locuitor

În urma analizei efectuate putem concluziona că Austria are cel mai dezvoltat nivel al
turismului spre deosebire de Belgia şi Ungaria. Acest nivel este datorat politicilor aplicate,
situaţiei economice, preţurilor practicate, planurilor şi strategiilor de dezvoltare aplicate,
calităţii serviciilor oferite şi prestate, de asemenea mai influenţează evenimentele care au loc.
Toate acestea ajută şi influenţează creşterea sau scăderea indicatorilor analizaţi.

4. Factori determinanţi ai turismului internaţional

Factorii economici influenţează evoluţia turismului în mod direct sau indirect. Direct acestea
se manifestă prin creşterea productivităţii muncii şi veniturilor populaţiei, care conduce la
rîndul lor la creşterea ltimpului liber a populaţiei. Altfel spus exersarea activităţii turistice
depinde în modul cel mai direct de resursele financiare. Turismul devine necesitate individuală
după ce veniturile depăşesc pragul critic de consum (alimentaţia, sănătatea, locuinţa, etc). De
venit depinde de asemenea şi calitatea serviciilor turistice şi forma de turism practicată.
Influenţa indirectă rezultă din dezavantajele economiilor dezvoltate, adică a industrializării, a
urbanizării, a poluării şi a stresului care au condus la accentuarea necesităţii de recreere şi
odihnă pentru scurte perioade de timp.
Factorii politici influenţează fie pozitiv fie negativ activitatea turistică din cauza relaţiilor
interstatale. Acest tip de influenţă se exprimă prin libera circulaţie a persoanelor, simplicitatea
formalităţilor de trecere dintr-un stat în altul şi pentru eliberarea vizelor turistice, facilităţi

16
pentru circularea cu diferite tipuri de transport, facilităţi bancare şi vamale. Conflictele dintre
anumite zone turisitce şi terorismul acţionează grav asupra infrastructurii turistice.
Factorii demografice – turismul este o activitate dependentă de factorul uman. El a aparut în
urma necesităţii de odihnă, de recreare şi recuperare fizică. Factorii demografici influenţează
turismul prin următoarele aspecte:
 Creşterea numerică a populaţiei- dacă numărul populaţiei este mai mare creşte
şi numărul turiştilor.
 Structura populaţiei pe grupe de vîrstă – influenţează volumul fluxurilor
turistice, locul sejurului, durata sejurului şi mijlocul de transport utilizat.
Populaţia în vîrstă ocupă bazele turistice în perioadele de sezon jos, cînd
preţurile sunt mai accesibile, pe cînd populaţia tinără şi adultă preferă perioadele
de vîrf ale anului. La organizarea transportului de asemenea se ţine cont de acest
factor.
 Structura profesională a turiştilor – este un factor destul de important pentru
turism, deoarece dorinţa de practicare a turismului este mai accentuată la
persoanele care practică o muncă psihică decît cei care au o muncă fizică.
Factorii psihologici – elementele psihologice determină necesitatea de a călători, datorită
diferitelor motive care exercită o presiune asupra psihicului uman. Printre aceste cauze se
numără:
 Motivele sociale – dorinţa de a evada din mediul obişnuit, de a cunoaşte alte persoane, de
a cunoaşte noi locuri şi noi culturi, etc.
 Motivele familiale – necesitatea membrilor familiei de a fi împreună în
cadrul unui mediu natural diferit de cel obişnuit, necesitatea de a
participa la educarea copiilor.
 Motive personale – nevoia de a ieşi din rutina zilnică, de a practica alte
activităţi, de a se restabili din punct de vedere psihic şi nervos.
Factorii sociali au o influenţă decisivă în dezvoltarea turismului, căci timpul liber este
elementul care dirijează activitatea turistică. Durata acestuia depinde de angajamentele sociale
ale oamenilor şi de modul lor de a-şi organiza viaţa. După durata timpului liber se diferernţiază
3 categorii de turism:
 Turismul ocaziţional – practicat în timpul săptămînii, după orele de
serviciu în locurile din vecinătatea domiciliului.
Turismul de recreere – practicat la sfîrşit de săptămînă la distanţe reduse.
 Turismul pentru odihnă şi recuperare fizică – practicat în perioada
vacanţelor cu o durată mai mare de timp indiferent de distanţă.
Durata timpului liber diferă de la o ţară la alta şi depinde şi de dezvoltarea economică a
ţării şi categoria socială.
Factorii naturali – sînt factorii care se găsesc la baza activităţii turistice şi pot influenţa
restrictiv sau favorabil evoluţia turistică. Mediul ambiant echilibrat, bine păstrat, stimulează
practicarea turismului. Relieful, calitatea aerului şi a apei, a florei şi a peisajelor reprezintă
factori care determină diferite tipuri de turism : de odihnă, de tratament, de recreere, de
vînătoare, de pescuit, etc. Între mediul înconjurător şi turism există relaţii de interdependeţă,
deoarece atît unul cît şi celălalt pot avea o influenţă pozitivă sau negativă asupra celuilalt.
Activitatea turisitică acţionează pozitiv asupra mediului natural prin valorificarea resurselor,

17
dar din păcate tot turismul este cel care duce şi la distrugerea acestor frumuseţi prin poluarea
aerului, a apei a solului şi a pădurilor

5. Bibliografie:

1. Firoiu Daniela, Resurse umane în turism, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003

2. Minciu, R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2002.

3. Fondul Monetar Internaţional, IMF, Data and Statistics; www.imf.org

4. Organizaţia Mondială a Comerţului, WTO, Resources, Trade&Tariff Statistics;

www.wto.org

5. Organizaţia Mondială a Turismului, UNWTO, Facts & Figures, Tourism Indicators;

Tourism Market Trends; Tourism Highlights; World Tourism Barometer, September
2009; www.unwto.org,

18