Academia de Studii Economice din București

Fișă de Țară – Croația

Grupa: 975
Studenți: Dragomir Mihaela
Chiliban Cristian

1
 Academia de Studii Economice din București

Cuprins

Capitolul 1 – Informații Generale…………………………………3

Capitolul 2- Evoluția principalilor indicatori economici…………6

Capitolul 3- ”Radiografia” Croației………………………………14

Bibliografie………………………………………………………….19

2
 Academia de Studii Economice din București

Capitolul 1 – Informații Generale

Croația, oficial Republica Croația „este un stat al bunăstării democratice, unitar și

indivizibil” din Europa, situată în nord-vestul Peninsulei Balcanice, pe țărmul Mării Adriatice.
Capitala și cel mai mare oraș al țării este Zagreb. Țara este împărțită în 20 de diviziuni
administrative și orașul Zagreb. Croația acoperă 56.594 km și are o climă diversă, predominant
temperat continentală și mediteraneană. Coasta croată a Adriaticii are peste o mie de insule.
Populația țării este de 4,29 milioane de locuitori, majoritatea croați și majoritatea romano-catolici.
Croația se află în Europa Centrală și de Sud-Est, se învecinează cu Ungaria la nord-est, cu
Serbia la est, cu Bosnia și Herțegovina la sud-est, cu Muntenegru la sud-est, cu Marea Adriatică
la sud-vest și cu Slovenia la nord-vest.

Croația de astăzi are un Indice al Dezvoltării Umane foarte ridicat. Fondul Monetar
Internațional clasifică Croația, din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economică, în
categoria economiilor emergente și dezvoltate, în timp ce în clasificarea Băncii Mondiale este
inclusă în categoria economilor cu nivel mare al veniturilor (peste 12.480 US$/locuitor). Croația
este membră a Uniunii Europene, a Organizației Națiunilor Unite, a Consiliului Europei, a NATO,
a Organizației Mondiale a Comerțului, a CEFTA și membru-fondator a Uniunii pentru Mediterana.
Ca participant activ la forțele ONU de menținere a păcii, Croația a contribuit cu trupe la misiunea
condusă de NATO în Afganistan și a deținut un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU
în 2008–2009.

Sectorul serviciilor domină economia (75% din PIB-ul) Croației, fiind urmat de industrie
și agricultură. Turismul este o sursă importantă de venituri în timpul verii, Croația clasându-se pe
locul 18 în clasamentul celor mai populare destinații turistice din lume. Statul controlează o parte
din economie, având un nivel substanțial al cheltuielilor guvernamentale. Uniunea Europeană este
cel mai important partener comercial al Croației. Începând cu 2000, guvernul croat a investit în
infrastructură, mai ales în dezvoltarea infrastructurii de transport situată pe traseele coridoarelor
pan-europene. Croația își asigură cea mai mare parte din necesarul energetic și de electricitate din
surse interne, diferența fiind importată. Croația are un sistem public de sănătate universal, precum
și un sistem educațional care asigură gratuitatea învățământului primar și gimnazial, susținând
cultura prin numeroase instituții publice și prin investiții corporatiste în mass-media și edituri.
Croația este o țară cu importante contribuții culturale, artistice, științifice și în domeniul sportului,
la nivel mondial. Ea este totodată renumită pentru gastronomia tradițională și calitatea vinurilor
locale.

În 2009, producția economică a fost dominată de sectorul serviciilor, care a produs 73,6%
din PIB, urmat de sectorul industrial cu 20,5% și de agricultură cu 5,9% din PIB. Conform datelor
de pe 2004, 2,7% din forța de muncă era ocupată în agricultură, 32,8% în industrie și 64,5% în
servicii. Sectorul industrial este dominat de industria navală, alimentară, farmaceutică, a
3
 Academia de Studii Economice din București

tehnologiei informației, cea biochimică și a lemnului. În 2010, exporturile Croației s-au ridicat la
64,9 miliarde de kune (8,65 miliarde de euro) cu importuri în valoare de 110,3 miliarde de kune
(14,7 miliarde de euro). Cel mai mare partener comercial al țării este Uniunea Europeană.

Turismul domină sectorul de servicii al economiei croate și produce până la 20% din PIB-
ul țării. Venitul total al turismului pentru 2011 a fost estimat la 6,61 miliarde euro. Efectele sale
pozitive se simt în toată economia țării, în termeni de creștere a volumului afacerilor observat în
sectorul retail, în industria prelucrătoare și în numărul angajaților sezonieri pe timp de vară.
Turismul este considerat industrie de export, deoarece reduce semnificativ dezechilibrul balanței
comerciale a țării.

Infrastructura Croației se remarcă prin rețeaua sa de autostrăzi, dezvoltată rapid, în special

la sfârșitul anilor 1990 și la începutul anilor 2000. În septembrie 2011, Croația avea terminați peste
1.100 km de autostrăzi, care leagă Zagrebul de majoritatea zonelor țării, de-a lungul diferitelor
drumuri europene și de-a lungul a patru coridoare pan-europene

Cel mai aglomerat port maritim de mărfuri din Croația este portul Rijeka și cele mai
aglomerate porturi de călători sunt Split și Zadar. Pe lângă acestea, numeroase porturi mici
deservesc un dezvoltat sistem de vase de transport între numeroasele insule și orașe de coastă, pe
lângă feriboturile care circulă către și dinspre Italia. Cel mai mare port fluvial este Vukovar, pe
Dunăre, care reprezintă ieșirea țării către coridorul pan-european VII.

Producția internă de energie acoperă 85% din cererea națională de gaze naturale și 19%
din cea de petrol. În 2008, 47,6% din structurile primare de producție a energiei din țară foloseau
gaze naturale (47,7%), țiței (18%), lemne (8,4%), energie hidroelectrică (25,4%) și alte surse
regenerabile de energie (0,5%). În 2009, producția netă totală de electricitate în Croația a ajuns la
12.725 GWh și Croația a importat 28,5% din necesarul de energie electrică. Grosul importurilor
Croației sunt Centrala Nucleară de la Krško (Slovenia), aflată în proporție de 50% în proprietatea
companiei Hrvatska elektroprivreda și care furnizează 15% din energia electrică a Croației.

În 2015, cele mai importante sectoare ale economiei Croației erau: comerțul cu ridicata și
cu amănuntul, transporturile și serviciile de cazare și alimentație publică (21,8 %); industria
(21,2 %) și administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (15,2 %).
Principalii parteneri de export ai Croației sunt Italia, Slovenia și Germania, iar cei de import
sunt Germania, Italia și Slovenia.
Sectorul industrial este dominat de construcţii de nave, un mare procent fiind exportat,
prelucrarea produselor alimentare şi industria chimică, în timp ce agricultura reprezintă abia 6%
din producţia economică totală.

Cu o populație de 4,29 milioane de locuitori în 2011, Croația se află pe locul 125 în lume.
Densitatea populației se ridică la 75,9 locuitori pe kilometru pătrat. Speranța de viață în Croația
este la naștere de 75,7 ani. Rata totală a fertilității este de 1,5 copii pe mamă, una dintre cele mai
mici din lume.
4
 Academia de Studii Economice din București

Nivelul de alfabetizare în Croaţia este de 99%, cu o forţă de muncă de înaltă calificare

asemănător majorităţii altor ţări din Europa de Sud – Est.
Religii: romano-catolică (87,8%); ortodoxă (4,4%); musulmană (1,28%), altele (5,52%).
Ziua naţională: 25 iunie (la 25 iunie 1991, Croația și-a proclamat independența)
Preşedintele Parlamentului (Sabor): Gordan Jandrokovic ales la 26 aprilie 2017.

Sistem politic: republică parlamentară (la 8 octombrie 1991, Parlamentul/Saborul croat a votat
independența țării)
Constituţie: adoptată la 2 decembrie 1990 şi revizuită la 16 iunie 2010.
Preşedintele ţării: Kolinda Grabar Kitarovic, Preşedinte Republicii Croația ales prin vot universal
direct la 19 februarie 2015, pentru un mandat de cinci ani.
Prim Ministru (Preşedintele Guvernului): Andrej Plenkovic, Prim ministru, investit de Parlament
la 21 octombrie 2016.

5
 Academia de Studii Economice din București

Capitolul 2- Evoluția principalilor indicatori economici

Produsul Intern Brut – Evolutie:

22,39 miliarde USD 1995 50,45 miliarde USD 2006

23,68 miliarde USD 1996 60,09 miliarde USD 2007
23,82 miliarde USD 1997 70,48 miliarde USD 2008
25,43 miliarde USD 1998 62,7 miliarde USD 2009
23,39 miliarde USD 1999 59,67 miliarde USD 2010
21,77 miliarde USD 2000 62,24 miliarde USD 2011
23,29 miliarde USD 2001 56,49 miliarde USD 2012
26,88 miliarde USD 2002 57,77 miliarde USD 2013
34,66 miliarde USD 2003 57,08 miliarde USD 2014
41,57 miliarde USD 2004 48,68 miliarde USD 2015
45,42 miliarde USD 2005 50,43 miliarde USD 2016

6
 Academia de Studii Economice din București

PIB pe cap de locuitor – Evolutie:

4.794,94 USD 1995 11.363,42 USD 2006
5.268,81 USD 1996 13.546,70 USD 2007
5.210,43 USD 1997 15.893,86 USD 2008
5.650,33 USD 1998 14.157,14 USD 2009
5.135,47 USD 1999 13.505,75 USD 2010
54.919,63 USD 2000 14.539,18 USD 2011
5.245,42 USD 2001 13.235,98 USD 2012
6.053,72 USD 2002 13.574,74 USD 2013
7.805,88 USD 2003 13.467,47 USD 2014
9.365,74 USD 2004 11.579,67 USD 2015
10.224,24 USD 2005 12.090,67 USD 2016

7
 Academia de Studii Economice din București

Rata de crestere a valorii PIB – Evolutie:

0.59 USD 1996 0.52 USD 2007

0.66 USD 1997 0.21 USD 2008
0.19 USD 1998 -0.74 USD 2009
-0.09 USD 1999 -0.14 USD 2010
0.38 USD 2000 -0.03 USD 2011
0.34 USD 2001 -0.22 USD 2012
0.52 USD 2002 -0.11 USD 2013
0.56 USD 2003 -0.05 USD 2014
0.41 USD 2004 0.16 USD 2015
0.42 USD 2005 0.29 USD 2016
0.48 USD 2006

8
 Academia de Studii Economice din București

Rata somajului – Evolutie:

2,9% mai 2009 16,8% dec 2014

10,1% dec 2009 16,8% ian 2015
10,5% ian 2010 15,1% dec 2015
12,9% dec 2010 14,7% ian 2016
13,1% ian 2011 12,4% dec 2016
14,3% dec 2011 12,1% ian 2017
14,6% ian 2012 10,9% iul 2017
17,0% dec 2012
17,2% ian 2013
17,6% dec 2013
17,5% ian 2014

9
 Academia de Studii Economice din București

Populatia - Evolutie:

4,14 milioane 1960 4,281 milioane 2011

4,411 milioane 1970 4,268 milioane 2012
4,588 milioane 1980 4,256 milioane 2013
4,78 milioane 1990 4,238 milioane 2014
4,426 milioane 2000 4,204 milioane 2015
4,442 milioane 2005 4,171 milioane 2016
4,22 milioane 2006
4,436 milioane 2007
4,435 milioane 2008
4,429 milioane 2009
4,428 milioane 2010

10
 Academia de Studii Economice din București

Speranta de viata – Evolutie:

64,61 ani 1960

68,20 ani 1970
70.18 ani 1980
72,17 ani 1990
72,81 ani 2000
75,24 ani 2005
76,48 ani 2010
77,48 ani 2014
77,28 ani 2015

11
 Academia de Studii Economice din București

Rata fertilitatii – Evolutie:

1,46 copii pe mamă 1960

2,01 copii pe mamă 1970
2,00 copii pe mamă 1980
1,63 copii pe mamă 1990
1,39 copii pe mamă 2000
1,50 copii pe mamă 2005
1,55 copii pe mamă 2010
1,46 copii pe mamă 2014
1,46 copii pe mamă 2015

12
 Academia de Studii Economice din București

Rata de crestere a populatiei – Evolutie:

0.06 modificare anuală 1960

0.06 modificare anuală 1970
0.04 modificare anuală 1980
0.03 modificare anuală 1990
-0.58 modificare anuală 1991
-0.28 modificare anuală 2000
0.01 modificare anuală 2005
-0.03 modificare anuală 2010
-0.08 modificare anuală 2015
-0.08 modificare anuală 2016

13
 Academia de Studii Economice din București

Capitolul 3- ”Radiografia” Croației

RESURSE NATURALE:
Ulei, cărbune, bauxită, mină de fier cu grad scăzut, calciu, ghips, asfalt natural, silică, clei (de peşte),
argilă, sare, hidroenergie.
STRUCTURA PE VÂRSTE:
0-14 ANI: 15.1% (băieţi 346,553/ fete 328,677)
15-64 ANI: 68.1% (bărbaţi 1,516,884/ femei 1,536,065)
65 DE ANI ŞI PESTE: 16.9% (bărbaţi 296,268/ femei 459,357) (estimare 2011)
VÂRSTA MEDIE:
TOTAL: 41.4 ani
BĂRBAŢI: 39.5 ani
FEMEI: 43.3 ani (estimare 2011)

RATA DE CREŞTERE DEMOGRAFICĂ: -0.076% (estimare 2011)

LOCUL ÎN LUME: 204

RATA NATALITĂŢII: 9.6 naşteri / 1,000 locuitori (estimare 2011)

LOCUL ÎN LUME: 201

RATA MORTALITĂŢII: 11.91 decese / 1,000 locuitori (estimare 2011)

LOCUL ÎN LUME: 29

RATA EMIGRAŢIEI: 1.55 emigranţi / 1,000 locuitori (estimare 2011)

LOCUL ÎN LUME: 45

URBANIZARE:
POPULAŢIA URBANĂ: 58% din totalul populaţiei (2010)
RATA URBANIZĂRII: 0.4% rata anuala de creştere (estimare pe tronsonul 2010-2015)

RAPORTUL DINTRE SEXE:

LA NAŞTERE: 1.055 băieţi / fete
SUB 15 ANI: 1.06 băieţi / fete
15-64 ANI: 0.99 bărbaţi / femei
65 DE ANI ŞI PESTE: 0.64 bărbaţi / femei
TOTAL POPULAŢIE: 0.93 bărbaţi / femei (estimare 2011)

RATA MORTALITĂŢII INFANTILE:

POPULAŢIA TOTALĂ: 6.16 morţi / 1,000 nou-născuţi
LOCUL ÎN LUME: 175: BĂRBAŢI: 6.24 morţi / 1,000 nou-născuţi
FEMEI: 6.08 morţi / 1,000 nou-născuţi (estimare 2011)

14
 Academia de Studii Economice din București

SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE:

POPULAŢIA TOTALĂ: 75.79 ani
LOCUL ÎN LUME: 81
BĂRBAŢI: 72.17 ani
FEMEI: 79.6 ani ( estimare 2011 )

RATA FERTILITĂŢII: 1.43 copii născuţi / femeie (estimare 2011)

LOCUL ÎN LUME: 196
CHELTUIELI CU EDUCAŢIA: 3.9% din PIB (2004)
LOCUL ÎN LUME: 112
PIB (RAPORTAT LA PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE): 78.52 miliarde $ (2010) LOCUL
ÎN LUME: 79
79.64 miliarde $ (2009)
84.54 miliarde $ (2008)

PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIALĂ DE SCHIMB): 59.92 miliarde $ (2010)

PIB - RATA REALĂ DE CREŞTERE: -1.4% (2010)

LOCUL ÎN LUME: 201
-5.8% (2009)
2.4% (2008)

PIB PE CAP DE LOCUITOR: 17,500 $ (2010)

LOCUL ÎN LUME: 67
17,700 $ (2009)
18,800 $ (2008)

PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE:

AGRICULTURĂ: 6.8%
INDUSTRIE: 27.2%
SERVICII: 66% (2010)

FORŢA DE MUNCĂ (NOMINAL): 1.762 milioane (2010)

LOCUL ÎN LUME: 124

FORŢA DE MUNCĂ PE SECTOARE ECONOMICE:

AGRICULTURĂ: 5%
INDUSTRIE: 31.3%
SERVICII: 63.6% (2008)

RATA ŞOMAJULUI: 17.6% (2010)

LOCUL ÎN LUME: 159
16.1% (2009)
15
 Academia de Studii Economice din București

POPULAŢIA SUB LIMITA SĂRĂCIEI: 17% (2008)

VENITUL SAU CONSUMUL PE GOSPODĂRIE ÎN FUNCŢIE DE COTA PROCENTUALĂ:

CEL MAI MIC 10%: 3.6%
CE MAI MARE 10%: 23.1% (2005)

DISTRIBUŢIA VENITULUI FAMILIAL - INDEXUL GINI: 29 (2008)

LOCUL ÎN LUME: 117
29 (1998)

DATORIA PUBLICĂ: 55% din PIB (2010)

LOCUL ÎN LUME: 46
46.4% din PIB (2009)

RATA INFLAŢIEI: 1.3% (2010)

LOCUL ÎN LUME: 28
2.4% (2009)

RATA DE DISCOUNT A BĂNCII CENTRALE: 9% (31 decembrie 2009)

RATA MEDIE A DOBÂNZILOR BĂNCILOR COMERCIALE: 11.55% (31 decembrie 2009)

LOCUL ÎN LUME: 86
10.07% (31 Decembrie 2008)

MASA MONETARĂ ÎN SENS RESTRÂNS - M1: 8.72 miliarde $ (31 decembrie 2010)
LOCUL ÎN LUME: 75
8.964 miliarde $ (31 Decembrie 2009)

MASA MONETARĂ ÎN SENS LARG - M3: 40.8 miliarde $ (31 decembrie 2010)
LOCUL ÎN LUME: 69
42.59 miliarde $ (31 Decembrie 2009)

VALOAREA CREDITELOR INTERNE: 48.62 miliarde $ (31 decembrie 2010)

LOCUL ÎN LUME: 64
48.6 miliarde $ (31 decembrie 2009)

VALOAREA DE PIAŢĂ A ACŢIUNILOR TRANZACŢIONATE PUBLIC PE BURSĂ: 25.64

miliarde $ (31 decembrie 2009)
LOCUL ÎN LUME: 56
26.79 miliarde $ (31 decembrie 2008)
65.98 miliarde $ (31 decembrie 2007)

AGRICULTURA - PRODUSE: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, seminţe de floarea-soarelui, orz, lucernă,
trifoi, măsline, citrice, struguri, soia, cartof, şeptel, produse lactate.
16
 Academia de Studii Economice din București

INDUSTRIE: produse chimice şi materiale plastice, maşini-unelte, fabricate din metal, electronică,
produse din fontă şi oţel laminat, aluminiu, hârtie, produse din lemn, materiale de construcţii, textile,
construcţii navale, petrol şi rafinarea petrolului, alimentara şi a băuturilor, turism.

RATA DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI INDUSTRIALE: -0.9% (2010)

LOCUL ÎN LUME: 155

ELECTRICITATEA - PRODUCŢIE: 11.49 miliarde kWh (2008)

LOCUL ÎN LUME: 86

ELECTRICITATEA - CONSUM: 18 miliarde kWh (2008)

LOCUL ÎN LUME: 72

PETROL - PRODUCŢIE: 23,960 barili/zi (2009)

LOCUL ÎN LUME: 72

PETROL - CONSUM: 106,000 barili/zi (2009)

LOCUL ÎN LUME: 75

PETROL - EXPORTURI: 43,750 barili/zi (2007)

LOCUL ÎN LUME: 79

PETROL - IMPORTURI: 122,100 barili/zi (2007)

LOCUL ÎN LUME: 58

GAZE NATURALE - PRODUCŢIE: 2.847 miliarde m3 (2009)

LOCUL ÎN LUME: 56

GAZE NATURALE - CONSUM: 3.205 miliarde m3 (2009)

LOCUL ÎN LUME: 71

GAZE NATURALE - EXPORTURI: 695.5 milioane m3 (2009)

LOCUL ÎN LUME: 40

GAZE NATURALE - IMPORTURI: 1.22 miliarde m3 (2009)

LOCUL ÎN LUME: 53
GAZE NATURALE - REZERVE DOVEDITE: 30.58 miliarde m3 (1 ianuarie 2010)
LOCUL ÎN LUME: 69

BALANŢA CONTURILOR CURENTE: -2.312 miliarde $ (2010)

LOCUL ÎN LUME: 159
-3.247 miliarde $ (2009)

17
 Academia de Studii Economice din București

EXPORTURI: 11.51 miliarde $ (2010)

LOCUL ÎN LUME: 81
10.72 miliarde $ (2009)

EXPORTURI - BUNURI: echipamente de transport, maşini, textile, produse chimice, produse

alimentare, combustibili.

EXPORTURI - STATE PARTENERE: Italia 19.1%, Bosnia şi Herţegovina 12.98%, Germania

11.06%, Slovenia 7.47%, Austria 5.44%, Serbia 5.41% (2009)

IMPORTURI: 20.93 miliarde $ (2010)

LOCUL ÎN LUME: 69
21 miliarde $ (2009)

IMPORTURI - BUNURI: maşini, echipamente electrice şi de transport, produse chimice, combustibili şi

lubrifianţi, produse alimentare.

IMPORTURI - STATE PARTENERE: Italia 15.46%, Germania 13.57%, Rusia 9.29%, China 6.83%,
Slovenia 5.75%, Austria 5.04% (2009)

REZERVELE VALUTARE ŞI REZERVA DE AUR: 13.79 miliarde $ (31 decembrie 2010)

LOCUL ÎN LUME: 50
14.89 miliarde $ (31 decembrie 2009)

DATORIA EXTERNĂ: 59.7 miliarde $ (31 decembrie 2010)

LOCUL ÎN LUME: 49
62.41 miliarde $ (31 Decembrie 2009)

VALOAREA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE - PESTE HOTARE: 6.334 miliarde $ (31

decembrie 2010)
LOCUL ÎN LUME: 56
5.934 miliarde $ (31 Decembrie 2009)

CURSUL VALUTAR: kuna (HRK) pe dolar american - 5.6356 (2010), 5.271 (2009), 4.98 (2008),
5.3735 (2007), 5.8625 (2006)
AEROPORTURI: 69 (2010)
LOCUL ÎN LUME: 73

CONDUCTE DE GAZ ŞI PETROL: gaz 1,327 km; petrol 583 km (2009)

PORTURI: Omisalj, Ploce, Rijeka, Sibernik, Split, Vukovar (pe fluviul Dunărea)

18
 Academia de Studii Economice din București

Bibliografie

1. http://ec.europa.eu/eurostat

2. https://tradingeconomics.com/croatia/gdp-groath-annual

3. Mr. David Moore, Mr. Athanasios Vamvakidis, International Monetary Fund, Chapter.
Economic Growth in Croatia: Potential and Constraints, Publisher: International Monetary Fund,
2007.

4. Economic transition, published on www.croatia.eu/article.php?lang=2&id=31

19