Organizarea spaţiului destinat agrementului în oraşu Milano

Aşezarea geografică

Amplasat pe campiile Lombardiei, in partea vestica a regiunii cu acelasi nume, Milano este una dintre
cele mai dezvoltate regiuni urbane ale Italiei, fiind principalul oras din Italia de nord si al doilea dupa
Roma, ca marime si importanta. Milano se află la 389 km depărtare de Roma, capitala Italiei; Genova
(97 km) şi Turin (86 km) sunt cele mai apropiate oraşe importante. De asemenea, granita cu Elvetia se
afla la aproximativ 60km nord.

Particularităţi ale suportului fizic

Milano are o suprafata de 182km2 si se afla in partea continentala a Italiei, intr-o zona de campie,
marginita in nord de Muntii Alpi iar in sud de Muntii Apenini. Altitudinea orasului este de 120mdm.
Câmpia Padului este o câmpie roditoare situată pe cursul raului Pad, care o strabate de la vest la est, și
ocupă o suprafață de 50.000 km². Câmpia a luat naștere în terțiar prin sedimentele aduse de apele
curgătoare din Alpi. Pe direcția est-vest câmpia are o lungime de 400 km și o lățime între 70 și 200
km. La nord și vest câmpia are un relief deluros fiind limitată de munții Alpi, iar la sud de mun ții
Apenini. La est este mărginită de coasta Mării Adriatice, unde Padul se varsă printr-o deltă largă.
Câmpia Padului era în Evul Mediu o zonă mlăștinoasă datorită frecventelor revărsări ale Padului, cu
mulți țânțari și cu dese cazuri de malarie. Începând cu sec. al XII-lea, a început amenajarea fluviului,
finalizată în sec. al XV-lea. A fost construit un sistem de canale de iriga ție, au fost plantate păduri de
mesteceni și livezi care să apere de vânt culturile agricole.

Condiţii climatice

Clima regiunii in care este situat Milano este o climă continental umedă, adesea clasificata ca
subtropicala umeda. În contrast cu cea mai mare parte din restul Italiei, care este faimoasă pentru
blânda sa climă mediteraneeană, iernile milaneze sunt umede și reci, în timp ce verile sale sunt foarte
umede și fierbinți. Climatul din Milano este mediteranean, insa, ca in orice oras mare, cladirile si
activitatea umana afecteaza micro-climatul local. In cazul Milano-ului, acesti factori influenteaza in
mod extrem clima. Verile pot fi foarte fierbinti si umede, cu temperaturi de pana la 30°C, in timpul
lunii august (temperaturi medii vara +19/+29 °C). Muntii din spatele orasului protejeaza Milano de
iernile grele, insa vremea este destul de rece, temperaturile coborand uneori sub 0C (temperaturi
medii iarna -2/+5 °C). In timpul iernii ninge abundent, uneori zapada ajungând până la 40 cm pe an.
Umiditatea este chiar ridicată de-a lungul întregului an. Într-o imagine stereotipă, orașul este adesea
învăluit în ceața caracteristică bazinului râului Po deși îndepărtarea culturilor de orez de aici și
reducerea nivelului poluării a redus acest fenomen în ultimii ani.

Resursele de apă

Lacurile şi raurile din Lombardia contrastează cu forfota comercială a oraşului Milano, capitala
italiană a afacerilor. In apropierea orasului Milano se regasesc cinci dintre cele mai mari si mai
cunoscute lacuri glaciare din Italia: Garda (367,94 km²), Maggiore (212,51 km², pe granița cu Elveția,
cu Insulele Boromee, considerat cel mai frumos dintre ele), Como (145,9 km², lungime: 51 km,
Lățime maximă: 4,5 km, Lățime minimă: 0,65 km, adâncime maximă: 450 m), Trasimeno (124,29
km²) și Bolsena (113,55 km²). Provincia Milano este un teren plin de cai navigabile, rauri si canale
dintre care raul Adda si Ticino ofera privelisti pitoresti. Orasul Milano care este strabatut de raurile
Lambro, Olona, Seveso si de o multitudine de canale navighabile, cunoscute sub denumirea de
Navigli.

Elementele pedobiogeografice

Câmpia Padului a fost in trecut o zonă mlăștinoasă frecvent inundata de catre raul Pad. O data cu
modernizarea sistemelor de irigatie, au fost plantate păduri de mesteceni și livezi de pomi fructiferi.
Astazi, Câmpia Padului este regiunea cu populația cea mai densă și pământul cel mai roditor din
Italia. Zona se remarca prin culturi agricole diverse, in mare parte sfeclă de zahăr, viță de vie și
cereale ca: porumb, orez și grâu. Regiunea se remarca prin vegetatie mediteraneana (maslin, mirt,
portocal salbatic, laur, tufisuri de maquis, leandru). De asemenea, insemnate suprafeţe de pădure din
zona Lombardiei au fost defrişate şi au crescut în loc arbori mici şi arbuşti; vegetaţie specizica zone
mediteraneene. Muntii din nordul regiunii sunt acoperiti de paduri de foioase, mixte, de conifere si
pajisti alpine. Fauna are de asemenea o mare diversitate, specifica zonelor mediteraneene: lupul,
pisica sălbatică, iepurele, capra de munte, muflonul (berbec sălbatic), broasca ţestoasă, ariciul. Se
intalnesc de asemenea si o mare varietate de păsări şi reptile. Solurile sunt in general soluri argiloase
din clasa cambisolurilor, dezvoltate pe calcare, denumite terra rossa (contin oxid de fier), rezultate
prin alterarea calcarelor în condițiile unui climat cald și umed. Partea a II – a. Populaţia, teritoriul,
baza economică .

Particularităţi geodemografice

Orașul propriu-zis deține o populație de aproximativ 1,3 milioane locuitori, în timp ce zona urbană
este a-IV-a ca mărime în Uniunea Europeană cu o populație estimată la 4,3 milioane locuitori. Zona
metropolitană a Milanului, de departe cea mai mare din Italia, deține o popula ție estimată de OECD
la 7,4 milioane locuitori. Municipalitatea (Comune di Milano) are aproximativ 1.338.436 locuitori
conform datelor din 2011. Populația din zona urbană, care coincide cu Provincia Milano se ridică
conform unei estimări din 2011 la 3,076.643 locuitori, în timp ce zona metropolitană însumează peste
4,3 milioane rezidenți, constituind deci cea mai densă populație din Italia, deși suprafața sa este relativ
mică, nereprezentând decât a opta parte din cea a capitalei Roma. Acest fapt se datorează în principal
unei dezvoltări vertiginoase a bogatei zone agricole Lombardia. Aglomerația urbană se centralizează
în jurul orașului Milano, extinzându-se totuși și în zonele limitrofe, inclusiv în unele din teritoriile
Elveției - în sudul Cantonului Ticino, deși aceasta nu implică nici un fel de unitate administrativă.
Milano reprezinta 6.6% din totalul provinciei Lombardia din care face parte, dar ca si populatie detine
o pondere de 32%, cu o densitate de 6,988 loc./km² in orasul propriu-zis si 1.954 2

loc./km² pe regiune. Institutul Italian de statistica estima in 2013 ca peste 15% din populatia orasului
Milano erau imigranti straini, procent ce a crescut de la 9% in 2007, majoritate au fost atraşi de
statutul oraşului de centru de afaceri şi finanţe (al zecelea cel mai important din Europa) şi de cel de
oraş prosper (al 26-lea cel mai bogat din lume după puterea de cumpărare). Marea majoritate a
populatiei milaneze este de regie romano-catolica. Celelalte religii intalnite in procentaje foarte mici
sunt: islamism, protestantism si iudaism. Milano are propriul său rit catolic cunoscut sub numele de
Rit Ambrozian, care se îndepărtează puțin de ritul catolic tradițional, variind în celebrarea liturghiei și
a mesei, ca și în ceea ce privește calendarul. Ritul ambrozian mai este practicat și în alte localități din
Lombardia, precum și în Elveția. Zona metropolitană a oraşului avea în 2010 al şaptelea cel mai mare
Produs Intern Brut (PIB) din Europa, cu un PIB per capita de aproximaiv 40.000 de euro, cu 60%
peste media europeană. Persoanele care lucrează în Milano au cel mai mare venit mediu din Italia, dar
pentru cei veniţi din afară este unul din cele mai costisitoare din lume (locul 11), potrivit unui studiu a
Economist Intelligence Unit din 2010.

eritoriul oraşului (evoluţie teritorială, zonele funcţionale, echiparea tehnico-edilitară)

Primul nume al oraşului a fost Medhlan, fiind fondat de către celţii insubri. Oraşul a fost cucerit de
romani, fiind capitala Imperiului Roman de Vest din 286 până în 402. Unul dintre cele mai prospere
oraşe italiene în Evul Mediu, oraşul a fost capitala Ducatului de Milano, condus de familiile de
Visconti, Sforza şi, mai târziu, de spanioli şi de austrieci. În 1796, Milano a fost cucerit de Napoleon
şi numit capitală a Regatului Italiei în 1805. Austria a incercat sa ia sub stapanire Milano in 1814, insa
trupele austriece au fost invinse de catre cele ale lui Napoleon III si Victor Emanuel, in 1859, iar
Milano a devenit parte a regatului Italiei. Dupa Primul Razboi Mondial, Mussolini, in calitate de
editor al ziarului socialist "Avanti!", a infiintat in Milano Partidul Socialist (1919). După mijlocul
aceluiaşi secol, Milano s-a alăturat Regatului de Sardinia, devenit mai târziu Regatul Italiei Unite. Al
Doilea Razboi Mondial a fost o perioada intunecata pentru Milano; o mare parte din centrul orasului a
fost distrusa de bombardamentele trupelor aliate, oraşul fiind principalul sediu al rezistenţei. După
închieierea ostilităţilor, a avut un boom economic datorită forţei de muncă venită dinspre sudul Italiei
şi din afară. Locuinţele de închiriat din Milano se împart în trei mari categorii: complet goale (fără
mobilă, electrocasnice sau corpuri de iluminat), semi-mobilate (bucătărie utilată) şi complet mobilate.
Apartamentele închiriare în regim hotelier fac parte din ultima categorie, iar unele vin la pachet şi cu
alte facilităţi, precum piscină la bloc, sală de fitness sau servicii de menaj. Cele mai moderne şi
scumpe oferte se găsesc cu precădere în zona Corso Buenos Aires, deoarece este ţinta celor mai mulţi
dintre turiştii business, dar şi în zona Ticinese-Navigli se găsesc apartamente de calitate, deşi în clădiri
vechi şi renovate. Deşi mulţi optează pentru case de vacanţă în afara oraşului, în munţii din nordul
Italiei, Milano reprezintă o alegere excelentă pentru cei care vor să investească într-o proprietate pe
care să o şi închirieze, dar să o şi folosească în concedii. Preţurile sunt ridicate în zona centrului
istoric, dar în cartiere mărginaşe precum Amendola-Fiera sau Vittoria, raportul calitate-preţ este
extrem de mulţumitor. 3

Proprietăţile milaneze amplasate pe malul lacului reprezintă o investiţie extrem de bună, dar rezervată
celor cu un buget generos, atât pentru achiziţie, cât şi pentru întreţinerea ulterioară. O vilă luxoasă de
pe malul lacului costă, la modul general, de patru-cinci ori mai mult decât un apartament amplasat în
centrul istoric al oraşului. În schimb, casele cu grădină amplasate la periferie sunt mult mai accesibile
majorităţii, din punct de vedere financiar. Reteaua de transport public din Milano si imprejurimi este
foarte bine pusa la punct. Este operativ sistemul integral care ofera posibilitatea de a calatori cu un
singur bilet pe toate liniile ATM, urbane si interurbane. Transportul milanez este dotat atât cu
mijloace de transport de suprafata (tramvaie – 17 linii,, autobuze, troleibuze), cât si subteran (metrou -
4 linii de metrou, din 2015 va fi gata a cincea.) La intrarea în statiile de metrou cât si în majoritatea
statiilor de suprafata se gaseste harta orasului, unde cu usurinta se poate gasi adresa dorita si
mijloacele de transport care circula în acea zona. Tot în statii se gasesc panouri cu traseele mijloacelor
de transport, cu statiile aferente cat si legaturile cu alte mijloace de transport. Pentru calatoriile
împrejurul orasului Milano sunt disponibile biletele interurbane si cumulative. Cu biletele interurbane
se poate calatori din afara orasului pâna la intrarea în oras (începutul zonei urbane) si invers. Cu
biletele cumulative se poate calatori atât pe ruta urbana cât si cea interurbana. Milano este al primul
nod de cale ferată al Italiei, și cele cinci gări de primă importanță ale orașului sunt printre cele mai
aglomerate din Italia. Prima cale ferată construită în Milan a fost Milano și Monza, care a fost dată în
folosință în 1840. Milano, este mult mai accesibil datorită serviciilor online ale Primăriei. Prin
intermediul acestor birouri interactive - sportelli interattivi - se pot face în mod rapid diverse practici,
se pot plăti facturi sau multe alte operațiuni, stând comod acasă sau la birou, la orice oră din zi și din
noapte, serviciul fiind activ 24 de ore din 24. Multe dintre servicii au accesul liber, altele cer
înregistrarea pe portalul Primăriei. Se recunosc după ,,lacătul’’ colorat în verde, închis sau deschis. În
acest mod, se evita cozile și umblatul de la un birou la altul. În schimb, contribuei la îmbunătățirea
serviciilor pentru toți cetățenii, Primăria din Milano putând fi luată drept model de către alte Primării,
dacă serviciile sale online produc accesul a unui număr mare de cetățeni. Ba mai mult decât atât, se
dispune de un canal direct pentru a participa la viața orașului și a fi informat despre tot ceea ce se
întâmplă nou în Milano.

Baza economică

In Evul Mediu, Milano a devenit unul dintre cele mai puternice orase ale Italiei, condus de familiile
Visconti si Sforza. In aceasta perioada, orasul si-a dobandit titlul de "Noua Atena" datorita sofisticarii
culturale a Curtii sale dinastice. Capitularea in fata francezilor, din 1499, a prefatat cateva secole de
amestec strain, inclusiv perioadele de dominatie spaniola, austriaca si napoleoniana. In ultimele
decade, Milano a trecut printr-o perioada grea din cauza unui scandal de coruptie de la incepuul anilor
'90, coruptie aproape inevitabila din moment ce marile tranzactii economice si politice se fac aici.
Milano a suferit pagube inestimabile cauzate bombardării orașului de către armatele engleze și
americane, în timpul celui de-al II-lea război mondial. Între anii 1950 - 1960 mii de italieni, proveniți
mai ales din sudul Italiei, s-au mutat în Milano să-și caute de lucru, ceea ce a condus la o dezvoltare
rapidă a economiei și la o creștere a populației ce a atins cifra de vârf de 1,723,000 în 1971. Acest
exces de populație va fi însă absorbit de suburbii și de micile ora șe din împrejurimi între anii '70-'80.
Totuși populația orașului s-a stabilizat după această perioadă critică, consemnându-se doar ușoare
creșteri. Astazi, cu un peisaj urban în mare parte reconstruit după al Doilea Război Mondial, puține
locuri din Milano lasă să se vadă că este unul dintre cele mai vechi așezări urbane din Italia.
Unificarea politică a Italiei a cimentat dominația comercială a ora șului Milano asupra nordului Italiei.
Ea a condus deasemenea la construirea unei bogate rețele de căi ferate care a făcut din acest oraș un
nod feroviar de o importanță unică în zonă. O industrializare rapidă a făcut din regiunea aceasta un
lider pe plan național. În același timp Milano domina sfera financiară a Italiei prin băncile sale,
conturându-se și pe acest plan drept centru de primă mărime. Dezvoltarea economică a orașului a adus
cu sine și o creștere rapidă a populației dublată de extinderea granițelor sale la sfârșitul secolului al
XIX-lea și începutul secolului XX. Milano reprezinta de asemenea centrul economic si comercial al
tarii si este al al doilea cel mai bogat oraș din Italia, cu un PIB de 115 miliarde de dolari, în timp ce
zona metropolitană de ține un PIB de 241,2 miliarde euro în 2004 ce ocupă locul 4 în Europa, ceea ce
înseamnă că, dacă Milano ar fi o țară, ar ocupa locul 28 ca fiind cea mai bogată țară din lume,
apropiată ca mărime de economia Austriei. Orașul este sediul Bursei Italiene "Piazza Affari". Milano
este de asemeni renumit prin compania de automobile Alfa Romeo localizată aici, pentru producția de
mătase, prin faptul că este unul dintre liderii mondiali în modă și design. Alte firme de marcă, cum ar
fi Motta, Alemagna, Pirelli, conturează la rândul lor imaginea economică a acestui oraș. Pozi ția sa
managerială în întreaga zonă - Lombardia - fondată în anii 1950 - 1960, când baza industrială a
metropolei s-a extins în întreaga vecinătate, îi asigură în continuare o poziție de excepție și pe plan
regional. Fiera Milano - centru și complex expozițional, deschis în 2005 - confirmă încă o dată
capacitatea economică notabilă a acestui oraș prin însăși poziționarea sa. 

Zona de influenţa a oraşului

Milano este capitala regiunii Lombardia din nordul Italiei şi are, alături de împrejurimi, una dintre
cele mai mari populaţii dintre oraşele europene, de patru milioane de persoane pe o suprafaţă de
aproape 2000 de kilometeri pătraţi. Zona metropolitană milaneză face parte din aşa-zisa Blue Banana,
zona europeană cu cea mai mare populaţie şi densitate industrială. Italia este organizată sub forma a
20 de regiuni administrative (cinci dintre acestea avand un statut autonom special), fiecare regiune
fiind impartia in mai multe provincii. Regiunea este divizată în următoarele provincii, toate numite
după orașul lor capitală: Bergamo, Brescia, Como, Cremona Lecco Lodi Mantova Milano Monza-
Brianza Pavia Sondrio Varese. Provincia Milano detine 229 localitati si se intinde pe o suprafata de
181,76 km² si numara 1.350.267 de locuitori (recensamantul din 2012) cu o densitate de 7.428,85 pe
km².

Milano este oraşul italian cu cele mai bune conexiuni la nivel naţional şi internaţional, datorită reţelor
sale aeriene, feroviare şi rutiere, cele mai eficiente din Italia si reprezinta centrul economic si
comercial al tarii. Oraşul atrage anual peste două milioane vizitatori. Drept urmare, viaţa este relativ
scumpă, fiind poziţionat ca unul dintre cele mai costisitoare oraşe europene pentru expaţi. Circa 15%
din populaţia totală a oraşului este reprezentată de cetăţenii străini, iar mulţi dintre bogătaşii lumii nu
rezistă tentaţiei de a-şi achiziţiona o proprietate în Milano.

Partea a III

Analiza componentelor spaţiului destinat agrementului turistic Milano este considerat al doilea oras
ca importanta din Italia dupa Roma. Din punct de vedere turistic Milano tine pasul cu Roma, aceasta
avand avantajul de a fi si capitala Italiei. Diferenta dintre numarul anual de turisti ale celor doua orase
nu este foarte mare. Milano are un potential turistic enorm. Principalele atractii turistice sunt de natura
antropica. Orasul face parte dintr-o categorie de orase in care este practicat City-break tourism si
turismul de shopping. Obiectivele turistice sunt concentrate in mare in centrul orasului, intre
renumitul Castel Sforzesco - unde a locuit si Leonardo Da Vinci si Domul - una dintre cele mai mari
catedrale gotice din lume.

Componentele de agrement turistic Elemente de ordin cultural – muzee, case memoriale, expoziţii,
monumente

Datorită patrimoniului său cultural de mare valoare, Italia fiind țara cu cele mai multe monumente
intrate în patrimoniul universal din lume - 43, Milano beneficiază din plin și de această oportunitate
fiind vizitat anual de un numar foarte mare de turiști. Domul din Milano, una dintre imaginile
emblematice ale Italiei si ale Europei, este cel de-al treilea edificiu bisericesc romano-catolic ca
marime din lume, dupa Catedrala din Sevilla si Basilica San Pietro din Roma. Podoaba cu totul unica
a arhitecturii gotice, este una dintre acele catedrale occidentale a caror constructie s-a intins pe durata
a mai multor secole, inceputa in 1386 si incheiata in 1887. Ea domina astazi piata centrala din Milano,
fiind un simbol al puterii economice pe care aceasta capitala a Lombardiei, poarta de intrare a
comertului ce traversa Alpii, a reprezentat-o timp de veacuri. Maiestuozitatea si formele estetice ale
catedralei sunt graitoare: detaliile sculpturale ale celor 135 de turle, dintre care cea mai inalta atinge
109 metri, si cele peste 2.000 de statui sunt foarte atent executate, la fel si ferestrele cladirii,
considerate a fi cele mai mari din lume!nteriorul nu este mai putin frapant. Celebra statuie
Madonnina, protectoarea orasului, vegheaza din clopotnita cea mai inalta asupra orasului. Cinci nave
gigantice, separate de stâlpi de piatra artistic sculptati, sunt incadrate de ferestre cu vitralii executate
cu mare maiestrie. Absida, partea cea mai veche a catedralei, include trei ferestre in forma de roza
realizate de Filippino de Modena, intr-un mod ce dezvaluie complexitatea sculpturii din secolul al
XlV-lea. Domul din Milano este un obiectiv nelipsit in agenda turistica a fiecarui vizitator ce paseste
in vechiul oras italian, dar si un locas de cult crestin in care slujba are loc in fiecare duminica. 6

Cladirea Operei, numita Teatro alla Scala, a fost costruita pe ruinele vechi biserici Maria della Scala.
Construita intre ani 1776 si 1778 pe baza proiectelor arhitectului Giuseppe Piermarini acesta a
proiectat fatada in stil neoclasic. Inaugurarea oficială a companiei de operă a avut loc la 3 august 1778
sub numele de Nuovo Regio Ducale Teatro alla Scala prin prezentarea operei Europa riconosciuta a
compozitorului Antonio Salieri. Distrus in 1943 de raidurile aeriene, teatrul a fost redeschis in 11 mai
1946 cu un concert dirijat de Arturo Toscanini. Sala are o capacitate de 2000 de locuri si ofera o
acustica deosebita. Interiorul nu se poate vizita decât cu un bilet la un spectacol sau contactând în
prealabil teatrul pentru un tur ghidat personalizat. Museo Teatrale alla Scala, care este accesibil din
foaierul clădirii teatrului liric, contine o colectie extraordinară de picturi, schite, statui, costume si alte
documente referitoare la compania de operă La Scala, respectiv la istoria companiei si a clădirii. Cina
cea de Taină este o pictura murală a lui Leonardo da Vinci, realizată pentru patronul său, ducele
Ludovico Sforta din Milano. Una din cele mai celebre picturi din istoria universală a artelor, se
găseşte în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie. Opera măsoară 460 x
880 cm şi a fost executată întempera si ulei, aplicate pe un strat dublu de ipsos, în perioada cuprinsă
între 1494 şi 1947. Pictura reprezintă scena biblica a Ultimei Cine a lui Iisus Hristos, aşa cum este
descrisă în Evanghelia după Ioan (13:21), redând reacţiile diferite ale Apostolilor săi, după ce Iisus
anunţase că unul dintre discipoli îl va trăda. În cursul secolelor, pictura a fost de mai multe ori
restaurată, rezultatele fiind mai degrabă negative, întunecându-se suprafaţa pictată. Ultima restaurare,
începută în 1948 şi terminată la 28 mai 1999, a reînoit pigmentul colorant milimetru cu milimetru,
restituind şi consolidând astfel ceea ce mai rămăsese din pictură şi readucând la vedere aspecte dotate
de o luminozitate şi prospeţime neaşteptate. În august 1943, în urma unui bombardament aerian,
tavanul încăperii se prăbuşeşte dar pictura rămâne ca prin minune intactă In 1983, biserica Santa
Maria delle Grazie, manastirea dominicana si opera Cina cea de taina au intrat in patrimoniul
UNESCO. Castello Sforzesco, a fost resedinta familiei de nobili Visconti din anul 1368 si mai apoi
readus la splendoarea initiala prin restaurari de catre familia de aristocrati Sforza in anii 1450.
Intreaga curte s-a adunat aici cateva decenii mai tarziu cand Ludovico 'il Moro' era privit ca unul
dintre cei mai rafinati oameni din Europa. Castelul a inceput sa se degradeze in 1499 iar Ludovico a
sfarsit prin a fi inchis in anul 1500. Castello Sforzesco gazduieste astazi Muzeul de Mobila, Muzeul
de Arta Antica, Muzeul Intrumentelor Clasice, Colectia de Arta Aplicata, Sectiunile Egiptene si
Preistorice ale Muzeului de Arheologie si Colectia de Tiparituri Achille Bertarelli. Cel mai important
muzeu al castelului este insa Pinacoteca del Castello Sforzesco, care expune manuscrisul de la Codex
Trivulzianus al lui Leonardo da Vinci, Rondanini Pietà de Michelangelo si Trivulzio Madonna de
Andrea Mantegna. Faimoasa galerie Vittor Emmanuelle se află între două locaţii extrem de
importante în Milano, şi anume între "Piazza del Duomo" şi "Piazza della Scala" Bineînţeles că la
Galeria Vittor Emmanuelle, care este una dintre zonele de shopping din Milano. Louis Vuitton, Prada,
Gucci, Swarovski, Tod's, Luisa Spagnoli, Trussardi sunt doar câteva dintre brandurile faimoase care
au reprezentanţe în cadrul galeriei.

Galeria Vittor Emmanuelle are aspectul unui muzeu de artă, a cărui cupolă este acoperită de sticlă, iar
pereţii sunt împobobiţi cu statui şi basoreliefuri diverse, care îţi dau impresia de sobrietate şi eleganţă,
dar în acelaşi timp îţi îndreaptă atenţia către minunatele magazine de haine şi accesorii. O alta zona
importanta pentru cumparaturi este Fashion Quadrilatero unde toţi faimoşii designeri din lume îşi
prezintă noile colecţii de haute-couture şi nu numai. O simpla plimbare pe strazile Montenapoleone,
Via della Spiga si Via Sant'Andrea, care impreuna cu Via Manzoni, Via Borgospesso si Via Santo
Spirit formeaza Quadrilaterul ofera posibilitatea de a intra în magazinele caselor renumite de modă:
Valentino, Dior, Armani, Yves Saint Laurent, Versace, care impresioneaza prin eleganţa şi ineditul
colecţiilor. Basilica di Sant’Ambrogio este o superbă bazilică în stil romanic milanez, unde se pot găsi
relicvele sfântului Ambrozie al Milanului. Intrarea este gratuită, iar bazilica este deschisa zilnic. Este
una dintre cele mai vechi biserici din Milano, fiind construita de episcopul Ambrozie, intre anii 379 –
386 d. Hr. Initial, biserica a fost numita Basilica Martirilor deoarece se afla in zona in care nu fost
inmormantati numerosi martiri. In 1099, biserica a fost reconstruita dupa stilul arhitectural romanic,
pastrand planul original al edficiului San Maurizio al Monastero Maggiore Supranumită Sixtina
Lombardiei, biserica San Maurizio este împodobită cu fresce superbe, executate de pictorul
renascentist Bernardino Luini. Intrarea este gratuită, iar biserica este deschisa zilnic Muzeul National
de Stiinta si Tehnologie Leonardo da Vinci (Museo Nazionale della Scienza e della Tecnologia
Leonardo da Vinci) prezinta o colectie impresionanta a inventiilor lui da Vinci: de la schite
ingenioase, la masini de razboi pana la viziuni arhitecturale. Galeria de Arta Monderna (Civica
Galleria d'Arte Moderna) se afla intr-o cladire eleganta, somptuoasa, care a servit ca resedinta de vara
a lui Napoleon. Aici se pot admira cateva opere ale faimosilor Picasso, Matisse, Renoir Gaugin si
Cézanne. Pinacoteca di Brera este o galerie de arta ce gazduieste una dintre cele mai frumoase colectii
de picturi medievale si renascentiste din Europa. Colectia a fost adunata de Napoleon, confisandu-le
din biserici sau din casele unor oameni bogati. Capodoperele galeriei sunt: Montefeltro Altarpiece
(Madonna cu Sfintii) de Piero della Francesca, Lamentation over the Dead Christ de Andrea
Mantegna si Sposalizio (Betrothal of the Virgin) de Raphael. Cimitirul Monumental (Piazzale
Cimitero Monumentale) - Acest cimitir a fost construit în jurul anului 1860, în stil lombard şi conţine
şi câteva forme bizantine. Printre statui, capele şi alte lucrări de artă, puteţi găsi morminte ce aparţin
unora dintre cei mai faimoşi oameni din cultura italiană şi europeană, cum ar fi Alessandro Manzoni,
Salvatore Quasimodo, Eugenio Montale şi Maria Callas. Arcul Pacii (Arco della pace) În mijlocul
Piazza Sempione se găseşte un uriaş monument de 25 de metri înălţime, care datează din era
napoleoneană. Arco della Pace este construit în stil neoclasic şi este decorat cu sculpturi de marmură
şi columne corintice, iar în vârf se află o trăsură trasă de 6 cai, numită Sestiga. Coloanele San Lorenzo
- Reprezintă singurul monument ce datează din vremea romanilor, care a reuşit să supravieţuiască
până în prezent. Aceste 16 coloane care se situează în faţa Bazilicii San Lorenzo sunt tot ce a rămas
dintr-un templu roman, care datează probabil din secolul al II-lea. Navigli - Originile acestor canale
datează din 1100, dar acestea au fost navigabile de la Ticino până în centrul oraşului Milano doar la
sfârşitul secolului al XIV-lea, pentru a ajuta la transportul marmurei care era necesară pentru
construirea Domului. Debarcaderul Milano, ce era un important port comercial, a funcţionat până la
sfârşitul celui de-al doilea război mondial, dar apoi, în 1979, a fost închis. Astăzi Naviglio Grande şi
Naviglio Pavese (ce conectează Milano cu Pavia) sunt unele dintre cele mai fermecătoare locuri din
Milano.

Elemente de ordin sportiv – complexe sportive, cluburi sportive, săli de sport Milano este un pol
important al sportului european si nu numai. De-a lungul timpului Milano a găzduit pe lângă alte
evenimente Cupa mondială FIFA în 1934 si 1990, precum si Campionatul European de Fotbal UEFA
în 1980. De asemenea, Milano și Lombardia și-au depus candidatura pentru Jocurile Olimpice de
Vară din 2020 („Milan-Lombardia 2020“). Fotbalul este cel mai popular sport în Milano și aici se
regăsesc două dintre cele mai faimoase echipe de fotbal din lume, AC Milan și Internazionale Milano
F.C.. Primul este cunoscut sub denumirea de „Milan“, iar cel din urmă sub cea de „Inter“. Milano este
singurul oraș din lume ale cărui echipe au câștigat atât Cupa Europeană cât și Cupa Intercontinentală.
Ambele echipe au jucat la Giuseppe Meazza – Stadionul San Siro. Mulți dintre cei mai buni jucători
italieni s-au născut în Milano, în regiunile învecinate, sau în Lombardia: Valentino Mazzola, Paolo
Maldini, Giuseppe Meazza, Walter Zenga, Roberto Donadoni, Giovanni Trapatoni și alții. Renumitul
circuit de Formula 1 de la Monza,care se desfășoară în suburbiile orașului, este unul dintre cele mai
vechi circuite de Formula 1 din lume. Capacitatea pentru circuitul F1 este în prezent de 137,000
spectatori, deși în 1950 tribunele aveau o capacitate de peste 250,000 locuri. A găzduit un circuit F1
aproape în fiecare an de la deschidere, excepție făcând anul 1980. Olimpia Milano este o echipă de
baschet milaneză de succes. Este cea mai importantă echipă italiană și una dintre primele 5 în Europa.
Rhinos Milano American Football Club este cel mai vechi club de fotbal american din Milano și a
câștigat patru super-cupe italiene. Ei sunt unul dintre cele cinci cluburi fondatoare ale ligi fotbalului
italian. Amatori Rugby Milano a câștigat 18 campionate naționale și este cea mai reputată echipă de
rugby italiană. Diferite echipe de hockey pe gheață din Milano au câștigat 30 de campionate naționale.
Vipers Milano a câștigat ultimele 5 campionate naționale, Alpenliga și mai multe Coppa Italia, și sunt
liderii sportului acesta în Italia. Ei joacă la stadionul Agora (capacitate 4,500 locuri) în timpul
sezonului de hockey și la Forum în extrasezon. 9

În fiecare an Milano găzduiește „Trofeul Bonfiglio” cel mai important turneu de tenis pentru tineret
din lume, care se desfășoară la Clubul de Tenis Milano. Capacitatea terenului de tenis central este de
8000 locuri.

Stadioane si Sali de competitii sportive

Autodromo Nazionale Monza-cursă de mașini și motociclete-137,000 San Siro-numai pentru fotbal;

Milan și Inter-85,700 Arena Civica-atletism, fotbal, rugby, fotbal american-30,000 Brianteo - atletism,
fotbal-18,568 Ippodromo del Trotter - curse de cai-16,000, Ippodromo del Galoppo -15,000 Forum di
Assago - baschet, hockey pe gheață, voleibal, muzică-13,000-16,000 MazdaPalace - baschet, volei-
13,500; PalaLido - baschet-5,000 Velodromo Vigorelli - ciclism, fotbal american-12,000

 Agorà - hockey pe gheață - 4,000  Nuovo Giuranti - rugby - 4,000 Mai există și alte stadioane și
spații multiutilizabile localizate în zona metropolitană, cel mai mare fiind Stadionul Monza Brianteo
(18,000 de locuri), PalaDesio (10,000) și Stadionul Geas (8,500). Elemente de ordin distractiv –
discoteci, cluburi, cinematografe, teatre; spaţiile verzi Milano nu este doar capitala modei din Italia
sau un oras de afaceri, ci si locul in care viata de noapte este vibranta, cosmoplita si mereu
surprinzatoare. Principalele zone in care se afla cele mai multe cluburi, baruri si restaurante sunt in
apropiere de galeria Brera, Corso Como si cartierul Navigli. Aici sunt doarte multe baruri unde au loc
spectacole cu muzica live, in special jazz. Unele baruri si cafenele isi deschid portile abia la ora 18.00,
cand incepe happy hour cu aperitive. Preturile unei bauturi alcoolice incep de la 7 euro si pot creste, in
functie de cat de pretentios este clubul. Cele mai renumite cluburi sunt: Rolling Stones (muzica live),
Hollywood (club frecventat de actori, modele, designeri si fotbalisti), Alcatraz (restaurant, pub, sala
de concerte si discoteca), Plastic (unul dintre cele mai renumite cluburi din Milano), Tocqueville
(decorul aminteste de anii '70, VIP-urile numarandu-se printre clientii fideli), Nausicaa (muzica
latino, hip hop si dance), Old Fashion (ringul de dans in aer liber devine neincapator in lunile de vara),
Nuova Idea International Disco (club dedicat comunitatii gay), Blue Note (club de jazz). Baruri si
puburi care atrag mii de turisti si localnici sunt: Old Fox Pub (pub englezesc), Musical Box,
Cambridge (pub englezesc), Frog Cafe (cocktail-uri foarte bune), El Beverin (bar frecventat de
actori), Mas (bar spaniol), Birrificio Lambrate (bar italienesc), Diana Bar (terasa din gradina este o
oaza de liniste in lunile de vara), Il Foyer (un bar de lux in incinta hotelului Four Seasons), In Capitala
Modei nu puteau sa lipseasca cluburile designerilor: Gold este creatia designerilor Dolce&Gabbana si
ofera clientilor restaurant, cafenea si cocktail bar. Just Cavalli Café este clubul designerului Roberto
Cavalli si promite sa ofere clientilor o experienta memorabila.
Si spatiile verzi, gradinile si parcurile sunt o varianta de a petrece timpul liber in natura, in orasul
Milano Parcul Sempione este cel mai popular spaţiu verde din Milano si este situat in centrul istoric al
orasului, fiind adiacent gradinilor Castelului Sforza si Arcului Pacii, doua repere importante ale
orasului. Parcul a fost proiectat de Emilio Alemagna, lucrările de amenajare fiind executate la sfârşitul
secolului al XIX-lea (1893). S-a dezvoltat pe o secţiune din fostele Grădini Visconti, şi acum se
detaşează ca fiind unul dintre cele mai moderne parcuri ale oraşului. Parcul se întinde pe o suprafaţă
de 38600 de metri pătraţi. Puncte de interes: Turnul Parcului (Torre del Parco), construit în 1932 şi
inaugurat sub numele de Turnul Lictorilor, Acvariul din Milano, Teatrul de Arte şi numeroase statui şi
monumente împrăştiate prin tot parcul. O fântână (din care curge apă sulfuroasă) se află, de asemenea,
în parc. Parcul se bucură şi de ampla acoperire a unei reţele wireless si aici sunt organizate numeroase
concerte şi evenimente sportive. Grădinile Publice reprezinta cel mai mare spaţiu verde al oraşului.
Întinzându-se pe o suprafaţă de 172000 de metri pătraţi în zona de nord est a oraşului, Grădinile
Publice se detaşează ca fiind, de asemenea, şi unul dintre cele mai vechi parcuri din Milano. Istoria lor
începe în 1784, când autorităţile au decis să amenajeze primul parc comunal. Grădina, care a fost
construită ca urmare a lucrărilor de proiectare ale lui Giuseppe Piermarini, a suferit importante
schimbări în timp. A fost de două ori modificată în secolul al XIX-lea de Giuseppe Balzaretto (în
1962) şi de Emilio Alemagna (în 1881), precum şi în mod repetat restaurată în secolul al XX-lea
(precum şi la începutul secolului al XIX-lea). Parcul, deşi nu este extraordinar de îngrijit, incă
păstrează unele elemente ale patrimoniului decorativ original, precum şi al florei iniţiale (lacuri
artificiale, numeroase statui şi monumente – statuia lui Indro Montanelli, după care a fost numit
parcul la început, este deosebit de notabilă, chiar dacă a fost executată nu mai devreme de 2002 –
tiparele de aşezare a aleilor şi altele asemenea), însă, în ansamblu vorbind, aspectele moderne
prevalează. Palazzo Dugnani din secolul al XVIII-lea, Muzeul Civic de Istorie a Naturii şi Planetariul
Ulrico Hoepli sunt, desigur, demne de a fi vizitate de către turiştii care se întâmplă să facă plimbări
prin parc. Separate de Grădinile Publice din Milano de Via Palestro, Grădinile Vila Reale se detaşează
ca fiind unul dintre cele mai extravagante parcuri din oraş. Parcul a fost unul dintre primele exemple
de de grădini amenajate în stil englezesc construite vreodată în Milano. Executate la sfârşitul secolului
al XVIII-lea la dispoziţia lui Lodovico Barbiano di Belgiojoso, grădinile au fost proiectate de Leopold
Pollack în colaborare cu Ettore Silva, un reputat arhitect grădinar al timpului. Grădina a fost proiectată
astfel încât să creeze impresia că natura nu a fost modificată de intervenţia umană, în acelaşi timp
armonizându-se perfect cu prezenţa impozantă a Vilei Reale. Grădina este traversată de un curs
subţire de apă alimentat de o cascadă şi care, la rândul său, alimentează lacul din centrul parcului pe
care se află o mică insulă umbrită. Pe insulă se găseşte un templu cu plan circular dedicat zeului
Iubirii. Speciile importante de arbori şi arbuşti din parc sunt marcaţi cu semne care prezintă numele
speciei (numele popular, precum şi numele ştiinţific), originea lor şi alt diverse explicaţii. În parc nu
este permis joggingul sau mersul cu bicicleta, scopul principal al autorităţilor fiind acela de a
conserva, cât se poate de mult, liniştea locului.

Grădina Guastalla este cel mai vechi parc din Milano, aici gasind inca urmele gustului pe care vechii
milanezi îl turnau în amenajarea unui parc de acest fel. Întinzându-se în zona de sud est a oraşului,
grădina a fost amenajată în 1555 când Ludovica Torelli della Guastalla, o aristocrată care îşi asumase
misiunea de a educa copii născuţi din familii nobile rău famate din Milano, la jumătatea secolului al
XVI-lea, a decis să creeze un stabiliment adecvat unde cei mici aveau să fie crescuţi. În ciuda
repetatelor lucrări de restaurare (1938 –Renzo Gerla şi Amedeo Fassi – şi în 1998), grădina care se
întinde pe o suprafaţă de 12000 de metri pătraţi a reuşit să reţină mare parte din vechiul său caracter.
Este situată în partea de sud est a oraşului Milano şi, de fapt, este destul de aglomerată pentru a fi pe
gustul celor care caută un refugiu liniştit. Însă, în cele din urmă, acest aspect nu face decât să
dovedească popularitatea parcului. Şi, într-adevăr, de la deschiderea sa ca parc public în 1939,
magnetismul său a crescut gradual, având în vedere că după restaurările executate în secolul al XX-
lea, parcul şi-a asumat aspectul tipic emoţionant caracteristic grădinilor amenajate în stil italian. Deşi
verdeaţa nu este atât de luxuriantă, aleile sunt frumos amenajate, iar statuile sunt numeroase, iar în
centru se află un lac înconjurat de o extravagantă structură în formă de gard construită din piatră şi
metal, şi proiectată în stil baroc. Notabilă este şi clădirea cu aspect de templu construită în stil
neoclasic de Luigi Gangnola. Situată cam la jumătatea distanţei dintre Parcul Sempione şi Grădinile
Publice din Milano, Grădina Botanică Brera. Chiar dacă este administrată de Institutul de Fizică
Generală Aplicată al Universităţii Milano, grădina nu este dedicată exclusiv scopurilor educaţionale.
Grădina a fost, într-adevăr, construită cu astfel de scopuri (pentru a fi folosită de către studenţii în
farmacologie şi medicină ai Universităţii), sub patronajul Mariei Tereza de Austria însăşi (în anii
1770), însă misiunea sa a fost extinsă comparativ cu cea asumată în momentul inaugurării. În prezent,
Grădina Botanică Brera este interesant de vizitat de turiştii care vor să înveţe despre natură, în special
despre viaţa vegetală (specimene rare de arbori, cum ar fi unul dintre cei mai vechi arbori de Ginkgo
biloba din Europa, Pterocarya fraxinifolia şi Firmiana platanifolia), dar şi de cei care pur şi simplu
sunt atrași de atmosfera calmă a locului, generată de elemente precum straturile de flori din cărămidă
(amenajate încă din secolul al XVIII-lea), precum şi o seră (care datează din secolului al XIX-lea, însă
acum folosită de Academia Brera de Arte Frumoase). Grădina nu se află în stare excelentă, amintind
doar de zilele sale de glorie din trecut; turiştii sunt adesea nemulţumiţi că grădina nu este atât de bine
îngrijită precum ar trebui. Însă, intrarea este gratuită, ceea ce poate compensa neajunsurile interne ale
grădinii. Deşi Parco delle Basiliche este unul dintre cele mai mici spaţii verzi din Milano, este unul
dintre parcurile pe care milanezii le îndrăgesc cel mai mult. În primul rând, acesta se bucură de o
situare aproximativ centrală în oraş, şi în al doilea rând este flancat de două dintre cele mai
prestigioase locaşuri de cult din Milano: Bazilica Sant’Eustorgio şi Bazilica San Lorenzo Maggiore.
Parcul a fost, de fapt, amenajat din nevoia de a oferi un cadru secund adecvat Bazilicii San Lorenzo,
care anterior consta dintr-un teren mlăştinos haotic populat cu clădiri. Parcul a fost construit după al
Doilea Război Mondial, dând curs unui proiect realizat de Pier Fausto Bagatti Valsecchi şi Antonio
Grandi. Este traversat de o amplă arteră (Via Molino delle Armi) şi, deşi flora nu este deosebi de
interesantă, este destul de diversă ca număr de specii: stejari, ulmi, mesteceni şi arţari aruncă o umbră
plăcută spre deliciul celor care, în timpul sezonului cald, vin aici pentru picnicuri. Parcul este
înconjurat de baruri, cafenele şi standuri de unde se poate cumpăra mâncare şi de unde vizitatorii îşi
pot procura cele necesare pentru a se împrospăta.

Opţiuni ale rezidenţilor privind agrementul turistic

Dolce Far’niente - Italienii sunt practic „mama și tatăl” acestui concept care s-ar traduce în română
“să nu faci nimic”. Oriunde se gaseste o băcănie, o osterie (un bar unde po ți să și mănânci) sau o
pizzerie locală, imediat după masa de prânz nu gasesti un loc liber, oricat ai cauta. Ca orice locuitor al
țărilor mediteraneene, și italianul de rând pune lacătul pe prăvălie și merge acasă la pauza de pranz
pentru puțină odihnă și revine la lucru câteva ore mai târziu, când soarele dogorește mai puțin. Toti
localnicii lasa lucrul pentru doua ore si se retrag vara la terase umbrite si savurează un limoncello sau
un gelato. Milanezii si mari amatori de a petrece timpul liber in mijlocul naturii, uitand de forforta
orasului, si datorita amplasarii nu duc lipsa de astfel de locuri. In topul preferintelor se situeaza lacul
Lacul Como, situat la 60km de Milano. Este unul dintre cele mai frumoase lacuri din lume, iar
străduțele din orășelul Como au devenit scene de acțiune într-una dintre peliculele seriei Bond, Casino
Royale. Foarte multi milanezi instariti au aici resedinte de vacanta sau de week-end precum si diverse
ambarcatiuni cu care navigheaza pe lac. De-a lungul timpului, Lacul Como a fost una dintre
destinaţiile preferate de personalităţi precum compozitorii Franz Liszt și Giuseppe Verdi, scriitorii
Johann Wolfgang Goethe sau Charles Dickens. Și în zilele noastre liniştea lacului Como este căutată
de multe vedete, iar recent actorul american George Clooney şi-a cumpărat o vilă situată pe malul
apei. Parcurile si gradinile orasului reprezinta o modalitate de agrement preferata de milanezi. O
itindere boema de verdeata, cu lacuri, statui medievale si oameni fericiti, care au iesit la picnic si beau
vin italian rosu pe iarba proaspata si inmiresmata – asa arata orice zi cu vreme placuta. Adesea
localnicii vin in parcuri pentru mici picnicuri şi pentru a admira în acelaşi timp priveliştea. Dar cei
mai multi dintre ei vin pentru relaxare, unii dorm pe iarba sau fac plaja. Mai mult, toate parcurile
milaneze sunt amenajate cu piste speciale pentru jogging, mers cu bicicleta sau cu rolele si sunt mai
peste tot zone pentru joacă si activitati sportive amenajate pentru a-i ţine atât pe adulţi, cât şi pe cei
mici ocupaţi, precum si zone speciale pentru animalele de companie.

Posibilităţi şi direcţii de diversificare a spaţiului destinat agrementului Distractie si pentru copii si

pentru adulti

Gardaland ocupa un loc important intre cele mai populare parcuri tematice din Europa si se mandreste
cu minunata panorama a lacului Garda. Deschis in 1975, parcul a fost promovat ca fiind primul din
Italia. Construit pe malul de est al lacului, cea mai buna priveliste asupra regiunii se poate observa din
domeniul Prezzemollo, mascota parcului, o casa din copaci, situata la inaltimea echivalenta a unui
bloc cu 6 etaje, ce ofera o panorama superba asupra parcului, lacului si a imprejurimilor Este unul
dintre cele mai mari si mai indragite parcuri de distractii din Italia oferind vizitatorilor sai 6 roller-
coastere si alte 56 de atractii pentru divertismentul lor. Dintre cele mai importante sunt: Aventuri:
Valea Regilor (imita decoruri din Egiptul Antic), Corsari, Tunga, Canyons, Jungle Rapids, Fuga di
Atlantida Fantasy: Panoramic Tour, Peter Pan, Super Baby, Castelul Magicianului Merlin (castel cu
surprize), Trans Gardaland Express (croaziera in trenulet in jurul parcului), Rio Bravo.

Evenimentele ce au loc pe tot parcursul anului Evenimentele ce au loc in Milano, cunoscute si in

lumea intreaga, reprezinta o nisa importanta in diversificarea agrementului. Milano găzduieşte două
evenimente majore din lumea modei, unul în martie, celălalt în octombrie, sub numele de MODIT –
Milanovendemoda, dar este şi locul în care este ţinut cel mai mare carnaval din lume, anume,
Carnavalul Ambrosiano. Cursa de biciclete Milano – San Remo merită menţionată ca eveniment
sportiv, alături de Stramilano - un foarte popular maraton, ce va avea loc anul acesta pe 9 aprilie, este
un maraton provocator, intrucat presupune o cursa foarte lunga prin centrul orasului - şi Campionatul
Italian de Fotbal, Serie A. Ziua portilor deschise in Milano (Milano Cortili Aperti) – un eveniment ce
va avea loc pe 1 mai, proprietatile private isi deschid larg portile pentru public, astfel incat te poti
bucura de atmosfera traditionala a Italiei chiar din mijlocul caselor in care traiesc milanezii, in centrul
istoric al orasului. Festivalul din Naviglio (Pittori sul Naviglio) – are loc pe 30 iunie 2015, este un
eveniment de vara ce include o ceremonie cu torte, muzica folk, dans, artizanat pentur vanzare,
intrarea fiind libera. Festivalul de Jazz - are loc pe 31 august si atrage numerosi spectatori iubitori ai
genului, dar si nume internationale care incanta publicul prin talentul lor. Pe 22 decembrie are loc
Inaugurarea sezonului de Opera, intr-un stil fastuos cu numeroase celebrari in tot orasul. In luna
decembrie nu poate lipsi Targul de Craciun – numeroase standuri cu bunatati, decoratiuni si
suveniruri, show-uri de folclor, jazz, concerte de colinde. Târgul Florilor (Fiera dei Fiori), , Sagra del
Carroccio sau Photoshow sunt la fel de aşteptate ca şi celelalte evenimente. Evenimentul anului in
Milano este pe buna dreptate Expozitia universala EXPO Milan 2015, expozitia non-comerciala
universala, care va avea loc in perioada 1 mai – 31 octombrie 2015 in Milano si care se va concentra
pe tema nutritiei. Expozitia universala EXPO este un eveniment global cu un continut educational
ridicat, care se focuseaza asupra unei teme specifice si se desfasoara o data la 5 ani de mai mult de un
secol, de fiecare data in alt oras. Idealurile din spatele EXPO au ramas neschimbate pana astazi:
perpetuarea informatiei, imbunatatirea conditiilor de viata, facilitarea intalnirilor intre diferitii factori
de decizie si ameliorarea cooperarii dintre state sunt telurile principale ale expozitiei globale. In cadrul
EXPO Milan 2015 si-au confirmat participarea peste 130 de tari, care isi vor desfasura fortele pe o
suprafata de 1 milion de mp. Tema acestui EXPO este “Feeding the Planet. Energy for Life” si va
aborda doua chestiuni fundamentale ale mileniului al treilea: cum sa creezi conditiile de a furniza
mancare sanatoasa si suficienta pentru intreaga omenire si cum sa garantezi sustenabilitate, astfel
incat sa pastrezi echilibrul delicat intre om, pamant, apa si aer. Vizitatorii vor trece prin zone care vor
avea ca tema apa, copaci si habitate reprezentand fiecare continent, alaturi de cele mai moderne
tehnologii folosite pentru imbunatatirea calitatii vietii. Pavilioanele vor expune tendinte, life-style si
traditii din diferite continente cu scopul de a orienta oamenii catre practici mai virtuoase cu privire la
agricultura, nutritie si probleme de mediu. Turismul culinar Milano si imprejurimi 14

Turismul culinar reprezinta de asemenea o directie de diversificare a agrementului in Milano. Ca

multe dintre orașele Italiei, Milano și împrejurimile sale au o artă culinară proprie, de care locuitorii
acestui oras, in mod special, sunt foarte mandri. Gătitul tradiţional milanez este alcătuit din mâncăruri
simple, slabe şi, probabil, din acest motiv, a fost alungat în timpul anilor 80, revenind apoi. Arta
culinară milaneză include cotoletta alla milanese (despre care unii spun c-ar proveni din Austria și că
n-ar fi altceva decât celebrul șnițel vienez). Tot din specificul acestei zone face parte și cassoeula (un
cotlet înăbușit cu varză și sos de tomate), ossobuco (cotlet cu sos de tomate și lămâie), risotto alla
milanese (specialitate din carne de vită asezonată cu șofran și cu vin alb), busecca (cotlet cu sos de
tomate și fasole), și brasato (cotlet de vită sau porc cu vin și cartofi). Un antipasto tradiţional este cel
făcut din nervetti ( coadă de viţel fiartă şi cartilaj, tăiate în fâşii) şi amestecată cu ceapă tăiată în felii
subţiri. În funcție de sezon bucătăria milaneză mai include și diferite produse de patiserie cum ar fi
chiacchiere (desert dintr-un aluat de formă plată prăjit), tortelli (desert dintr-un aluat de formă sferică
prăjit), colomba (prăjituri glazurate sub formă de porumbei-specialități pentru paști), pane dei morti
(prăjituri aromate cu scorțișoară preparate de Paștele Morților) și panettone (specialități servite de
Crăciun). Grana Padano este o brânză celebră, care vine din valea râului Po, care include Lombardia.
Mascarpone este, de asemenea, o brânză tradiţională milaneză, care este un ingredient esenţial pentru
deserturi şi creme. Cu toate acestea, brânza milaneză cea mai renumită, este fără îndoială Gorgonzola,
care domneşte suprem la masa de cină din Milano. În cele din urmă, trebuie să amintim de Crescenza
sau Stracchino, brânză moale şi cremoasă din lapte proaspăt, cu un gust uşor dulce, care este excelentă
întinsă pe o felie de pâine sau mâncată cu legume crude. In ceea ce priveste bauturile, unul dintre
multele aperitive este clasicul Negroni, care este un pic "agresiv", dar iubit de milanezi, făcut din
Bitter Campari, Gin, Martini roşu şi gheaţă. Concluzii Obiectivele turistice din Milano surclaseaza cu
mult faima orasului ca una dintre capitalele international ale modei. In Milano exista foarte multe
muzee, catedrale si galerii de arta dar si ale atractii turistice pentru toate gusturile si pentru toate
buzunarele. Capitala economica a Italiei, mizeaza pe o pozitie "centrala" in Europa si pe statutul de
"oras-regiune", care poate sa rivalizeze, cu cele 8 milioane de locuitori ai sai, cu Londra sau Parisul, si
atrage un numar foarte mare de vizitatori Milano este numele aflat pe buzele oricui viseaza sa viziteze
Italia. Minunata capitala a Lombardiei face parte dintr-un areal unde se pare ca s-a inregistrat cea mai
mare densitate a populatiei din intreaga Europa. Fondat de celti, a fost insa ocupat de romani, sub
dominatia carora a cunoscut o adevarata inflorire, astfel incat, pentru mai bine de 100 de ani, a fost
capitala Imperiului Roman de Apus. Cele 4 milioane de locuitori ai sai sunt astazi mandri de statutul
lor milanez, caci ce poate fi mai frumos decat sa traiesti in capitala mondiala a modei si tot ceea ce te
inconjoara sa imbine arta, istoria, traditia si modernitatea intr-un mod de-a dreptul fascinant.
Prosperitate, eleganta si bun-gust, toate pot fi experimentate la Milano, unul dintre marile orase ale
lumii, insusi o adevarata arta arhitecturala. Cei care reusesc sa priveasca si dincolo de glamour, vor
descoperi un oras plin de stil. Localnicii privesc spre viitor, totdeauna interesati de ce se intampla in
jurul lor, fie ca este vorba despre Expo 2015, fie ca este vorba despre noile prezentari de moda ale
ultimelor tendinte.

Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

http://wikipedia.org http://www.mae.ro/ http://www.gotravel.ro http://infoturism.ro

http://www.traveleuropa.ro http://www.globi.ro/milano http://ro.wikivoyage.org/wiki/Milano
http://laplimbare.com/milano-ghid-turistic/ http://www.portalturism.com/ghid/italia/oras-milano

10. Milano. Ghid turistic, Ed. Niculescu, 2008, Barbara Radcliffe Rogers, Stillman Rogers 11.
Milano. Ghid de calatorie , Ed. Corint 2009, Bogdan Stanescu 12. Top 10. Milano, ed. Litera, 2011,
Reid Bramblett