Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi Facultatea de Economie

şi Administrarea Afacerilor

Proiect la disciplina „Transporturi internaţionale”

Sistemul de transport din Belgia

Student: Moscu Roxana-Ioana

Specializare:ECTS

Anul de studiu: III,GR.II

Galaţi 2021
 CUPRINS

1. Descrierea ţării

1.1. Poziţionare geografică 1.2. Istorie şi populaţie 1.3. Date despre economie 1.4.
Transporturi

2. Tipuri de transporturi existente

2.1. Transportul rutier

2.2. Transportul pe calea ferată
2.3. Transportul pe apă
2.4. Transportul aerian
2.5. Transporturi speciale

3. Reţele din care face parte sistemul de transport respectiv

3.1. Coridoare rutiere (noduri rutiere)
3.2. Magistrale feroviare regionale/continentale (noduri feroviare)
3.3. Linii fluviale/maritime (porturi importante de legătură)
3.4. Coridoare aeriene
3.5. Coridoare speciale

4. Date statistice privind fluxul de mărfuri, de călători, tipuri de mărfuri transportate

pentru fiecare tip de transport existent în ţara respectivă
1. Descrierea ţării
1.1. Poziţionare geografică
Poziţia geografică: Europa Occidentală, delimitată la nord de Ţările de Jos, la est de Ţările de
Jos, Germania şi Luxemburg, la sud de Franţa şi la vest de Franţa şi Marea Nordului
Belgia este împărţită în 3 regiuni administrative mai mari: sectoarele Wallonia şi Flandra,
plus capitala Bruxelles. Belgienii din partea de sud a regiunii Valonia vorbesc franceza şi
germana, comunitatea flamandă vorbeşte olandeza iar mica regiune din jurul capitalei este
multilingvă. Engleza este vorbită aproape peste tot pe teritoriu belgian, dovadă a sistemului
de învăţământ performant. Cele trei comunităţi diferă din punct de vedere cultural dar toate
îşi întâmpină vizitatorii cu zâmbetul pe buze.

1.2. Istorie şi populaţie

Populatie: 11,56 milioane (2020)

Numele de „Belgia” provine din Gallia Belgica, numele unei provincii romane din nordul
Galiei care, înainte de invazia romană din 100 î.e.n., era locuită de Belgae, un amestec de
populații celtice și germanice.
Repere istorice: cucerirea romană; regii merovingieni; vasali ai Franței sau ai Sfântului
Imperiului Roman – evul mediu; habsburgii spanioli și austrieci; Regatul Țărilor de Jos; 1830
– independența de Olanda; Regelui Leopold al II-lea (1835-1909) îi sunt atribuite atrocități în
Congo care s-au soldat cu aproximativ 10 milioane victime conform estimărilor istorice;
ocupație germană în cele două războaie mondiale, 1957 - țară fondatoare UE , 2002 –
adoptarea Euro

1.3. Date despre economie

În 2018, cele mai importante sectoare ale economiei Belgiei erau: administrația publică,
apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (22,1 %), comerțul cu ridicata și cu
amănuntul, transporturile, serviciile de cazare și alimentație publică (19,4 %) și industria
(16,7 %).

73 % din exporturile Belgiei se efectuează în UE (Germania 18 %, Franța 14 % și Țările de Jos

12 %). În afara UE, 5 % din exporturi se realizează către Statele Unite și 2 % către India și
respectiv China.

Importurile Belgiei provin în proporție de 64 % din celelalte state membre ale UE (Țările de
Jos 18 %, Germania 13 % și Franța 9 %). Printre importurile din afara UE, se remarcă cele din
Statele Unite (7 %) și din China (4 %).
Cifrele pentru Belgia (2018):
 Cheltuielile din bugetul UE în Belgia: 8,514 miliarde EUR
(echivalentul a 1,86 % din economia Belgiei)                        
 Contribuția totală la bugetul UE: 3,840 miliarde EUR
(echivalentul a 0,84 % din economia Belgiei)   
1.4. Transporturi

Transportul public din Belgia este rapid, eficient şi mai puţin costisitor în comparaţie cu
vecinele Germania sau chiar Marea Britanie. Oraşele principale, precum Bruxelles, Namur
sau Antwerp, sunt legate între ele prin intermediul reţelei feroviare iar pentru distanţe mai
scurte, se recomandă călătoriile cu autobuzul. Pentru cei care şi-au planificat mai multe
opriri, rentează achiziţionarea unui abonament de tren. Bruxelles dispune de tramvaie şi de
o linie de metrou, iar pentru cei care doresc să rătăcească prin oraş mai mult ciclismul este
forma de transport mai puţin scumpă, o alternativă sănătoasă a taxiurilor, cu centre de
închiriere găsite peste tot.

2. Tipuri de transporturi existente

2.1. Transportul rutier
Belgia are un nivel ridicat de proprietate de vehicule. Există aproximativ 7,6 milioane de
vehicule înmatriculate pentru o țară de 11,5 milioane de locuitori, iar țara se numără printre
primele piețe de vânzări de vehicule de pasageri din Europa. Acestea fiind spuse, vânzările
de autovehicule în Belgia au scăzut la aproximativ 570.000 de unități în 2020.

În 2020, 274 de milioane de tone de mărfuri au fost transportate rutier cu vehicule

înmatriculate în Belgia (camioane și tractoare rutiere cu o capacitate de încărcare de cel
puțin o tonă). Aceasta reprezintă o scădere de 3,4% față de 2019 pentru numărul de tone
transportate și de 0,9% pentru numărul de tone-kilometri.[1]

Scăderea cantitativă a fost de 3,6% pentru transportul intern și la 2,6% pentru transportul
internațional. Ponderea transportului internațional (19%) față de transportul intern (81%)
rămâne constantă.

71% din transportul rutier din Belgia este pentru terți (adică prin intermediul companiilor de
transport). Acesta a scăzut cu 2% între 2019 și 2020, iar transportul pe cont propriu a scăzut
cu 6,5%.

2.2. Transportul pe calea ferată

Numărul de călători 206,5 milioane pe an

Pasageri/km 9,9 miliarde pe an

Marfa 62,2 milioane de tone pe an (2006)

Lungimea sistemului 3.607 kilometri (2015)

În 2003, rețeaua constituia 3.518 km de căi ferate, toate având ecartament standard: 1.435
mm. Din toate aceste căi ferate, 2.631 km au fost, de asemenea, electrificați. Majoritatea
liniilor electrificate belgiene folosesc o sursă de curent de 3 kV DC, dar liniile de mare viteză
sunt electrificate la 25 kV AC, la fel ca și electrificările recente din sudul țării (liniile Rivage -
Gouvy și Dinant - Athus).

Trenurile din Belgia circulă în mod normal pe calea din stânga. Acest lucru este în contrast
cu vehiculele rutiere, care circulă pe partea dreaptă a drumului și este o dovadă a implicării
britanice în construirea rețelei feroviare în secolul al XIX-lea.

2.3. Transportul pe apă

Rețeaua de căi navigabile belgiane are 2.043 km, dintre care 1.532 km sunt în uz comercial
obișnuit. Principalele căi navigabile sunt Canalul Albert care leagă Anversul de Liège, Canalul
Gent-Terneuzen prin portul Gent care leagă Gentul de Westerschelde, Canalul Boudewijn
prin portul Bruges-Zeebrugge care leagă Bruges de Marea Nordului, Canalul Bruxelles-
Charleroi , Canalul Maritim Bruxelles–Scheldt și Scheldt care leagă Charleroi de Anvers,
Canalul Nimy-Blaton-Péronnes și Scheldt care leagă Borinage de Anvers, legătura dintre
Marea Nordului și Anvers și legătura dintre Dunkerque și Liège prin Nimy-Blaton-Péronnes
Canal, Canal du Centre, Sambre inferior și Meuse. Căile navigabile sunt gestionate la nivel
regional în Belgia. Regiunea Bruxelles a gestionat doar 14 km de căi navigabile de la ecluza
Anderlecht până la podul Vilvoorde. În Flandra, gestionarea căilor navigabile este
externalizată către 4 companii: NV De Scheepvaart, Departement Mobiliteit en Openbare
Werken, Agentschap voor Maritieme Dienstverlening en Kust și Waterwegen en Zeekanaal
NV.

Porturile maritime belgiene se bucură de o poziție geografică ideală, precum și de o

infrastructură multimodală inovatoare și durabilă, perfect integrată în Rețeaua
transeuropeană de transport (TEN-T) și inclusă în Marea Nordului-Baltică, Marea Nordului-
Marea Mediterană și Rin-Alpin. Coridoarele de transport. În 2019, porturile belgiene au
continuat să returneze cifre excelente. În fiecare an, peste 25.000 de nave maritime ajung în
Belgia, cu puțin mai multe plecări. Cantitatea totală de mărfuri descărcate a crescut la
aproape 152 milioane de tone, iar cantitatea de mărfuri încărcate a crescut la aproape 126
milioane de tone. În ciuda creșterii mărfurilor încărcate și descărcate, s-a înregistrat o
scădere foarte ușoară a numărului de nave care sosesc și pleacă, deoarece dimensiunea
medie a acestor nave continuă să crească, iar mărfurile transportate sunt mai grele.

2.4. Transportul aerian

Potrivit CIA World Factbook din 2009, în Belgia există un total de 43 de aeroporturi, dintre
care 27 au piste asfaltate. Pasagerii avioanelor din Belgia pot folosi 5 aeroporturi, dintre
care cel mai mare este Aeroportul din Bruxelles. Celelalte aeroporturi sunt Aeroportul
Internațional Ostend-Bruges, Aeroportul Charleroi Bruxelles-Sud, Aeroportul Liège și
Aeroportul Internațional Anvers.[7] Alte aeroporturi sunt aeroporturi militare sau
aeroporturi civile mici, fără zboruri programate. Aeroporturile militare binecunoscute includ
Baza Aeriană Melsbroek și Baza Aeriană Beauvechain.
Compania aeriană națională belgiană a fost Sabena din 1923 până în 2001, până când a
intrat în faliment. O nouă companie aeriană belgiană numită SN Brussels Airlines a fost
fondată ulterior de omul de afaceri Étienne Davignon. Compania a fost apoi redenumită
Brussels Airlines în 2006. În 2019, Brussels Airlines a devenit o subsidiară a companiei
aeriene germane Lufthansa.

2.5. Transporturi speciale

Transportul rutier național și internațional de mărfuri efectuat cu autovehicule belgiene,

studiat conform Clasificarea standard a mărfurilor pentru Statistica Transporturilor, indică
faptul că cele mai mari cantități transportate au fost în următoarele categorii: minerale
metalice și alte extractive (49,5 milioane tone, 17,3%); produse alimentare și băuturi (47,8
milioane tone, 16,7%); produse minerale nemetalice (43 milioane tone, 15,1%); produse
chimice și fibre artificiale; produse din cauciuc și plastic; combustibil nuclear (23,3 milioane
de tone, 8,2%).

3. Reţele din care face parte sistemul de transport respectiv

3.1. Coridoare rutiere (noduri rutiere)

În Belgia, autostrăzile (olandeză: autosnelwegen; franceză: autoroutes; germană:
autobahnen) sunt indicate printr-un număr A și E (pentru european). Numerele E sunt
folosite cel mai des. Drumurile care sunt (parte a) unui drum de centură în jurul unui oraș
sau oraș sunt în mare parte indicate printr-un număr R.

Din 1989, toate autostrăzile sunt construite și întreținute de guvernele celor trei regiuni
(Flandra, Valonia și Bruxelles). Pentru siguranță pe autostrăzi din Belgia:

 60% dintre călătorii uciși nu și-au purtat centura de siguranță;

 38% din accidente sunt afectate de viteză;
 aproximativ 30% din accidente au loc în apropierea sau pe o ieșire sau intrare pe
autostradă, iar 5% dintre accidente au loc într-o intersecție;
 19% dintre șoferi au fost opriți în momentul accidentului;
 13% dintre accidente au loc într-o zonă de lucru.
3.2. Magistrale feroviare regionale/continentale (noduri feroviare)

Consolidarea rețelei feroviare belgiene, care permite circulația mărfurilor pe alte moduri
de transport decât rețeaua rutieră, reprezintă o provocare economică și de mediu
majoră pentru Belgia. Pentru a facilita transferul modal de la transportul rutier la cel
feroviar în cadrul Uniunii Europene, Regulamentul (UE) 913/2010, care se referă la
rețeaua feroviară europeană pentru transportul de marfă competitiv, a fost, așadar,
adoptat în 2010. Obiectivele regulamentului sunt promovarea coordonării și
simplificarea operațiunilor feroviare pe linii economice strategice și crearea coridoarelor
europene de transport feroviar de marfă. Acestea garantează continuitatea traficului
internațional de trenuri de marfă pe liniile feroviare strategice la nivel european.
În prezent, unsprezece coridoare feroviare de marfă au fost stabilite prin Regulamentul
UE 913/2010 pentru a încuraja trecerea modală de la rutier la feroviar și pentru a facilita
transportul feroviar transfrontalier de marfă.
Datorită înființării acestor coridoare feroviare de marfă (RFC), transportul feroviar de
mărfuri s-a dezvoltat semnificativ la nivel european începând cu 2010. De fapt,
transportul feroviar de marfă în UE a însumat 430 de milioane de tone-km în 2018 și s-a
recăpătat. același volum ca înainte de criza economică din 2008.
Ponderea transportului internațional de mărfuri pe calea ferată în diferitele țări UE este
strâns legată de poziția lor geografică în Europa.
3.3. Linii fluviale/maritime (porturi importante de legătură)
1.Portul Antwerp
Portul Antwerp este al doilea cel mai mare port din Europa după Portul Rotterdam și al
14-lea cel mai mare port de containere din lume. Portul este situat la 80 de kilometri în
interiorul Europei și se bucură de un număr mare de conexiuni maritime către porturi
din întreaga lume, precum și de conexiuni feroviare eficiente cu toate nodurile feroviare
majore europene din hinterland. Mai mult, Portul Anvers este și cel mai important hub
din rețeaua de conducte din Europa de Vest, oferind un mijloc de transport sigur și de
încredere pentru furnizarea și distribuția de produse petrochimice în Belgia și țările
învecinate. În ultimii 20 de ani, volumul de mărfuri încărcate sau descărcate în portul
Anvers s-a dublat, ajungând la 235 de milioane de tone.

Trei coridoare fluviale ample leagă regiunile industriale din sudul și estul țării de
porturile maritime situate în nord:
• Căile navigabile Antwerp-Liège, prin Canalul Albert;
• Căile navigabile Anvers-Bruxelles-Charleroi, prin Scheldt-Maritime, canalul maritim și
Canalul Bruxelles-Charleroi;
• Căile navigabile Anvers-Ghent-Borinage, prin Scheldt și Canalul Nimy-Blaton-Péronnes.

2. Portul Zeebrugge
Port de coastă cu un acces maritim remarcabil, Portul Zeebrugge poate găzdui cele mai
mari nave containere. Portul Zeebrugge este, de asemenea, unul dintre principalele
porturi de manipulare a mașinilor din lume, manipulând 2.960.339 milioane de unități
anual (1.460.820 de mașini importate; 1.499.419 de mașini exportate). Portul Zeebrugge
este, prin urmare, unul dintre cele mai importante porturi roll-on/roll-off din lume, în
timp ce se dublează ca port de containere.

3. Portul Marea Nordului (Ghent)

Port multimodal de adâncime și hub logistic, Portul Mării Nordului joacă un rol
important în lanțul logistic al multor materii prime și aditivi, semifabricate și produse
finale. Locația strategică a portului în apropierea Mării Nordului îl face deosebit de
accesibil pentru navele maritime care sosesc în port din întreaga lume.

4. Portul Ostend
Situat într-una dintre cele mai aglomerate zone maritime din Europa, portul Ostend este
un port versatil pe mare scurtă, care găzduiește toate tipurile de trafic maritim de
coastă.

3.4. Coridoare aeriene

Situate în inima „triunghiului de aur” (Amsterdam, Paris, Frankfurt), o regiune cu un
număr mare de industrii și prin care trece 66% din mărfurile europene, aeroporturile
 belgiene sunt situate ideal pentru desfășurarea operațiunilor de transport aerian. În
plus, accesul ușor la rețelele interstatale și feroviare europene, precum și accesul rapid
la porturile maritime belgiene, permit aeroporturilor belgiene de marfă să profite din
plin de poziția lor geografică.
Belgia are un total de șase aeroporturi internaționale: Anvers, Aeroportul Bruxelles,
Bruxelles Sud Charleroi, Kortrijk-Wevelgem, Liege, Ostend-Bruges. Dintre acestea,
Aeroportul Liege este cel mai important aeroport belgian de marfă, înaintea
Aeroportului din Bruxelles și, într-o măsură mai mică, Ostend-Bruges. În 2019, un total
de 1.430.502,31 de tone de mărfuri au fost direcționate prin aeroporturile belgiene.

3.5. Coridoare speciale

Bunuri periculoase
Belgia este parte la acordul ADR, cu toate acestea se aplică reguli specifice după cum
urmează:

Vehiculele care poartă o plăcuță ADR portocalie trebuie să circule pe autostrăzi. Cu toate
acestea, există o excepție de la aceasta atunci când circumstanțele permit
Alte vehicule ADR care transportă mărfuri nu trebuie să circule pe drumuri sau prin tuneluri
care prezintă semnul rutier C24 (vezi imaginea din dreapta)
Mișcări ADR prin tuneluri
Codurile de tunel ADR au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010. Toate notele de mărfuri
periculoase (DGN) trebuie să aibă inclus codul de tunel. Există cinci categorii de clasificare a
tunelurilor pentru ADR, cele mai puțin restrictive fiind reprezentate de cele mai puțin
restrictive. Dacă un vehicul transportă mărfuri ADR, este important să știi ce tunel să
folosești.

Un exemplu pentru Belgia este tunelul Waasland de la Anvers, care are codul de tunel E. Cu
toate acestea, există multe tuneluri în toată țara, așa că rutele trebuie planificate bine dacă
un vehicul transportă ADR.

4. Date statistice privind fluxul de mărfuri, de călători, tipuri de mărfuri

transportate pentru fiecare tip de transport existent în ţara respectivă

Transportul rutier
Potrivit Statbel, biroul de statistică belgian, în 2018, 285 de milioane de tone de mărfuri
au fost transportate rutier cu vehicule înmatriculate în Belgia, din care 208 milioane de
tone (72,86%) au fost transportate pentru terți și 77 de milioane (27,14%) ca proprie. -
transport cont. Mărfurile transportate pentru terți și transportul pe cont propriu au
însumat 233 milioane de tone la nivel național (adică 81,68%), în timp ce cele
transportate internațional au ajuns la un total de 52 milioane tone (adică 18,32%) în
2018. O analiză a transportului rutier de mărfuri în termeni a cantităților transportate,
exprimate în tone, indică astfel că prestatorii de servicii de transport își desfășoară
activitatea în principal pe teritoriul național și în contul terților.
Mărfurile transportate rutier către Belgia din Țările de Jos, pe de altă parte, s-au ridicat
la 5,76 milioane de tone (779,935 milioane tone-km) în 2018. Pe de altă parte,
exporturile rutiere către a cincea economie europeană au ajuns la 6,495 milioane tone
( 1.070,471 milioane tone-km). Traficul rutier
fluxurile care vin dinspre și merg spre Țările de Jos rămân astfel pe locul doi ca
importanță pentru Belgia, în principal datorită importanței logistice a portului
Rotterdam.

A. Cantități transportate (x 1.000 tone) (X1,000 tone) (%)

01 Produse agricole, 20,389 7.1%
vânătoare și
forestiere; pește și
alte produse
pescărești.
02 Cărbune și lignit; 687 0.2%
țiței și gaze
naturale.
03 Minerale metalice 49,502 17,3%
și alte substanțe
extractive; turbă;
uraniu și toriu.
04 Produse 16,7%
alimentare, băuturi 47,802
și tutun.
05 Textile și produse 2,249 0,8%
textile, piele și
articole din piele.
06 Lemn și produse 9,727 3,4%
din lemn și plută
(cu excepția
mobilierului);
Coşuri şi articole
din răchită; pastă de
lemn, hârtie și
produse din hârtie;
imprimate și
suporturi
înregistrate.
07 Cocs și produse 10,918 3,8%
petroliere rafinate.
08 Produse chimice și 23,338 8,2%
fibre sintetice;
produse din cauciuc
și plastic;
combustibil
nuclear.
09 Alte produse 43,075 15,1%
minerale
nemetalice.
10 Metale de bază; 10,884 3,8%
produse metalice
fabricate, cu
excepția mașinilor
și echipamentelor.
11 Mașini și 10,715 3,8%
echipamente n.c.a.
(*); mașini de birou
și calculatoare;
mașini și aparate
electrice n.c.a.(*);
echipamente de
radio, televiziune si
comunicatii;
instrumente
medicale, de
precizie și optice;
ceasuri si ceasuri.
 12 Echipamente de 3,633 1,3%
transport.
13 Mobilier; alte 11,931 4,2%
produse
manufacturate n.c.a.
(*).
14 Materii prime 15,518 5,4%
secundare; deșeuri
de curățare stradală
și alte deșeuri.
15 Poștă, colete. 820 0,3%
16 Echipamente și 7,083 2,5%
materiale utilizate
la transportul
mărfurilor.
17 Mărfuri transportate 875 0,3%
în cursul mutărilor
(bunuri de uz casnic
și mobilier și
echipamente de
birou); bagajele
transportate separat
de călători;
autovehicule mutate
pentru reparare; alte
bunuri
necomerciale n.c.a.
(*).
18 Mărfuri grupate: un 9,945 3,5%
amestec de tipuri de
mărfuri care sunt
transportate
împreună.
19 Bunuri 6,040 2,1%
neidentificabile:
bunuri care,
indiferent de motiv,
nu pot fi
identificate și, prin
urmare, nu pot fi
clasificate în
grupele 1-16.
20 Alte bunuri Alte bunuri 375 0,1%
TOTAL 285,484 100.0%
 Transportul pe calea ferată

Numărul de pasageri feroviari din Belgia din 2007 până în 2018 (în milioane)

Transportul pe apă

Transport maritim în Belgia, 1997 - 2019

Transport 1997 2007 2012 2017 2018 2019
maritim
(1997-
2019)
Nave care 32,248 34,043 26,795 25,172 25,758 25,726
sosesc

Navele 30,291 35,080 27,649 26,138 26,737 26,484

care pleacă

Marfă 61,856 102,365 101,789 117,801 122,303 125,914

încărcată (x
1.000 t)
 Marfă 100,208 134,327 120,705 140,027 147,911 151,868
descărcată
(x 1.000 t)

Cantitatea de marfă transportată pe căile navigabile interioare în Belgia între 2006 și

2020 (în milioane de tone-kilometri)

Transportul aerian

În 2020, aeroporturile belgiene au avut aproximativ 9,5 milioane de pasageri și 150.000

de zboruri.
Au existat doar 16.536 de zboruri în lunile aprilie, mai și iunie.
În 2019, au fost aproape 35,5 milioane de pasageri și puțin sub 325.000 de zboruri. În
2020, aceasta reprezintă o scădere cu 73% a numărului de pasageri (inclusiv pasagerii de
tranzit) și o scădere cu 53% a numărului total de zboruri (plecări și sosiri).

Număr de zboruri - sosiri și 2019 2020

plecări Sosiri Plecari Sosiri Plecari
Numar de zboruri 162,642 162,010 76,108 75,746
Zaventem (Brussels Airport) 111,237 111,065 42,981 42,755
Ostende (Ostend-Bruges) 4,529 4,549 2,712 2,655
Charleroi (Brussels South) 24,753 24,778 10,209 10,186
Antwerp-Deurne 6,995 6,697 3,880 4,029
Liège-Bierset 15,128 14,921 16,326 16,121
Marfă manipulată în aeroporturile belgiene, 2019 (în tone)

Numărul total de pasageri aerieni care sosesc pe aeroporturile din Belgia între 2007 și
2020 (în milioane)
Transporturi speciale

Incarcari anormale
Deplasările anormale de încărcătură sunt interzise de sărbătorile legale și pe drumurile
obișnuite, de sâmbătă la ora 06.00 până luni la ora 06.00 și, de asemenea, pe autostrăzi,
de sâmbătă la ora 06.00 până luni la ora 09.00.

O autorizație specială trebuie obținută dacă vehiculele/încărcăturile depășesc greutățile

și dimensiunile maxime permise
Toți operatorii de încărcături anormale vor solicita un certificat de deținător pentru a
dovedi proprietatea remorcii, care trebuie să fie transportată în orice moment ca parte a
documentelor vehiculului.

BIBLIOGRAFIE
https://www.transportsfriend.org/international-travel/belgium/ - collapse-
0f0ae7867e9d43e48ddc6be13ef6133c
https://www.euro-trafic.be/en/exceptional-transport.php
https://www.ceicdata.com/en/indicators
https://bruxelles.mae.ro/node/177
https://en.wikipedia.org/wiki/Transport_in_Belgium