Sunteți pe pagina 1din 48

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Administrarea Afacerilor n Turism

Aspecte strategice privind dezvoltarea serviciilor de turism n judeul Cluj

Masteranzi:

Bucureti

2010

Cuprins

Introducere .......................................................................................................
1.

3 4

Analiza strategic a servciilor de turism ............................................

Analiza macromediului (Analiza PEST) .................................................... 6 Analiza micromediului (Analiza SWOT) ................................................. 15 2. Program de dezvoltare a serviciilor de turism .................................. 30 Concluzii ............................................................................................................ 37 Bibliografie ........................................................................................................ 38 Anexe ................................................................................................................. 40

Introducere

Pentru realizarea acestei lucrri am ales ca subiect de dezbatere aspectele strategice privind dezvoltarea serviciilor de turism n judeul Cluj, bazndu-ne pe renumele inuturilor ardeleneti care nc mai pot contura un viitor promitor pentru turismul romnesc. n condiiile unei economii actuale afectate de criza financiar n mai toate sectoarele ei, este deosebit de dificil o redresare a situiei existente n particular n domeniul turismului. Pe lng aceste aspecte, problema pleac nu de la un nivel optim puin afectat de criza economic, ci de la unul subunitar, turismul nefiind valorificat pn n prezent la adevarat sa valoare, lund n considerare potenialul turistic existent. Eterogenitatea cadrului natural ce se remarc printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adaug vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul rii noastre, numeroase monumente de art i elemente etnografice i folclorice originale fac din teritoriul judeului Cluj un centru de mare atractivitate turistic, pe plan intern i internaional. Potenialul turistic se reflect n condiiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme : drumeie, alpinism, turism auto, sporturi de iarn i de var, odihna de scurt i lung durat, tabere de copii i tineret, tratament balnear etc. Pentru a putea formula o strategie eficient de dezvoltare a acestor servicii, este esenial realizarea unor analize ale micro i macromediului. Prin urmare, n prezenta lucrare vom surprinde n primul capitol analiza factorilor de ansamblu ale mediilor politic, economic, social i tehnologic care influeneaz activitile desfurate n domeniul turismului, precum i cea a punctelor tari i slabe, a oportunitilor i a ameninrilor actuale existente la nivelul serviciilor de turism n judeul Cluj. Ulterior, n cel de-al doilea capitol, vom formula o strategie concludent de de zvoltare a acestora, pornind de la rezultatele celor dou analize efectuate la punctul unu. Potenialul turistic valoros existent att la nivel naional, ct i n particular la nivelul judeului Cluj, constituie o oportunitate major pentru dezvoltarea Romniei. Valorificarea acestuia poate transforma turismul n unul din cele mai importante sectoare ale economiei romneti, dar i a economiilor regionale.

1. Analiza strategic a servciilor de turism

Pentru a putea formula un program de dezvoltare a serviciilor de turism din judeul Cluj, trebuie s analizm mai inti aspectele legate macromediu i micromediu care influeneaz desfurarea acestora. n urma unei analize PEST vom ti ce aspecte ale macromediului i n ce msur influeneaz aceti factori aceast categorie de servicii. Totodat, o trecere n revist a punctelor tari i slabe, a oportunitilor i ameninrilor prin efectuarea unei analize Swot, ne va conduce spre formularea unei misiuni care s asigure dezvoltarea acestor serviicii. Dintre zonele i obiectivele de mare atractivitate turistic ale judeului Cluj trebuie menionate : -Vldeasa i Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea pdurilor de rinoase, aer ozonat, strat de zpad apreciabil i de durat, favorabil sporturilor de iarn; -Munii Trascului, deosebit de spectaculoi datorit formelor de relief modelate n calcare, pe o arie relativ restrns putnd fi ntlnite patru sectoare de chei (Cheile Turzii, Turenilor, Borzetilor i Coletilor), defilee, stnci impozante, perei de calcare, peteri etc.; -Muntele Biorii, zona ce se remarc prin peisaje de excepional frumusee cutat vara de amatorii de vnat i pescuit i iarna de cei ai sportului alb; -zona Gilu - Tarnia, care ofer condiii deosebite pentru agrement la sfrit de sptmn; -zona Beli - Fntnele situat pe malul stng al lacului de acumulare, pretabil pentru agrement i practicarea de sporturi nautice. Staiunile balneoclimaterice prezint, n general, interes doar la nivel local, ns Bile Someeni, Cojocna, Bia, Turda i Ocna Dejului, cu proprieti terapeutice deosebite, justific eforturi pentru modernizarea i lrgirea amenajrilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeului. Bogia de monumente istorice, a locurilor cu rezonan similar ca i patrimoniul arhitectural, incluse n mare parte n circuitul naional, constituie o cert i permanent surs de atracie turistic. n municipiul Cluj - Napoca atrag atenia monumente ca : Biserica Sf. Mihail biseric a Franciscanilor-, Statuia ecvestr reprezentnd pe Sf.Gheorghe ucignd balaurul, Statuia ecvestr a lui Matei Corvin, Biserica reformat ridicat de Matei Corvin, Statuia ecvestr a domnului romn unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Cldirea Redutei - de care se leag memorabile evenimente din istoria transilvan, Teatrul Naional, Catedrala ortodox, grupul statuar coala Ardelean , monumentul Ostaului Romn, statuia lui Avram Iancu, statuia lui Mihai
4

Eminescu i a lui Lucian Blaga etc. Tot aici, de mare interes turistic sunt : Muzeul Naional de Art, al doilea din ar ca zestre de art romneasc dar i strin (peste 4000 de lucrri), Muzeul Naional de Istorie a Transilvaniei (peste 100000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65000 de exponate), Secia n aer liber a Muzeului Etnografic (85 de uniti), Muzeul memorial Emil Isac, Colecia de istoria farmaciei, Muzeul de Mineralogie i Geologie i Muzeul Zoologic (peste 140000 piese). Grdina botanic, una dintre cele mai cunoscute i mai bine organizate din sud-estul Europei, ofer un bun prilej de destindere, dar i de instruire pentru numeroi turiti din ar i strintate. n municipiile Dej i Turda, bisericile n stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate n pieele centrale, constituie importante puncte de atracie. Casele memoriale vin s ntregeasc patrimoniul de monumente cu atracie turistic : Dr. Ioan Raiu la Turda i Octavian Goga la Ciucea. Cu toate acestea, exist probleme privitoare la calitatea produselor turistice i a serviciilor, publicitatea i promovarea acestora, nivelul de dezvoltare a infrastructurii i accesul la obiectivele turistice, starea avansat de uzur a unor echipamente, deficiene organiizatorice i de ordin legislativ. Acest fept se datoreaz unor probleme mai vechi pricinuite de investiiile slabe sau inexistente i schimbrile survenite n urma tranziiei la o economie de pia liber. Depirea acestor probleme necesit investirea de resurse n turism i n sectoarele adiacente, perfecionarea organizrii activitii turistice la toate nivelurile, crearea unui cadru legislativ stimulativ pentru dezvoltarea industriei turistice. Capacitatea turistic a judeului Cluj la 31 iulie 2007 cuprindea: 50 hoteluri i moteluri, 1 han turistic, 7 cabane turistice, 3 campinguri i uniti de csu, 33 vile turistice i bungalouri i 1 tabr de elevi i precolari, 16 pensiuni turistice, 94 pensiuni agroturistice, 2 hoteluri pentru tineret, 2 hosteluri i 2 popasuri turistice. Transformarea turismului ntr-o activitate de tip industrial, care s ridice la adevrata valoare importantul potenial de care judeul Cluj dispune, cu profitabilitate att pentru ofertani ct i pentru tot mai numeroi beneficiari, oblig la schimbri de mentalitate, stimularea pe multiple ci a iniiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atribuiuni de decizie, care s contientizeze inepuizabila surs de venit a acestei activiti, reorganizarea i modernizarea amenajrilor turistice i o susinut campanie publicitar att n ar ct i peste hotare.

1.1.Analiza macromediului (Analiza PEST)

n procesul de dezvoltare economico-social a Romniei, turismul poate deveni unul din factorii cheie, avnd n vedere faptul c ara noastr are un potenial turistic de excepie, dar insuficient valorificat pn n prezent. O analiz a mediilor politic, economic, social i tehnologic pun n lumin o imagine de ansamblu a factorilor care influeneaz desfurarea serviciilor de turism. De aceea, vom prezenta n cele ce urmeaz aceste medii care susin sau mpiedic prestarea, dar i dezvoltarea serviciilor de turism din judeul Cluj. n Romnia, toate regiunile rii dispun de un potenial turistic valoros care ofera mari posibiliti de dezvoltare i diversificare a activitii turistice. Distribuia formelor de relief n cadrul regiunilor, precum i caracteristicile condiiilor climatice sunt principalii factori care determin diferenele i diversitatea potenialului turistic al fiecrei regiuni. Pentru regiunea Nord-Vest specific pentru ultimii ani este dezvoltarea pensiunilor agro-turistice, ceea ce a creat premisele dezvoltrii turismului rural i agroturismului. Din aceast regiune face parte i judeul Cluj, jude avut n vedere n aceast lucrare i pentru care urmrim s stabilim aspectele strategice de care depinde dezvoltarea serviciilor de turism n cadrul acestuia. Mediul politic actual existent n Romnia produce oarecare dezechilibre la nivelul sectoarelor economiei. Principalul motiv invocat de actualui Guvern este criza economic mondial care impune reduceri drastice n diverse ramuri. Aadar, dac imaginea creat la nivel european i internaional a unei Romnii turistice nu a reuit pn n prezent atragerea unor investitori importani n domeniu, precum i a turitilor strini, dar mai ales alegerea de ctre romni a altor destinaii turistice externe mult mai convenabile, aceast perioad pare s impiedice i mai mult toate aceste ncercri. Mediul economic situeaz judeul Cluj pe locuri frumtae n ierarhia naional ca potenial de polarizare, dup capital, influena acestuia manifestndu-se asupra ntregului spaiu al Transilvaniei. Sibiu i Cluj, alturi de Bucureti sunt judeele n care volumul depozitelor raportate la numrul de locuitori depete media naional, de 8.212,5 lei, potrivit datelor centralizate de Banca Naional a Romniei. Astfel, un locuitor din Capital deine, n medie, un depozit n valoare de 41.185 de lei, n timp ce n judeele Sibiu i Cluj media economiilor este de 8.727 de lei,
6

respectiv 9.980 de lei. Structura economic este diversificat, iar indicele de dezvoltare al ntregii zone este unul ridicat. Piaa de consum este relativ numeroas nregistrndu-se un numr de 702755 locuitori, potrivit recensmntului din 2002. Se remarc ns, ca n majoritatea regiunilor dezvoltate, o preponderen a proprietii private, majoritatea agenilor economici din jude fiind cu capital privat. Specific este diversitatea ramurilor industriale: extractiv, metalurgic, constructoare de maini, medicamente, cosmetice, materiale de construcii, tricotaje, confecii alimentar etc. Toate acestea resimt ns impactul crizei economice mondiale n proporii diferite. Fora de munc ieftin a facilitate mult timp dezvoltarea sistemului lohn, fapt ilustrat i de valoarea mai mare a exporturilor n lohn n comparaie cu exporturile definitive. Pn nu de mult se putea remarca existena unui climat favorabil investiiilor, dar i a unui numr mare de firme care lucreaz n sistem lohn. Efectele crizei economice afecteaz ns semnificativ i aceast ramur. n privina aspectelor legate de FORA DE MUNC, situaia este ngrijortoare ca n marea majoritate a judeelor din ar. Romnia nu a reuit s ias din recesiune n trimestrul al treilea, la fel ca alte apte ri din UE, n timp ce economiile altor 18 state membre au reuit s nregistreze creteri fa de trimestrul al doilea al anului trecut, potrivit datelor revizuite publicate de Eurostat. Economia a sczut n 2009 cu 7%, iar Romnia s-a ncadrat n inta de deficit de 7,3% din PIB la finalul lui 2009, arata datele preliminare ale Ministerului Finantelor Publice. n tabelul de mai jos poate fi observat repartizarea n numr semnificativ a salariailor n domeniul serviciilor, aspect mbucurtor i des ntlnit n rndul rilor aflate n curs de dezvoltare. Tabelul nr. 1 EFECTIVUL SALARIAILOR LA SFRITUL LUNII Aprilie 2008 -persoaneTotal judetul Cluj din care: Agricultur, servicii anexe Industrie i construcii Servicii vntoare i 2127 86300 120036 208463

Datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetrii statistice asupra ctigurilor salariale. Pentru ntreprinderile cu 0-3 salariati, datele au fost completate cu informaiile existente n

Registrul Statistic al ntreprinderilor i au fost repartizate conform distribuiei obinut n cercetarea statistic anual asupra costului forei de munc. Peste un sfert de milion de romani si-au pierdut locurile de munca in 2009. Rata somajul a urcat in perioada ianuarie-noiembrie de la 4,1% la 7,5%. Potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, in Prahova, Arges, Cluj, Brasov, Timis, Sibiu, Galati, Dolj, Alba si Suceava si-au pierdut slujbele peste 100.000 de persoane, majoritatea barbati. Tabelul nr. 2 NUMRUL OMERILOR I RATA OMAJULUI n aprilie 2008 Nr. omeri jud. Cluj-persoane Brbai Femei Rata omajului jud.Cluj- % Brbai Femei 10164 4967 5197 3,1 2,8 3,5

Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc Situaia ngrijortoare exsten n 2008 are ns i antecedente n anii anteriori. Situaia existent pn n 2008 necesita o economie n for care s readuc n rndul populaiei ocupate un numr nsemnat de persoane. Din pcate ns, aceast situaie nu pare s caute o ieire rapid, ci mai degrab o cretere a numrului de omeri nu de la an la an, ci de la lun la lun. Tabelul nr. 3 NUMRUL OMERILOR I RATA OMAJULUI n perioada 2006-2008 Anii omerii nregistrai la Ageniile Rata omajului (%) Femei 3,7 3,4 3,5 3,2 2,7 2,8 Brbai

pentru ocuparea forei de munc ( persoane) Femei 2006 2007 2008 5469 5267 5197 5731 4936 4967 Brbai

Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc Dup cum putem observa din tabelul de mai sus, anul 2007 fa de anul 2006 a fost un an cu mult mai bun sub aspectul angajrilor, constatnd in special o scdere a numrului de barbai
8

omeri de la 5731 la 4936, precum i o valoare mult mai mic a ratei omajului, respectiv de la 3,7% la 3,4% n cazul femeilor i 3,2% la 2,7 %. Situaia anului 2008 ns nu pare s fie la fel de benefic n domeniul omerilor, nregistrndu-se o scdere a numrului de omeri femei de la 5267 la 5197, dar o cretere uoar n rndul brbailor de la 4936 la 4967. Rata omajului ns a nregistrat o cretere cu un procent n ambele cazuri. Se poate desprinde de aici concluzia c anul 2007 a fost un an mai bun fa de 2008 sub aspectul numrului de omerii nregistrai la Ageniile pentru ocuparea forei de munc, dar i al ratei omajului la nivelul judeului Cluj. Tabelul nr.4 CTIGUL SALARIAL MEDIU- aprilie 2008 Lei/pers Brut Total judetul Cluj din care: Agricultur, vntoare i servicii anexe Industrie i construcii Servicii 1319 1663 1926 976 1230 1413 1820 Net 1339

Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc Tabelul nr. 5 CTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU NET LUNAR 2005-2008 Anii 2005 2006 2007 2008 lei/salariat 784 905 1228 1339

Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc

Figura nr. 1 CTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU NET LUNAR 2005-2008

Aa cum se poate observa cu uurin din figura nr. 1, evoluia ctigului salarial nominal mediu net lunar a cunoscut modificri vizibile n decursul celor 4 ani. Ins, i de aceast dat, putem spune c anul 2007 a fost unul mai bun, a nregistrat creteri semnificative ceea ce nsemn un progres simultan al produvtivitii nregistrate la nivelul ntregii economii a judeului Cluj. Acest lucru poate fi argumentat de apariia semnelor crizei economice mondiale resimite la nivel naional. Ceea ce este ns ngrijortoare este situaia care s-a nregistrat n anul care tocmai s-a ncheiat. Anul 2009 a avut numeroase deficiene n domeniul economiei, de la scderea nivelului salariilor pn la disponibilizarea unui numr important de angajai la nivelul ntreprinderilor. Dac un pilon att de important la nivelul economiei naionale este afectat puternic de efectele crizei economice, serviciile de turism n particular, dar i serviciile n general vor avea de afectat pe o perioada mai lung de timp. Dac judeul Cluj este tulburat n acest domeniu de actualele tendine ale economiei naionale, va necesar un numr mai mare de ani pentru redresare i, mai mult dect att, de strategii mai eficiente cu obiective i planuri de aciune mult mai puternice. Mediul social influeneaz de asemenea serviciile de turism oferite la nivelul judeului Cluj. Astfel, o pondere semnificativ a populaiei tinere, dar i a celor mai n vrst i experimentate poate contribui la creare unor noi strategii de dezvoltare a acestui sector. Posibilitile actuale existente cu precdere n judeul Cluj ofer posibilitatea tinerilor absolveni de liceu s urmeze cursurile unor faculti n domeniul turismului. Judeul Cluj este unul din cele mai importante centre ale rii nu numai n privina nvmntului ci i n cea a vieii culturale i artistice. Recensmntul din anul 2002 certific existena unui numr de 702755 de persoane care locuiesc n raza judeului Cluj, precum i o densitate a acesteia de 105,3 Locuitori / km2. Tabelul nr. 6 Populaia pe sexe n perioada 2005-2008 Anii Populaia pe sexe Ambele sexe 2005 2006 2007 2008 694511 689523 692316 691989 335189 332837 333923 333721 Masculin Feminin 359322 356686 358393 358268

Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeului Cluj


10

Se observ o scdere a numrului de persoane n anii 2006 fa de 2005, respectiv 2008 fa de 2007, cu un declin mai mare nregistrat n rndul brbailor. Ponderea femeilor n total populaie este de 51,73% n primii doi ani analizai, respectiv 51,77% i 51,78% n urmtorii doi. Observm astfel o uoar tendin de predominare progresiv a sexului feminin. De asemenea, populaia care locuiete n mediul urban este n proporie de peste 50% n total populaie a judeului Cluj, n urmtorul tabel fiind prezentat concret numrul acestora. Tabelul nr. 7 Stuctura populaiei pe medii n perioada 2005-2008 Anii Populaia pe medii (persoane) Urban 2005 2006 2007 2008 465506 461251 464377 462642 229005 228272 227939 229347 Rural

Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeului Cluj

Figura nr. 2 Structura populaiei pe sexe-2008 Figura nr.3 Structura populaiei pe medii2008 Figurile anterioare pun n eviden predominarea sexului femini i a mediului urban n anul 2008. Cifrele menionate n tabelele de mai sus certific aceeai nclinare a balanei i n ceilali ani. La 31 decembrie 2007, judeul Cluj prezenta un numr de 5 municipii i un ora, 75 de comune i 420 de sate. Tot aici menionm i maniera n care s-a desfurat micarea natural a populaiei n
11

primul trimestru al anului 2008. Astfel, tabelul nr. 8 surprinde numrul de noi nscui, a persoanelor decedate (cu meniunea celor sub 1an), al cstoriilor i al divorurilor. Tabelul nr.8 MICAREA NATURAL A POPULAIEI N PERIOADA 1I-30 IV 2008 numr Nscui vii Total judeul Cluj Not: Datele pentru anul 2007 sunt definitive i se refer la momentul producerii evenimentului; datele pentru 2008 sunt operative i se refer la momentul nregistrrii fenomenului. Fenomenele au fost repartizate pe judee dup domiciliu: nscuii-vii dup domiciliul mamei, decesele dup domiciliul decedatului i divorurile dup ultimul domiciliu comun al soilor. Tabelul nr. 9 DURATA MEDIE A VIEII PE SEXE Anii 2003-2005 2004-2006 2005-2007 Ambele sexe 72.83 72,86 73,31 Masculin 69.40 69,57 70,32 Feminin 76.35 76,21 76,29 2099 2695 Decedai Spor natural -596 583 290 Cstorii Divoruri Decedai sub 1 an 22

Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeului Cluj Diferena de vrsta este destul de mare ntre cele dou sexe. Imbucurtor este totui faptul c n rndul brbailor se nregistreaz creteri ale duratei medii de via.

Figura nr. 4 Durata medie a vieii pe sexe 2003-2007

12

De asemenea, sub aspectul proteciei sociale, sunt ilustrate n urmtorul tabel cifrele aferente numrului mediu al pensionarilor, dar i valoarea medie a pensiei lunare asigurat prin intermediul asigurrilor sociale de stat. Tabelul nr. 10 NUMRUL MEDIU I PENSIA MEDIE LUNAR A PENSIONARILOR DE ASIGURRI SOCIALE DE STAT Trimestrul nti al anului 2008 Numrul mediu al pensionarilor persoane Pensia medie lei 155442 604

Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc Mediul tehnologic poate influena substanial prestarea serviciilor turistice. Cerinele actuale ale persoanelor presupun dotarea corespunztoare a localitilor pe care le viziteaz, precum i a unitilor de cazare n care nnopteaz. Astfel, nivelul tarifului trebuie s includ i o serie de faciliti pe msur. O data cu tendinele noi care apar n orice domeniu cresc i cerinele clienilor. Trim ntr-o lume contracronometru, iar tehnologia acapareaz ntregul sistem de vieuire. An de an apar noi forme ale tehnologiei, dar care treptat se dvalorizeaz n favoarea apariiei altora. Datele surprinse de ctre Institutul Naional de Statistic sunt n continu scdere sub aspectul activitilor de telefonie fix. Aceasta deoarece n ultima perioad, piaa acestui sector a fost acaparat de numeroase companii de telefonie fix i mobil, vechii abonai renun la reeaua curent n favoarea altora cu oferte mult mai convenabile. Este greu de estimat numrul persoanelor care dein cel puin un telefon mobil n ntreg judeul, precum i a unuia fix din pricina schimbrilor care au survenit n ultima perioad. Cert este c oricare tip de reea este folosit, acest tip de comunicare este indispensabil. Structurile de primire a turitilor sunt asaltate de dorinele actuale ale clienilor de a deine fax, pentru ca acetia s i poat rezolva problemele chiar i atunci cnd sunt n concediu sau n deplasare. Turismul de afaceri deine n special acest tip de clieni. De asemnea, internetul a devenit un mijloc de comunicare i informare relativ ieftin i util. In plus, avantaj competitiv dein acele structuri de primire a turitilot care pun la dispoziia clienilor a unei reele wireless. Este o metod mai eficient de a accesa internetul indiferent de poziia persoanei n cadrul ncperii. Activitile de pot au nregistrat n ultimii ani scderi ale

13

numrului de colete potale sau a trimiterilor cu valoare declarat. Tabelul nr.11 ilustreaz aceast scdere. Tabelul nr. 11 ACTIVITILE DE POT Activitile de pot Coresponden i imprimate (mii bucai) 2005 2006 5385 15549 107 83 1792 1688 Colete potale (mii bucai) (mii bucai) (mii bucai) 131 62 Trimiteri recomandate Trimiteri valoare declarat cu

Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeului Cluj De asemenea, tot mai multe structuri de primire a turitilor apeleaz la amplasarea de camere de supraveghere care s le permit un control permanent i o asigurare de asemenea continu a siguranei persoanelor cazate.

1.2. Analiza micromediului in judetul Cluj

Analiza SWOT reprezinta o analiza a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor care a fost creata si utilizata de intreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor. Acest instrument face posibila analizarea rapida a punctelor strategice cheie, precum si identificarea alternativelor strategice. Astazi, analiza SWOT este aplicata in cadrul analizei teritoriului si este utilizata ca instrument pentru facilitarea planificarii in cadrul administratiilor publice. Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela ca, indiferent de actiunile stabilite, procesul decizional ar trebui sa includa urmatoarele elemente:

construieste pe Punctele Tari, elimina Punctele Slabe, exploateaza Oportunitatile, indeparteaza Amenintarile.

14

Puncte tari

Puncte slabe

Plasare geografica o Plasare strategica, centrala pentru regiunea de nord-vest a tarii, posibilitatea realizarii de conexiuni cu celelalte orase si judete din regiune. o Situata in zona de contact a trei unitati geografice majore: Muntii Apuseni, Platoul Somesan si Campia Transilvaniei. o Situarea pe raul Somesul Mic, fapt ce ii asigura necesarul de apa potabila pentru orasul resedinta de judet, cat si de energie electrica, aceasta din urma fiind chiar exportata si in alte judete. o Plasarea judetului la intersectia coridoarelor majore de transport european. o Judetul Cluj este traversat de coridorul de sud-vest care leaga Bucurestiul de Budapesta. o Situat la intersectia unor importante magistrale feroviare si rutiere care-i asigura legaturi facile cu toate zonele tarii - in judetul Cluj se regasesc cai de acces rutier si feroviar de interes national si international.

Plasare geografica

o Exista comune situate in zona montana, la inaltimi mari, ingreunand conditiile de viata, comunicare, productie si dezvoltare. o Distanta relativ mare de granitele tarii. o Existenta unor comune relativ izolate. o Lacurile naturale sunt putine si de importanta secundara ca utilitate economica. o Torentialitate ridicata a precipitatiilor atmosferice. o Existenta unor zone cu risc de inundare. o Nivel redus al investitiilor in domeniul amenajarilor funciare.

Turism

o Ponderea dominanta a resurselor atractive ale judetului este exploatata la un nivel inferior de eficienta. o Lipsa amenajarilor specifice unei oferte atractive competitive.

o Judetul Cluj face parte dintr-o regiune o Introducerea deficitara, cu amenajari de mediudezvoltata care in viitor poate detine un rol circumstanta, in circulatia turistica a multor obiective.
15

coordonator. o Judetul Cluj se prezinta ca spatiu cu risc seismic redus si ca zona cu risc scazut pentru inundatii.

o Lipsa cailor de acces modernizate spre numeroase obiective si zone turistice; ca urmare, initiativele amenajarii turistice se blocheaza din lipsa acestei facilitati aureola de izvoare si lacuri sarate, cu o

Turism o Judetul Cluj este un centru activ din punct de vedere turistic, pe plan intern si international. o Prezenta morfologic, unui cadru natural

importanta remarcabila in turismul curativ. In anumite areale sunt cantonate namoluri terapeutice.

variat o Extensiunea mare a padurilor de foioase si conifere atribuie peisajului o valenta estetica certa, functia turistica a padurii (prin efectele de margine si de insula, prin rolul

alcatuit din podisuri si munti, care, peisagistic exclude monotonia turistica.

o Judetul Cluj se inscrie intr-un climat antipoluant) fiind recunoscuta. temperat moderat, fara extreme deosebite, ceea ce favorizeaza desfasurarea activitatilor turistice intregul an. Durata zapezii in muntii de peste 1 800 m altitudine este de 4-5 luni/an. o Datorita unui substrat geologic salifer, la bordura Campiei Transilvaniei apare o o Fauna cinegetica si piscicola variata creeaza conditiile optime practicarii turismului cinegetic si a pescuitului sportiv sau de agrement. o Judetul detine numeroase situri arheologice antice, cetati si castele medievale, biserici si manastiri, monumente, edificii culturale si economice cu rol decisiv in practicarea turismului cultural. o Diversitatea resurselor turistice face posibila afirmarea unor tipuri si forme variate de turism (recreativ, curativ, cultural, mixt: speoturism, alpinism, turism cinegetic si piscicol, turism extrem, rural, urban). o Prezenta unei populatii urbane numeroasa in
16

judet, cu nevoi turistice mai ridicate, ce asigura o cerere potential numeroasa pentru servicii turistice. o Cresterea numerica a practicantilor turismului, fenomen specific oraselor cu standard de dezvoltare economica si sociala mai ridicat. o Largi posibilitati de afirmare a turismului rural, indeosebi in localitatile zonei montane, dar si in unele asezari, mai dotate ca infrastructura din Podisul Somesan sau Campia Transilvaniei. o Existenta unei infrastructuri de cazare de peste 5.000 locuri intre care se inscriu baze moderne, cu confort competitiv. o Pozitia geografica favorabila a judetului in raport cu axele majore de circulatie interna si internationala (E60, magistralele feroviare Bucuresti-Episcopia Bihorului; BucurestiHalmeu; aeroportul din Cluj-Napoca). o Rolul de tranzit al spatiului judetean inspre centrul si vestul Europei, dar si in sens invers, spre centrul, estul si sudul Romaniei. o Oferta turistica actuala de nivel scazut sub aspectul confortului si serviciilor. o Produs turistic sablonar. Nu se pun in valoare elementele de specificitate, originalitate ale ofertei.
17

o Lipsa materialelor promotionale. o Lipsa promovarii ofertei turistice la toate nivelurile (regional national, international) o Lipsa unui brand turistic al judetului. o Grad de specializare profesionala limitat al multor promotori ai turismului (in special cei din mediul rural). Amatorismul si improvizatia sunt frecvente. o Lipsa unor institutii indispensabile informarii si organizarii activitatilor turistice (centre de informare turistica, asociatii ale promotorilor turismului din diferite subramuri ale acestuia, sindicatul lucratorilor din turism etc). satisface o cerere din ce in ce mai variata

18

Oportunitati

Amenintari

Plasare geografica

Plasare geografica

o Traseul proiectat al autostrazii Bors-Brasov traverseaza teritoriul judetului. Distanta punctelor de racordare la autostrada este la aproximativ 15 km de municipiul resedinta de judet. o Modernizarea unor drumuri care sa creasca interconectarea cu judete limitrofe, in special cu cele din zona montana (M-tii Apuseni). o Drumul judetean (DJ) care trece prin Bazinul Ponor si Padis, leaga judetul Cluj de judetul Bihor. o Modernizarea drumului forestier care leaga judetul Cluj de judetul Alba prin bazinul Ponor.

o Aglomerarea urbana. o Versanti lipsiti de vegetatie forestiera, care favorizeaza instalarea proceselor de risc. o Incapacitatea de a cofinanta proiectele de investitii in infrastructura locala sau judeteana o Nivel relativ scazut al investitiilor in infrastructura care sa valorifice avantajele plasarii geografice a judetului. o Existenta in zona periurbana a unor comune dezvoltate si cu potential mare de dezvoltare poate conduce metropolitane. la constituirea unei arii

Turism Turism o Valorificarea superioara a potentialului turistic al judetului, in special zona montana si municipiul Cluj-Napoca. o Posibil parc de distractii in Cluj-Napoca. o Prezenta autostrazii Bors-Brasov va permite accesul mai multor turisti. o Cererea crescanda de servicii turistice pe o Starea precara a unor drumuri, densitate rutiera redusa in zona montana a judetului. o Subutilizarea potentialului turistic existent la nivel de judet. o Mentinerea in stare latenta, ineficienta economic si social, a valorificarii potentialului atractiv al judetului.

19

piata interna si externa a domeniului. o Nevoia de conservare si protejare prin turism organizat a unor resurse supuse degradarii naturale sau antropice. o Afirmarea recenta a turismului rural pe plan mondial. Existenta in Judetul Cluj a unor valori etnografice de exceptie justifica o astfel de abordare prioritara. o Crearea complementaritatii economice si sociale in conditiile regresului industriei si stagnarii agriculturii judetului. o Reconstructia ecologica prin turism a unor areale afectate de alte forme de valorificare economica (minerit, forestier, pastoral).

o Proliferarea amenajarilor ad-hoc. o Afectarea si degradarea resurselor turistice naturale sau antropice, prin exploatare inadecvata. o Dezvoltarea altor forme de valorificare economica concurentiale (industrie, exploatari forestiere, agricultura) cu efect negativ asupra structurii si compozitiei fondului turistic. o Extinderea concurentei neloiale. o Ineficienta unor amenajari turistice. o Nesatisfacerea nevoilor sociale (recreative, culturale sau curative) a cererii turistice. o Existenta in judet a unor institutii universitare implicate in formarea specialistilor pentru domeniul turistic. o Afirmarea speoturismului si turismului cinegetic in conditiile existentei in judet a unor resurse deosebite si a lipsei acestora (fauna cinegetica) in tarile din vestul Europei (mari emitatoare de fluxuri turistice). o Existenta unor programe europene de dezvoltare a activitatilor si infrastructurilor turistice, finantate, predominant, din fonduri comunitare ce trebuie astfel accesate. o Cresterea rolului administratiei locale in gestionarea resurselor teritoriului aferent
20

comunelor sau judetului conform principiului autonomiei locale. o Pierderea clientelei proprii atrasa de alte zone cu standard turistic superior. o Crearea unei imagini negative asupra obiectivelor zonei (judetului) prin vectorul unei cereri turistice nesatisfacute. o Participarea redusa a turismului la dezvoltarea judetului.

Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantele sale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncte turistice de mare interes. Lor li se adauga monumente istorice datand din timpuri stravechi, monumente de arta si elemente folclorice originale. Judetul Cluj beneficiaza de un potential turistic impresionant dar care este foarte putin exploatat (facem in principal referire la turismul montan - zona Muntilor Apuseni, turismul istoric ClujNapoca, agro-turism zona rurala etc.) Conform profilului turistic al judetului, fixat in liniile sale majore in PATR, principalele tipuri de turism competitive pentru judetul Cluj sunt:

21

Turismul cultural se situeaza in varful piramidei posibilitatilor de afirmare datorita unui potential atractiv constituit din numeroase si variate obiective istorice, religioase, etnografice, culturale, monumente, obiective economice cu atribute turistice existente in perimetrul judetului. Turismul cultural poate fi: - Turismul urban are un camp de practicare larg deschis in municipiile Cluj Napoca, in primul rand, respectiv in Turda, Dej si Gherla in intravilanul carora exista o mare concentrare de atractii turistice: muzee, edificii religioase, Gradina Botanica, monumente (statui, busturi, case memoriale), vestigiile istorice, institutii de arta si cultura etc. - Turismul rural are o puternica tenta culturala prin valorificarea obiceiurilor, traditiilor sau folclorului local. - Turismul religios are in vedere valorificarea obiectivelor religioase ale judetului, dar mai ales manifestarile organizate de acestea (hramuri, pelerinaje). Turismul recreativ montan ocupa locul secund al ierarhiei si se poate practica pe cca 25% din suprafata judetului. Varietatea resurselor determina posibilitatea practicarii mai multor forme de turism si anume: o Turismul de agrement hibernal (pentru sporturi de iarna-schi, bob, saniute, patinaj) o Speoturismul o Alpinismul o Turismul de drumetie o Turismul cinegetic o Turismul de agrement piscicol o Turismul extrem Turismul curativ detine resurse importante, legate de saliferul ce strabate axial, de la nord-est la sud-vest judetul, ceea ce poate genera, prin amenajari adecvate cresterea competitivitatii sale in plan regional. El imbraca doua forme si anume : o Turismul balnear o Turismul climateric Turismul mixt sau polivalent rezulta din asocierea a doua sau a tuturor tipurilor precedente in vederea oferirii unor servicii rapide si complexe care raspund nevoilor turistilor. Frecventa este asocierea dintre turismul recreativ si cel cultural in cadrul turismului rural, devenit o forma in dezvoltare efervescenta la nivelul judetului Alte forme de turism ce se pot practica cu succes la nivelul Judetului Cluj sunt:
22

o Turismul stiintific, o Turismul de afaceri, o Turismul de tranzit

Baza de cazare Unitati de cazare turistica existente in luna iunie 2008

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,in functiune, la sfarsitul anului 2008:

23

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Putem observa ca pepercursul a cateva luni s-a desfiintat o singura unitate de cazare, si anume un hotel. Dinamica locurilor de cazare existente la nivelul judetului Cluj

24

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Daca facem o comparatie intre datele statistice prezentate mai sus, referitoare atat la numarul unitatilor turistice de primire cat si numarul locurilor de cazare existente, observam o crestere continua pana in anul 2002, urmata in anul 2003 de o scadere cu aproximativ 10% a acestora, urmand ca din anul 2004 sa se inregistreze din nou cresteri pana in anul 2007, moment in care incepe din nou o scadere la nivelul unitatilor turistice si implicit a locurilor de cazare. Scaderea numarului de turisti cazati in stabilimente turistice se maninfesta la toate nivelele national, regional si judetean. In acest context consideram ca este necesara o implicare mai mare la nivelul tuturor structurilor, atat locale cat si centrale in a asigura infrastructura de baza pentru dezvoltarea turismului, tinand cont de posibilitatea atragerii de fonduri europene si de potentialul turistic existent.

Structura locurilor de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica, in semestrul I 2008

25

Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare :

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Dinamica principalilor indicatori ai activitatii turistice:

26

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

In ceea ce priveste dinamica indicatorilor activitatii turistice acestia au un parcurs ascendent si sublinieaza o crestere a numarului de sosiri si innoptari in unitatile de cazare din judetul Cluj in primul simestru al anului 2008 fata de anul 2007.

SOSIRI N PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARE TURISTIC, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC

1) date provizorii

27

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Dupa analizarea celor doua tabele cu numarul total de sosiri in structurile de cazare putem observa ca in anul 2007 acestea au crescut considerabil fata de ultima luna a anului 2006. Trendul ascendent a continuat si pe parcursul anului 2008, insa cu o scadere brusca in luna decembrie cand s-au inregistrat valori mai mici decat cele din decembrie 2007.

Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica, in semestrul. I 2008 numar

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Numarul turistilor straini este cu mult mai mic decat cel al romanilor care aleg ca destinatie turistica judetul Cluj. Cele mai multe sosiri se inregistreaza in hoteluri, insa dupa cum putem observa acestea sunt cel mai mult preferate de cetatenii straini, in timp ce romanii isi indreapta atentia mai mult asupra pensiunilor.

28

Innoptari in structurile de primire turistica pe tipuri si categorii de structuri, in semestrul I 2008

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Din numarul total al innoptarilor, cei mai multi au fost cetateni romani care au stat in general in hoteluri de 2 si 3 stele. Catatenii straini care au ales ca destinatie judetul Cluj au ales sa innopteze in hoteluri de 4 stele.

Infrastructura de acces turistic. In general exista posibilitati de acces auto spre majoritatea obiectivelor turistice din judet. Caile rutiere au densitatea cea mai ridicata, 0,39km/km si o lungime totala de 2637,7 km, dar si starea cea mai variata, de la drumurile asfaltate la cele de pamant, nemodernizate. Caile ferate traverseaza judetul prin intermediul magistralelor, cu conexiune internationala, Bucuresti-Cluj-Napoca-Epsicopia Bihorului si Bucuresti-Saratel-Dej-Baia Mare. Aeroportul International Cluj ofera legaturi aeriene nationale si internationale. Infrastructura logistica a turismului include institutiile si organizatiile care au ca obiect de activitate promovarea si afirmarea turismului ca activitate social-economica., ex. agentiile de turism a caror activitate complexa este recunoscuta: Eximtur, Calibra, Eurolines, Air Transilvania etc.
29

Ca o concluzie generala, privind atat potentialul turistic oferit de aceasta zona, cat si infrastructura deja existenta, precum si fluctuatile ei in timp, putem spune ca eterogenitatea cadrului natural ce se remarca printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adauga vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul tarii noastre, numeroase monumente de arta si elemente etnografice si folclorice originale fac din teritoriul judetului Cluj un centru de mare atractivitate turistica, pe plan intern si international. Potentialul turistic se reflecta in conditiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme : drumetie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna si de vara, odihna de scurta si lunga durata, tabere de copii si tineret, tratament balnear etc. Statiunile balneoclimaterice prezinta, in general, interes doar la nivel local, insa Baile Someseni, Cojocna, Baita, Turda si Ocna Dejului, cu proprietati terapeutice deosebite, justifica eforturi pentru modernizarea si largirea amenajarilor, care ar putea extinde aria de interes dincolo de limitele judetului. Transformarea turismului intr-o activitate de tip industrial, care sa ridice la adevarata valoare importantul potential de care judetul Cluj dispune, cu profitabilitate atat pentru ofertanti cat si pentru tot mai numerosi beneficiari, obliga la schimbari de mentalitate, stimularea pe multiple cai a initiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atributiuni de decizie, care sa constientizeze inepuizabila sursa de venit a acestei activitati, reorganizarea si modernizarea amenajarilor turistice si o sustinuta campanie publicitara atat in tara cat si peste hotare.

2. Program de dezvoltare a serviciilor de turism in judetul Cluj

MISIUNEA PROGRAMULUI Consideram ca este important sa pornim de la conceptul de dezvoltare durabila ce-si propune sa rezolve problemele prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi, planificarile, intentiile si masurile ce vizeaza dezvoltarea judetului Cluj sunt in interesul cetatenilor. Asa cum a reiesit din analiza socio-economica din capitolul unu, precum si analiza SWOT si PEST perspectivele de dezvoltare ale judetului sunt reale prin avantajele oferite de locatia judetului, de faptul ca este un vestit centru universitar si medical, precum si de faptul ca are o istorie bogata si peisaje deosebite in pofida suprafetei ariilor protejate de doar 1% din totalul suprafetei judetului Cluj (proportia situeaza judetul Cluj mult sub media pe tara 4,8%). Infrastructura existenta este de asemenea un punct important. Existenta unui aeroport modernizat, a ajutat foarte mult judetul si a dat un impuls pozitiv dezvoltarii lui din punct de vedere turistic, si implicit economic.

30

Obiectivele stabilite necesita o perioada de timp mai lunga, atat pentru realizarea lor cat si pentru a vedea impactul preconizat. Consideram importante in primul rand proiectele de infrastructura printre acestea putem enumera: - Modernizarea infrastructurii de acces in zona turistica Rachitele Prislop Ic Ponor - in data de 08.08.2008 s-a semnat contractul de finantare intre Consiliul Judetean Cluj, in calitate de beneficiar, si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional, pentru proiectul Modernizarea infrastructurii de acces in zona turistica Rachitele Prislop - Ic Ponor. Reabilitarea drumului Ciucea Crasna - Virsolt in data de 08.08.2008 - s-a semnat contractul de finantare intre Consiliul Judetean Salaj, in calitate de beneficiar, si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional.

In ceea ce priveste infrastructura turistica sunt in implementare urmatoarele proiecte: - Creterea atractivitii turistice a zonei cu potenial balnear Lacurile srate Zona Durgu Valea Srat i Salina Turda; Dezvoltarea potentialului balnear al lacurilor sarate din regiunea Nord-Vest. Ambele proiecte sunt finantate prin Programul Phare 2005 Coeziune Economic i Social Proiecte Mari de Infrastructur Regional componenta Infrastructura de turism.

Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si educationale la nivel judetean si local, s-a semnat contractul de finantare pentru proiectul: Reabilitarea i modernizarea Ambulatoriului Corp F Hidroterapie al Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, finantat prin Programul Operational Regional.

In domeniul protectiei mediului, sunt de proiecte care au obtinut finantare: - Extinderea i reabilitarea sistemelor de ap i ap uzat din judeele Cluj-Slaj mbuntirea sistemelor de alimentare cu ap, canalizare i epurare n zona Cluj-Slaj, finantat prin Programul Operational Sectorial Mediu. Aplicaia a fost aprobat prin Decizia de Aprobare a Comisiei Europene nr. 1311 din 02.04.2008. - Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in regiunea Turda - Campia Turzii Studiu de Fezabilitate aprobat la Bruxelles prin Decizia nr. C (2008) 1312/03.04.2008, finantarea fiind asigurata prin Programul Operational Sectorial Mediu. - Managementul deseurilor Primaria Dej in curs de implementare. Obtinerea finantarii pentru aceste proiecte reprezinta pasul important spre implementarea lor. Astfel, indicatorii masurabili, de rezultat imediat: numar de kilometrii asfaltati, numar de gospodarii care beneficiaza de alimentare cu apa, numarul statiilor de epurare, si asa mai departe, precum si indicatorii de impact vor determina stabilirea urmatoarelor directii de dezvoltare ale
31

regiunii. Rezultatele obtinute dupa realizarea acestor proiecte si impactul lor asupra regiunii se vor materializa prin cresterea atractivitatii regiunii atat din punct de vedere al investitiilor in turism, cat si a investitiilor strategice - crearea de parcuri industriale in apropiere datorita existentei infrastructurii de baza. Aceste rezultate vor fi materializate prin cresterea locurilor de munca datorita investitiilor, a calitatii vietii si reducerea disparitatii in dezvoltarea economica de ansamblu. Astfel principalele campuri de actiune identificate sunt: infrastructura, mediul, mediul social, turismul, economia si mediul de afaceri. Din punct de vedere al dezvoltarii localitatilor judetului, cea mai importanta directie s-a considerat a fi aceea de realizare a zonei metropolitane in jurul polului national Cluj Napoca, cu rolul de a impulsiona si diversifica activitatile economice. Rezultatul demersurilor trebuie sa fie stimularea investitiilor, reducerea somajului, imbunatatirea nivelului de trai, stoparea migratiei externe, dezvoltarea sistemelor de sanatate, sociale si de infrastructura.

OBIECTIVELE PROGRAMULUI Perspectivele de dezvoltare ale judetului Cluj au ca obiectiv general stabilirea directiilor de alocare a fondurilor publice pentru investitiile cu impact major asupra dezvoltarii economice si sociale a judetului, in scopul diminuarii decalajelor existente fata de entitatile similare din statele membre ale Uniunii Europene. Domeniile care contribuie la definirea provocarilor de dezvoltare pentru judetul Cluj sunt: 1. Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin revitalizarea oraselor cu potential de crestere economica; 2. Infrastructura judeteana si locala de transport; 3. Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educationala; 4. Domeniul economic si social; 5. Turismul; 6. Mediul inconjurator; 1. Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin revitalizarea oraselor cu potential de crestere economica La nivel judetean se va actiona pentru: - atragerea in cat mai mare masura a fondurilor nerambursabile europene prin proiecte viabile de interes regional/judetean/local; promovarea parteneriatului public in proiectele de dezvoltare pentru sectorul public; sporirea cofinantarii locale la proiectele de investitii care sa conduca la dezvoltarea economica locala si, pe aceasta baza, la cresterea veniturilor proprii ale localitatilor; analizarea conditiilor de utilizare a imprumuturilor bancare ca suport alternativ la cofinantarea proiectelor de interes pentru colectivitatile locale. Pentru o dezvoltare economica durabila in zona se considera necesar a se dezvolta activitatile din agricultura, industria alimentara, zootehnie, industria prelucrarii laptelui, industria prelucrarii carnii, fermele zootehnice integrate, precum si din comert, mestesuguri traditionale, agroturism si turism rural.
32

Avand ca principale puncte forte: traditia, personalul calificat, avantajul de a fi o zona geografica cu potential ridicat de dezvoltare si fiind un centru polarizator in regiunea de dezvoltare Nord-Vest, judetul Cluj trebuie sa dezvolte o economie generatoare de valoare adaugata ridicata, cresterea productivitatii muncii realizandu-se prin: - investitii in capitalul productiv din industria locala a judetului, precum si din sectorul agricol; - investitii in echipamente si tehnologie in toate sectoarele de activitate; - investitii in capitalul uman pentru obtinerea unei forte de munca inalt calificata, cu nivel de educatie ridicat si capacitate de adaptabilitate la nevoile in schimbare ale pietelor; - o abordare pro-activa in ceea ce priveste absorbtia investitiilor straine directe care sa permita obtinerea unor produse si servicii cu valoare adaugata mare in toate sectoarele de activitate; - cresterea eficientei in ceea ce priveste consumul de energie, acordandu-i-se acestui domeniu o importanta deosebita in activitatile de cercetare-inovare. Pentru crearea unei baze antreprenoriale dinamice, avand in vedere ca mediul de afaceri existent in judet este preocupat de diversificarea economica si ca acesta raspunde cu promptitudine la oportunitatile de piata atat locale, cat si regionale, la nivel judetean trebuie sa se actioneze pentru realizarea de investitii in extinderea bazei si promovarea culturii antreprenoriale, astfel incat companiile sa-si optimizeze operatiunile si costurile si sa raspunda oportunitatilor de dezvoltare, atat pe piata interna, cat si in cadrul pietelor regionale sau globale; In vederea cresterii competitivitatii economice, la nivel judetean trebuie sa se actioneze pentru dezvoltarea puternica a unor centre de competenta menite sa revigoreze ramurile industriale cu traditie la nivel local. Calitatea drumurilor de acces catre orice localitate sau obiectiv economic situat in judet constitue elementul vital in localizarea companiilor si dezvoltarea mediului de afaceri si turismului. 2. Infrastructura judeteana si locala de transport Asa cum am definit anterior, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii judetene si locale de transport vizeaza cresterea gradului de accesabilitate a regiunii, al mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor in vederea stimularii dezvoltarii economice durabile. Dezvoltarea retelelor de transport va facilita, de asemenea, cooperarea interregional si va contribui semnificativ la cresterea competitivitatii intreprinderilor/firmelor si a mobilitatii fortei de munca, si, prin urmare, la o dezvoltare mai rapida a judetului. In perioada vizata de prezenta Strategie de Dezvoltare, factorii de decizie de la nivel judetean si local vor trebui sa actioneze pentru: - conectarea drumurilor judetene la reteaua de drumuri nationale si la reteaua TEN, acest proces conducand la cresterea fluxurilor de capital, a mobilitatii fortei de munca, a accesabilitatii spre si in interiorul tarii, crearea de noi oportunitati de locuri de munca, inclusiv in zonele rurale; reabilitarea si modernizarea strazilor urbane; - construirea si modernizarea soselelor de centura.

3. Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educational

33

Dezvoltarea economica a unei regiuni este influentata de calitatea serviciilor de sanatate, educatie, sociale. De aceea investitiile realizate in aceste domenii au ca scop imbunatatirea calitatii si ridicarea acestor servicii la standarde europene, cu implicatii asupra gradului de sanatate si al participarii populatiei la piata muncii, precum si in ceea ce priveste gradul general de atractivitate al regiunilor, respectiv al judetelor. Orientarile Strategice Comunitare pentru perioada 2007-2013 prevad necesitatea reducerii disparitatilor in ceea ce priveste calitatea si gradul de acces al populatiei la servicii de sanatate si servicii sociale la nivel regional, precum si necesitatea unor activitati concrete pentru cresterea calitatii si eficacitatii sistemului educational si de training. Serviciile sociale de la nivel local trebuie sa raspunda nevoilor tuturor grupurilor dezavantajate, nivelul local fiind actorul principal in rezolvarea problemelor grupurilor sociale vulnerabile. Strategia Nationala pentru servicii sociale (elaborata in anul 2004) propune reorganizarea sistemului, de la acordarea asistentei in urma producerii efectelor de excludere sociala la interventii pro-active, de constientizare si de prevenire la nivelul populatiei si al potentialelor grupuri dezavantajate. Pentru a atinge acest obiectiv sunt necesare investitii in infrastructura si echipamente pentru ca acestea sa fie in concordanta cu standardele europene in materie. De mentionat faptul ca trebuie luat in considerare principiul dezinstitutionalizarii promovat de politicile europene si nationale in domeniul social. Principalele linii directoare de dezvoltare a serviciilor sociale sunt: imbunatatirea comunicarii si informarii asupra drepturilor si beneficiilor serviciilor sociale; imbunatatirea managementului si organizarea sistemului de furnizare a serviciilor sociale; facilitarea participarii tuturor actorilor sociali la dezvoltarea sistemului de servicii sociale. -

De asemenea, trebuie acordata atentie investitiilor in centrele rezidentiale care sa asigure servicii de cazare de lunga durata, realizandu-se astfel un cadru de gazduire adecvat precum si de ingrijire a persoanelor aflate in dificultate. Exista programe de asistenta sociala si protectia copilului, cuprinse in Strategia Judeteana in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului 2008-2013 adoptata prin Hotararea Consiliului Judetean Cluj nr.128/2009. Avand in vedere caracterul deosebit al acestui domeniu, Consiliul Judetean Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - impreuna cu consiliile locale trebuie sa identifice si sa promoveze proiecte de modernizare/extindere a unitatilor de asistenta sociala destinate persoanelor cu nevoi speciale (copii cu dizabilitati, persoane cu handicap si batrani). Strategia Nationala de Sanatate Publica ( O.M.S. nr.923/2004) vizeaza dezvoltarea unui sistem de prevenire si tratare modern, performant, accesibil tuturor categoriilor de persoane afectate, precum si a unui sistem eficient de servicii de urgenta. Pentru a eficientiza sistemul de sanatate, Strategia Nationala prevede imbunatatirea infrastructurii spitalicesti. Calitatea serviciilor educationale este influentata de conditiile de invatare, respectiv de starea si calitatea infrastructurii. Investitiile in reabilitarea, imbunatatirea si extinderea infrastructurii educationale vor asigura premisele cresterii capacitatii de scolarizare a unitatilor din invatamantul obligatoriu, imbunatatind astfel conditiile de acces la educatie. Interventiile Programului Operational Regional 2007-2013 vor fi complementare interventiilor realizatedin alte surse, respectiv bugetul de stat,bugetele locale, imprumuturi externe.

34

Accesul la educatie al copiilor din localitatile cu economie in declin, in special din mediul rural si medii sociale vulnerabile este dificil din cauza infrastructurii scolare slabe, a distantelor mari pana la cele mai apropiate scoli, insuficientei mijloacelor de transport, a unor spatii scolare de cazare in apropierea scolilor. In acest context o prioritate pentru autoritatile judetene si locale trebuie sa devina crearea si dezvoltarea de campusuri preuniversitare. Dotarea laboratoarelor didactice si de cercetare si investitii in spatiile de rezidenta.

4. Domeniul economic si social Economia judetului Cluj are un inalt grad de complexitate, cu reale posibilitati de dezvoltare. Promovarea si definitivarea unor programe economice in acest judet dau garantia dezvoltarii si consolidarii structurilor economiei de piata. Promovarea unor proiecte adecvate identificate la nivel local si dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, parcuri de afaceri, parcuri logistice) in zonele mai putin dezvoltate si aflate in declin economic. Structurile de sprijinire a afacerilor pot fi axate pe dezvoltarea activitatilor de cercetare si microproductie, pe dezvoltarea activitatilor de cercetare in vederea dezvoltarii de noi modele si prototipuri, pe oferirea de facilitati pentru dezvoltarea intreprinderilor cu activitate productiva sau pe dezvoltarea de noi afaceri prin oferirea de servicii specializate (consultanta, asistenta la inceputul activitatii respectivelor afaceri). Parcurile industriale infiintate in judetul Cluj au avut un impact pozitiv atat asupra dezvoltarii economice la nivel local, cat si asupra crearii de noi locuri de munca. In consecinta, mediul de afaceri local a fost consolidat si IMM-urile au fost incurajate sa desfasoare activitati economice in beneficiul colectiviotatii locale. Pentru consolidarea mediului de afaceri, Consiliul Judetean Cluj are ca obiectiv atragerea de investitori si crearea de locuri de munca durabile. O atentie deosebita va fi acordata de catre Consiliul Judetean Cluj si consiliile locale reabilitarii siturilor industriale poluate si neutilizate. Reabilitarea acestor areale industriale este necesara pentru imbunatatirea mediului inconjurator oferind conditii mai bune pentru investitii noi datorita infrastructurii existente care trebuie doar imbunatatita si nu total innoita.

5. Turismul Dezvoltarea turismului contribuie la imbunatatirea gradului de atractivitate a regiunii si la crearea de noi locuri de munca. Imbunatatirea infrastructurii in zonele turistice si a serviciilor de cazare si agrement va determina cresterea calitativa, la standarde europene a ansamblului conditiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra cresterii cererii de turism pentru judet, implicit pentru Romania. Prin pozitia sa geografica, judetul Cluj dispune de potential turistic, cu resurse natural de o mare diversitate si armonios repartizate, care dau posibilitatea practicarii diverselor forme de turism.

35

Potentialul turistic al judetului Cluj este caracterizat prin: - calitatea mediului inconjurator si satrea de conservare a resurselor naturale; infrastructura generala a teritoriului (retea de cai rutiere si feroviare, surse de energie, infrastructura tehnico-edilitara, telecomunicatii); - existenta unor capacitati turistice variate ca structura, volum si grad de modernizare; concentrarea in teritoriu a resurselor turistice care determina tipul de turism prin care se pot valorifica: obiective cultural-istorice, elemente naturale cu valoare stiintifica, forme de relief spectaculoase, zone impadurite, lacuri de agrement s.a. Unul dintre domeniile spre care trebuie sa se indrepte Consiliul judetean impreuna cu consiliile locale este turismul cultural. Pentru judetul Cluj este foarte important sa se conserve ceea ce a mai ramas din mostenirea culturala a judetului (cladiri istorice, monumente, muzee, teatre, lucrari istorice de arta). Aceste initiative de conservare culturala, propuse de autoritatile locale, vor trebui insotite de o planificare serioasa prin care sa se conserve (si unde este posibil sa se restaureze) centrele istorice ale oraselor, sa se mentina stilul arhitectonic traditional. O atentie deosebita trebuie acordata asazisului turism de nisa, care se bazeaza pe resursele naturale si culturale: statiuni balneare, areale silvice, arii naturale protejate, zone care ofera posibilitatea practicarii sporturilor de iarna s.a. In cadrul acestei categorii pot fi avute in vedere si dezvoltate si alte activitati, respectiv: turismul ecvestru, speo-turismul, turismul de aventura, turismul memorialistoric, turismul de perinaj, turismul de afaceri etc. In acelasi timp trebuie sprijinita infrastructura turistica de informare si promovare si furnizare de informatii turistice catre si de la turisti si tour operatori, vizand dezvoltarea durabila a produselor turistice si cresterea utilizarii internetului in serviciile de rezervare si promovare turistica.

6. Mediul inconjurator In domeniul protectiei mediului inconjurator, obiectivul care trebuie urmarit atat de catre Consiliul Judetean Cluj, cat si de consiliile locale, este acela de reducere a decalajului fata de Uniunea Europeana in ceea ce priveste infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ. Aceasta trebuie sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului poluatorul plateste. Obiectivele care trebuie urmarite de catre autoritatile judetene si locale in acest domeniu se refera la: - imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in zonele urbane si stabilirea structurilor regionale pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata; - dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor; reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana; protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000; - reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin implementarea masurilor in cele mai vulnerabile zone.
36

Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata vizeaza unul din sectoarele in care necesitatile investitionale sunt foarte mari si de aceea in Planul de Actiuni se regaseste un proiect prioritar in acest domeniu care acopera mai multe aglomerari urbane la nivel judetean si care urmeaza sa se realizeze cu finantare din Programul Operational de Mediu. Proiectul va fi finantat din Fondul de Coeziune, este localizat in zona Turda-Campia Turzii, si are o valoare de 80,0 milioane euro. De asemenea, inca un proiect din aceasta categorie va fi finantat tot din Fondul de Coeziune si este un proiect comun pentru judetele Cluj si Salaj, in valoare de 197 milioane euro. Proiectul din zona Turda - Campia Turzii a fost pregatit in cadrul Masurii ISPA 2003/16/P/PA/013-05. De asemenea, proiectul comun pentru Judetele Cluj si Salaj a fost pregatit in cadrul aceleiasi Masuri ISPA. Investitiile din sectorul de apa, necesare pentru conformarea cu acquis-ul comunitar, sunt sensibil mai mari decat cele care pot fi implementate la nivelul POS Mediu in perioada 2007-2013. Legislatia din domeniul managementului deseurilor este in conformitate cu Acquis-ul comunitar. Romania a obtinut in cadrul procesului de negociere perioade de tranzitie pana in 2017 pentru anumite tipuri de depozite de deseuri, in vederea conformarii cu Directivele UE: depozite de deseuri municipale - perioada de tranzitie pana in 2017; stocarea temporara a deseurilor industriale periculoase - 2009; - depozite de deseuri industriale nepericuloase - 2013.

Concluzii

In urma calculelor effectuate analzia SWOT si PEST - strategia de dezvoltare a Judetului Cluj o constituie potentarea punctelor tari, in vederea valorificarii oportunitatilor de crestere si minimizarea efectelor punctelor slabe, prin eliminarea factorilor care blocheaza dezvoltarea. Prin aceasta Strategie se urmareste luarea unor masuri care sa permita redresarea economica a judetului si imbunatatirea situatiei, luand in considerare protectia sociala si conservarea mediului. Domeniile in care se urmareste implementarea planului de dezvoltare sunt cele mentionate in capitoulu doi, si anume: - Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin revitalizarea oraselor cu potential de crestere economica; - Infrastructura judeteana si locala de transport; - Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educationala; - Domeniul economic si social; Turismul; - Mediul inconjurator. Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj, prin prioritatile stabilite urmareste dezvoltarea in aceasta regiune a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor naturale si umane
37

in corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului, care sa conduca la cresterea nivelului de viata al populatiei. In Anexa 1 sunt prezentate proiectele in curs de derulare in clipa de fata, costul acestora si termenul la care acestea trebuiesc finalizate. Numarul acestora este impresionant problema apare cand ne uitam la termenele de predare 2013 - ne este greu sa credem ca institutia va reusi sa mearga cu toate proiectele in paralel si sa le duca la bun sfarsit. Un alt punct slab il constituie procentul mic de innoire al infrastructurii - drumurile judetene - de aproximativ 10%, infrastructura care dupa cum am mentionat este pe primul loc din punct de vedere al importantei. Un domeniu important care pana acum nu a inregistrat activitate datorita costurilor ridicate, credem noi, este sistemul de apa si ape uzate care urmeaza sa sufere schimbari datorita modernizarilor ce vor avea loc pana in 2013. Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj are puncte care cu siguranta pot fi imbunatatite, problema apare defapt la modul cum o aplica si calitatea lucrarilor pe care acestia le presteaza pe banii contribuabililor.

Bibliografie

1. Maria, Ioncic, Strategii de dezvoltare a sectorului teriar, Editura Uranus, Bucureti, 2004 2. Maria, Ioncic, Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureti, 2000 3. Stnciulescu,Gabriela, Managementul turismului durabil n centrele urbane, Editura

Economic,2004 4. *** www.primariacluj.ro 5. *** www.primariaclujnapoca.ro 6. *** www.cjcluj.ro 7. *** www.cluj.insse.ro

38

ANEXA 1 Tipul proiectului, termenii si conditiile de finalizare.

Titlul Proiectului

Aplicantul

Suma Proiectului Euro Suma Fonduri structural Totala e

Durata Proiectu lui

Observatii Descrierea Proiectului

1. DEZVOLTAREA DURABILA URBANA LA NIVEL JUDETEAN


1 Proiectarea si executia unui stadion la standarde internationale pe terenul situat in municipiul Cluj Napoca, Aleea Parcului f.n. (pe amplasamentul fostului stadion municipal Ion Moina) Consiliul Judetean Cluj 45.378.15 0 2009 2011 Stadion cu capacitate de 29.648 locuri la gradene, 948 locuri in loje pt VIP, amenajare teren de fotbal respectand norme impuse de criteriile FIFA si UEFA, amenajare pista de atletism de categoria A, accese, parcaje cu capacitatea de 281 autovehicule, realizarea retelelor si racordurilor la

39

utilitati. 82.410.00 0 66.216.43 5

2 Dezvoltarea Zonei Metropolitane Cluj Planul integrat de dezvoltare urbana al polului de crestere Cluj

Asociatia de Dezvoltare Intercomunit ara Zona Metropolitan a Cluj

2009 2013

Dezvoltarea multifunctionala a Zonei Metropolitane Cluj Proiect integrat

3 Planurile integrate de dezvoltare urbana ale centrelor urbane din judetul Cluj 4 Reabilitarea infrastructurii Parc etnografic Romulus Vuia Sectia in aer liber ClujNapoca

Consilii locale

2009 2013

Proiectele incluse in Planurile integrate de dezvoltare urbana

Consiliul Judetean Cluj si Muzeul Etnografic al Transilvaniei

2.300.000

2.000.000

2009 2013

Lucrari de amenajare a scurgerii apelor de suprafata, refacerea sistemului rutier si a acostamentelor din incinta, consolidare versanti

2. IMBUNATATIREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT LA NIVEL JUDETEAN


1 Pista aterizare/decolare de 3500 metri Aeroportul International ClujNapoca 89.983.00 0 20092012 Realizarea unei piste de 3500 m la Aeroportul Cluj-Napoca, cu toate facilitatile aferente- balizaj luminos,sisteme de apropiere,cale de rulare,bretele de legatura, platforme de stationare, echipamente de radionavigatie

2 Dezvoltarea, extinderea i modernizarea Aeroportului Internaional ClujNapoca (terminal

Aeroportul International ClujNapoca

10.000.00 0

20092013

Se are n vedere prelucrarea traficului aerian de marf pe linia Europa Central i de Vest i

40

cargo)

deservirea activitilor economice din regiunea de NV 14.919.60 3 10.782.95 5 20082011

3 Modernizarea infrastructurii de acces in zona turistica Rachitele-Prislop-Ic Ponor

Consiliul Judeten Cluj

Scopul proiectului este este reabilitarea drumului judetean DJ 108 C si DJ 763 pe o lungime totala de 20,5 km.

4 Reabilitarea drumului Ciucea Crasna - Vrol

Consiliul Judetean Slaj, Consiliul Judeean Cluj partener

19.868.06 3

14.153.34 0

20082011

Creterea accesibilitii zonei de confluen interjudeean prin racordarea la drumul european E 60, DN 1H, DN 19B (ZaluOradea) i Autostrada Braov Bor.

5 Decongestionarea traficului rutier n principalii poli economici ai Regiunii Nord-Vest Centura

Consiliul Judetean Cluj

23.028.53 4

19.574.25 4

20092010

Modernizare drum judetean L=18,97 km

6 Varianta ocolitoare Nord-Vest Tronson Apahida(DN1C)Floresti(DN1)

Consiliul Judetean Cluj

78.750.00 0

66.937.50 0

20122013

Constructie tronson nou L=31,5 km

7 Pregtire pachet proiecte 2 pentru completarea listei variantelor de ocolire (Bicaz, Sighioara, Fgra, Huedin, Brlad, Toplia, Tunad, Timioara

Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale

36.689.62 6

Prezentul proiect i propune realizarea analizei fezabilitii pentru identificarea alternativelor. 20092013

8 Reabilitarea drumurilor judetene din judetul Cluj

Consiliul Judetean Cluj

Bugetul urmeaza a fi determinat

Reabilitare drumuri judetene

9 Prelungirea Bd.

Consiliul

Bugetul

20092013

Prelungirea Bd.

41

Muncii de la limita municipiului ClujNapoca pana la intersectia cu DN 1C

Judetean Cluj

urmeaza a fi determinat

Muncii de la limita municipiului Cluj-Napoca pana la intersectia cu DN 1C

3. IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURII SERVICIILOR SOCIALE DE SANATATE SI EDUCATIONALE LA NIVEL JUDETEAN


1 Construirea unui spital regional de urgenta Consiliul Judetean Cluj 25.000.00 0 21.250.00 0 2008 2013 Construirea si echiparea cu aparatura moderna a unui spital regional de urgenta unde sa fie deservite cazurile de urgenta

2 Reabilitarea i modernizarea Ambulatoriului Corp F Hidroterapie al Spitalului Clinic De Recuperare Cluj-Napoca

Consiliul Judetean Cluj

1.472.314

1.051.653

20092011

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unui sistem de prevenire si tratament modern, performant, accesibil tuturor categoriilor de persoane afectate si imbunatatirea calitatii infrastructurii serviciilor de asistenta medicala la Ambulatoriul din Spitalul Clinic de Recuperare ClujNapoca. Lucrari de reabilitare si modernizare, dotarea ambulatoriului de specialitate cu aparatura moderna de investigatie, recuperare, fizioterapie si

3 Reabilitare, modernizare si echipare ambulator de specialitate Spitalul clinic Municipal ClujNapoca

Consiliul Local al municipiului Cluj- Napoca

1.000.000

850.000

20092013

42

tratament. 4 Crearea unui compartiment de ventilatie asistata de lunga durata in cadrul Spitalului Clinic de Copii Cluj-Napoca 5 Reabilitarea si modernizarea ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic de Boli Infectioase ClujNapoca si dotarea cu aparatura medicala de inalta performanta Consiliul Judetean Cluj 240.000 204.000 2009 2013 Pentru a rezolva problema sustinerii functiilor vitale pe termen lung la copii

Consiliul Judetean Cluj

600.000

510.000

2009 2011

Reparatii capitale constructii si intalatii corp C al cladirii spitalului unde este amenajat spatiul destinat ambulatoriului de specialitate; dotarea cu aparatura moderna de inalta performanta si de stricta necesitate; Reabilitarea si dotarea cu echipamente medicale de chirurgie a ambulatoriului

6 Dotarea cu echipamente medicale a compartimentului de chirurgie toracica si terapie intensiva 7 Reabilitarea, modernizarea si echiparea ambulatoriului Spitalului Clinic de Copii ClujNapoca

Consiliul Judetean Cluj

581.000

493.850

2009 2011

Consiliul Judetean Cluj

240.000

204.000

2009 2011

Reabilitarea, modernizarea infrastructurii in cabinetele: Pediatrie I, Pediatrie III, ORL, Chirurgie Pediatrica si echiparea ambulatoriului intraspitalicesc Centru european de sport si agrement: Modernizarea bazei sportive a municipiului pentru recuperare si formarea abilitatilor fizice Reabilitarea, modernizarea si

8 Centru European de Sport si Agrement

Primaria Dej

3.100.000

2 278 500

20092013

9 Scoala de Arte si Meserii Samus

Consiliul Judetean

3.000.000

2.550.000

2009 2011

43

Cluj

dotarea Scoalii de Arte si Meserii Samus in vederea promovarii sanselor egale la educatie, a imbunatatirii procesului instructiveducativ si de pregatire profesionala a elevilor cu deficiente educative speciale avand ca si grup tinta copii cu deficiente de auz

4. MEDIUL DE AFACERI JUDETEAN SI LOCAL - IMBUNATATIREA COMPETITIVITATII ACTIVITATILOR


ECONOMICE PRIORITARE SI INOVATOARE Pol de 1 competitivitate

Consiliul Judetean Cluj

Bugetul urmeaza a fi determinat

20092013

Realizarea cladirilor si infrastructurii IT, dotarea cu echipamentele necesare: servere, statii, calculatoare portabile etc. necesare pentru buna functionare a acestui centru regional.. Realizarea unei cladiri de organiaare a expozitiilor cu achizitionarea dotarilor aferente

2 Centrul expozitional regional

Consiliul Judetean Cluj si Camera de Comert si Industrie Cluj

4.963.000

4.316.000

20092013

3 Parcul industrial Tetarom III

Consiliul Judeean Cluj

55.352.00 0

47.049.20 0

20072010

Crearea i mbuntirea structurilor de sprijinire a afacerilor prin construirea parcului tehnologic

4 Parc Industrial Campia Turzii

Consiliul Judetean Cluj,

7.500.000

6.375.000

20102012

44

Consilul Local Campia Turzii 15.000.00 0 12.750.00 0

5 Reabilitarea zonelor industriale Turda

Consiliul Judetean Cluj, Consilul Local Turda Primaria Dej

20092013

depozit substante chimice

6 Marketing N-V retea regionala de centre de afaceri si marketing

4.500.000

3.307.500

20092013

Realizarea unei infrastructuri pentru sustinerea dezvoltarii de afaceri in domeniu mestesugurilor traditionale Incubator pentru dezvoltarea afacerilor

7 Incubator de afaceri

Primaria Dej

800.000

20092013

8 Sistem informatic de management al documentelor si arhivare electronica pentru Consiliul Judetean Cluj

Consiliul Judetean Cluj

5.000.000

20092013

5. DEZVOLTAREA TURISMULUI JUDETEAN


1 Palatul Banffy din municipiul ClujNapoca Restaurarea, refunctionalizarea cladirii Muzeului de Arta Consiliul Judetean Cluj 8.746.678 20092013 Valorificarea potentialului turistic si cultural al judetului si regiunii prin: - restaurarea cladirii, refunctionalizarea unor parti ale cladirii in acord cu statutul de monument istoric. Se propun noi functiuni cum ar fi: sala de conferinte, depozit de sculptura, magazin. Proiectul are ca scop reabilitarea arealului turistic din zona lacurilor sarate din localitatile Dej si Cojocna din judetul Cluj, respectiv Beclean-Figa din judetul Bistrita-

2 Dezvoltarea potentialului balnear al lacurilor sarate din regiunea Nord-Vest

20072009

45

Nasaud 3 Reabilitarea centrului istoric 4 Dezvoltarea domeniului schiabil Statiunea Baisoara Primaria 7.500.000 20092013 20092013 Reabilitarea urbana a centrului istoric Scopul este de dezvoltare a domeniului schiabil si a practicarii sporturilor de iarna, precum si cresterea interesului turistic pentru zona

Consiliul Local Baisoara

Dezvoltarea 5 speoturismului in Muntii Apuseni

Consiliul Judetean Cluj

2.500.000

20092013

Realizarea de amenajari specifice ale cavitatilor subterane si realizare cai de acces in zona pentru cresterea numarului de vizitatori si practicanti ai speoturismului concomitent cu protejarea fondului speologic clujean Constructia unei baze de tratament balnear in municipiul Dej

6 BALNEOTERAPIE

Primaria Dej

3.100.000

20092013

6. DEZVOLTARE RURALA DURABILA LA NIVEL JUDETEAN


1 Promovarea asocierilor microregionale intre comune Consiliul Judetean Cluj 1.500.000 2010 2012 Stimularea crearii unor structuri institutionale functionale care sa devina active in domeniul serviciilor locale in conformitate cu legislatia in vigoare Constructia amenajarea si dotarea cu echipamente specifice a unui centru de instituire destinat in special producatorilor agricoli care participa la

2 Infiintare Centru de Excelenta pentru consultanta agricola

OJCA Cluj

530.000

2009 2010

46

programe de pregatire profesionala organizate de OJCA Cluj 3 Centru european pentru dezvoltarea agriculturii Primaria Dej 1.200.000 2009 2013 Centru european pentru dezvoltarea agriculturii: Realizarea unei infrastructuri de tip incubator pentru dezvoltarea agriculturii in regiunea Somes Crearea unor centre de dezvoltare la nivel local care sa sporeasca accesul la informatii, organizarea unor cursuri de perfectionare pentru locuitorii comunitatii 20092013 Crearea si dezvoltarea infrastructurii fizice de baza

4 Crearea unei retele de telecentre/centre comunitare functionale

Consiliul Judetean, Consiliile locale

1.200.000

5 Imbunatatirea conditiilor acordarii asistentei medicale pentru toate categoriile de populatie

Consilii locale din judetul Cluj

Bugetul urmeaza a fi determinat

7. PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR


1 Managementul integrat al deseurilor din judetul Cluj Centru zonal de procesare ecologica a deseurilor Consiliul Judetean Cluj 42.720.00 0 20092013 Colectare selectiva a deseurilor la sursa si transport la centre, Operatii: maruntirea, recuperarea elementelor feroase cu ajutorul magnetilor, macerarea resturilor si transformarea substantelor organice in energie, Avantaje: nu rezulta zgura, prafuri si namoluri.

2 Modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in

RATACFL TURDA

58.060.27 8

20082013

Protectia si eficientizarea surselor de apa, protejarea

47

zona Turda Cimpia Turzii Turda - Cimpia Turzii, Aiton, Calarasi, Frata, Luna, Mihai Viteazu, Petrestii de Jos, Sandulesti, Tritenii de Jos, Viisoara

popualtiei din zonele inundabile, reconstruire/reampla sar e statie de epurare ape uzate din Cimpia Turzii inafara zonei rezidentiale actuale, reabilitarea canalelor colectoare si extinderea sistemului de canalizare, reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa; Scopul proiectului este conservarea diversitii biologice i a habitatelor naturale, a speciilor de flor i faun de interes comunitar i naional din rezervaiile naturale Cheile Turzii i Cheile Turenilor. Colectarea selectiva a deseurilor si prelucrarea lor in materii prime pentru alte industrii. Platforma zona de compost, statie de reciclare a deseurilor din demolari si constructii, statie de sortare a deseurilor menajere, servicii de colectare si transport a deseurilor din mediul rural, etc.

3 Conservarea biodiversitatii in Rezervatiile Naturale Cheile Turzii si Cheile Turenilor

Consiliul Judetean Cluj

400.000

20092012

4 Management deseuri: Staie regional pentru colectarea, reciclarea i refolosirea deeurilor provenite din construcii i demolri i Platform zonal de compostare a deeurilor organice

Primaria Dej

1.024.600

20072009

48