MUZEUL DE ARHEOLOGIE

„CALLATIS” MANGALIA

Incinta romano-bizantina, latura de nord.
Amfore de epoca elenistica,
sec. IV-II a.Chr
 Callatis a fost unul din marele orase ale
antichitatii greco-romane
 Cercetarile arheologice de la Mangalia
au inceput din initiativa parintelui
arheologiei romanest - Vasile Parvan.
 In anul 1915, D.M. Teodorescu a
intreprins sondaje in partea de nord-est a
cetatii, unde a descoperit resturile unui
mare edificiu de epoca romano-bizantina,
atribuindu-i functia de bazilica crestina.
 In anul 1924 la Mangalia incep sapaturi
de mare amploare efectuate de doi
profesori universitari: O. Tafrali si Th.
Sauciuc-Saveanu. Intre anii 1930-1931
efectueaza cercetari la Callatis profesorii
Radu Vulpe si Vladimir Dumitrescu,
studiind necropola si zidul de aparare al
cetatii.
 Ceramica getica lucrata de mana,
Albesti - asezare greco-autohtona,
Cap de statuie din Statuie de marmura, epoca sec. III-II a. Chr.
marmura, epoca romana, romana, sec. II-III p.Chr.
sec. II-IV p.Chr.

 Colonizarea greaca, despre care ne vorbesc izvoarele literare antice,

reprezinta unul din cele mai importante momente din istoria lumii vechi.

 Callatis este o colonie de origine doriana, intemeiata de grecii veniti din

Heracleea Pontica, ea insasi ctitorie megariana.

 Orasul Callatis este cunoscut sub acest nume, in lucrarile unor scriitori
antici, printre care: Ptolemeu, Strabo, Memnon, Ovidiu etc., care confirma si
originea sa dorica.
Demetra - aplica ceramica  Orasul dispune de un
descoperita in asezarea teritoriu rural pe care il
greco-autohtona de la exploateaza, atelierele sale
Albesti, sec. IV-III a.Chr.
produc din plin.

 Numarul mare de statuete

din lut ars, varietatea si
perfectiunea lor artistica,
demonstreaza ca acest
mestesug era in mare cinste la
Altaras ceramic cu Callatis.
scene mitologice, sec.
IV-III a. Chr.,  In afara de relatiile
descoperit la Albesti - permanente cu getii autohtoni
asezare greco-
autohtona si celelalte cetati grecesti,
callatienii vor intretine legaturi
cu scitii si statul trac al
Odrysilor.
 Statuete de tip Tanagra de epoca elenistica, sec. IV-III a.Chr.

Statuete de tip Tanagra de epoca

elenistica, sec. IV-III a.Chr.

Statuete de tip Tanagra, sec. III - II a.Chr.

 Multe dintre statuete reprezinta adevarate opere de arta.

  In anul 1959, descoperirile de la
Mangalia: elementele arhitectonice
si sculpturale (arhitrave, capiteluri,
frize, statui, reliefuri), ceramica,
statuete de lut, obiecte de podoaba,
monede etc. au fost expuse intr-un
muzeu special amenajat

 In anul 1990 Muzeul de

Arheologie Callatis incepe sa
functioneze ca institutie de sine
statatoare si pune la dispozitia
vizitatorilor spatii de expunere cu
monumente conservate “in situ” si
cu un bogat patrimoniu arheologic
din epocile greaca, romana si
Statuia din marmura a zeitei
romano-bizantina.
Hygeia (zeita medicinii) sec.IV-
III a.Chr.
 Vase ceramice de epoca elenistica,
Ceramica elenistica de uz comun patera de bronz, masca de tip Tanagra,
(gutus ceramic, lekitos, platou, situla ceramica, sec. IV-III a.Chr.
phiala, kantharos), sec. IV-III a.Chr.
 Cele mai vechi morminte datate in sec.
IV a.Chr. se afla la numai 50 m la nord de
coltul de nord-vest al incintei callatiene si
au in partea centrala celebrul mormant
tumular descoperit in 1959, din al carui
inventar facea parte un papyrus, databil in
aceeasi perioada.

Ceramica elenistica, sec. IV-III a.Chr.  Dintre mormintele cercetate in aceasta

zona, cinci sunt de incineratie, din care
unul reprezinta un rug comun.
  In anii 1949-1950 un colectiv al
Academiei RPR, condus de
academicianul Emil Condurache, a
inceput sapaturile arheologice in zona
zidului de incinta partea de nord-est
unde s-a cercetat palatul episcopal de
secol V d. Hr. cu o bazilica de tip
sirian, din perioada imparatilor
Anastasius-Justinian.

 Callatis-ul a oferit un numar

impresionant de monumente
arheologice care prin practica
acapararii de la centru si mai la
centru a umplut salile Muzeului de
Istorie Nationala Bucuresti, sectia
greco-romana si ale Muzeului de
Capitel compozit, (detaliu),
bazilica de tip sirian
Arheologie Constanta.
sec. V-VI p.Chr.
Ceramica terra sigilata, epoca Ceramica terra sigilata, epoca romana,
romana, sec. II - III p.Chr. timpurie, sec. II p.Chr.

 In morminte se gasesc depuse ca ofranda

diferite obiecte, printre care se remarca: vase
de lut, obiecte de podoaba, statuete din
ceramica, amulete, etc.

 O mare parte din necropola elenistica a

fost afectata de marea necropola romano-
Ceramica romana timpurie, sec. bizantina.
II p.Chr.
 Reprezentari ale zeitei Justitia, epoca
romana, sec. II-III p.Chr.

 Cetatea Callatis inregistreaza o mare

dezvoltare economica, social-politica,
Amforeta cu capac folosita pentru
relevata atat de izvoarele scrise cat si
incinerarea unui copil, sec. II a.Chr.
de descoperirile arheologice.
Vase de sticla, epoca romana, sec. II-III p.Chr.

Friza de marmura reprezentand
zeita Diana la vanatoare, sec. II-III p.Chr.
Ceramica romano-bizantina, ulcioare cu
caneluri, oinohoe si ampulla,
sec. II-VI p.Chr.
 In anii 72-71 a.Chr. in
cursul celui de-al II-lea
razboi dintre romani si aliatii
pontici, orasele grecesti au
fost cucerite de catre romani.
0 inscriptie descoperita la
Mangalia cuprinde textul
tratatului - foedus, incheiat
cu aceasta ocazie intre Roma
si Callatis.
 Cetatea este recunoscuta
ca aliata a romanilor, in
schimb acestia obtin avantaje
intr-o regiune importanta
pentru apararea noilor
frontiere ale imperiului.
Bijuterii din aur, epoca romano-
bizantina, sec. IV-VI p.Chr.

Statueta ceramica, Vas ceramic de provizii de

sec.IV-VI p.Chr. tip dolia, sec. IV-VI, p.Chr

 Orasul dispune puternicele ziduri care o apara

dinspre uscat, se amenajeaza instalatii portuare, se
construiesc temple si edificii publice.
 Cartier elenistic de sec. IV a.Chr Situl romano-bizantin, sec. V-VI p. Chr.

 Pe o suprafata de peste 1000 m.p. au fost descoperite aspecte de

urbanism de epoca romano-bizantina ale unui cartier sudic al cetatii. Cartierul
a fost strabatut de o strada principala, orientata est-vest, lata de 6 m, pavata
cu dale cioplite din calcar.

 Strada era prevazuta cu un canal de scurgere colector, construit din dale

de calcar de 1m adancime si 1m latime, in care se deversau alte canale mai
mici, ce veneau din cladirile sau curtile interioare aflate la nord sau la sud de
strada principala.
 Strada principala a cartierului sudic al
cetatii Callatis, sec. IV-VI p. Chr. Latura de sud a incintei callatiene

 Canalul ca si strada a functionat in decursul sec. VI p.Chr. si inceputul sec.

VII p.Chr,, dupa cum o dovedesc si monedele din timpul imparatilor Justin I
(518-527) si Justin II si Sofia (565-578), descoperite in depunerile din canalul
sus amintit.

 O parte din zidurile ridicate in sec. IV p.Chr. vor fi refacute sau dublate,
deoarece si lucrarile constructive din sec. VI p.Chr. vor pastra in general,
aceeasi orientare impusa initial de existenta laturii de sud a zidului de incinta
callatian si a portii de sud.
 Bijuterii din aur de epoca elenistica sec. IV-III a. Chr.

 In partea de nord a cetatii si

anume in zona pe care o ocupa
acum stadionul actual si parcul
acestuia, se intinde cimitirul
coloniei callatiene din epoca
greaca, datand din sec. IV
a.Chr.
Bijuterii din aur de epoca romana sec. II-III p.Chr.
 Bijuterii din aur de epoca romana sec.
II-III p.Chr.

 Date mult mai precise, atat pentru datare dar mai ales pentru planul
urbanistic al cetatii, ne ofera studiul necropolelor antice de la Callatis, a caror
dispunere in spatiu este legata de cele doua drumuri antice de la Callatis la
Tomis (sud-nord) si de la Callatis la Odessos-Varna (est-vest).
 Movila Documaci - Mormintul princiar, sec. IV a.Chr.

 Sapatura arheologica efectuata in anul 1993 a scos la iveala un complex

funerar de mari dimensiuni. Camera funerara cu dimensiunile de 3, 56 x 3 m si
3, 62 m inaltime. Accesul in camera funerara se face printr-un dromos situat la
est, lung de 9, 55 m si lat de 1, 61 m.

 Mormantul a fost profanat in antichitate de doua ori, prima data la inceputul

sec. II p.Chr. , si apoi in sec. VI p.Chr.
Itinerarii istorico-arheologice
dobrogene

 Pentru amatorii unor vizite

turistico-culturale, cu precadere a
celor care doresc sa viziteze situri
arheologice va prezentam o harta
cu detalii si trasee in toata
Dobrogea, cu plecare de la
Mangalia.

 1. Primul obiectiv turistic dintre

aceste itinerarii este Mangalia, cu
vizitarea Muzeului de arheologie, a
siturilor arheologice, din care unul
va fi un santier in lucru; situl
arheologic restaurat de la hotelul
President, unicat in Romania si
Europa prin tipul de conservare.
Acest program se completeaza cu
vizitarea mormantului crestin cu
inscriptie din vremea imparatului Anastasius si a mormantului princiar, situat la
2km. de orasul Mangalia. La acesta se adauga vizitarea celor doua cetati de la
Albesti: prima cetate la care se sapa din 1974 se prezinta in conditii optime,
datorita restaurarilor primare pe care le-a efectuat institutia noastra de-a lungul
anilor; a doua cetate este situata in rezervatia naturala Hagieni. Distanta
aproximativa 12km.

 2. Cel de-al doilea traseu este cu plecarea din Mangalia, prin Negru-Voda,
Cobadin, Adamclisi, cu vizitarea monumentului triumfal al cetatii Tropaeum
Traiani si al muzeului, care conserva metopele originale. Distanta aproximativa
72km.

 3. Al treilea itinerariu prevede vizitarea traseului mai sus amintit, apoi prin
Cernavoda si Capidava, unde se poate vizita cetatea, urmeaza comuna Topalu,
cu minunata colectie de arta “Dinu si Sevasta Vintila” si se incheie la Harsova
(Carsium). Distanta aproximativa 173 km.

 4. Al patrulea traseu urmareste vizitarea cetatilor antice de pe tarmul de

vest al Marii Negre, incepand de la Mangalia (vechiul Callatis), apoi vizitarea
Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, deplasarea la Jurilovca
(Argamum), cu pranzul la Histria si retur Mangalia. Distanta aproximativa 147
km.
 5. La traseul propus mai sus se
poate adauga, prin schimbarea
vizitei prime la Histria, apoi la
Jurilovca (Argamum), continuandu-
se cu vizitarea muzeelor din Tulcea
(Aegysus), a celor doua manastiri:
Cocosu si Celic-Dere si a bazilicii de
la Niculitel, care adaposteste
moastele a patru martiri crestini. La
acestea se adauga vizitarea cetatii
Noviodunum (Isaccea) si in limita
timpului a cetatii Dinogetia (Garvan).
Distanta aproximativa 263 km.