Specializarea: Pedagogia învățământului primar și preșcolar

Disciplina: Pedagogia învățământului primar și preșcolar

An universitar: 2023-2024

Norme deontologice în activitatea cadrului didactic.

Codul etic în România
Responsabili seminar: Ciocan Alexandra-Anuța și Maftei Mădălina
Anul I, grupa 1, seminarul V
Profesor coordonator: Asist. univ.drd. Adina-Petronela Vechiu
Cuprins
1. Diferențieri conceptuale
2. Norme deontologice ale profesiunii didactice
3. Repere ale deontologiei activității formative cu copiii de vârstă mică
4. Analiza Codului deontologic al activității didactice elaborat de MEN (2018)
5. Activitate: Decalogul clasei/grupei
6. Bibliografie

1. Diferențieri conceptuale

Ce este deontologia?
Totalitatea normelor de conduită și obligațiilor etice ale unei profesiuni (mai ales a celei medicale);
Parte a eticii care studiază normele și obligațiile specifice unei activități profesionale.
Ce este etica?
Totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite clase sau societăți;
Știință care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu conținutul lor de
clasă și cu rolul lor în viața socială; totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei
anumite clase sau societăți; morală. Etica este una dintre formele conștiinței sociale. ▭ Etica comunistă
întemeiază îndatorirea morală a omului pornind de la interesele tuturor oamenilor muncii.
CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 92, 9/1.
Ce este morala?
Ansamblul convingerilor, atitudinilor, deprinderilor reflectate și fixate în principii, norme, reguli,
determinate istoric și social, care reglementează comportarea și raporturile indivizilor între ei, precum și
dintre aceștia și colectivitate și a căror respectare se întemeiază pe conștiință și pe opinia publică.
Moral vs etic
Morala și etica sunt concepte înrudite, dar au semnificații și contexte distincte:
a) Din punct de vedere etimologic, conceptul de moral provine din cuvântul latin moralis care înseamnă
obicei pe când conceptul de etic provine din cuvântul grecesc ethos care înseamnă conduită, fel de a fi;
b) Din punct de vedere al caracterului, conceptul de moral are un caracter cultural, în timp ce conceptul
de etic are un caracter universal
c) Din punct de vedere al contextului educațional, moralitatea este insuflată prin intermediul exemplelor
și al interacțiunilor cu alți copii și adulți; acestea includ încurajarea bunătății, sincerității și empatiei față de
ceilalți pe când etica poate fi învățată prin promovarea respectului, echității, și responsabilității dintre elevi
și elevi sau dintre elevi și cadrele didactice.
2. Norme deontologice ale profesiunii didactice
Respectarea eticii de către resursa umană, concretizată în fapte si atitudini, reprezintă cheia
succesului dintr-o școală. Conform noilor orientări ale învățământului românesc contemporan, educatorul
este responsabil în fața „clientului” său (elev, părinte, societate) căruia i furnizează servicii educaţionale. De
aici nevoia de a înțelege și accepta competiția ca un element necesar şi indispensabil al saltului calitativ
operaționalizat în produsele și bunurile educaționale create.
Etica reprezintă medierea cu succes a obiectivelor asumate: să fii cât mai bun şi responsabil, onest,
integru, loial si politicos faţă de ceilalți. Competiția trebuie să fie fairplay. Educatorul va declanşa tânărului
neliniștea curiozității, a întrebării şi problemei, incomoditatea unei vieți de construit, nesiguranța lansării în
necunoscut. Nu frica și supunerea, ci spiritul critic, libertatea și originalitatea dau individului șansa şi
posibilitatea de a fi el însuși! (Albulescu & Catalano, 2019, p.431-432)

Rolul profesorului în societate

Rolul unui profesor în societate este pe cât de semnificativ, pe atât de valoros. El are o influență ce
depășește societatea în care trăiește și nicio altă personalitate nu poate avea o influență mai puternică decât
un profesor. Elevii sunt profund afectați/marcați de atitudinea profesorului, afecțiunea și caracterul lui,
competența și angajamentul său moral. Profesorul devine un model pentru elevii săi. Aceştia, conştient sau
nu, preiau/imită sau încearcă să-și urmeze profesorul în atitudine, maniere, vestimentație, stil de comunicare.

Profesia de cadru didactic trebuie privită de către comunitate cu încredere și responsabilitate,

necesitând standarde ridicate de profesionalism:
a) integritate: crearea şi menţinerea relațiilor profesionale cores- punzătoare; exersarea acțiunilor de
zi cu zi cu corectitudine, de la gânduri la fapte;
b) onestitate: comportarea cu imparţialitate, încredere și onestitate; exprimarea stimei față de o altă
persoană, acționând și discutând sincer și corect;
c) respect: toleranță, atenție și bună înțelegere cu alte persoane, respectând părerile şi valorile lor,
conştientizând faptul că relaţia cu elevii şi părinții acestora trebuie să fie bazată pe stimă și respect reciproc,
încredere și confidențialitate;
d) responsabilitate: oferirea priorității educației și instruirii elevilor; angajarea în activități de
dezvoltare profesională continuă și de îmbunătățire a strategiilor de predare-învățare; colaborarea și
cooperarea cu colegii în interesul educării şi instruirii elevilor (http:// serbanvoda.com/fisiere/cod.pdf).
 Am atașat un videoclip în care ne este explicat într-o manieră ușor de înțeles standardele etice ale
profesiei didactice: https://youtu.be/m4G8OYLPUho?si=VbGjjQIKS-dxGP5P

Strategii de bază prin care liderii pot influența învățarea

În articularea unui raport optim al profesorului cu elevii o capacitate indispensabilă o reprezintă
empatia. Empatia didactică presupune un anumit grad de identificare psihologică cu universul existențial al
elevulsi, simultan cu părerea unei distanțe mulțumitoare, astfel încât să îngăduie o reflectare și răspunsuri
eficiente, raționale, convenabile, ancorate situațional și pragmatic cu problematica dezvoltată.
Southworth (2004) susține că liderii pot influența învățarea prin trei strategii de bază: modelare,
monitorizare şi dialog.
1. Modelarea înseamnă puterea exemplului. Liderii centrați pe învăţare sunt modele pentru ceilalți
pentru că sunt preocupați de actul predării, de învățare și de specificul grupurilor de elevi, dorind să știe cât
mai multe în această privință.
2. Monitorizarea presupune vizitarea şcolilor, asistarea la ore şi furnizarea de feedback profesorilor.
3. Dialogul creează oportunități pentru profesori de a realiza un schimb de idei pe tema învățării și a
predării alături de colegi şi lideri din sistem. Deși aspectul învățării trebuie nuanțat puternic în activitate,
liderii trebuie să aibă în vedere însă și alte aspecte ale actului educaţional, precum socializarea, sănătatea
elevilor, bună starea și stima de sine, dezvoltarea unei culturi și a unui climat favorabil, legate de nevoile
specifice ale școlii și ale comunității locale. (Albulescu&Catalano, 2019, p.433)

Reguli pentru gândirea și comportamentul etic

Deținerea poziției de manager impune respectarea elementelor de etică profesională, comportamentul
dezvoltat în relațiile intrainstituționale sau extrainstituționale reflectând automat și imaginea instituției al
cărei angajat eşti.
Un studiu celebru al autorilor R.C. Solomon şi K. Hanson (1985) indică opt reguli pentru gândirea și
comportamentul etic, respectiv:
1. Gândește-te la binele celor din jurul tău. Analiza corectă a stării de fapt permite înțelegerea
stării de bine expectată pentru întregul grup, pentru colegi, parteneri educaţionali. Nu se omit cei care nu
sunt participanți direcți la acțiunile noastre sau nu sunt afectați în mod direct de rezultatele acțiunilor
respective. Mai devreme sau mai târziu, lucrurile pot lua o altă întorsătură, neașteptată.
2. Gândeşte ca un membru al unui colectiv. A fi etic presupune autodisciplinare, o luptă
permanentă cu sine, fără a presupune să gândeşti neapărat ca un individ izolat, ci dimpotrivă, să fi conectat
la valorile și comportamentele celor din jurul tău.
 3. Dă ascultare legilor și supune-te lor. Conform acestei reguli. trebuie să respectăm regulile și
procedurile de lucru existente in organizația noastră (reguli ca cele privind comportamentul in timpul
exercitării funcției/rolului, ținuta vestimentară și corporală, comportamentul verbal, programul de lucru).
4. Gândește-te la tine și la instituția ta ca parte a întregii societăți. Acțiunile şi comportamentele
fiecăruia pot influența imaginea instituției.
5. Supune-te regulilor morale, considerându-le ca fiind necondiţionate. Respectarea regulilor
moralei reprezintă temelia comportamentului etic.
6. Gândeşte imparţial, obiectiv, neutru, dezinteresat. Fiecare decizie luată ne influențează
comportamentul în relația cu cei din jur, de aceea e necesară emiterea unor judecăţi de valoare atât din
punctul propriu de vedere, cât și din perspectiva celorlalți.
7. Întreabă-te ce fel de om eşti. Compararea acțiunilor și comporta- mentului propriu cu cel al altor
persoane permite analize reflexive și poate genera autoreglaj, autodezvoltare.
8. Respectă tradițiile, obiceiurile și convingerile celorlalți. Nu trebuie renunţat la
credințele/principiile proprii, trebuie doar să acordăm respectul cuvenit principiilor celorlalți, chiar dacă ele
diferă de ale noastre (Solomon & Hanson, 1985).

Funcția didactică a profesorului

Funcția didactică a profesorului se exprimă prin îndeplinirea statutului de model, partener, sfătuitor.
Ea se îndeplineşte prin crearea unei atmosfere generale de securitate și încredere în clasa de elevi,
reprezentată atât de grupul de elevi, cât și de spațiul fizic în care se desfăşoară procesul instructiv- educativ,
şi se operaționalizează prin încurajarea succeselor fiecărui elev prin crearea unui flux de simpatie și
încredere între profesor și elevi. (Albulescu&Catalano, 2019, p.434)

A educa
A educa din perspectiva profesorului manager înseamnă a-ți desfășura activitatea sub semnul unor
categorii morale, consiliindu-i pe elevi să ia distanță critică față de atitudinile și performanțele proprii,
dezvoltându-le aptitudinea de a stabili contacte pozitive și de a analiza critic propriile prejudecăţi.
A educa, alături de a instrui, presupune elaborarea de strategii inovative, adoptarea unor metode care
să formeze elevilor deprinderi de muncă independentă, să le dezvolte virtuți sociale, să le întărească
încrederea în propria valoare, ajutându-i să-şi găsească propria identitate.
De subliniat menirea profesorului de a transmite valori cognitive alături de cele morale, de a-i asista
pe elevi în însuşirea acestora, prin sublinierea importanței semnificaţiei unor sentimente ca cel de satisfacție
a reuşitei, cooperării, respectului pentru realizări. (Albulescu&Catalano, 2019, p.435)
3.Repere ale deontologiei activității formative cu copiii de vârstă mică
Respectul principiilor didactice este complementar şi se întregește cu respectul moral-deontologice
pe care le implică activitatea cu copiii de vârstă mică. De altfel în educație în general s-a probat mereu un
interes major pentru a preciza modul de a proceda, dar şi corect, responsabil în perspectiva prezentului, ca și
a viitorului si în folosul persoanei educate, ca și a grupului, a societăţii.
Categorie de persoane prin excelenţă vulnerabilă şi neajutorată, copiii de vârstă solicită respectarea
unui ansamblu de exigente moral-deontologice sau de datorii morale. Un ansamblu de datorii morale
valabile, în opinia noastră, pentru profesorii din timpurile sunt cele invocate de către Hans Jonas în contextul
unei morale dezinteresa
Filosoful german observă că oamenii trebuie să aibă în vedere acele datorii care implică primirea în
schimb a unor drepturi. Imperativele fixate de către toate categoriile de persoane sunt relevante mai cu
seamă în cazul profesorilor, în general, şi în situația celor care interacționează cu copiii de vârstă mică, în
particular.
Aceste imperative sunt:
a. Acționează astfel încât efectele acţiunii tale să fie compatibile cu permanenţa unei vieţi autentic
umane pe Terra.
b. Acționează astfel încât efectele acţiunii tale să nu fie distructive pentru posibilitatea de viitor a unei
astfel de vieţi.
c. Nu compromite condiţiile pentru supravieţuirea nelimitată a umanităţii pe Terra.
d. Include în alegerea ta actuală integritatea viitoare a omului ca obiect secundar al voinţei tale.
(Jonas,1993, p.30-31)
(Stan, 2014, p.100)
Exemple de jurăminte profesionale ale cadrului didactic
Dincolo de elementele generale ale unei deontologii umane în relaţia dintre generați diferite, cadrele
didactice din învăţământul preşcolar şi primar beneficiază de clarificarea datoriilor profesionale în cuprinsul
codurilor etice sau deontologice ale propriilor domenii de manifestare ocupaţională sau în conținutul unor
formulări sintetice de tipul jurământului profesional, exprimat, de regulă la întrarea în profesie. Robert
Dottrens propunea o astfel de variantă, pe care o redăm mai jos. De asemenea, prezentăm și o variantă
americană a unui jurământ al cadrului didactic la începutul carierei în domeniu:

"Îmi voi exercita misiunea cu conştiinţă şi demnitate. Voi vedea în elevii mei nu atât şcolarii, cât
copiii, şi nu voi uita niciodată că sunt răspunzător de destinul lor. Voi menţine prin toate mijloacele de care
dispun onoarea profesiei didactice. Colegii mei vor fi prietenii mei. În colaborare cu ei, mă voi strădui să
ameliorez în mod constant mijloacele pe care şcoala le pune în mişcare ca să asigure recunoaşterea efectivă
a dreptului la educaţie şi la justiţie socială în educaţie. Fac aceste promisiuni în mod solemn, liber, pe
onoare." (Robert Dottrens)

"Astăzi încep să învăţ cum să devin educator. Fac primul pas în această profesie care pune bazele
construirii unor principii solide de viaţă pentru generaţiile următoare. De aceea, mă dedic învăţării
continue pentru că ştiu că fără aceasta cei ce ne vor urma vor pierde atât viziunea, cât şi din puterea de a
construi o societate. Mă dedic să cultiv caracterul uman pentru că ştiu că umanitatea nu poate înflori fără
curaj, înţelegere, onestitate şi încredere. Mă angajez să învăţ continuu şi să-mi cultiv caracterul pentru că
ştiu că trebuie să fiu un model de viaţă. Idealul pentru care mă dedic doresc să-l promovez şi în spiritul
celorlalţi. În prezenţa acestei adunări, mă dedic şi mă angajez să respect acest jurământ."
(Stan, 2014, p.100-101)

4.Analiza Codului deontologic al activității didactice elaborat de MEN (2018)

Am început analiza prin a aduce date generale despre CODUL-CADRU DE ETICĂ al personalului
didactic din învăţământul preuniversitar, mai exact:
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 844 din 4 octombrie 2018
Este format din 3 capitole și 14 articole împărțite astfel:
Capitolul I: Dispoziții generale (ART. 1 - ART. 3)
Capitolul II: Valori, principii și norme de conduită (ART. 4 - ART. 10)
Capitolul III: Dispoziții finale (ART. 11 - ART. 14)
După datele generale, am vorbit (pe scurt) despre fiecare capitol și ce aspecte vizează.
În Capitolul I: Dispoziții generale (ART. 1 - ART. 3) se stabilesc principiile și valorile
fundamentale pe care se bazează comportamentul etic al cadrelor didactice și al personalului auxiliar din
sistemul de învățământ preuniversitar din România. Acest capitol include următoarele aspecte:
a. Scopul codului etic: Este prezentat scopul și importanța codului etic în promovarea unei culturi a
integrității și a valorilor etice în mediul educațional.
b. Definirea termenilor-cheie: Termeni importanți folosiți în codul etic, cum ar fi integritatea, respectul,
profesionalismul etc., sunt definiți clar pentru a asigura înțelegerea comună a acestora de către toți cei
implicați.
În Capitolul II: Valori, principii și norme de conduită (ART. 4 - ART. 10) sunt prezentate în mod
detaliat valorile, principiile și normele de conduită pe care se bazează comportamentul etic al cadrelor
didactice și al personalului auxiliar. Această secțiune stabilește standardele de conduită profesională și
definește așteptările în ceea ce privește comportamentul în diferite situații din mediul educațional. Printre
aspectele tratate în acest capitol amintim:
a. Valori fundamentale: Enumerarea și descrierea valorilor fundamentale precum integritatea, respectul,
responsabilitatea, echitatea și solidaritatea, care trebuie să ghideze comportamentul în toate activitățile
educaționale.
b. Principii etice: Prezentarea principiilor etice pe care se bazează activitatea educațională, cum ar fi
drepturile și demnitatea elevilor, non-discriminarea, confidențialitatea informațiilor, profesionalismul
etc.
c. Norme de conduită: Stabilirea unor norme specifice de conduită care trebuie respectate de către cadrele
didactice și personalul auxiliar în diferite contexte, inclusiv în relația cu elevii, părinții, colegii și
comunitatea.
d. Etica în relațiile interpersonale: Abordarea comportamentului etic în interacțiunile dintre colegi, între
cadrele didactice și elevi, între cadrele didactice și părinți, precum și în alte relații profesionale.
e. Etica în procesul educațional: Discutarea aspectelor etice legate de evaluare, întocmirea și gestionarea
documentelor școlare, folosirea tehnologiei în educație etc.
Iar în final, Capitolul III: Dispoziții finale (ART. 11 - ART. 14) se referă la dispozițiile finale care
vizează aspecte cum ar fi implementarea, monitorizarea, evaluarea și aplicarea codului etic, precum și
sancționarea încălcărilor acestuia. Acest capitol include următoarele aspecte:
a. Intrarea în vigoare: Se specifică data oficială de aplicare a codului etic în instituțiile de învățământ
preuniversitar.
b. Implementare și aplicare: Se stabilesc responsabilitățile autorităților școlare și ale personalului în ceea
ce privește implementarea și aplicarea codului etic în cadrul instituțiilor de învățământ. Aceasta include,
de asemenea, proceduri de formare și informare a personalului cu privire la conținutul și cerințele
codului etic.
c. Monitorizare și evaluare: Se detaliază mecanismele de monitorizare și evaluare a respectării codului
etic în cadrul instituțiilor de învățământ. Acestea includ proceduri de raportare a încălcărilor, investigare
și evaluare periodică a eficacității codului etic.
d. Sancțiuni și remedieri: Se indică sancțiunile aplicabile în cazul încălcării codului etic de către cadrele
didactice sau personalul auxiliar. De asemenea, se stabilesc proceduri pentru remedierea
comportamentului necorespunzător și pentru reintegrarea indivizilor în comunitatea educațională.
e. Dispoziții tranzitorii și finale: Această secțiune include orice alte dispoziții sau clarificări necesare
pentru implementarea și aplicarea codului etic. De exemplu, stabilește proceduri pentru revizuirea
periodică a codului sau modalități de interpretare a acestuia în diverse situații.
5.Activitate: Decalogul clasei/grupei
Pentru că atunci când spunem „Cod etic” ne gândim la un set de reguli, fiecare student va trebui să
intre pentru câteva minute în pielea unui cadrului didactic de învățământ primar sau preșcolar (la liberă
alegere) și vor întocmi „Decalogul clasei/grupei”. Mai exact, vor trebui să întocmească un set de 10
reguli/principii/motto-uri pe care ar dori să le impună în clasa/grupa de care sunt responsabili.Vor trebui să
specifice nivelul de învățământ (primar/preșcolar), cât și clasa/ grupa pe care au ales-o. O pot face scris sau
sub formă de desen, după modelele prezentate în sală. Vor avea la dispoziție 10-15 minute, după care se vor
alege doritori care ne vor împărtăși „Decalogul clasei/grupei” lor
La finalul activității, toți cei care au fost activi pe parcursul prezentării cât și la activitate, vor primi o
surpriză dulce.
6.Bibliografie
 Albu,G. (2005), Repere pentru o concepție umanistă asupra educației, Editura Paralela 45, Pitești, p. 47
 Albulescu, I. & Catalano, H. (2019), Sinteze de pedagogia învățământului primar, Editura Didactica
Publish House, cap. XVI, sub cap.3.
 https://dexonline.ro
 Jonas, H. (1993), Le Principe responsabilite, Cerf, Paris, p.30-31
 MEN. (2018). ORDIN Nr. 4831/2018 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al
personalului didactic din învăţământul preuniversitar
 Stan, L. (2014), Pedagogia preşcolarităţii şi şcolarităţii mici, Editura Polirom, Iaşi; - subcapitolul 4.5.