Ministerul Educației, Culturii și Cercetării  al

Republicii Moldova

Referat pe tema :Deontologia profesionala a cadrelor

didactice

Elev :Calaras Stela
Profesor : Rotaru Maria

Déontologie-Parte a eticii care studiază normele și obligațiile

specifice unei activități profesionale

Codul deontologic al pedagogilor.

Ritmul accelerat al schimbărilor socio-economice stresează permanent
omul, care, la rândul său, încearcă să optimizeze relaţiile socioumane,
ceea ce ar diminua consecinţele nefaste ale tensionărilor cronice.
Acesta ar fi motivul renaşterii deontologiei profesionale.
În R.Moldova deontologia pedagogică a fost abordată de cătreV.Mândâcanu.
Savantul a elaborat jurămîntul şi codul deontologic al pedagogului în baza
celor şase principii esenţialece reflectă problematica lumii contemporane
(UNESCO). În continuare ne vom referi la ele.
Principiul I
Principala datorie a pedagogului este de a informa, dezvolta şi educa
personalitatea copiluluila nivelul potenţialului maxim, în spiritul
democratic şi în baza idealului educaţional modern.
Principiul II.
Pedagogul şi părinţii au sarcina de a modela idealul fiecărui elev în
conformitate cu ideaeducaţional alesde societate şi în conformitate cu
moralitatea etică, civică, spirituală, bazată pe valorileautentice.
Principiul III.
În activitatea profesională, pedagogul ocupă o poziţie pozitivă, implementînd
moralitatea şi etica profesională, asigurînd interacţiunea profesor-elev-părinţi.

Principiul IV.
Pedagogul este obligat să promoveze modelul uman de personalitate morală,
etică şispirituală, capabilăsă acţioneze în spiritul valorilor autentice.
Principiul V.
Pedagogul este dator să cunoască particularităţile dezvoltării intelectuale ale
elevului şisă poată elaboracurriculumul de bază al instruirii şi educaţiei
moderne, utilizînd cele mai variate formeşi tipuri de activitatecreativă, cu
scopul de a realiza idealul educaţiei prin valori şi pentru valori.
Principiul VI.
Specificul activităţii pedagogice constă în unicitatea poziţiei faţă de
problematica lucontemporane,exprimată prin descoperirea şi dezvoltarea
creativităţii, copilului, vocaţiei şi talentului lui.Corelînd respectivele principii cu
regulile şi normele specifice activităţii profesionale e posibil săstabilim codul
deontologic al conduitei profesorului/educatorului.
Comportamentul etic moral şi spiritual al pedagogului depinde de mai multi
factori:
1.De cunoaştere şi întelegerea sistemului de valori ce stau la baza educaţiei.
2.Decunoaşterea izvoarelor eticii pedagocice.
3.Sa respecte logica, puritatea gindului şi cuvintului.
Fara aceste însuşiri conduita pedagogică ramîne depaşită de progresul moral ale
educaţiei în conditiile democratice, pentru că educaţia etica nu poate asigura
autonomia constiintei ci invers, supunerea acestea în faţa autorităţii dure şi
inconsecvente.
Cadrele didactice joacă un rol foarte activ in procesul de instruire
1.
Ajută elevii in autentificarea procesului de invăţare - crearea
legăturilor cucurriculum-ul şcolar, interesele, cunoştinţele existente+
stimularea curiozităţii şi dragostea de invăţare
2.Ajuta elevii să conducă procesul de invăţare ;să se incadreze in
obiective, scop,roluri, planuri, termene-limită, precum şi puncte de
control, criterii ; să identificeşi să aplice strategiile de invăţare optimă
pentru procesul de invăţare
3.Ajută elevii să stabilească/construiască ‘’imaginea de ansamblu ‘’ a
cunoştinţelor fundamentale.
4.Ajută elevii să -şi definească nevoile informative ; să stabilească
priviri générale asupra subiectelor, lacunelor in cunoştinţe
5.Direcţionarea elevilor pentru a stabili şi folosi cele mai bune surse
de informaţii ; resurse informaţionale ; tehnologii de
informaţii ;strategii de căutare ; pentru a selecta şi respinge
informaţiile ; pentru a incadra creanţele informaţionale
6.Ghidarea elevilor pentru a analiza informaţiile ; a inţelege şi
prelucra acesteinformaţii ; a sintetiza cele mai bune informaţii care
să se potrivească cu nevoile personale, şi a le organiza eficient
7.Direcţionarea elevilor ;in a construi cunoştinţele in urma analizei şi
sintetizării informaţiilor ; a reprezenta fapte, propriile idei, opinii şi
inţelegeri
8.Indreptarea elevilor de a comunica cunoştinţele- a traduce cunoştinţe
in mesaje in mod clar, incadrand mesajele legate de scopul invăţării,
realizarea cerinţelor de evaluare, precum şi utilizarea eficientă
potenţialului de mediu şi tehnologic.

Codul de etica vizeaza :

1. Asoecte concrete legate de respectarea legilor si regulamentelor
2. Responsabilitata
3. Conditii de munca echilibrate
4. Conflictele de interese
5. Confedentionalitatea
6. Preocuparile
7. Reclamatiile

Codul de Etica se refera la unele valori esentiale legate de

profesia pe profesor, si anume :integritatea, onestitatea,
respectul,responsabilitatea si increderea.

Profesorul trebuie să demonstreze

 INTEGRITATE prin :
1.
crearea şi menţinerea relaţiilor profesionale corespunzătoare
2.
exersarea acţiunilor de zi cu zi cu corectitudine, de la ganduri la fapte

Profesorul trebuie sa demonstrezez ONESTITATEA prin :

1.exprimarea stimei fata de alta persoana, actionand si discutand
sincer si corect
2.comportarea cu onestitate si incredere

Principiile deontologiei profesionale

1. Principiul altruismului sau principiul « cele mai mari fericiri a
celuilalt » este menit sa restaurezaegalitatea intre purtatorul autoritatii
(profesorul) si elev.Purtatorul autoritatii ar trebui :
altruismului, sau principiul „celei mai mari fericiri a celuilalt” este
menit să restaureze egalitatea între purtătorul autorității (profesor) și
agentul executiv (elev). În consecință, purtătorul autorității ar trebui:
• să recunoască dreptul celuilalt la fericire, descoperindu-l și
cunoscându-l
• să contribuie la fericirea celuilalt angajându-se în educația
elevilor săi
• să-și construiască propria fericire în fericirea fiecăruia,
angajându-se la o atitudine morală ridicată fata de subordonatii sai.

față de subordonații săi.

2. Principiul reciprocității cere purtătorului de autoritate să accepte

să se judece pe sine ca și cum i-ar judeca pe alții, să se gândească la
consecințele acțiunilor sale asupra altora ca și cum ar fi în locul lor.
Această schimbare a rolului imaginativ este necesară dacă vrem ca
purtătorul autorității să fie moderat și
să judece corect faptele subordonaților săi.

3. Principiul umanismului, eventual în formula atât de sugestivă a lui

Kant: “Să nu privim omul niciodată numai ca mijloc, ci întotdeauna în
acelaşi timp ca scop”.
Principiul umanismului este, indiscutabil, un principiu moral
universal. El rămâne, însă, fără obiect, dacă nu este raportat la o relaţie
umană bazată pe autoritate.

4.Am numit principiul  care dozează moral graniţele

libertăţii Principiul autorităţii suficiente. Invocat, din raţiuni strict
pragmatice, îndeosebi de către făuritorii de legi, regulamente,
dispoziţiuni, acest principiu este considerat a fi de natură să împiedice,
într-un anumit domeniu, excesul de reglementare, ceea ce determină
greutate în aplicare, în mişcarea agentului executor, în manifestările
iniţiativelor acestuia. Principiul merge, însă, dincolo de acest
pragmatism.
5. Natura reglementărilor utilizate, îndeosebi a celor de sancţionare,
este vizată de un alt principiu, înrudit cu cel anterior, pe care-l
numim Principiul autorităţii adecvate. Capacitatea purtătorului de
autoritate de a aplica acest principiu ţine nu numai de acordul dintre
laturile deontică şi epistemică ale autorităţii, invocate de J. M.
Bochenski [6, p. 54**], ci şi de măsura  în care purtătorul autorităţii îşi
asumă criterii generale de moralitate, care să-l împiedice “să îşi
însuşească ilegitim o autoritate epistemică” sau una “deontică”.
1. Un alt aspect analizat în domeniul logicii autorităţii şi care
naşte reflecţii deontologice este acela al delegării autorităţii. J. M.
Bockenski consacră acestei materii un capitol special în lucrarea
citată în prezenta teză. Din perspectiva deontologiei, considerăm
că în acest domeniu putem formula un principiu de mare
importanţă,  pe care îl vom numi Principiul delegării autorităţii .
Dincolo de exigenţele logice ale delegării autorităţii şi care
consacră dreptul purtătorului autorităţii de a delega o parte din
domeniul acesteia către un terţ, în condiţii logic determinate, se
pune problema exigenţelor morale ale actului delegării. Ele ar fi,
în principiu, următoarele:
 · Nu este justificată moral orice delegare de autoritate .
· Nu este justificată moral delegarea de autoritate în orice
împrejurare.
 · Nu este justificată moral delegarea de autoritatea către orice
persoană

Drepturile Profesorului:
1.
Corpul profesoral se bucură de toate drepturile legale stipulate în
Codul Muncii, Legea Educației, Statutul Personalului Didactic şi în
Contractul colectiv de muncă.
2. Cadrele didactice au dreptul de a participa la activităţi de
perfecţionare profesională şi în timpul anului şcolar. În acest caz, cu
acordul directorilor sau al Consiliului de Administraţie, se va stabili
durata absenţei permise şi condiţiile de acoperire a orelor / materiei.
3. Profesorii pot aduce la cunoştinţa directorilor sau Consiliului de
Administraţie recomandările, observaţiile şi doleanţele lor, verbal sau
în scris. 
Îndatoririle Profesorului:
1. Personalul didactic are obligaţii şi răspunderi care decurg din Legea
Învăţământului, Statutul Personalului Didactic şi din prevederile
contractului de muncă.
2. Crearea atmosferei de lucru în timpul orelor, încurajând elevii la o
comunicare loială şi dialog eficient, bazat pe respect reciproc.
3. În perioada pregătirii pentru examene sau lucrări scrise, profesorul
trebuie să:  fie disponibil de a ajuta elevii în pregătirea eficientă a
probelor de examen  creeze un mediu ce ar favoriza desfăşurarea
corectă şi deschisă a testului /examenului  să nu ofere informaţii
elevilor la un nivel scăzut, fiind necesar ca elevii să apeleze la
meditaţii private  să nu preseze părinţii să-şi trimită copiii la meditatii
particulare, pentru ca aceştia să fie promovaţi sau pentru a obţine o
notă mai bună
4. În timpul examenelor/lucrărilor scrise, profesorul are obligația:  să
aprecieze cu grijă şi corespunzător răspunsurile elevului şi acordarea
de note  să nu vândă informaţii cu privire la examene /lucrări scrise
elevilor/părinţilor  să nu colecteze sume ilegale de la elevi pentru
examene (de exemplu: pentru plată sau taxe substanţiale, candidaţii au
acces la cel puţin o parte din conţinutul examenului)  să nu
accepte/solicite foloase materiale/bănești, în scopul facilitării obţinerii
unei note mai bune (de exemplu: acceptarea notiţelor scrise şi a
manualelor ascunse; oferirea de soluții de rezolvare a subiectelor,
utilizarea telefoanelor celulare, etc.)  să nu manifeste presiune asupra
părinţilor ca aceştia să-şi trimită copiii la meditatii, pentru a susţine un
examen  să nu ofere pregătire contra-plată (nu se au în vedere
consultaţiile gratuite înainte de examen stabilite conform unui grafic
de către conducerea şcolii) 5. Evaluarea elevilor: Evaluarea
cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor elevilor se va face periodic,
ritmic şi printr-o varietate de mijloace, folosite cu obiectivitate şi
corectitudine, pentru a oferi elevilor posibilităţi de afirmare a tuturor
laturilor personalităţii acestora (inteligenţa, imaginaţie, spirit critic,
sensibilitate).
Obligaţiile faţă de profesie
Personalul din educaţie trebuie:
 să merite încrederea şi să crească stima faţă de profesie prin
asigurarea unei educaţii de calitate pentru toţi elevii;
 să asigure permanenta înnoire şi îmbogăţire a cunoştinţelor
profesionale;
 contribuie la dezvoltarea şi promovarea politicilor de educaţie;
 să participe la dezvoltarea culturii sale profesionale deschise şi de
reflectare;
 să trateze colegii cu respect, cooperând cu ei şi promovând procesul
de studiu al elevilor;
 să ofere suport noilor veniţi în această profesie;
 să respecte confidenţialitate informaţiilor despre colegii săi, cu
excepţia situaţiilor impuse de lege sau obligate prin Codul de etică;
 să pună în discuţie comportamentul unui profesor, când este serios
încălcat Codul de etică si deontologie profesionala.
 să susţină toate eforturile pentru promovarea democraţiei şi a
drepturilor omului în şi prin educaţie.
Obligaţiile faţă de elevi
Personalul din educaţie trebuie:
 să respecte drepturile elevilor fără discriminare
 să înţeleagă unicitatea, individualitatea şi nevoile specifice ale
fiecărui elev şi să prevadă orientarea şi încurajarea fiecărui elev de a-şi
realiza întregul său potenţial;
 să menţină relaţii profesionale cu elevii;
 să apere şi să promoveze interesele elevilor şi să facă orice efort
pentru a proteja elevii de abuzuri fizice, psihologice sau sexuale;
 să manifeste simţul datoriei, seriozitate şi confidenţialitate în toate
problemele ce afectează binele elevilor lor;
 să-şi exercite autoritatea cu dreptate şi intelepciune;
 să manifeste pentru elevi cinste şi integritate şi să nu întreprindă
nimic ce ar putea discredita aceste calităţi;
 să fie conştient că fiecare copil este o individualitate şi discipolii se
pot deosebi în asimilarea cerinţelor promovate de educaţie;
 să nu utilizeze relaţiile profesionale cu elevii în avantaje private;
 să nu divulge informaţia despre elevi, obţinută pe parcursul
serviciului profesional, cu excepţia situaţiilor cerute de lege sau scopul
profesional;
 să nu accepte favoruri sau cadouri de la elevi în schimbul unor
privilegii. Să nu accepte, direct, sau indirect, orice tip de recompensă
de la elevi ;
 să evalueze elevul doar în baza meritului şi performanţelor școlare;
 să nu aplice pedepse corporale faţă de elevi.
Codul deontological pedagogului trebuie să stipuleze susţinerea
calificării personale a pedagogului ca o obligaţiune morală, pe motiv
că pedagogul ce nu îndeplineşte această cerinţă devine incombetent.
Pedagogul trebuie să-şi îndeplinească conştiincios obligaţiunile sale
profesionale, adică trebuie să fie stăruitor, organizat, responsabil,
devotat cu trup şi suflet cauzei sale, să-şi exercite în mod persistent
datoria sa socială.