Principiile procesului de nvmnt (didactice)

1. Normativitatea pedagogica
2. Conceptul de principiu didactic 3. Suportul tiini!ic al principiilor i normelor didactice

". Sistemul principiilor didactice ".1. Principiul participrii con tiente i active a elevilor n procesul de nv atamant ".2. Principiul corelatiei dintre sen#orial si rational$ dintre concret si a%stract (principiul
intuitei)

".3.Principiul corelarii teoriei cu practica

".". Principiul sistemati#arii i continuitatii in inv atare ".&. P r i n c i p i u l n s u i r i i t e m e i n i c e a c u n o t i n e l o r i d e p r i n d e r i l o r

".'.Principiul accesi%ilitatii i indiv iduali#rii nvmntului ".(. Principiul asigurrii cone)iunii inv erse (retroaciunii) n procesul de nvmnt
1. Normativ itatea pedagogica

Ca demers, in cea mai mare parte intentionat, orientat catre realizarea unor finalitati clar precizate, educatia trebuie sa se desfasoare prin respectarea unor reguli si norme, ca premise ale succesului in realizarea a ceea ce isi propune. *nsam%lul acestor reguli si norme$ precum si cadrul metodologic de aplicare a acestora !ormea#a normativitatea pedagogica. Constientizarea prezentei normei in educatie s-a realizat inca din faza empirica a a stiintei educatiei ( pedagogia populara); chiar si astazi educatia informala (realizata in familie, in mediul social) respecta anumite reguli cu caracter normativ. Comenius a fost primul ganditor modern care, cum mai bine de trei secole, a formulat si teoretizat in lucrarea sa Didactica Magna aproape toate principiile recunoscute in prezent. Normativitatea pedagogica este rezultatul unor procese de generalizare a unor e periente, practici si reflectii in legatura cu organizarea si desfasurarea activitatii educationale la nivel institutional si al procesului de invatamant. Normativitatea este e presia legitatilor procesului educativ, a faptului ca intre variabilele activitatii didactice se pot regasi si identifica raporturi esentiale, necesare si generale, relativ constante care se cer a fi cunoscute si valorificate de cadrele didactice.. !n functie de nivelul la care il vizeaza normativitatea pedagogica se face distinctie intre" - normativitatea institutionala, asigurata prin cadrul legislativ e istent la un moment dat; aceasta tine mai mult de factorul politic prin cadrul legislativ de organizare si desfasurare a activitatii educationale ; - normativitatea functionala, de ordin didactic, deontologic si pra iologic, care tine de competenta cadrelor didactice (Cucos,#$$#,%&').

Normativitatea didactica are un (caracter general, sistemic si deschis) (*reda,+,,-,%#)" - caracterul general e prima faptul ca principiile vizeaza toate componentele functionale ale procesului de invatamant, toate activitatile si disciplinele scolare, indiferent de nivelul de scolarizare; - caracterul sistemic rezida in in aceea ca principiile interactioneaza, formeaza un tot, de aceea ele se cer a fi aplicate ca un ansamblu, in mod simultan si nu izolat; - caracterul dinamic e prima faptul ca principiile didactice sunt deschise spre a incorpora noi interpretari teoretice si practice oferite de evolutiille psihologiei si pedagogiei, de bunele practici educationale novatoare, de schimbarile care se produc la nivelul variabilelor procesului educational. 2. Conceptul de principiu didactic *e m.sur. ce s-a progresat pe calea e plic.rii /tiin0ifice a proceselor de 1nv.0are /i predare, e perien0ele pozitive d1n practica /colar. s-au generalizat, ceea ce a condus la
constituirea unui corpus de (principii) /i (norme) didactice care se men0in valabile 1ntr-o mare varietate de condi0ii sau de 1mpre2ur.ri. Principiile sunt idei de %a#$ norme orientative pe care se ntemeia# structurarea procesului de nvmnt+ sunt te#e teoretico,practice !undamentale care -alonea# cursul general al activitii comune a pro!esorului i elevilor si. 3le servesc drept puncte de reper sau linii generale de orientare a modului 1n care urmeaz. s. se organizeze /i s. se desf./oare procesul de 1nv.0.m4nt 1n vederea atingerii

3le se impun, deci, in raport cu comple itatea activitatii didactice, avand rolul de a-l instrumentaliza pe profesor cu modalitati eficiente da actiune, de a rezolva astfel sarcini dificile, noi, pentru a evita improvizatia. *rincipiile prev.d anumite norme care caracterizeaz. aplicarea lor 1n practic.. Normele au un 1n0eles mai restr4ns, de (reguli) de conduit. sau de prescrip0ii /i instruc0iuni (indica0ii)
obiectivelor prev.zute. precise impuse actului de predare /i celui de 1nv.0are. 3ste vorba numai de acele principii, norme /i reguli care au o relevan0. direct. pentru procesul de 1nv.0.m4nt, care sunt intim legate de actul pred.rii /i 1nv.0.rii (/i nu includ /i alte reglement.ri ale vie0ii din /coal., ale disciplinei /colare etc.). 5mpreun., ele alc.tuiesc acea normativitate specific. procesului de 1nv.0.m4nt, esen0ial. pentru e isten0a lui /i 1n m.sur. s.-l conduca spre un nivel de func0ionalitate optim.. I

Normativitatea didactic. 1ndepline/te o func0ie imperativ., ce 1mbrac. dou. forme posibile de e presie" una pozitiv. ((trebuie)) /i alta negativ. ((nu trebuie)). 5n primul caz, ea prescrie reguli cu valoare de 1ndreptar stimulator, permisive, recomandabile sau obligatorii; 1n cel de-al doilea caz 6 reguli restrictive, de constr4ngere, de conformare, inhibitive. 3a are, deci, o valoare procedural., indic4ndu-ne cum s. ac0ion.m, cum s. facem ca s. ob0inem cele mai bune rezultate; ea ghideaz. comportamentele celui care pred., dar /i pe ale
celui care 1nva0., asigur4nd deplina lor concordan0., ca /i concordan0a dintre acestea /i scopul sau obiectivele urm.rite. 5n felul acesta normativitatea condi0ioneaz. eficien0a pred.rii /i 1nv.0.rii. *rocesul de 1nv.0.m4nt se desf./oar. normal /i cu eficien0. numai 1n concordan0. cu aceast. normativitate specific.. Nerespectarea ei aduce numeroase pre2udicii. 7 completare este aici necesara" constr4ngerile pe care le impune normativitatea didactica pot genera si riscul ca prin e ces s. inhibe spontaneitatea copilului, s. fr4neze afirmarea spiritului de independen0. /i individualitatea acestuia.

*roblema principiilor didactice este o problem. de competen0. a profesorului, orientat. spre cunoa/terea /i aplicarea lor cu consecven0.. 8espectarea principiilor didactice reprezinta in acelasi timp un camp deschis pentru e primarea creativitatii cadrului didactic, creativitate necesara in raport cu diversitatea situatiilor concrete de invatare.
3. Suportul tiini!ic al principiilor i normelor didactice

9a baza 1nv.0.rii stau diferite mecanisme neuro-psihice. :oate acestea sunt supuse unor legit.0i naturale /i comple e" legi ale cunoa/terii, ale 1nv.0.rii +, legi ale informa0iei /i ale comunic.rii, ale comportamentelor umane, ale dezvolt.rii individuale, legi ale ac0iunii eficiente etc. *entru ca ac0iunea acestor legi s. conduc. la ob0inerea efectului dorit 1n coresponden0. cu obiectivele instruirii, trebuie s. fie respectate anumite cerin0e; s. fie 1ndeplinite anumite condi0ii, astfel incat aceste legi obiective sa se manifeste conform naturii lor. :otodat., este necesar s. se 0in. seama de leg.turile de reciprocitate e istente 1ntre diferitele legit.0i care genereaz. efecte in planul dezvoltarii personalitatii.. Cu timpul s-a c.utat ca aceste cerin0e /i condi0ii s. fie sintetizate 1n e igen0e cu caracter generalizat, devenind universal valabile /i esen0iale pentru toate situa0iile de instruire. 3le se contopesc /i sunt e primate 1n ceea ce numim ast.zi principiile /i normele didactice. *rin urmare, principiile sunt elaborate nu 1n mod subiectiv, arbitrar, dup. dorin0ele proprii ale unuia sau altuia dintre cadrele didactice, ci pe temeiul cunoa/terii legilor specifice ale
func0ion.rii proceselor de predare /i 1nv.0are; ele e ist. independent de voin0a celui care pred. ori a acelora care 1nva0.. 5n afar. de aceasta, principiile sunt deduse /i din logica interioar. a /tiin0ei care face obiect de predare (a modului cum se structureaz. cunoa/terea); isi au originea, de asemenea, in logica didactic. (logica organiz.rii optimale a 1nv.0.rii) 1n vederea atingerii unor obiective bine precizate; in plus, ele sunt verificate 1n decursul unei 1ndelungate practici /colare.

.n virtutea !aptului c principiilele re!lect anumite legiti o%iective i sunt atestate sau con!irmate practic$ ele au putut cpta valoarea unor linii orientative n activitatea instructiv - educativa. ;aliditatea principiilor legitimeaz. obligativitatea cunoa/terii /i respect.rii lor 1n activitatea didactica 1n func0ie de scopurile /i obiectivele concrete avute 1n vedere. Cunoscute /i aplicate 1n mod adecvat, dau posibilitate profesorului s. construiasc. eficient diferitele situa0ii de instruire, s. ac0ioneze deta/at din punct de vedere emo0ional, subiectiv. <fera interven0iilor subiective se va restr4nge, astfel, c4t mai mult cu putin0.. Din interac0iunea lor cu inteligen0a, sensibilitatea /i celelalte calit.0i ale cadrului didactic vor rezulta (arta) /i (/tiin0a) lui de a preda.
". Sistemul principiilor didactice

Principiile e)prim legiti ale structurrii i !uncionrii procesului de nvmnt$ iar legea nu este altceva dec4t reflectarea unei leg.turi esen0iale, necesare /i stabile, 1ntre diferitele aspecte ale acestui proces, cum ar fi unitatea dintre"
= participarea activ. /i 1nsu/irea con/tient. a cuno/tin0elor, priceperilor /i deprinderilor"

= intui0ia concret - senzorial. /i cunoasterea abstracta; = teorie /i practic.; = procesele de progresare pe calea 1nv.0.rii /i cele de consolidare 1n memorie; = caracterul individual al 1nv.0.rii /i accesibilitate; = 1nv.0are /i 1nt.rirea 1nv.0.rii etc. *lecand de la aceste corelatii s-au putut constituit o serie de principii care au o sfer.
aplicabilitate mai larg. 1n teoria /i practica instruirii. >cestea sunt"

de

= =
logic);

principiul particip.rii con/tiente /i active a elevilor 1n procesul de 1nv.0.m4nt; principiul caracterului intuitiv al 1nv.0.m4ntului (principiul intui0iei?al legaturii dintre senzorial si principiul corelarii teoriei cu practica;

+ /egile organi#rii percepiei+ ale memoriei+ ale uitrii+ ale e)erciiului+ legea e!ectului$ legea ntririi$
legea asociaiei$ legile interiori#rii etc.

=
=

principiul 1nv.0.m4ntului sistematic /i continuu; principiul 1nsu/irii temeinice a cuno/tin0elor, priceperilor /i deprinderilor; principiul accesibilit.0ii /i individualiz.rii cunostintelor, priceperilor si deprinderilor; principiul asigur.rii cone iunii inverse 1n procesul de 1nv.0.m4nt.

=
=

@iecare principiu 1n parte e prim. anumite cerin0e ce trebuie respectate 1n organizarea /i conducerea procesului de 1nv.0.m4nt, formuleaz. anumite reguli sau prescrip0ii care concretizeaz. aplicarea lui efectiv.. :oate aceste principii generale ce se 1ntrep.trund /i se condi0ioneaz. reciproc, alc.tuind un sistem unitar de principii didactice. De asemenea, ele se particularizeaz., 1n mod corespunz.tor, /i se completeaz. cu unele principii speciale, caracteristice pred.rii unor discipline cum ar fi muzica, desenul, educa0ia fizic. etc. Numai prin respectarea tuturor acestor principii /i a fiec.ruia 1n parte, 1n interdependen0. unele cu altele, se poate a2unge la reu/ita procesului de 1nv.0.m4nt. Dar, oric4t de mult s-ar dezvolta repertoriul principiilor /i normelor didactice, ele nu
vor putea acoperi varietatea infinit. a situa0iilor de instruire /i nu vor fi capabile s. furnizeze solu0ii convenabile pentru toate genurile de schimb.ri care se produc 1n derularea proceselor instructiv-educative. De/i unele dintre principiile enun0ate sunt recunoscute 1nc. demult 1n pedagogie, interpretarea /i aplicarea lor s-a modificat continuu, ele au evoluat din punct de vedere istoric, odat. cu progresele didacticii, cu re1nnoirea finalit.0ilor /i con0inuturilor 1nv.0.m4ntului, cu orient.rile filozofice, psihologice /i pedagogice noi.

3ste de subliniat, de asemenea, faptul c. asimilarea /i interiorizarea acestor principii orientative fac posibil. integrarea lor 1ntr-un cod normativ personal, ce apar0ine profesorului, ca sistem de idei, atitudini, interese /i motiva0ii, concep0ii /i speran0e de instruire, care formeaza ethosul pedagogic al acestuia.
".1. Principiul participrii con tiente i active a elevilor n procesul de nv mnt

>cest principiu pleaca de la premisa ca elevul este in primul rand subiect al invatarii, fiind primul interesat si implicat in a cunoaste, a face, a intelege. >ceasta e plica si demonstreza ca eficien0a procesului didactic este determinat., 1n mare m.sur. de atitudinea con/tient. /i activ. a elevilor in activitatea de invatare. :ot ceea ce primeste individul din e terior este selectat, organizat si semnificat intr-un mod propriu si creativ. (9umea se reflecta diferentiat in mintea si sufletul unui copil. 3a se reface de fiecare data in momentul in care o constiinta se apleaca asupra ei)(Cucos,#$$#,%-'). *rin actul predarii, realitatea se reorganizeaza si se reconstruieste, iar noi insine ne modelam in raport cu datele ei. >ici, sunt de luat 1n considera0ie dou. aspecte, ce se afl. 1n str4ns. leg.tur." a) participarea con/tient. /i b) participarea activ.. a) Participarea contient la actul nvrii presupune$ cu necesitate$ nelegerea ct mai clar i pro!und a materialului de nvat. > /ti cu adev.rat 1nseamn., 1nainte de toate, a 1n0elege. @.r. 1n0elegere cuno/tin0ele se 1ntip.resc mecanic 1n memorie, nu sunt durabile, nu pot fi aplicate 1n practic.. <e a2unge la o 1nv.0are pe de rost, mecanic., formal.. !n0elegerea, ca parte a g4ndirii intervine 1n orice activitate a acesteia" este implicat. 1n actul perceperii (al identific.rii, al diferen0ierii), al analizei (al sesiz.rii elementelor structurale ale obiectivelor /i fenomenelor), al compara0iei (al raport.rii la alte obiecte /i fenomene), al sintezei (integr.rii datelor), al abstractiz.rii /i generaliz.rii (al sesiz.rii notelor comune, leg.turilor esen0iale); ea favorizeaz. descoperirea leg.turilor de cauz.-efect, a sensurilor /i semnifica0iilor, rezolvarea problemelor, utilizarea creativa a cuno/tin0elor etc. 5n0elegerea are sensul unei reflect.ri active 1n con/tiin0a elevilor a celor percepute. > 1n0elege 1nseamna" a face asocia0ii de date /i idei, asocia0ii 1ntre datele noi /i cele vechi, integrarea cuno/tin0elor noi 1n structuri vechi,

restructurarea celor vechi 1n lumina datelor noi etc.; interpretare critic., ceea ce presupune posibilitate de e plicare 1n cuvinte proprii, capacitate de argumentare, capacitate de prelucrare /i organizare proprie a cuno/tin0elor, deta/are de e emplele date 1n clas.; capacitate de aplicabilitate practic., de imaginare de alternative etc. De
aceea, 1nsu/irea con/tient. este indisolubil legat. de dezvoltarea g4ndirii /i limba2ului (vorbirii) elevilor. 5nsu/ire con/tient. mai 1nseamn. /i 1n0elegerea esen0ei /i importan0ei sarcinilor /i temelor de 1nv.0at, a scopurilor /i obiectivelor de atins.

*articiparea constienta presupune trezirea vointei de a cunoaste si crearea conditiilor pentru dezvoltarea ei. %) *ctivi#area elevilor$ e)prima cerina ca nsu irea cuno tinelor s se !ac pe calea activitii
proprii a acestora$ a anga-rii optime a gndirii i a tuturor celorlalte procese intelectuale . >ctivizarea este opusa unei atitudini pasive, primirii de-a gata a unor cuno/tin0e dinainte constituite, re0inerii /i reproducerii lor mecanice. <e consider. c. numai cuno/tin0ele dob4ndite prin efort personal, care trec prin e perien0a proprie de elaborare, 1i apar0in definitiv elevului, devin un bun personal /i pot fi aplicate 1n spirit creativ.

*otrivit psihopedagogiei moderne, activizarea se bazeaz. pe mecanismele 1nse/i ale inteligen0ei, ale opera0iilor de g4ndire. >ceste opera0ii nu func0ioneaz. efectiv dec4t 1n m.sura 1n care sunt provocate simultan prin ac0iunile 1n care este antrenat elevul. 3ste vorba de ac0iuni ce 1ndeamn. elevul s. opereze cu materialul de studiat, s. efectueze o analiz. profund., bazat. pe confruntarea asem.n.rilor /i deosebirilor, pe sesizarea unor diferen0ieri sensibile /i realizarea unor integr.ri ample, s. stabileasc. o multitudine de rela0ii 1ntre cuno/tin0e, atunci c4nd este pus 1n fa0a rezolv.rii unor probleme. 5n ultim. instan0., opera0iile de g4ndire /i dinamismul lor nu sunt altceva dec4t produsul interioriz.rii ac0iunilor e terne. 5n fine, participarea mintal. poate deveni ma im. atunci c4nd este sus0inut. /i de o motiva0ie puternic. pentru 1nv.0are. 7 serie de elemente, cum ar fi anumite tr.iri afective, st.ri emo0ionale, dispozi0ii , emo0ii /i sentimente colective, impresii
puternice ori anumi0i stimuli interni motiva0ionali de tipul curiozit.0ii, intereselor, trebuin0elor, dorin0ei de succes, temerii de e/ec etc., constituie o component. indispensabil. activiz.rii. >ceast. motiva0ie 2oac. un rol dinamizator, de stimulare a efortului de 1nv.0are /i de concentrare a lui 1n timpul lec0iei.
.2. Principiul caracterului (principiul intuiiei0al legaturii dintre sen#orial si logic)

"

intuitiv

al

nv mntului

*sihologia actuala e plica faptul c. mintea umana r.m4ne tributara celor v.zute ori tr.ite sau unor imagini /i amintiri despre nenum.rate situa0ii cu care a venit 1n contact, sustinand teza privind caracterul concret al g4ndirii umane pentru o lunga perioada a evolutiei sale. Cunoasterea umana se realizeaza prin relatia permanenta intre nivelul concret senzorial si cel rational-intelectiv. >ceasta e plica de ce intuiia 6 direct. /i indirect. 6 st. la baza 1ntregii didactici a oricarei trepte de 1nv.0.m4nt. 5n didactica modern., principiul intui0iei a c.p.tat o 1n0elegere mai comple ., e prim4nd cerin0a de a se asigura o baz. perceptiv., concret-senzorial. 1nv.0.rii, spri2init. 1ns. pe activitatea
direct. a elevului, pe tr.irile acestuia, legate de manipularea diferitelor obiecte, materiale, modele, a 2uc.riilor, instrumentelor /i aparaturii de laborator etc.

>tunci c4nd posibilit.0ile de percep0ie sau observa0ie nemi2locit., sunt reduse 6 datorit. 1ndep.rt.rii 1n spa0iu /i 1n timp a unor obiecte /i fenomene ori dinamismului /i evolu0iei lor, este necesar s. se recurg. la substitute ale realitii, la o gam.
larg. de materiale didactice, de tipul plan/elor, tablourilor, fotografiilor, desenelor, diagramelor, imaginilor proiectate etc. (intui0ia indirect.).

*ceasta nseamn c procesul de nvmnt tre%uie s se organi#e#e n a a !el nct repre#entrile$ noiunile i deprinderile pe care i le !ormea# elevii s se ntemeie#e pe perceperea nemi-locit sau mi-locit a o%iectelor i !enomenelor studiate+1$ c nvarea tre%uie s se spri-ine n mod permanent pe sen#aii$ percepii i repre#entri precise i clare$ pe selecia i prelucrarea activ a impresiilor o%inute pe calea intuiiei. Cu c4t vor participa mai multe organe de sim0 (v.z, auz, pip.it etc.) la acest proces, cu at4t mai rapid /i mai u/or se va 1nv.0a, cu atat inv.0area va deveni mai eficient..
!ntui0ia st. la baza 1nsu/irii reale a cuno/tin0elor, prevenindu-se verbalismul, 1nsu/irea de (cuvinte goale), apari0ia 1nv.0.rii pe de rost, a formalismului.

*rincipiul intui0iei se aplic. nu pentru a men0ine elevii la nivelul cunoa/terii concretului imediat, ci pentru a preg.ti formarea g4ndirii abstracte a acestora, pentru a-i conduce la descoperirea esen0ei obiectelor /i fenomenelor pe m.sura apropierii lor de v4rsta de ++6+# ani, c4nd cunoa/terea senzorial. lasa un loc din ce in ce mai mare celei rationale, abstracte. 5n practica /colar. e ist. o mare varietate de posibilit.0i de 1mb inare a e plica0iilor profesorului cu elementele intuitive" - e ist. o prim. form. de 1mbinare a acestora, 1n care cuv4ntul conduce observa0ia elevilor, a2ut4ndu-i s. e trag. unele date despre aspectul e terior al obiectelor sau fenomenelor e aminate; principala func0ie a elementelor intuitive este aceea de a servi drept izvor al cuno/tin0elor, iar func0ia cuv4ntului de a orienta procesul observa0iei, de a conduce elevii la desprinderea notelor particulare (aspectelor e terioare) ale obiectelor /i fenomenelor luate 1n studiu; - o a doua form. este aceea 1n care cuv4ntul serve/te ca mi2loc de comunicare a cuno/tin0elor noi, iar mi2loacele intuitive vin s. confirme, s. ilustreze con0inutul e plica0iei verbale; 1n acest caz, func0ia principal. a cuv4ntului este aceea de a servi drept surs. de cuno/tin0e, iar intui0ia de a confirma cele e plicate verbal de profesor; - o a treia form. poate fi caracterizat. prin aceea c. profesorul, spri2ininduse pe observa0iile efectuate de elevi /i pe datele 1nsu/ite de2a, conduce g4ndirea acestora prin intermediul cuvantului spre 1n0elegerea /i formularea leg.turilor dintre obiecte sau fenomene, adic. spre generaliz.ri; in acest caz, elementele intuitive sunt folosite ca punct de spri2in pentru sesizarea leg.turilor dintre obiectele sau fenomenele
e aminate, a caracteristicilor lor esen0iale, iar cuv4ntul conduce g4ndirea spre generalizare pe baza observa0iei f.cute asupra unei serii de obiecte sau fenomene. >plicarea consecvent. a acestui principiu nu presupune 1ns. folosirea e agerat. a intui0iei, oric4nd /i sub orice form..

!ntuitia nu trebuie interpretata numai in intelesul strict, de a vedea sau a atinge ceva, ci intr-un sens mai larg,) de a accede direct la un sens, la o intelegere, printr-o traire si sesizare atotcuprinzatoare imediate, directe)(Cucos,#$$#,%-A); este vorba nu numai de intuitia e terioara, ci si de cea interioara, intuitia logica, cea care dezvaluie semnificatii mai largi, sentimente, motivatii, aspiratii. De aceea, supra1nc.rcarea lec0iei cu material intuitiv nu face dec4t s. accentueze caracterul descriptivist al procesului de 1nv.0.m4nt, 1n defavoarea eforturilor de abstractizare /i generalizare, de stimulare a dezvolt.rii g4ndirii cuprinzatoare, a capacitatii de a descoperi sensuri si semnificatii inedite. Dar, nici opusul acestei tendin0e, s.r.cirea lec0iilor de ilustrarea intuitiv. nu este de dorit, 1ntruc4t s-ar prescurta prea mult procesul de cunoastere, 1n defavoarea clarit.0ii /i 1n0elegerii celor de 1nv.0at. ".3.Principiul corelrii teoriei
cu practica

5n didactic., no0iunea de (teorie), se refer. la ansamblul cuno/tin0elor, no0iunilor, legilor, principiilor etc. ce u rmeaz. a fi predate /i 1nv.0ate, iar no0iunea de (practic.) include 1ntreaga scar. a formelor de activitate practic., de natur. s. transforme, 1ntr-un fel oarecare, realitatea.

Dialogul permanent intre teorie si practica conduce la realizarea complementaritatii intre cunoasterea intuitiva si cea rationala, ca modalitate sigura de sporire a cunoasterii si es perientei.

5nsu/irea cuno/tin0elor, bazat. pe izvorul real al acestora, adic. pe cunoa/terea senzorial., cu caracter intuitiv, se 1mbin. foarte bine cu cunoa/terea prin activit.0ile activit.0ile intuitiv-practice.
*ractica, e perien0a cu diversele ei forme, apar ca elemente necesare 1n 1nsu/irea cuno/tin0elor /i 1n construirea cunoa/terii personale, ca /i 1n prevenirea teoretiz.rii 1nv.0.m4ntului. > c e s t p r i n c i p i u p l e a c a d e l a
intelegerea faptului ca ceea ce se invata va fi valorificat in activitati scolare, sociale sau profesionale u l t e r i o a r e . De aceea, c4nd elevii nu sunt 1nv.0a0i s.-/i valorifice practic cuno/tin0ele, apare riscul a2ungerii la

formalism 1n 1nv.0.m4nt.

5nv.0.m4ntul modern nu poate s. r.m4n. numai la teoretiz.ri, dimpotriv., el caut. s. spri2ine aplicarea 1n forme variate a cuno/tin0elor teoretice 1n activitatea practic., s. priveasc. practica drept un criteriu pentru 1n0elegerea teoriei, aceasta fiind valabila pe toate treptele de 1nv.0.m4nt. Principiul legrii teoriei de practic !ormulea# tocmai aceas t cerin, ca leciile s ofere suficiente ocazii de valorificare n practic a cunotinelor teoretice i a capacitilor nvate . 5n func0ie de con0inutul /i specificul fiec.rui obiect de 1nv.0.m4nt /i lec0ie, activit.0ile practice mi2locesc o percepere vie, activ. a obiectelor /i fenomenelor realit.0ii, dau na/tere unor reprezent.ri vii care u/ureaz. procesul 1n0elegerii, al generaliz.rii /i al consolid.rii cuno/tin0elor 1n memorie, asigur. putere operatorie cuno/tin0elor teoretice, adic. transferul 1nv.0.rii (aplicabilitatea cuno/tin0elor) 1n circumstan0e noi, ne1nt4lnite /i, o dat. cu aceasta, dezvolt.
curiozitatea, imagina0ia /i creativitatea la elevi. 5n procesul aplic.rii practice a cuno/tin0elor are loc o 1mbog.0ire a e perien0ei de cunoa/tere /i de via0. a elevilor, astfel incat ei reu/esc s.-/i formeze /i consolideze deprinderi de munc. independent., deprinderi practice. <e dezvolt., de asemenea, spiritul de disciplin., de respect pentru munc. /i produsele muncii, elevii 1nva0and s. deslu/easc. adev.rata 1nsemn.tate practic. a cuno/tin0elor teoretice

>cest principiu solicita desf./urarea de activit.0i foarte diversificate, de tipul rezolv.rii unor e erci0ii /i probleme, confec0ion.rii de obiecte, efectu.rii de e perien0e, lucr.ri 1n atelier, lucr.ri pe lotul agricol, activit.0i productive etc.
".". Principiul sistemati#arii i continuitatii in invatare

>plicabilitatea acestui princupiu se poate realiza la doua niveluri"

- la nivelul sistemului de invatamant, prin structurarea coerenta si deschisa a planurilor de invatamant si a programelor scolare, astfel incat sa se asigure continuitatea, sistematizarea si integrarea atat pe verticala, cat si pe orizontala a continuturilor inst r u i r i i ;
- la nivelul proceselor didactice propriu-zise, prin predarea si continuturilor instructiv-educative . invatarea coerenta si continua a

5ntre cuno/tin0ele /i capacit.0ile ce urmeaz. a fi 1nv.0ate, e ist. 1ntotdeauna o anumit. contiguitate, 1n sensul c. acestea se afl. 1n anumite rela0ii de supraordonare /i de subordonare. !nforma0iile simple sunt subordonate unor cuno/tin0e mai comple e,
no0iunile concrete sunt subordonate unor no0iuni abstracte, regulile /i principiile simple sunt subordonate altora mai comple e. 3 ist., de asemenea, o anumit. ierarhizare a comportamentelor de 1nv.0at pe niveluri de comple itate. Bnele nu pot func0iona f.r. altele, 1nv.0area lor este, deci, cumulativ., fiecare dob4ndindu-se 1n mod vizibil pe baza /i cu a2utorul celei precedente.

Principiul sistemati#rii i continuitii cere ca toate cuno tinele$ priceperile i deprinderile s !ie nvate ntr,o anumit ordine logic$ dup un anumit sistem care s asigure o naintare progresiv in cunoastere. @iecare element al materialului de studiat s. fie logic asociat de alte elemente, cele ulterioare baz4ndu-se pe cele anterioare /i preg.tind, la r4ndul lor, 1nsu/irea materialului nou.

Dou. e perien0e de 1nv.0are 1nt4mpl.toare /i nelegate 1ntre ele 1i fac pe elevi s. opun. rezisten0. 1nv.0.rii, 1n timp ce continuitatea fireasc., 1nl.n0uirea logic., ce rezult. din logica intern. a materiei de 1nv.0at, stimuleaz. 1nv.0area, deprinde elevii s. g4ndeasc. logic. 3 ersarea sistematic. este indispensabil. form.rii deprinderilor /i dezvolt.rii func0iilor intelectuale /i creative.. Dac. activitatea elevilor se desf./oar. 1nt4mpl.tor /i sporadic, dezvoltarea lor intelectual. este 1ncetinit., iar eforturile profesorului vor fi mai pu0in eficiente. Cerin0ele acestui principiu se refer. at4t la munca educatorului, c4t /i la aceea a elevilor, de aceea cadrul didactic trebuie sa" - s. e plice, s. fi eze 1n memorie /i s. controleze sistematic 1nsu/irea celor predate; - s. stabileasc. leg.turi reciproce 1ntre cuno/tin0ele noi /i cele vechi, ar.t4nd elevilor cum o cuno/tin0. decurge din alte cuno/tin0e; - s. faciliteze leg.turi interdisciplinare 1ntre disciplinele scolare; - s. 1mbog.0easc. /i s. l.rgeasc., sistematic, cercul de reprezent.ri /i no0iuni; - s. ad4nceasc. succesiv intelegerea si interpretarea, si sa sporeasca gradul de generalizare;
- s. predea pe p.r0i, sco04nd 1n eviden0. elementele secundare /i cele principale, ideea general. etc.

9a r4ndul lor, elevii trebuie" s. desf./oare o activitate sistematic, ordonat pentru 1nsu/irea materiei; s. munceasc. cu regularitate /i perseveren0.; s. stabileasc. leg.turi interne 1ntre cuno/tin0e; s.-/i re1mprosp.teze /i consolideze sistematic cele 1nv.0ate; s. restructureze vechile date 1n noi sisteme pe baza unui proces integrativ activ. 7bi/nuin0a de a lucra sistematic va deveni astfel obisnuinta si se va sim0i 1n toate activitatile pe care care le va desfasura. 7 bun. sistematizare prive/te organizarea con0inutului 1nv.0.m4ntului, a/a cum se prefigureaz. acesta 1n planurile de 1nv.0.m4nt, programele analitice /i manualele /colare. De e emplu, e ist. o anumit. e/alonare a disciplinelor care se predau 1n clasele !6!;. 5n primul an se pune accent pe 1nsu/irea citit-scrisului, pentru ca mai t4rziu, 1n clasele a !!!-a /i a !;-a, s. se predea gramatica, s. se fac. compunere, s. se 1nsu/easc. cuno/tin0e despre natur. /i om, iar 1n clasa a !;-a s. se 1nve0e istoria etc. Nu se trece la studierea unor elemente de geometrie p4n. ce nu s-au 1nsu/it elementele premerg.toare de matematic. <istematizarea /i continuitatea poate fi asigurata prin insasi logica de constituire a disciplinelor de invatamant, printr-o ordonare de tip linear, concentric si genetic (istoric), care se poate observa 1n ordonarea temelor /i subtemelor 1n cadrul programelor /i manualelor /colare. Cadrul didactic insusi va duce mai departe aceasta sistematizare prin structurarea logica a continuturilor lectiilor, prin actualizarea (ancorelor) necesare abordarii cu succes a unor noi e periente?continuturi sau etape?secvente de invatare, prin lectii si activitati de recapitulare, sistematizare si sinteza. Deseori, profesorul trebuie sa intervina pentru a evita rupturile, discontinuitatile in continuturile propuse elevilor spre invatare sau pe care le constata cu ocazia evaluarilor curente, care pot genera goluri in sau regrese in invatare si in dezvoltarea personalitatii elevilor. 3l trebuie sa evite transmiterea infomatiilor secventiale, izolate, nestructurate, care sunt intelese si retinute greu sau mecanic, si care nu au durabilitate in timp. 3levii trebuie obisnuiti cu un stil de invatare ordonat, continuu, consecvent, esalonat, si nu in salturi. Consecintele repectarii acestui principiu se vor manifesta in formarea deprinderilor de munca sistematica, a unui stil de activitate eficienta si coerenta, a unor trasaturi precum; constiinciozitatea, perseverenta, spiritul de disciplina.
".&. P r i n c i p i u l n s u i r i i t e m e i n i c e a c u n o t i n e l o r i d e p r i n d e r i l o r

: e me i n i c i a s i d u r a b i l i t a t e a c u n o s t i n t e l o r , p r i c e p e r i l o r , d e p r i n d e r i l o r , c o n d u i t e l o r reprezinta dimensiuni de continut care fortifica personalitatea elevilor in raport cu cerintele si e igentele activitatii scolare si cu realitatea sociala, stiintifica, tehnologica in continua evolutie .

Memorarea, p.strarea, recunoa/terea /i reproducerea materialului studiat sunt condi0ii indispensabile 1n realizarea unei bune 1nv.0.ri. @.r. o spri2inire pe procesele memoriei este de neconceput 1nv.0area. Cuno/tin0ele de baz. trebuie 1nsu/ite 1n mod temeinic /i p.strate timp 1ndelungat 1n memoria elevilor. Principiul nsu irii temeinice enun tocmai aceast cerin a !i)rii pro!unde i de
durat a cuno tinelor i deprinderilor de %a#$ ast!el nct elevii s !ie ntotdeauna capa%ili s le reproduc i s le utili#e#e n activitatea colar$ precum i n activitatea practic$ n via.

5n lipsa unei 1nv.0.ri temeinice, elevul r.m4ne cu cuno/tin0e e trem de s.race, superficiale /i nesistematice /i cu o g4ndire /i memorie deficitare. :emeinicia este asigurata de modul de insusire, de fi are si interpretare a achizitiilor. >sigurarea unei invatari constiente si active, pe baza de problematizare, descoperire si rezolvare de probleme, sustinuta de o motivatie puternica, constituie conditii ale temeiniciei si durabilitatii. 3ste bine ca elevii sa memoreze numai ceea ce au inteles, sa utilizeze achizitiile in situatii noi si in mod creativ. 7 1nv.0are lacunar., cu goluri 1n cuno/tin0e, care se datoresc, insuficientei tr.inicii a acestora, 1mpiedic. elevii s. stabileasc., 1n mod corect leg.turi 1ntre diferitele date /i prin aceasta se 1mpiedic. dezvoltarea g4ndirii logice, /tiin0ifice a acestora. 7b0inerea unor cuno/tin0e stabile /i u/or de utilizat presupune" s. se limiteze cantitatea cuno/tin0elor de re0inut cu scopul de a permite fi area solid. /i chiar suprafi area no0iunilor esen0iale; s. se apeleze la verific.ri imediate, la 1nt.rirea r.spunsurilor /i stabilirea corectitudinii r.spunsurilor (vezi principiul cone iunii inverse); s. se lase un timp necesar pentru stabilizarea cuno/tin0elor, limit4ndu-se interferen0ele# care induc uitarea; elevii s. desf./oare o munc. intelectual. bazat. pe structurarea activ. a cuno/tin0elor /i pe o motiva0ie puternic.. 3levii nu fi eaz., nu re0in suficient materialul, at4ta timp c4t 1n cursul lec0iei sunt pasivi, nu simt nevoia de a asimila cuno/tin0ele respective /i nu 1n0eleg necesitatea invat.rii continutului dat.
Cercet.ri recente arat., de asemenea, c. se uit. repede ceea ce s-a 1nsu/it pe c.i obi/nuite, dar nu se uit. niciodat. ceea ce s-a 1nv.0at prin descoperire. 7 importan0. cu totul aparte o are organizarea 1nv.0.rii dup. legile memoriei (ale fi .rii), de aici necesitatea dezvoltarii capacit.0ii de memorare. >/a se e plic. accentul pus pe fi area puternic. /i corect., 1nc. din faza ini0ial., a perceperii noului material, ceea ce devine posibil dac. noile date sunt prezentate clar, simplu, intuitiv, cu e emple /i dac. se subliniaz. ceea ce este esen0ial /i se spri2in. pe asocierea diferitelor forme de memorare (vizual., auditiv., motric., simbolic. etc.). 7 condi0ie esen0ial. a 1nv.0.rii o constituie, apoi, repetarea), de aici, necesitatea de-a se depune un efort special 1n /coal. 1n vederea repetrii (curente, de sistematizare, de sintez.) sau exersrii /i mai ales, utiliz.rii unor procedee de aplicare a celor 1nv.0ate.

De asemenea, verific.rile frecvente contribuie la 1nsu/irea temeinic. a cuno/tin0elor /i deprinderilor, la care se adaug. 1nt.rirea pozitiva a muncii independente, efortul propriu de memorare a materiei de 1nv.tat.
".'. Principiul accesi%ilitii i indiv iduali#rii nvmntului

Potrivit acestui principiu$ dimensionarea continuturilor invatarii , organi#area i des! urarea procesului de nvmnt tre%uie s se reali#e#e
# Se re!er la !aptul c o deprindere odat !ormat poate s e)ercite o in!luen in2i%itorie asupra altora
noi$ n curs de constituire.

pe msura posi%ilitilor reale ale elevilor$ inndu,se seama de particularitile de vrst, de nivelul pregtirii anterioare, precum i de deosebirile individuale, de potenialul intelectual i fizic al fiecrui elev n parte. >ceste cerin0e se refer. at4t la obiectivele, con0inutul /i volumul celor studiate 1n /coal., c4t /i la modalit.0ile de predare-1nv.0are.
>ccesibilitatea continuturilor invatarii vizeaza intr-o prima instanta conceptorii de curriculum, cei care realizeaza planurile si programele scolare. Momentul cel mai important in care se realizeaza accesibilizarea cunostintelor este lectia. !n cadrul acesteia profesorul prezinta cunostinte si organizeaza situatii de invatare prelucrate si adaptate la posibilitatile elevilor, in urma unui proces de transpozitie didactica, astfel incat elevii sa inteleaga si sa integreze noile continuturi in structurile de cunostinte si operationale e istente. >ceasta inseamna din partea profesorului capacitatea de a conduce elevii de la usor la greu, de la simplu la comple , de la apropiat la indepartat, de la cunoscut la necunoscut, de la concret la abstract (si invers), de a-i incita la formulare de ipoteze, la cautare de solutii, la cercetare si reflectie. >ccesibilitatea este o problem. care depinde at4t de posibilit.0ile reale ale celui care 1nva0., c4t /i de dificult.0ile obiective 1nt4mpinate. Deplina concordan0. 1ntre posibilit.0i /i dificult.0i semnific. m.sura optim. a accesibilit.0ii. :otul este s. se poat. determina 1n mod concret /i s. se respecte aceast. m.sur., ceea ce constituie una din cele mai importante probleme ale 1nv.0.m4ntului.

*e m.sura dezvolt.rii fortelor intelectuale /i fizice, grani0ele accesibilit.0ii se modific., se l.rgesc, ceea ce face s. se modifice /i cerin0ele ce se impun in raport cu posibilit.0ile elevilor, 1n a/a fel 1nc4t dezvoltarea lor continu. s. fie stimulat.. 5n cazul 1n care con0inuturile /i sarcinile 1nv.0.rii dep./esc nivelul de dezvoltare general. a elevului se ob0ine o 1nv.0are mecanic., bazat. e clusiv pe memorare, dup. cum pot s. apar. atitudini de dezinteres /i plictiseal., atunci c4nd sarcinile de 1nv.0are sunt inferioare nivelului de preg.tire atins de elevi. >ccesibilitatea 1nseamn. nu absen0a dificult.0ilor, nu scutirea elevilor de efort, ci dimensionarea lor 1n raport cu puterile reale ale celor care 1nva0., adic. dificult.0i care pot fi dep./ite cu succes prin mobilizarea necesar. a for0elor intelectuale ale elevilor. *rocesul de 1nv.0.m4nt trebuie s. fie organizat la un nivel de dificultate care s. se situeze n zona proximei dezvoltri a posibilit.0ilor de 1nv.0are ale elevului, adic. s. fie organizat la nivelul de dificultate ma imum accesibil. pentru acel elev. 5n ceea ce prive/te individualizarea?personalizarea instruirii, aceasta porne/te de la ideea c. reflectarea realit.0ii obiective 1n con/tiin0a elevilor are un caracter individual" nu to0i elevii percep obiectele /i fenomenele 1n acela/i mod, nu re0in si nu sunt atra/i de acelea/i aspecte, cuno/tin0ele nu trezesc acelea/i impresii, elevii nu g4ndesc 1n acela/i ritm, nu au aceea/i imagina0ie, fiec.ruia 1i sunt proprii anumite tipuri de 1nv.0are etc. :ratarea individual. este necesar. pentru a favoriza dezvoltarea optim. a aptitudinilor /i capacit.0ilor fiec.rui elev, pentru a valorifica ma imal potentialul de care dispun, pentru a interveni atunci cand elevii intampina dificultati, cand au nevoie de a2utor si incura2are pentru a preveni eventualele r.m4neri 1n urm. sau e/ecuri la 1nv.0.tur.. !ndividualizarea?personalizarea prive/te diferen0ierea sarcinilor didactice /i a c.ilor de 1ndeplinire a lor, a normelor de efort /i a procedeelor de reglare a acestora, potrivit particularit.0ilor elevilor.

!ndividualizarea?personalizarea invatarii se poate realiza prin mai multe modalitati (Nicola,+,,&,#,#)" - desfasurarea pe fondul activitatii frontale cu intreaga clasa de elevi, in anumite momente, a unor activitati cu unul sau doar cativa elevi, in timp ce ceilalti realizeaza in mod independent sarcinile prescrise; - activitati individualizate pe care elevii le pot realiza in afara programului scolar" teme diferentiate pentru acasa, lectura suplimentara etc. - activitati pe grupe de nivel cu prescrierea unor sarcini diferite;
- activitati in clase speciale, pentru elevi cu abilitati deosebite sau cu dificultati ma2ore, cu o dimensionare specifica a continutului si a metodologiei utilizate.

".(. Principiul asigurrii cone)iunii inverse (retroaciunii0 !eed%ac3, ului) n procesul de nv mnt

Dup. cum se cunoa/te, componentele fundamentale ale procesului de 1nv.0.m4nt 6 predarea, 1nv.0area si evaluarea 6 precum si celelalte componente ? variabile anga2ate, se afl. 1n rela0ii de influen0are reciproc., de intercondi0ionare continu. /i dinamic., mereu perfectibil..
:oate aceste interac0iuni tind s. evolueze 1n direc0ia atingerii obiectivelor urm.rite, a ob0inerii rezultatelor a/teptate. >ceast. evolu0ie poate s. marcheze pozitiv sau negativ rezultatele concrete 1nregistrate pe parcurs, precum /i procesele de predare /i 1nv.0are ce stau 1n spatele lor.

>stfel se e plica posibilitatea /i necesitatea de a fi stabilite dep.rt.rile sau apropierile dintre rezultatele atinse /i rezultatele dorite ini0ial (o dat. cu definirea obiectivelor), dintre rezultatele instruirii /i eforturile de instruire depuse (calitatea proceselor de predare-1nv.0are). >semenea determin.ri ale varia0iilor (apropieri-dep.rt.ri) pot lua caracterul unui control imediat, simplu, operativ /i sistematic asupra rezultatelor, c4t /i in legatura cu procesele care le-au produs. >stfel, prin intermediul unor procedee de constatare (observa0ie), interoga0ii, probe scurte etc. se pot ob0ine informa0ii despre efectele proceselor de predare /i 1nv.0are, utile refacerii din mers a acestor procese, regl.rii /i autoregl.rii lor continue, ca baz. a amelior.rii rezultatelor ini0iale. !nforma0iile obtinute semnaleaza prompt gradul 1n care rezultatele atinse se indeparteaza, mai mult sau mai pu0in, de la cele a/teptate, gradul 1n care comportamentele de 1nv.0are /i predare se abat de la regulile de desf./urare a procesului de 1nv.0.m4nt, gradul 1n care se manifesta unele nepotriviri 1ntre modul de
desf./urare a procesului de 1nv.0.m4nt /i obiectivele urm.rite. !nforma0iile primite despre efectele sau rezultatele ini0iale pot fi astfel reintroduse 1n procesul de 1nv.0.m4nt 1n dou. scopuri" primul 6 1n cel al refacerii ac0iunilor ini0iale; al doilea 6 1n cel al 1mbun.t.0irii rezultatelor anterioare.

Principiul cone)iunii invers sau al retroaciunii (al !eed,%ac3,ului) e)prim tocmai aceast cerin a rentoarcerii i a m%untirii din mers a re#ultatelor i proceselor n
!uncie de in!ormaia invers primit despre re#ultatele anterioare i calitatea proceselor de predare i nvare.

*rin aceste interven0ii, efectele se 1ntorc 1mpotriva cauzelor, modific4ndu-le 1n func0ie de cerin0ele ob0inerii efectelor dorite. !nterven0ia activ. a cone iunii inverse, 1ntr-o situa0ie de instruire, este, prin urmare, aceea de a 0ine sub supraveghere permanent. evolu0ia procesului de 1nv.0.m4nt, men0in4nd-o pe direc0ia

ma imiz.rii efectelor pozitive /i minimiz.rii celor negative. >ceasta inseamn. c. informa0iilor inverse, (bucle de informa0ii), li se asociaz., 1n mod obligatoriu, anumite opera0ii de tipul celor de confirmare (1nt.rire) /i stimulare a 1nv.0.rii, de infirmare /i corectare a gre/elilor sesizate la elevi, de depistare /i dep./ire a dificult.0ilor ivite, de retu/are /i ameliorare, din mers, a rezultatelor, precum /i a proceselor de predare /i 1nv.0are care le-au generat.

*e de alta parte, predarea poate s. solicite, s. suprasolicite sau s. subsolicite eforturile de 1nv.0are. Din acest punct de vedere, sarcina cone iunii inverse este aceea de a tempera ceea ce este suprasolicitare sau de a amplifica ceea ce este subsolicitare. >stfel, flu ul de informa0ii inverse vine 1n spri2inul activiz.rii /i intensific.rii 1nv.0.rii, al realiz.rii, 1n condi0ii optime, a obiectivelor urm.rite /i al asigurrii unui progres real al nvrii, de nivel 1nalt pentru ma2oritatea elevilor. Tema de reflectie +. Explicati caracterul obiectiv al principiilor didactice. #. Ce relaie exist ntre caracterul contient si cel activ al nvrii? %. Ce legtur putei stabili ntre caracterul intuitiv al procesului de nvmnt si particularitatile psihologice ale elevulor? &. e ce se pune un mare accent pe nsuirea temeinic a cunotinelor? -. Cum se poate realiza accesibilizarea instruirii? C!C9!7D8>@!3 EEE, >gen0ia Na0ional. <ocrates, +,,A, !ie descriptive ale sistemelor educative ale statelor membre n Comunitatea European, 1n Combaterea eecului colar" o provocare pentru construcia european, 3ditura >lternative, Cucure/ti, +,,A; C.lin, M., +,,-, #rocesul instructiv$educativ. %nstruirea colar, 3ditura Didactic. /i *edagogic., Cucure/ti; Cerghit, !., #$$#, &isteme de instruire alternative i complementare, 3ditura >ramis,
Cucure/ti; Cristea, <., #$$$, icionar de pedagogie, 3ditura 9itera, Cucure/ti;

Cucos, C., #$$#, #edagogie, !asi" 3ditura *olirom. Cuco/, C, +,,A, #edagogie, 3ditura *olirom, !a/i; Delors, F., #$$$, Comoara luntric, 3ditura *olirom, !a/i; !onescu, M., 8adu, !., #$$+, idactica modern, 3ditura Dacia, Clu2-Napoca; Foi0a, 3., #$$#, #edagogie i elemente de psihologie colar. 3ditura >rves, Craiova; Neculau, >., Cozma, :., +,,&, #sihopedagogie, 3ditura (<piru Garet), !a/i; Nicola, !., #$$%, 'ratat de pedagogie colar, 3ditura >ramis, Cucure/ti; 7prescu, N., +,,&, #rocesul de nvmnt, 1n revista (1nv.0.m4ntul *rimar) nr. +-#;
*ostelnicu, C, #$$$, !undamente ale didacticii colare,

*reda, ;., (+,,-), #rincipiile didactice ( in viziunea psihologiei educatiei si dezvoltarii, Clu2-Napoca" 3ditura Dacia.