CODUL DEONTOLOGIC AL

PEDAGOGULUI - SITUAȚIA
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
A TEACHER’S DEONTOLOGICAL CODE –
A DEMAND OF THE TIME
FONDATORUL JEREMY BENTHAM

• Deontologia a fost fondată de utilitaristul englez Jeremy

Bentham ca studiu empiric al datoriilor morale concrete,
raportate la diferite situaţii sociale, urmă- rind ca
noţiunile imprecise de mo- ralitate, bunătate, justiţie,
legitimita- te etc. să fie „măsurate”, operaţio- nalizate.
NOȚIUNEA DE “DEONTOLOGIE
PROFESIONALĂ”

• Noţiunea„deontologia profesională” e utilizată, de cele mai multe

ori, pentru a desemna nu atât teoria ramurii, dar mai ales, a unui
cod moral al unor oameni ce aparţin unei anume profesii. Spre
exemplu, „Jurământul lui Hippocrate”, „Codul cinstei
judecătorului”, „Codul etic al notarului” „Codul deontologic al
avocatului”, „Codul denotologic al jurnalistului” etc.
NOȚIUNEA DE “DEONTOLOGIE”

• Deontologia în cea mai simplă definiţie este ştiinţa datoriei. Vorbind de deontologie evocăm totdeauna
obligaţiile impuse profesioniştilor în exerciţiul profesiilor lor.

• Deontologia este insă ceva mai mult decât atât, este un ansamblu de principii care îşi au sursa în
fundamentele morale ale persoanei şi care influenţează pozitiv întreaga activitate profesională a
acesteia.

• Evident, deontologia diferă de la o profesie la asta datorită specificului activităţii desfăşurate dar are
pretutindeni aceeaşi bază: ideea de onestitate şi corectitudine în relaţiile cu persoana care utilizează
serviciile profesionistului.

• De-a lungul timpului deontologia a fost asociată mai mult cu profesiile liberale, ale căror îndatoriri
erau mai puţin strict codificate şi care s-au constituit ulterior ca elemente ale unui drept disciplinar.
CODUL DEONTOLOGIC
• pedagogul care însuşeşte etica profesionala este preocupat decrearea
interacţiunii profesor –elev, sugerindu-i-se urmatoarele norme:1.Dragoste –
fata de oameni, copii, lume.2.Optimismul pedagogic- autoeducaţie şi educa
elevii în spiritul optimismului şi încrederii în viitorul umanist al
socetatii.3.Spritualiatea –activeaza ca o persoana spirituală care preţuieşte
idealurileumaniste.4.Alegerea – gîndului şi cuvîntului potrivit, ca să nu îl
îndepărteze pe om deidealurle umaniste.5.Dispoziţia creatoare –întra în clasa
cu o dispozitie buna pentru a crea o atmosferasanatoasa.
ÎN R.MOLDOVA DEONTOLOGIA PEDAGOGICĂ A FOST
ABORDATĂ DE CĂTRE V.MÂNDÂCANU. SAVANTUL A ELABORAT
JURĂMÎNTUL ŞI CODUL DEONTOLOGIC AL PEDAGOGULUI ÎN
BAZA CELOR ŞASE PRINCIPII:
• ce reflectă problematicalumii contemporane (UNESCO). În continuare ne vom referi la ele.
• Principiul I. Principala datorie a pedagogului este de a informa, dezvolta şi educa personalitatea
copiluluila nivelul potenţialului maxim, în spiritul democratic şi în baza idealului educaţional
modern.
• Principiul II. Pedagogul şi părinţii au sarcina de a modela idealul fiecărui elev în conformitate cu
ideaeducaţional ales de societate şi în conformitate cu moralitatea etică, civică, spirituală, bazată
pe valorile autentice.
• Principiul III. În activitatea profesională, pedagogul ocupă o poziţie pozitivă, implementînd
moralitateaşi etica profesională, asigurînd interacţiunea profesor-elev-părinţi.
6 PRINCIPII (RM)
• Principiul IV. Pedagogul este obligat să promoveze modelul uman de personalitate
morală, etică şispirituală, capabilăsă acţioneze în spiritul valorilor autentice.
• Principiul V. Pedagogul este dator să cunoască particularităţile dezvoltării
intelectuale ale elevului şisă poată elabora curriculumul de bază al instruirii şi
educaţiei moderne, utilizînd cele mai variate forme şi tipuri de activitate creativă,
cu scopul de a realiza idealul educaţiei prin valori şi pentru valori.
• Principiul VI. Specificul activităţii pedagogice constă în unicitatea poziţiei faţă de
problematica lucontemporane, exprimată prin descoperirea şi dezvoltarea
creativităţii, copilului, vocaţiei şi talentului lui.
CODUL DEONTOLOGIC
• pedagogul care însuşeşte etica profesionala este preocpat decrearea interacţiunii profesor –
elev, sugerindu-i-se urmatoarele norme:
• 1.Dragoste –fata de oameni, copii, lume.
• 2.Optimismul pedagogic- autoeducaţie şi educa elevii în spiritul optimismului şiîncrederii în
viitorul umanist al socetatii.
• 3.Spritualiatea –activeaza ca o persoana spirituală care preţuieşte idealurileumaniste.
• 4.Alegerea – gîndului şi cuvîntului potrivit, ca să nu îl îndepărteze pe om deidealurle
umaniste.
• 5.Dispoziţia creatoare –întra în clasa cu o dispozitie buna pentru a crea o
atmosferasanatoasa.
NU UITA SĂ APLICI ÎN PRACTICA REGULA DE
AUR:
• sa fii sincer,sa-l accepti cum este,sa-liai în seama.
• Şi cei mai dificili elevi au anumite însuşiri: descoperale,straduieste-te sa-lreabilitezi în
propriei tăi ochi, astfel e posibil ca el sa îndreptăţească aşteptările tale.
• Fii corect indulgent şi rabdator – nu-ţi permite să ofensezi şi să ignori copii,să daidovada de
mai multa exigenta şi cît mai mult respect în relaţiile cu elevii.
• Nu învrăjbi elevii – acest lucru poate provoca invidie, furie si desconsiderare.
• Nu dauna procesul educational- fii tolerant, rabdator si corect dar întotdeauna pregatit şi
competent în materie finala.
CONCLUZIE:
• În concluzie, trebuie să remarcăm că deontologia este astăzi un concept utilizat fără un
suport bine conturat. Din această cauză unele „coduri deontologice” elaborate în formă
scrisă, despre care am amintit anterior, suferă printr- o lipsă de delimitare a câmpului de
acţiune a deontologiei sau identificarea falsă a lui, ceea ce le conferă o natură eclectică.
Aceasta se întâmplă pe motiv că grupurile profesionale preocupate de asemenea coduri
trăiesc necesitatea moralităţii actelor lor de pe o rampă morală mai degrabă intuită de-
cât cercetată şi explicată prin intermediul eticii. Trebuie să conştientizăm faptul că, fără
un instrument teoretic veritabil, atenţia se concentrează, în primul rând, pe
corectitudinea actelor profesionale, privită prin prisma drepturilor general-umane ale
omului, prin faptul cum aceste drepturi s-au impus public, exigenţele strict de domeniul
moralităţii fiind mai mult presupuse, decât formulate în mod explicit.