7. Prezentați funcțiile sociale ale moralei pedagogice.?

Functia cognitive-alegerea
profesiei de învatator tânărul încearcă a analiza nu numai metode de lucru ale
profesorilor dar de asemenea meditează și asupra celor mai însemnate calități de
care trebuie să dispuna un profesor.
Functia de reglementare- profesorul își extinde cadrul libertății individuale (a
autonomiei profesionale), folosește o gamă largă de instrumente pentru rezolvarea
conflictelor îmbunătățește cultura manifestării sentimentelor care îi va ajuta să facă
față cerințelor tactului pedagogic.
Functia sociala de orientare a valorilor- este încorporată în conștiința morală a
pedagogului care include cele mai înalte valorii și asigură cel mai înalt nivel de
activitate practică. Pedagogul nu poate/nu trebuie să se orienteze la autoliniștire,
automulțumire, autobunătate, autonepăsare, întrucât morala pedagogică îi cere
manifestarea perseverenței, optimizmului, cu care trebuie săi influnțeze pe colegii
săi, discipolii și părinților acestora.
Functia social educative a morale pedagogice-derivă din dispozițiile și normele
morale stabilite, din valorile, îndemnul, orientarea profesorului. Toate acestea
servind la rândul lor educației morale a personalității. O importanță deosebită la
realozarea acestei funcții o are prezența idealului personalității, a idealului de
comportare,idealului de manifestare a atitudinilor

. 8. Stabiliți asemănările și deosebirile dintre morală și etică.

Etică-Știință care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare
istorică, cu conținutul lor de clasă și cu rolul lor în viața socială

. Morală-Ansamblul normelor de conviețuire, de comportare a oamenilor unii față de

alții și față de colectivitate și a căror încălcare nu este sancționată de lege, ci de
opinia publică; etică.

Asemanari Ambele educă persoana din punct de vedere moral Etica vine cu studiile
despre, cum și ce efecte are moralitatea.

9 Analizați conceptul de Normă morală, structura ei și caracteristicile.

Normele morale sunt „enunţuri cu caracter, în general, imperativ prin care se indică
ce trebuie să facă sau să nu facă un individ conştient, pentru ca felul
comportamentului său să fie apreciat ca bun de către semeni sau comunitate.”
Acestea sunt „valori culturale, consacrate prin tradiţie şi educaţie, respectarea lor
fiind impusă de opinia publică”.
În structura normelor se pot evidenţia următoarele două elemente: elementul
calitativ - recomandă sau impune ceea ce e bine să „faci” şi să „fii”, elementul
imperativ – arată ce „trebuie să faci” sau „trebuie să fii”.
1. Autoritatea normative- Acesta reprezintă instanţa care emite o normă, având
capacitatea să impună indivizilor respectarea ei – fie prin persuasiune, fie prin recurs
la forţă.
2. Subiectul normei - Acesta este grupul de oameni, cărora li se adresează o anumită
normă. Uneori grupul este precizat: „Vânzătorii trebuie să fie amabili cu clienţii”.
Dar, de multe ori, subiectul este unul neprecizat, ca în cazul normei: „Respectă-i pe
cei din jur!”.
3. Domeniul de aplicare al normei - Aceasta este clasa de situaţii, de contexte în care
subiectului i se solicită aplicare unui anumit model de conduită. „Dacă cineva îţi cere
ajutor, trebui să îl ajuţi!”.
4. Sancţiuni - Acestea reprezintă urmări favorabile sa nefavorabile pentru subiectul
acțiunii morale.

10. Clasificați normele morale după diferite criterii, prezentați exemple.

Normele morale se pot clasifica astfel:
1. Norme generale (universale): sunt prezente în toate tipurile de comunităţi umane,
au durabilitate în timp şi influenţează toate activităţile umane (cinstea, demnitatea,
sinceritatea, loialitatea,generozitatea). Exemple: fii tolerant,nu mergeti gol in locuri
publice.
2. Norme particulare: au atribuţie la unele comunităţi umane de terminate, vizând
activităţi umane particulare normele vieţii de familie, cele specifice anumitor
activităţi profesionale (medici, avocaţi,profesori, sportivi, economişti etc.) Exemple:
medicii nu divulga secretul bolnavului ,respectati parintii.
3. Norme speciale: se manifestă în cadrul unor grupuri restrânse şi uneori cu ocazii
special (norme de protocol, codul manierelor elegante, reguli de etichetă în afaceri
etc.)
Exemple: in cadrul unor companii exista coduri de vestimentatie.

11. Definiți conceptul de valoare prezentînd una din clasificare propuse de?
Valoarea reprezintă o concepție distinctivă pentru un individ sau pentru un grup
concepţie, explicită sau implicită, distinctive pentru un individ sau caracteristică
pentru un grup, cu privire la ceea ce este dezirabil, care influenează selecţia
modurilor, mijloacelor şi scopurilor disponibile ale acţiunii.
B. Șerbănescu clasifică valorile în felul următor:
1. valori materiale și fizice: sănătate, confort, securitate;
2. valori economice: productivitate, eficacitate;
3. valori morale: onestitate, echitate;
4. valori sociale: filantropie, politețe
5. valori politice/civice: libertate, dreptate, egalitate, toleranță;
6. valori estetice: frumusețe, simetrie, armonie
7. 7. valori religioase/spirituale: milă, puritate, iubire, iertare;
8. valori intelectuale: inteligență, claritate;
9. valori profesionale: considerație, reușită profesională;
10. valori sentimentale: dragoste. M.Rockeach a clasificat valorile în două categorii: I.
18 valori terminale care reflectă preferințele unei personae, privind ceea ce vrea să
realizeze în viață, obiectivele pe care le urmărește pe întreg parcursul vieții: confort,
viață captivantă, realizare, pace, frumusețe, egalitate, siguranță, libertate, fericire,
armonie, iubire, siguranță națională, mîntuire de sine, respect de sine, recunoaștere
socială, prietenie adevărată, înțelepciune, plăcere.

12 Enumerați principalele acte legislative din domeniu care reglementează

comportamentul etic al pedagogului.?
Codul educatiei Regulament intern al institutiei Codul de etica Codul dreptul muncii
Fisa postului,codul educatiei,Regulament intern al institutiei,Codul de etica, Codul
dreptul muncii.