Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Delimitari conceptuale.................................................pg.l
II. Esenta si scopul educatiei morale..............................pg.2
III. Continutul moralei...................................................pg.2-4
1. Idealul moral
2.Valorile morale
3.Normele,preceptele si regulile morale
IV. Dezideratele educatiei morale................................pg.4-8
A.Formarea constiintei morale
B.Formarea conduitei morale si trasaturilor morale de
caracter
V. Principiile educatiei morale.................................pg.8-l0
VI. Paradigmele educatiei morale................................pg.10
-paradigma socratica
-paradigma spiritual religioasa
-paradigma sociala
-paradigma constructivista
VII. Metode si procedee de educatie morala............pg.ll-l5
l.Explicatia morala
2.Convorbirea morala
3.Povestirea morala
4.Exemplul moral
5.Exercitiul moral
VIII. Continutul educatiei morale..............................pg.l5
IX. Particularitatile educatiei morale a prescolarului
mic....................................................................pg.l5-l6
XI. Cum invata copilul morala ?............................pg.l6-l8
X. Interdependenta educatiei morale cu celelalte
componente ale
educatiei......................................................................pg.l8
1
“Morala reflecta intotdeauna acea latura a actiunii umane in
care se intruchipeaza relatiile omului fata de alti oameni si fata de
sine insusi, in care se rezolva contradictiile dintre oameni, dintre
om si societate.(T. Huszar).
I. DELIMITARI CONCEPTUALE
2
in constiinta individului a contrinutului pe care il incuba morala
sociala.
3
vedere moral,care cuprinde ,sub forma unui model
chintesenta morala a personalitatii umane.
4
valori, prin intermediul lor,individul isi exteriorizeaza
atitudinea sa morala in fapte si actiuni concrete.Ele sunt
acelea care dau substanta idealului,generand nemijlocit
cerinte de comportare sub forma unor modele de
actiuni.Normele morale profesionale,ale moralei scolare sunt
exemple concludente, din acest punct de vedere.Primele se
caacterizeaza prin aceea ca introduc sau interzic unele
restrictii privitoare la comportarea oamenilor, pe cand
eclelalte orienteaza si directioneaza aceste
comportamente.Ele poseda o forta normativa, ce se asigura
prin intermediul unor mecanisme speciale cum ar fi presiunea
opiniei publice,
obiceiurile,traditiile,blamul,dezaprobarea.Atata timp cat o
anumita norma nu se materializeaza in comportarea
oamenilor,a majortitatilor lor sau,cu alte cuvinte,atata timp
cat ea nu se manifesta « in mod real ca o medie statistica a
comportarii sociale » nu va avea aceea forta normativa de
directionare a comportamentului individual al oamenilor.
5
interzice .Cand se aplica actelor trecute se traduce prin sentiment
de bucurie(satisfactie) sau durere(remuscare ).
Implica trei componente : cognitiva-insusirea normelor si a
valorilor morale-,afectiva –adeziunea la norme, reguli, valori.-,
volitiva sau actionala –atitudini fata de norme,reguli,valori morale.
Aceasta instruire urmareste sa-l initieze si sa-l informeze pe
elev asupra continuturilor si imperativei morale sociale,a felului in
care el va trebui sa se comporte intr-o situatie data.Pentru ca aceste
ale moralei sociale sa devina comportamente ale moralitatii se
impune ca elevul sa cunoasca si sainteleaga normele
definitorii,sensul si cerintele lor, intr-un cuvant, continutul obiectiv
pe care societatea l-a consemnat in elementele propiului sistem
moral.Ele se prezinta sub forma unor reglementari si
comandamente fundamentale pentru personalitatea morala a
copilului.
Cunoasterea nu se reduce la simpla memorare acelor cuprinse
aici,ea presupune cu precadere sesizarea exigentelor implicate in
aceste norme si reguli morale,concomitent cu intelegerea
necesitatii respectarii lor.
Rezultatele acestei cunoasteri se concretizeaza in formarea
reprezentarilor morale.
Reprezentarea morala este o reflectre sub forma intuitiva a
multitudinilor de elemente caracteristice unui complex de situatii si
fapte morale concrete,in care copilul a fost angrenat sau pe care le-
a perceput,observat in legatura cu aceeasi regula morala,imagine
care include si o nota apreciataiva ori imperativa.areprezentarea
morala se formeaza in situatii concrete in care copilul este
angrenat ca subiect moral, in familie,in scoala,cu prilejul diferitelor
activitati la care participa.Important este ca,din punct de vedere
educativ, sa cream situatii favorabile,copilul putand percepe astfel
sensul pozitiv al cerintei.
In consecinta,obiectivele educationale subsumate formariii
constiintei morale sunt :
6
formarea reprezentarilor a judecatilor morale si
insusirea teoriilor referitoare la normele morale
existente si la evolutia lor.Reprezentarilor morale
constituie reflectari intuitive ale caracteristicilor unui
complex de situatii si fapte morale concrete,pe care
copilul le-a perceput anterior.De la reprezentari morale,
se trece treptat,printr-un proces de generalizare si
abstractizare,la notiuni morale care permit intelegerea
si insusirea critica a conceptiilor morale,care permit
intelegea si insusirea critica a coceptiilor
morale,argumentarea unor puncte de vedere asupra
binelui.
7
morale,se produce o inversare in cadrul dinamicii
personalitatii morale,prin trecerea de la determinare la
autodeterminare,de la conduita motivata extrinsec la o
conduita motivata intrinsec (Nicola p.2l6-2l7)
8
(Roman,l978).Marile acte morale constituie nivelul cel
mai inalt al conduitei,deoarece implica trasaturi
puternice de caracter,ce au la baza detasarea totala de
frica si egoism.Capacitatea de a savarsi mari acte
morale,depaseste nivelul deprinderilor si obisnuintelor
morale,deoarece presupune trecerea de la un
comportament moral automatizat la un comportament
bazat pe ratiune (Roman l978) si pe capacitatea de
renuntare la sine (Moise,C.Cozma,T...,l996,p.l38).
9
ce se constituie inm cadrul acestui colectiv.Numaimuncind si
traind in coletiv copiii vor ajunge sa inteleaga dinamica relatiei
dintre dorintele personale si exigentele colectivului,sa simta
sentimentul de responsabilitate pentru colectiv ,pentru fiecare
membru al sau,sa se identifice cu nazuintele,perspectivele si
bucuriile colective.
10
individuale ale copiilor,adica cu profilul psihologic al varstei si
profilul psihologic individual.Fiecare stadiu de varsta are
particularitatile si posibilitatile sale latente de
manifestare.Cunoasterea profilului psihologic al varstei si a celui
individual este indispensabila pentru tot ceea ce intreprinde
educatorul in cadrul educatiei morale :formularea
cerintelor,alegerea metodelor si procedeelor,imprimarea unui stil
relatiei educative,folosirea diverselor procedee ale aprobarii si
dezaprobarii.
11
- paradigma spiritual religioasa,care gaseste in religie o sursa
importanta pentru morala si educatie morala,fara a confunda
valoarea morala cu valoarea religioasa.
- paradigma sociala,care sustine necesitatea unei educatii
morale laice avand la baza respectarea regulilor de viata
sociala
- paradigma constructivista ce se impune prin perspectiva
psihologica si ideea « construirii » stadiale a moralitatii
copilului.
1. Explicatia morala
12
viata.Cealalta,consta in motivarea cerintei,in declasarea de trairii
afective ,datorita fortei argumentative si persuasive a limbajului.
La varsta prescolara si scolara se cere ca explicatia sa
pornerasca de la perceperea si observarea unor fapte morale, de la
intuirea unor materiale didactice,de la antrenarea acestor copii in
situatii reale.
Explicatia morala,spre deosebire de cea didactica are un puternic
caracter teologic, deoarece dezvaluirea sensului unor norme sau
reguli morale se face prin prisma comportarii viitoare a elevilor.
2. Convorbirea morala
13
3. Povestirea morala
4. Exemplul
14
Un loc important il ocupa exemplul educatoarei si a
invatatorului precum si cea a parintilor.Ei trebuie sa selectioneze
cu grija aceste exemple evitand o lauda exagerata care ar putea da
nastere la invidii din partea colegilor.
Exemplele indirecte constau in relatarea sau descrierea cu
ajutorul cuvantului a unor fapte, a unor ilkustatii,a unor actiuni
morale iuntruchipate de o persoana concreta.exemplificarea poate
fi realizata cu ajutorul povestirii, textele literare, televiziunii,
filmelor, bibliografiilor unor oameni de stiinta si cultura.
Copilul intra in contact si cu exemple negative.Atentia
educatoarei trebuie orientata in directia prevenirii influentei
negative si a opunerii celor doua categorii de exemple cu scopul
sublinierii celor pozitive.
5. Exercitiul moral
15
VIII.CONTINUTUL EDUCATIEI MORALE
IX.PARTICULARITATILE EDUCATIEI
MORALE LA PRESCOLAR SI SCOLARUL MIC
16
obligatoriu indiferent de imprejurari.La stadiul cooperarii si
autonomiei constiintei morale regula nu mai este sacra si constituie
un decret liber al constiintelor,o constructie progresiva si
autonoma.Se face trecerea de la teama la convingeri.
Durkein vorbea de doua tipuri de morala :
- eteronoma,autoritara care este necesara si trebuie sa
realizeze o socializare metodica a tinerei generatii prin
preluarea tuturor valorilor constrangatoare ale moralei
sociale,transmiterea acestora in forma data si impunerea
realizarilor in comportamentul omului,urmand ca omul sa
actioneze liber,in limitele normelor,deci sa educe o constiinta
metodica,o disciplina constienta,un autocontrol permanent
raportat la norme si abtinerea omului de ale incalca.
Kohlberg indentifica trei niveluri de evolutie a judecatii
morale iar pe fiecare nivel cate doua stadii :
1. nivelul preconventional(4-l0 ani) in care caracterul moral al
unei activitatii bun/rau tine de consecinte
autoritate si ascultare
relativism utilitar
2. nivelul conventional(l0-l3 ani)in care ordinea sociala legala
este criteriul moraliatii
A) stadiul 3-intrarea in rol
B) stadiul 4-lege si ordine
3. nivelul postconventional (al mora;lei autonome in care
valorile sunt abstractizate)
A) stadiul 5-contractul social
B)stadiul 6-al principiilor etice universale.
17
« Orice doctrina etica, indiferent de forta ei persuasiva sau de
prestigiul exterior, ar ramase fragila si sterila daca nu si-ar gasi un
reazem solid in insasi natura morala a
omului »(Soloviov,l994,p.69).Este greu, daca nu imposibil de
precizat cu exactitate daca simtul moral este in totalitate sau partial
innascut.Cert e ca cel putin o componenta a sa este innascuta si da
specificitate comportamentului uman.
Darwin,credea,fara rezerve, ca deosebirea cea mai mare dintre
om si celelate animale rezida in simtul moral,care este innascut si
nu dobandit Dincolo de aspectele discutabile ale acestui punct de
vedere,retinem natura morala a fiintei umane si ideea ca inclinatie
catre moralitate trebuie considerata,,cel putin,in parte
innascuta. »Simtul » moral se poate atrofia sau
dezvolta,prelungindu-se intr-o constiinta morala inalta si conduita
morala valoroasa.Dezvoltarea « simtului « moral depinde de
educatie.
Copilul invata morala ca pe un ansamblu de reguli
transcedente,cu atat mai sacre cu cat le intelege mai putin-Trebuie
sa fie onest,politicos,etc.pentru ca « asa e bine » : « Trebuie pentru
ca trebuie ».se poate vorbi,apoi ,de o relativizare a valorilororale in
functie de consecintele faptelor sale,este o fapta buna aceea care ii
aduce un castig,care are consecinte bune,si rea,aceea care
dauneaza.
Vine insa un moment in care copilul trebuie sa faca propriile
alegeri,sa separe singur binele de rau,sa decida pentru el
insusi.Psihologii si filozofii educatiei considera ca aceasta atitudine
e specifica preadolescentei si este esentiala pentru formarea
personalitatii morale.
Momentul in care copilul are consecinta propriei sale alegeri
morale,este momentul « trezirii » constiintei morale.Alegerea
deliberata intre bine si rau,spune P.Botezatu,desi nu este expresia
libertatii morale in intregime,este un element constitutiv important
al acesteia(Botezatu,l976,p.24).
18
XI. INTERDEPENDENTA EDUCATIEI MORALE
CU CELELALTE COMPONENTE ALE EDUCATIEI
19
20