Ministerul Apararii Nationale a Romaniei

Elev: MIC Laurentiu Timisor

2012 Etica profesional se studiaz n coala superioar i este inclus n planurile de nvmnt pentru pregtirea specialitilor n diverse domenii de activitate profesional. Necesitatea pregtirii moral-etice a specialitilor este condiionat de faptul c soluionarea problemelor profesionale este strns legat de valorile morale i este orientat spre realizarea scopului profesional cu metode morale. Studierea cursului de Etic profesional contribuie la nelegearea mai bun a calitilor profesionale i personale de care trebuie s dea dovad angajatul.

Acest curs este consacrat schimbrii modului de a gndi i de a educa. Etica profesional este o disciplin tiinific aplicativ care studiaz morala profesional. Obiectul de studiu al eticii profesionale este morala profesional. Un viitor cetean este dator s cunoasc profund problematica lumii contemporane, s tie a selecta i ierarhiza valorile culturale, coninuturile i metodele noi de educaie moral, etic apelnd la bunul sim, etic i practica axiologic. Etica profesional, ca disciplin universitar se alimenteaz din mai multe tiine (pedagogie, filosofie, psihologie, istoria pedagogiei, sociologie, religie). Fenomenul formrii moralei, moralitii i a comportamentului nu ar putea fi explicate dac nu ar fi acceptate valorile autentice ce in de credin. Astfel, n centrul gndirii idealiste se vor focaliza valorile sacre, fundamentale, naionale i general-umane. Una dintre transformrile pozitive care au loc n prezent n societatea noastr const n faptul c a prut posibilitatea ca omul s gndeasc i s acioneze liber, adic s vorbeasc, s scrie i s activeze n vederea ideologiei educaiei. Este vorba de o revenire la valorile fundamentale, la o personalitate ce poate fi educat moral i spiritual n contextul cultural. Ideea libertii n educaie, precum i n educaia etic, nu este nou nici n istorie, nici n pracica vieii. Etica, n calitate de ramur a filosofiei, s-a conturat nc din antichitate, studiind norme, principii, valori, idealuri morale. Etica n calitate de teorie studiaz realitatea obiectiv i ideal i stabilete, cu ajutorul unor metode specifice de cercetare, idealul pe care umanitatea trebuie s-l promoveze. Notiunea etica provine de la cuvintul grecesc ethos ceea ce inseamna morav(narav), caracter.Aristotel a creiat adjectivul etic pentru a elucida o clasa specifica de calitati umane numite de el virtutii etice , dupa Aristotel aceste virtutii reprezinta facultati ale caracterului,ale temperamentului care mai sunt numite calitati spirituale. Ce este etica "Dictionarul explicativ al limbii romane", prin editia sa din 1975 defineste etica ca fiind: "stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorica, cu continutul lor de clasa si cu rolul lor in viata sociala; totalitatea normelor de conduita morala corespunzatoare unei anumite clase sau societati" O intelegere a eticii este critica pentru noi ca indivizi, pentru ca o etica sanatoasa reprezinta insasi esenta unei societati civilizate. Etica este fundatia pe care sunt cladite toate relatiile noastre. Ea inseamna ansamblul nostru de a ne relationa fata de patroni, fata de angajati, de colegi, de clienti, de subordonati, de furnizori, fata de comunitatea in care ne aflam si unii fato de altii. Etica nu se refera la legaturile pe care le avem cu alte persoane - toti avem legaturi unii fata de altii - ci la calitatea acestor legaturi. Studierea eticii ca disciplina practica -numita si "etica aplicata"-, ca ultim curent in abordarea acestei stiinte, a avut o contributie foarte importanta n toate domeniile. Pe parcursul ultimilor dou secole, etica social a nceput s degradeze. Dac pn n sec. XX, etica presupunea respectarea celor mai nensemnate cerine, norme ale conduitei, dup anii 20 acestea au nceput s fie desconsiderate, nu mai strneau mndria, ci mai curnd dispreul i neglijena. Lipsa de respect, gesturile i atitudinile ofensatoare, comportamentul grosolan devin din ce n ce mai la mod, iar politeea este considerat o slbiciune omeneasc. Mijloacele mass-media propag brutalitatea i violena. Din pcate aproape c nu se mai respect normele disciplinare, comportamentul civilizat, amabilitatea, tolerana, consideraia. Degradarea manierelor, reprezint azi o problem educativ. Salvarea const n revenirea la educaia n credin i cultur. Coninutul filosofic i tiinific al eticii i gsete argumentare n sistemul de valori, concepii, norme morale, idealuri, sisteme filosofice.

Este dificil a nelege idealul i normele morale pe care le analizeaz etica profesional fr a ptrunde n esena valorilor. Fenomenul valorii a fost studiat i explicat nc din cele mai vechi timpuri. (Valorile sunt nite bunuri materiale sau spirituale ce produc satisfacie, asigur eficien (L:Blaga)). Valorile au stat i vor sta la baza culturii omului i deci la baza educaiei lui. Clasificarea valorilor a constituit una din problemele de principiu ale sistemului educativ. Dac nu vom stabili asupra cror valori este necesar s-i concentreze eforturile un sistem educativ performant, nu vom reui s crem un ideal educativ modern. Este actual tendina educaiei pentru valori prin valori. Sfidrile i schimbrile tot mai numeroase ale spaiului social cer mai insistent eficacitate i performane ale actului educaional. Marile probleme cu care se confrunt omenirea cer o rezolvare urgent prin aplicarea celor mai eficiente mijloace i forme de educaie uman. Se cere menionat sporirea rolului disciplinelor umaniste i creterea interesului cercettorilor fa de acestea: filosofia, pedagogia, psihologia, educaie etic, educaie religioas etc.. Criza de valori, abandonarea valorilor tradiionale ale educaiei, lipsa unui sistem axiologic de educaie prin valori i pentru valori i criza de contiin moral etic i spiritual n societate, a adus coala i educaia moral n faa imperativelor lumii contemporane, cernd identificarea celor mai potrivite teme de educaie. Functiile eticii Exista mai multe functii ale eticii: 1. Functia cognitiva(de cunoastere)- este functia principala deoarece celelalte functii nu pot fi realizate adescent decit cu conditia realizarii ei, ea se poate realiza pe 3 trepte succesive: Descriptiva -sistematizare a datelor vietii morale cu anumite tipologii sau tipuri de atitudini morale,relatii morale sau virtutii morale. Analitico-Sintetica-ea presupune o analiza a conexiunilor interne si externe ale diferitelor fenomene morale,pleaca de la o analiza globala si descopera toate componentele morale specifice. Explicativa factorii care explica geneza,structura,tipurile,progresul moral si perspectivele acestui progres. 2. Normativa sau Axiologica (Valorile)- Exista un sir de modalitati de realizare a functii axiologice sau normative. Neutralitatea sau obiectivismul stiintific-care are pretentia ca descrie si explica faptele pure fara sa ecranizeze puritatea cu posibile aprecieri ale ei. Estetismul amoral- reprezinta o varianta mai subtila a neutralitatii. Pluralismul moral-prezent in doctrinele eticii care selecteaza doar valori morale pozitive,doar formele binelui ignorind variantele raului. Dogmatismul etic- orientarea dogmatica prezinta sfera valorilor, a faptelor ce stirnesc dorinta,tine de necesitate,deci tine de trebuie pentru ca trebuie. 3. Persuasiva(de convingere)- aceasta functie se realizeaza in discursul etic, si prin realizarea primelor 2 functii. 4. Functia educativa-este dezvaluita de Platon,Aristotel,ea antreneaza direct respectul si practicarea lui.Cunoasterea binelui avind un efect nemijlocit educativ.Dupa Aristotel moralitatea indivizilor are doua izvoare: Cunoasterea binelui Experienta repetata si fixata in obisnuinta. Ca rezultat posibilitatile formative ale eticii sunt reale dar sunt concomitent deoarece sunt conditionate de un sir de factori: Etica numai explica,orienteaza,dezvolta in fon prealabil de moralitate. limitate

Omul este educat de familie, mass-media,coal, societate(grup) fiind orientat convergent si in acest sistem global,etica este doar o componenta functionala. Exista unor modeli reale de comportament intruchipate in caractere fiind o confirmare a moralitatii colective reale, module de comportament sunt si o ilustrare a unei moralitati superioare posibile si neesare unei colectivitati. Posibilitatile formative sunt conditionate de nsi natura demersului etic.

Ce este morala 1. MORALA - NORME,REGULI,PRINCIPII. 2. ETICA - STIINTA DESPRE FILOSOFIA MORALA. Avnd ca obiect de studiu morala, etica determin ansamblul de valori, norme, reguli i principii morale care ghideaz conduita omului n viaa personal, social i spiritual conform cerinelor vieii morale, spirituale, profesionale. "Dictionarul explicativ al limbii romane", prin editia sa din 1975 defineste morala ca fiind: "ansamblul normelor de convietuire, de comportare a oamenilor unii fata de altii si fata de colectivitate, si a caror incalcare nu este sanctionata de lege, ci de opinia publica". In Dictionarul limbii franceze "Petit Robert", prin editia sa din 1982 defineste morala ca fiind: "stiinta binelui si raului; teoria actiuni umane in calitatea ei de a fi supusa datoriei si au ca scop binele; ansamblul de reguli de conduita considerate de o maniera absoluta; ansamblu de reguli de conduita care decurg dintr-o anumita conceptie despre morala". Thomas Maltus preciza in "Principles of Political Economy" (1820), ca "Economia politica are cu mai multe relatii cu morala si politica decat cu stiintele matematice". La baza moralei stau cateva principii: principiul demnitatii, principiul responsabilitatii, principiul libertatii, principiul solidaritatii, principiul dreptatii si principiul caritatii. Clasificarea normelor morale Sunt norme morale GENERALE sau UNIVERSALE. Ele sunt durabile in timp se regleaza toate tipurile de relatii si de activitati umane(de ex. sincer,curajos,demn,generos,bun.) Un alt tip de norme morale sunt NORMELE PARTICULARE..Ele sunt cele ce se adreseaza unor grupuri, ele poseda o anumita variatie in timp,difera de la familie la familie reglind tipuri de relatii, in cadrul lor se inscriu normele privind viata de familie,normele morale ale muncii,normele privind diverse activitati profesionale (etica pedagogica,etica medicala). NORME SPECIALE- se adreseaza unor grupuri restrinse sau vizeaza relatii specifice sau ocazionale(norme de protocol,norme de comportare civilizata in lume si societate).Rezulta ca normele morale sunt niste norme sociale ce ce regleaza comportamentul omului in societate, respectarea lor este asigurata de forta opiniei publice de convingerele interioare ale personalitatii ce se intemeiaza pe reprazentarile adoptate de societate cu privire la bine,rau,virtutea,viciu,etc